Metisa, Ataistratieea ••• --Tiwirafla; ’
BMŞOVO, piaţa mare Nr 22.
Benorl nefrancate nu se primesc*, Manuscripte nu se retrimit.*!
Birourile de amcim:
Brafovfi, piaţa mare Nr. 22.
Inserate mai primescu in Vieaa:
fMolf Mosse, Haasenstein & Togler (OttâMaag), MeittrtcU Schalek, Alois Heritdl,M'.Dnkes, A.Oppelik, J. Dan-ntberg; în Budapesta: A. V'. Gold-beryer, Anton liotei, Eckdein Bemat; înFraukftart: (f. L.Danie; înHam-burg: A. Stetner.
Preţul* inserţiunilorft: o seriâ «jcmendu pe o oolonă 6 cr. 4 90 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoială. Beolame pe pagina IlI-a o seria 10 cr. v. a. seu 30 bani.
Aurut-tr li
sOtzeta“ iese in fie-oaţe 4»«
Aftosuuite pentru Anstro-Ungaria
Pe un* an* 12 fl., pe şâse luni I fl., pe trei luni 3 fl.
Pentru fiomânia si străinătate:
Pe un* an* 40 franci, pe sâse luni 10 franci, pe trei luni 10 franci.
Seprennmeră la tâte ofi-ciele poştale din intru şi din afară şi la dd. colectori.
Abonamentul! pentru Braşov!:
laadministraţiune, piaţamare Nr. 22, etagiulu I.: pe un* an* 10 fl., pe şese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusul* tu casă: Pe unu an* 12 fl., pe şâse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Un* esemplaru 5 cr. v. a. sâu 15 bani.
Atât* abonamentele cât* şi inserţiunile sunt a se plăti înainte.
Nr. 46.
Braşov*, Luni, Marţi, 1 (13) Martie
1888.
Braşovâ, 28 Februarie a. c.
► Intrega pressă europenă se o-cupă a4î de mdrtea împăratului Wilhelm. Toţi de pretutindeni re-cunoscă meritele estraordinare ce le-a avutu acestu gloriosu monarchu pentru poporalii germanii.
Din tote capitalele Europei, ba chiar şi de peste Oceanu sosescu la Berlinu condolenţe dela principii domnitori şi dela diferite guverne. Monarchulu nostru a adresată cancelarului germanii o telegramă de condolenţă în cuvinte forte simpatice.
Interesanţii este înainte de tote discursulu, prin care cancelarultt Bismark a anunţaţii parlamentului germanii mortea împăratului Wilhelm. Două fapte, 4ise cancela-rulfi între altele, au produsă mul-ţămire şi mângâiere în inima decedatului monarchu în ultimele sale c}ile. Celu dintâiu au foştii dove-4ile de simpatiă, ce s’au datu de pretutindeni dinastiei germane din incidentulii suferinţelora fiiului împăratului Wilhelm, a actualui îm-peratu Fridericu IlI-lea. Acesta o privea decedatulu ca unii semnu, că dinastia germană se bucură de încredere în totă lumea, care încredere se va transplânta şi asupra naţiunei germane. Alu doilea faptu, ce’lu mângâia pe împeratulu Wilhelm, era ca putea să privescă cu mulţumire la restabilirea şi consolidarea naţionalităţii poporului său, care era problema principală a vieţii sale.
N’a uitată cancelarulii germanii de a face amintire şi de unanimitatea, cu care guvernele germane au votată sumele cerate pentru înmulţirea armatei şi siguranţa imperiului, accentuândă că împera-tulă Wilhelm a lăsatu cu limbă dem6rte Germani] oră, ca să fiă în-totdeuna astfelă uniţi. In fine Bismark a datu espresiune fidelităţii cătră noulu împerată Fridericu III.
Dintre manifestaţiunile de condolenţă ale parlamenteloru străine însemnămîi cele făcute de dieta din Peşta şi de camerele din România. Preşedinţii corpuriloru le-giuitdre din Peşta au accentuată mai alesu, că împeratulu Wilhelm a fostă aliatulă şi amiculă intimă ală monarchului nostru. In Bucu-rescî s’a accentuată în Senatulă română în specială, că împeratulă Wilhelm a stăruită cu totă autoritatea şi înţelepciunea sa pentru susţinerea păcii europene, er în camera deputaţiloră s’a amintită, ca „împeratulă Wilhelm, glo-riosulu întemeiatoră ală unităţii germane, a avută cele mai căl-durâse simpatii pentru România, ca prinţă, ca rege ală Prusiei şi împerată ală Germaniei şi că prin urmare i se cuvine unu locă însemnată şi în istoria română
In Rusia scirea despre mortea împăratului Wilhelm a produsă o adânca impresiune, toţi Ruşii vor-bescu de elă cu simpatiă şi cu respectă. Foile aducă necrologe încadrate în negru, unele din ele înse observă, că „steua Germaniei este în apunere“.
Pressa francesă recunosce, că
Wilhelm a fostă ună mare împerată, der foile radicale adaugă, că a fostă ună mare împerată nu: mai din punctă de vedere german. „Ar fi însă o nebuniă se credem, cjice 4iarulă „Paris *f, că o maşină făcută pentru a omorî şi a cuceri, ca cea germană, se va preface pentru lume într’ună instrumentă ală păcii durabile şi ală libertăţii. Opera împăratului Wilhelm trăiesce şi după mărtea lui şi prin urmare va trăi şi pericu-lulă, contra căruia trebue să ne apărămă.u
Dintre 4iarele moderate fran-cese „Journal des Debats“ crede, că pănă ce va trăi Bismark, elă va conduce afacerile imperiului, der politica lui nu va pute fi a-ceeaşî, decă cortina o va purta ună bolnavă de 57 de ani, ori nn prinţă teneră, care încă n’a împlinită 30 de ani. Organulă guvernului francesă „Temps“ vor-besce dn viitorală nesigură şi de aceea, că evenimentele suntă mai puternice decâtă omenii, apoi 4ice: „ Suveranulă ptite să se schimbe, der interesele, ce suntă legate de nisuinţele actualei Germanie, şi politica ce i-o dicteză situaţiu-nea sa şi puterile sale, nu se voră schimba. “
Parlamentulă din Londra în enunciaţiunea sa de condolenţă numesce pe Germania „amiculă şi aliatulă Angliei, “ er parlamentulă, pressa şi poporaţiunea italiană se întrecă în dove4ile de simpatiă pentru Germania, dinastia ei şi în deosebi pentru noulă îm-părată Friderică III, căruia i-se adreseza urări de însănătoşare.
Ca încheiere mai amintimă, că organulă Vaticanului „Monito-rulă Romeiu numesce pe împeratulă Wilhelm „ celă mai fericită omă“ şi 4i°e? că istoria îlă va numi „Wilhelm celă fericită“.
Când se va pute 4i°e şi de Germania, ca este fericită?
Epistolă, deschisă.
Reverendissimului domnii Vasiliu Damianu preşedinte alu clubului naţionalii, din eer-cuia electoralii alu Zarandului.
Aradti, 8 Martie 1888.
După terminarea luptei electorale din anulă premersă căreia a urmată in-vestigaţiunea şi hotărîrea camerei repre-sentative şi în care deodată îndemnată de consideraţiunile familiare, a urmată şi transpunerea locuinţei mele din acelă iubită cercă, în buna credinţă, că spiritele voră fi mai liniştite, viu a’ml împlini recunoscinţa şi stima oe-o păstreză şi datorescă iubiţiloră mei alegători, in-teliginţă şi poporă din acestă cercă şi pentru bărbăţia şi resoluţiunea prestată în acestă luptă grea, care merită şi va forma ună actă istorică în vieţa nostră naţională.
Am primită şi eu sentinţa şi motivele comisiunei juridice a dietei, prin care cererea braviloră noştri alegători este respinsă şi alegerea de deputată dietală din 17 Iunie 1887 se verifică.
Pe mulţi dintre alegătorii noştri îi va fi surprinsă acestă resultată, pe mine însă nici decâtă; deşi în timpulă acestei lupte îmi dedeam totă silinţa de a îm-
bărbăta şi încuragia pe alegătorii noştri, eu eram deplină convinsă, că între împrejurările de faţă resultatulă finală nu ptite suna altcum, căci pe totă teritoriulă Ungariei nu vei afla afaceri pregătitore asemenea celoră din Baia-de-Crişiu. Câtă ce partida guvernamentală s’a aliată cu oposiţiunea moderată pentru o luptă îm-* preună, amă putută vede, că alegerea de deputată şî-a perdută caracterulă de afacere electorală şi s’a degradată în luptă de naţionalitate; — nu mai era întrebare de partidă seu personă; ci că Românii să învingă seu Maghiarii? Acestă adevără îlă oonfirmă şi f6ia „Hunyadu, ce apare în Deva, în Nrulă ce a urmată după alegeri, constatândă că: Ko-rosbânyân a kozdelemben sem part sem szemelyek nem voltak irânyadok, hanem a fai kerdes t. i. kik legyenek a regi Zarând felett, az urak, a magyarok vagy az olâhok?
Alianţa de mai susă u’a fostă ficţiune, ci ună pactă încheiată în tote formele, luată în scrisă nu în cerculă Baia-de-Crişă nici în Deva, ci în Budapesta, şi subscrisă de preşedinţii partideloră liberale şi a oposiţiunei moderate, pre care eu încă înainte de alegere l’am vă4ută şi cetită cu ochii mei proprii; şi pentru acestă pactă a fostă vice-comi-tele Comitatului Hunedorei în personă la Pesta, deschidendă uşile ambeloră partide.
In urma acestui pactă n’a fostă de mirată, că pretorii cercuall cu toţi primarii juraţi şi notarii cercuall ex-oficio au adusă şi candidată pe Hollaki, şi mai puţină este de mirată, că tote mijlocele le-a întreprinsă pentru discreditarea mea, cu scopă ca pe cale legală chiar prin Români să trantescă şi prostitue partida naţională, şi după ce pe acestă cale n’a putută ajunge la scopă, căci bravii noştri alegători nu s’au lăsată a fi seduşi, au recursă la tote abusurile şi illegalităţile alergândă chiar la ajutorulă gendarmeriei, care a decisă resultatulă şi a f&cută alegerea.
Abusurile, illegalităţile şi forţa suntă pre bine cunoscute, — der s’au dovedită şi cu ocasiunea investigaţiunei, — nu numai, der chiar şi motivele sentinţei comisiunei juridice încă le recunosce; în-zadară, căci deşi sentinţa nu este conformă dovediloră, ea nu se mai pote apela; der eu totuşi ceră revisiunea acelei sentinţe dela ună foră mai înaltă, dela poporă, şi alegătorii noştri, cari de faptă au semţită plaga acestei alegeri; spună părintele Tisu din, Cebea, părintele Irimie din Mestecănă, învăţătorulă Plaşa din Birtină, Azarie Henţiu din Nisca, a căroră peptă a fostă pătrunsă de armele gendarmeriei. Der spună alegătorii domnului Hollaki, cari au văclută cu ochii bătândă şi închi4endu-se preoţii învăţătorii şi pre alţi fraţi de-ai loră. In fine spună chiar confraţii maghiari, cari au fostă la alegere, că: încâtă cade acestă alegere în cadrulă constituţiunei nostre şi a esercitării libere de dreptă publică; aducă ei sentinţa ca factori şi martori oculari, care mai curendă va corăspunde adevărului, şi eu voiu fi liniştită.
Pe lângă tote abusurile, illăgalităţile, documentate în firulă investigaţiunei, prin cari sute de alegători au fostă lipsiţi de esercitarea dreptului liberă de alegere, basată în constituţiunea ţărei, comisiunea juridică a dietei a declarată alegerea de legală; aci încetă raţiunea
de dreptă, seu celă multă ne îndemnă cu dreptă a deriva acestă actă din si-tuaţiunea actuală a naţionalităţiloră din acestă patriă. Este dovedită, că în ac-tulă acestei alegeri pe basa legei electorale îndreptăţiţii au alergată cu votulă loră pentru de a influinţa cu convingerea loră la afacerile ţărei; şi este faptă dovedită, că ajungăndă la urnă, cu baionetele gendarmeriei au fostă alungaţi şi bătuţi, va să (jică, dreptulă ce i l’a dată legea l’a luată puterea esecutivă.
Pe mine nu m’ar supăra şi credă că pe nici unulă care cunosce situa-ţiunea politică actuală nu l’ar indigna acestă causă, care îşi are rădăcina în şovinismulă maghiară, der totă ce mă supără este, că bietulă poporă, care nu cunosce machiavelismulă şi nu este iniţiată în afacerile politice, este adâncă mişcată în consciinţa sa de dreptă; şi acesta a fostă după credinţa mea motivul!, care a îndemnată pe alegători a face plânsore de nulitate la dietă, şi adecă pentru de a câştiga satisfacţiune inimeloră nevinovate, cari cu atâta scum-pătate ţină şi’şl împlinescă datorinţele faţă de tronă şi patriă, şi resultatulă obţinută este, că bine şi după lege li s’a făcută. Apoi decă bine li s’a făcută, întrebă pe confraţii Maghiari şi cu deosebire pe conducătorii jurnalisticei maghiare, care în multe rânduri a luptă sub aspră critică ţinuta nostră naţională buciumându-ne de omeni esaltaţl, ale căroră pretensiunl în cadrulă constituţiunei nu se potă validita, şi nu suntă de în-plinită; că este cererea alegătoriloră din cerculă Baiei-de-Crişiu de neîndeplinită. Când în firulă investigaţiunei încă să dovedesce, că resultatulă alegerei l’au produsă esclusivă ilegalităţile? Şi decă acestă alegere în cadrulă constituţiunei se consideră de legală, bărbaţii de stată îşi voră perde minţile, der nu voră fi în stare a face distincţiune într’ună stată constituţională şi absolutistică; decă bine li s’a făcută, întrebă, că ce drepturi avemă noi în cadrulă constituţionalismului de a fi neîncetată înfruntaţi, că suntemă egală îndreptăţiţi cu confraţii Maghiari ?
Noi compătimimă pe cetăţenii state-loră absolutistice, că gemă sub jugulă absolutismului, — der mai nainte avemă să ne compătimimă pe noi, — căci aceia, decă şi nu au drepturi politice, der suntă cruţaţi de bătăile gendarmiloră, pănă când noi avemă constituţionalismă înarticulată ca lege fundamentală, — der când voimă a ne folosi de drepturile nostre politice suntemă bătuţi cu baionetele, aruncaţi în grajduri ca animalele, despoindu-ne şi chiar de demnitatea şi dreptulă de a fi omă. Peste actulă alegerei din cerculă Baia - de - Crişă nu ne este iertată a trece aşa uşoră la ordinea cailei; căci acesta este o dovadă deplină, că atitudinea nostră politică, pronunţată in conferinţele electorali din Sibiiu, este justificată, er motivele nostre pentru resistenţa pasivă suntă adevărate. Este dovadă incontestabilă, că noi nu mai putemă e-sercia nici o activitate politică, — şi atâtă mintea, câtă şi înţelepciunea ne in-demnă a sta deoparte faţă cu mişcările electorale; â nu ne mistui timpulă şi puterile în lupte zadarnice; a ne reţine pănă atunci, pănă când legea scrisă va fi şi în faptă lege, pănă când legea va fi respectată şi de puterea esecutivă după cum se pretinde a fi respectată de noi.
Din antecedentele luptei electorale din anulă 1887 vedemă şi ne putemă
Nr. 46
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
A-
convinge, câtă de greşită a fostă politica conffaţiloră noştri români la anii 1881 şi 1884, a acelora, caii s’au încercată a forma partida moderată naţională guvernamentală, faţă cu programa ndstră naţională din Sibiiu, stabilită la anulă 1881 şi susţinută întru tote la anulă
1884.	Se potă convinge şi acei confraţi Români, cari la anii premers! şi cu deosebire la anulă 1884, deşi pote cu in-tenţiunl bune, au sprijinită unii partida guvernamentală, er ceialalţl partida opo-siţională; căci ele în ceea ce privesce causa nostră naţională suntă una: între-buinţeză ocasiunile neînţelegeriloră nos-tre pentru a ne esploata în detrimentulă causei nostre naţionale, ba mai multă, împreună alergă la puterea baioneteloră, ca să ne facă prin noi înşi-ne imposibili pentru validitarea drepturiloră, cari ni se cuvină.
Der trebue să scimă, că pănă acuma mulţi dintre noi v&^ându-ne atâtă de strîmtoraţl şi persecutaţi în credinţa cea mai bună au cercată cu oportunismulă a afla ună mijlocă de scăpare pentru nemulă nostru, care i-ar asigura celă puţină o respiraţiune mai liberă, şi eu voiu să credă, că acestă motivă i-a îndemnată a pipăi diferitele direcţiuni politice ; der fasele prin care ne-au stră-curată politica domnitore în restimpă de 21 ani ne-au convinsă pe toţi despre intenţiunile şovinistice ce escbidă nu numai dreptulă şi frăţietatea, der chiar şi egala îndreptăţire a naţionalităţiloră decretată prin lege.
Eu sunt mândru a crede, că a$ nu mai este Română, care să nu fiă în sufletulă său convinsă, că acjî unica politică raţională este eschisivă politica naţională şi întrunirea tuturoră elemen-teloră şi puteriloră, fără diferenţă de partidele din trecută, pe terenele cari ne stau încă libere, a vieţii sociali bisericesc!, şcolari şi economice, despre cari eu ecă ce credă:
In vieţa nostră socială, durere, suntă multe diferinţe, cari se derivă parte din spirită de partidă, parte din heterogeni-tatea intereseloră private, parte din mal-contenţă, şi mai mare parte din ambiţiuni personale nefundate, din cari o mare parte se potă atribui împrejurăriloră nostre vitrege, deorece spiritulă dela natură cere activitate şi mişcare continuă, şi neavendă altă terenă, adeseori poveştile din cafenele se estindă pe terenulă personalităţiloră, desvoltându-se în ură personală nedumerită.
Petru Truţa.	(Va urma.)
Imperatulîi Vilhelm I.
Vilhelm I. (Frideric Ludvig), îm-părată ală Germaniei şi rege ală Prusiei, este ală doilea fiu ală regelui Frideric
Vilhehp. HI. Elă s’a născuţă la 22 Martie şjulă 1797 în Berlină.
In copilăria sa a avută jaulţă să su-, fere din causa invasiunii frşăicege. După bătălia dela lena, a fugită cu părinţii săi la Konigsberg şi de acolo la Memel, unde petrecă trei ani de dile. Atunci^ în esiliu, prinse acea mare ură de Francia şi de FrancesI, care abia se a-linâ în anulă 1870.
încă de tînără, Vilhelm se distinse prin o minte practică, iubire mare de ordine, prin ună caracteră seriosă şi a-şecjată.
Botezulă de focă îlă luâ la anulă 1814, în bătălia dela Bar-Sur-Aube; în urma acestei bătălii fu decorată cu crucea de fieră şi cu ordinulă Sf. George ru-sescă.
Intră în Parisă de ambele ori, cu aliaţii.
La 11 Aprilie, 1829, se căsători cu princesa Augusta de Saxen-Weimar. Din acestă căsătoriă avu pe prinţulă Frideric Vilhelm, actualminte bolnavă la San-Remo, (născută la 18 Octomvre 1831) şi pe princesa Luisa.
După mortea tatălui său şi fiindă că frate-său nu ave copii, deveni urmaşă presumtivă ală Cordnei şi luâ titlulă de „prinţă de Prusia. “
In 1848, faţă cu revoluţiunea isbuc-nită în Berlină, opina că mai ântâiu trebue reprimată răscola şi apoi să se dea o constituţiune. La suprimarea revoluţiei din Germania cu armele luâ parte însemnată şi fu decorată. De aceea Nemţii îlă urau pe atunci ca pe repre-sentantulă celă mai încarnată ală reac-ţiunii. Sentimentulă acesta făcu mai târcţiu locă unei mari simpatii, faţă cu sinceritatea şi iubirea de adevără a prinţului.
In anulă 1858, 7 Oct., îmbolnăvin-du-se fratele său, luâ elă regenţa. In a-cestă calitate avu la 1860 prima întrevedere cu Napoleon HI. Resultatulă a-cestei întrevederi fu că se puse cu dina-dinsulă pe ridicarea forţeloră militare ale regatului, atâtă cantitativă câtă şi calitativă. In acestă întreprindere fu a-jutată de neobositulă său consilieră şi ministru de răsboiu Roon
La 1864 se întâmpla răsboiulă cu Danemarca; la 1866 celă cu Austria. Acestă din urmă fă scosă din supremaţia asupra Germaniei şi rămase Prusia stăpână. Opera de unire germană era pe jumătate îndeplinită.
In anulă 1870 urmeză răsboiulă cu Francia. Resultatulă lui desastruosă pentru latinitate, e cunoscută. La 18 Ian. 1871, Vilhelm e încoronată de împărată, în sala oglincţiloră din Versailles. Era răsbunată.
Partea ce se cuŢŞine prinţului Bis-: mark în acestă operă* e cunoscută.
Dela 1871, faptele s’au petrecută sub ochii noştri pentru ca să mai avemă nevaiă' a le aminti. Impăratnlă Vilhelm se împrietini cu Austria, cu care se şi aliâ după mortea Ţarului Alexandru II. Tradiţionala prietiniă germano - rusescă se răci, se stricâ.... Se înfiinţâ în fine aşa numita Ligă de pace, pentru a ţine în frâu pe Ruşi şi pe Francia regenerată.
Pentru a termina, vomă adăoga, că dânsulă mai avă ş’ună altă merită mare; acela d’a descoperi pe omeni, d’a le re-cunosce aptitudinele, â-i ţine la posturile ce le încredinţase, avândă o prevedere şi o judecată din cele mai sănătose. Elă a descoperită doi omeni pe cari a sciută să’i preţuiescă şi cărora ll-a dată o încredere fără limite, şi cari au luată direcţiunea a două puteri mame ale imperiului, — armata, politica — şi cari formau cu elă o trinitate în care Germania şl-a găsită puterea sa.
Impăratulă Vilhelm n’a murită de vr’o bolă deosebită; s’a stinsă de pe pi-ciore, de inaniţiă, de bătrâneţe. îşi trăise traiulă ca puţini muritori.
Cu mortea lui pacea Europei pierde pe celă mai puternică rademă. Impă-ratulă Vilhelm nu voia răsboiulă, fiindă că se simţia în neputinţă de a mai lua parte la elă; nu’lă voia mai alesă cu Rusia, fiindă că voia să moră recunoscătorii aceleia, care scăpase pe tatălă său şi Prusia.
Ce va fi acum ?
Pregătirile militare rusesci.
După raportele din VarşoviaJ, ce le primesce „Pol. Korr.“, în a doua jumătate a lunei Martie st. v. se voru urni înainte în guvernamentele vestice ale Rusiei însemnate masse. de trupe. Cu acesta se aduce în legătură şi călătoria ce a întreprins’o în dilele trecute guvernatorul generală din Chiev Drentelen, ca să inspecteze Dubno şi ţinuturile fortificate de prin prejură. In Dubno se continuă cu zelă construirea de magazine şi casarme militare cu ajutorulă miliţiei şi lucrările progreseză aşa de repede, încâtă fabricile erariale şi private de cărămidă abia suntă în stare să producă cantitatea necesară de cărămidă.
In Berdyczev s’au luată măsuri de încvartirare, de unde se conchide, că în curendă va intra în acestă oraşă ună despărţămentă de trupe. Orăşelulă Druz-hopol, care e depărtată de graniţa gali-ţiană abia de câţiva chilometri, va primi, precum se elice, în celă mai apropiată timpă o garnisonă.
Spre gamisonele dela graniţe s’au dirigeată în timpulă din urmă însemnate
cantităţi de jjftuniţiune, destinate — precum sţ&vorbesc© — pentru posturile sporite d^a graniţ©k
Succesiunea la tronulâ Persiei.
Şahulă Persiei a renunţată la călătoria ce trebuia s’o facă în Europa. Se teme că în lipsa sa să nu isbucnesci ună răsboiu între cei doi fii ai săi Zillis Sultană şi Musaffered-Din-Mirza.
Causa acestei urî dintre cei doi fii ai şahului se datoreşce unei nedreptăţi comise de şahă, care, acum câţl-va ani, a publicată ună manifestă prin care proclamă de moştenitoră ală titlului său pe fiiulă celă mai mică Musaffer-ed-Din» Mirza, în contra drepturiloră lui Zillis-Sultan, fiiulă celă mai mare.
Şahulă a procedată astfelă pentru a satisface familia mumei fiiului său celui mai mică, care este vară lui de mumă şi prin urmare de sânge regală.
Manifestulă justifică acestă decisiune suverană declar ândă că numai fiii de suverană, cari descindă din mumă de sânge regal 0, potă de aci înainte să fiă apţi de a moşteni Corâna şahului.
Acestă nouă lege organică fă comunicată de guvernulă persană cabine-teloră din Petersburg, Londra, Parisă şi Constantinopolă.
De când cei doi fraţi au atinsă ma-ioritatea, ei nu’şl ascundă de locă ura loră şi cum Zilis Sultan ’şl-a organisatfi în provinciele pe cari le guvemeză o armată după tipulu europenă, elă se ţine gata pentru orf-ce evenimentă, decisă a profita de prima ocasiune pentru a revendica cu armele drepturile sale.
SOIRILE pILEI.
Oficcri de glote pentru Braşovă mai suntă numiţi dintre Români d-nii Lau-
renţiu Maximilianu şi George Ghertner. *
* *
Deputatulu dietală I)r. Pap Samu, despre care foile unguresc! din Cluşiu cjiceau când cu alegerile, că ar fi Română, a făcută pe sema „Kulturegylet“-ului o donaţiune de 1000 fi., sub numirea de: „Fundaţiunea Dr. Pap Samu şi soţia sa născută Fritsi Fekete Hermin.“
Doră nu de geaba l’au alesă deputată ! Er de se va fi găsită vr’ună Română, care la alegeri, negreşită din ne-sciinţă ori amăgită, i-a dată votulă, să nu uite că i’au dată unui luptătoră pentru maghiarisarea Româniloră.
*
* *
In urma deseloră epidemii ce au grassată în anii din urmă în comitatulă Ci ucului, populaţiunea a începută să de-crescă în modă îngrijitorii, aşa că între tote comitatele Ungariei, comitatulă Cricului presentă cele mai triste date sta-
FOILETONULtT „GAZ. TRANS.“
Floriora
— întâmplare din poporă. —
Inoptase. Totă lumea era acasă şi sufletă de omă nu întâlneai pe uliţele saţului.
Numai Floriora singură singurică sta locului ca înmărmurită pe movila din fundulă grădinei, şi se uita mâhnită în susă şi ’njosă, în deală şi ’n vale, der mai cu semă în spre sore-răsare,
Pe cea cărăruşe ’n susă,
Pe care mândru ’i s’a dusă,
Să-şi fac’ a lui datoriâ
Să-şi scape scumpa-i moşiă
De-a păgâniloră urgiă.
Cum n’ar fi sburată şi ea sărmana de densa într’ acolo, unde-o trăgea inima şi gândulă, setea de isbândă şi dorulă de bărbată! Der cum să şi potă, când doră rând şi semă n’avea, ca să-şi lase casa şi gospodăria pe mâna şi sema stre-iniloră!
Fără ca să’şl mai aline năcazulă şi dorulă ferbinte ce-i ardea sufletulă, eşea în totă sera colea.., după ce se iveau stelele, pe movilita din fundulă grădinei şi se uita cu sete pe urma soţiorului ei
£
ce plecase departe, departe, cu vrâstnicî de ai lui, ca să facă isbândă în contra Turcului păgână, ce ameninţa să încalce preste hotară.
Şl-apoi Floriora,
Mândră cjmă-a codriloră,
Codriloră Carpaţiloră,
Cu faţa ruptă din sore,
Cu ochi de mărgăritare,
Cu pără negru împletită,
Cu sprîncene de-amăgită, De-amăgită şi de’nşelată Flăcăi tineri de’nsurată,
era pusă pe gânduri şi plângea şi suspina, şi de când soţioru’i plecase din sată şi de-acasă cliuă bună n’a «Ţiuatti şi nopte ’n tignă n’a ’noptată, ci a plânsă şî-a lăcrămată. Der
Nu de jale şi bănată Că soţioru’i o-a lăsată Si’n tabără a plecată,
Ci
Plângea şi lăcrăma,
Că n’a luat’o şi pe ea.
S’arete duşmaniloră,
Turciloră păgâniloră,
Fata de Română cum scie, Bărbatului soţă să-i fiă In bătaiă şi în focă,
In tocmai ca şi la jocă,
Şi cu elă alăturea,
Ţera scie a-şl apăra,
Groză ’n duşmani a băga!..
Da! de aceea era ea pururea mâhnită, — er nu că doră îi era temă, că soţiorulă ei, scumpulă ei Bujoră, îşi va da cinstea pe ruşine, ori că într’altă vreme nu s’ar mai întorce. Căci, ca totă Ro-mânulă, avea şi ea bună nădejde în Dum-n©4eu şi ’n elă:
Că ruşine nu i-a face,
Şi-acasă elă s’a întorce.
Der lumea-i lume, omu-i omă, şi numai o inimă are o femeiă ca şi ună bărbată. O inimă avea şi Floriora, numai una singură singurică ca şi tote se-menele ei ba adecă mai bună şi mai duiosă decâtă a altora.
Da ! o inimă avea ea, şi în ea ună doră mai puternică decâtă tote dorurile din lume, dorulă de a vedea isbenda cu ochii, şi în mijloculă isbândei de a’şl îmbrăţişa soţiorulă.
Că vecjl... credea şi ea ca tote se-menele ei: că în tabere multe se întâmplă şi se pote că l’a vede, der şi că nu l’a vedea! ! Şl-apoi gândulă din urmă o supăra multă, de câte-ori numai, îşi aducea aminte de scumpulă ei soţioră, El, şi-aminte de dânsulă îşi aducea pe oră, ba pe minută, căci îlă şi iubea din tot sufletulă, aşa cum scie numai o fe-
meă bună să-şi iubescă soţioru-i credri-ciosă.
Trecu o di, trecură două, trei, patru, trecură nouă, der cu vremea ce trecea, dorulă i-se totă mărea şi în cele din urmă ne mai putându-i pune frâu, lăsa casă, lăsâ masă, părăsi totă gospodăria — şi se lăsâ în puterea lui să-o ducă în cătrău va vre... numai să-lă potă vedea.
Era tocmai în spre seră,
Când ajunse la hotară Mândruţa de Florioră.
Floriora floriloră,,* pinişora codriloră,
Codriloră Carpaţiloră.
O	clipă să mai sosescă,.
Şi era să-lă întâlnescă,
Pe scumpulă ei soţior,
Pe vitezulă de Bujoră.
Der vai!!....
Buciumile-acuma sună,
Voinicii toţi se adună,
Se adună mică şi mare,
Câţi pejosă şi câţi călare.
Cei pe josă armaţi cu pusei,
Cei călări cu suliţl lungi.
Şl-apoi se facă rotogolă,
Pe lângă ună steguşoră,
Steguşoră în trei colori,
Purtată de-ună sdravenă fecioră Cu numele de Bujoră.
Nu-i înaltă, der nice mică;
J
~”Nr;
46	... “	----GAZETA TRANSILVANIEI." ~
tistice. Aşa de esotopln în cerculăpreiio-rială Cason-Ciuculăinferiorii, constătătoră din21 comune, s’au născută în anulă 1887: B36 băeţl şi 504 fete, au murită înse 568 băeţl şi 548 fete. Aşa-der numai încer-culă acesta populaţiunea a scă4ută în de-cursulă unui ană cu 76. Decă starea sanitară va merge totă aşa, atunci peste o sută de ani Sâcuii vor fi cu a treia
parte mai puţini ca acjî.
*
* *
Precum nl-se scrie din Monoru-, lângă Bistriţa, din 5 Martie n. s’a pornită p’a-colo o iernă grea şi frigurâsă; ninge în continuu şi suflă ună vântă cumplită. Nutreţulă se împuţineză, vitele n’au preţă
şi economii suntă forte îngrijaţi.
* *
*
In Bicio-St.-Mărtină se va construi ună nou edificiu comitatensă, care va costa peste 100,000 fl. Construirea a luat’o asupră-şl firma Frideric Mâtz^din Cluşiu, care a dată cea mai eftină ofertă.
De unde voră mai plăti contribuabilii atâtea cheltuell ?
* *
*
Foile din Seghedinu spună, că unu numără considerabilă de muncitori au trecută din părţile acelea în Bomâ/nia. In tim$ulă de faţă stan gata de plecare 120 de inşi, mai ’nainte cu ceva au trecută peste 200. Se 4i°e că numiţii muncitori voră fi aplicaţi la lucrările de fortifiicare ale Bucuresciloră.
* *
„■ *
„Kolozsvâru scrisese în numârulă
său dela 9 Martie, că „îşi aduce aminteu despre aceea, că prima donaţiune în fa-vprulă fondului pentru înfiinţarea unei scoli românesd de fete în Cluşiu ar fi făcut’o d-lă Dr. Bekesy Kâroly, va să 4ică ună Ungură. D-lă Bekesy avusese a-decă unu procesă de pressă cu nisce Români, pe care procesă l’a şi câştigată. Spesele acestui procesă de pressă câştigată, 4i°e nKolozsvâr“, li-ar fi dăruită d-lă Bekes fondului scolei de fetiţe ce se va înfiinţa în Cluşiu, şi că ar fi fostă „prima donaţiune u în favorulă numitului fondă, pe care foia ungurescă îlă nu-mesce „comunău (kozpenz) şi cere să se dea în privinţa acesta raţiociniu publică. In urma acesta însă d-lă Bekesy s’a a-flată, precum se vede, necesitată să astâmpere încâtva poftele lui „Kolozsvaru declarândă în colonele aceluiaş diară, dela 10 Martie, că nu se scie anumită, decă d-sa ar fi primilă întemeiătoră ală acelui fondă, recunosce cu probabilitate, că alţii l’oră fi întrecută, ba d^06 c& nici aceea nu se scie sigură, decă a contribuită şi densulă ceva la fondulă numită ori n’a contribuită nimică. Lucrulă spune că stă aşa: Spesele procesului de pressă statorite de judecătoriă în sumă de 42 fl., ce avea să-i primescă dela partida
contrară, oare era română, i-a oferită ce-i dreptă în favorulă fondului pentru fii-torea scblă română de fete din Cluşiu, der 4ice că de locă nu s’a interesată să scie, decă banii aceştia s’au plătită, ori nu s’au plătită numitului fondă, şi declară, că nu are nici o dovadă positivă despre aceea, că s’ar fi plătită.
Românii cluşienl potă lua o învăţătură de aci: să respingă orice donaţiune ungurescă, căci acestea voră fi darurile Danailoră şi duşmanii scolei îşi voră a-tribui drepturi asupra ei sub pretextă că suntă „fonduri comune, “ oricâtă de nevinovată intenţiune ar fi avută, pote, do-natorulă.
*
* *
După o statistică a poliţiei din Cluşiu, în anulă trecută s’au întâmplată ur-mătorele transgresiuni: contra autorităţii şi liniştei publice 108, falsificare de Bani si de hârtiă de valore 1, contra siguran-ţii publice 425, contra ordinei publice şi moralităţii 475, contra stării sanitare publice şi a siguranţei corporale 194, contra proprietăţii 23, contra legei militare 2, contra legei de vânată 9, contra legii servitoriloră 223, contra altorăprescrieri 674, cu totulă aşaderă 2128 caşuri de transgresiune, cu 675 mai puţine ca în anulă trecătăj	m donobade • Ia • (>
îmbunătăţire a moralităţii.
E şi timpulă!
■ *	. > ■■
*:■#	j:; j
Primăria din Seghedinu a primită în 4ilele acestea din cancelaria cabinetului regescă o scrisore cu 25 fl. daţi ca ajutoră pentru contesa Schmidegg. Bărbatulă acesteia a fostă ună proprietară forte a-vută în Bănată, der în urma timpuriloră rele şifmai alesă a deselorăinundărî, familia contescă a ajunsă la sapă de lemnă.
* *
*
Cu ocasiunea esposiţiunei universale ce se va ţine la 1889 în Parisă, se va întruni şi ună congresu ală Volapulciştiloră.
întâmplări diferite.
Atentată contra unei Redacţivini. Mare scandală a produsă în Yiena atentatulă ce l’a comisă deputatulă din, Reich-ratbulă austriacă Schonerer contra Re-dacţiunei 4iarului „Neues Wiener Tagblâttu în noptea din Foia trecută spre Vineri. Scbonerer, după cum se scrie, a intrată noptea pe la 1 oră în fruntea unei .oăte de vre-o 30 de înşî la Redacţia numitului 4iară, cu scopă ca s’o insulte din causă că acesta scosese de cusâră oedi-ţiă separată despre mortea împăratului Wilbelm, care pe atunci era încă în viaţă. Ceta revoltanţiloră întrâ cu mare larmă în localulă Redacţiunei, unde aflară pe Redactorii Winter şi Scbmal, cari alt-minti elea amândoi suntă oficerî în reser-
Cumu-i omulă mai voinică,
Şi cu Domnulă ţării ’nfrunte,
Plecă cu toţi dinspre munte,
Spre a Dunării câmpii,
Unde-aşteptă 4ec* d0 roii?
De păgâni de cei turbaţi,
De pradă nesăturaţî,
Să între să năvălescă,
Ţeră să o jăfuiască,
S’o prade, s’o pustiescă,
Femei mândre să robescă,
Pe Română să-lă asuprescă!!
Era cam pe la ’nserate,
Când începură-a se bate Românaşii din CarpaţI,
Şi cu Turcii cei tubaţî.
Şi se bată, se bată ei forte,
Nu pe vieţă, ci pe morte,
Românii pentru moşiă Să o scape de robiă,
Turcii pentru avuţiă.
Noptea trece şl-o 4* botă Şi lupta nu mai încetă,
Căci era înverşunată, piua-a doua-i spre ivite,
Şi lupta nu-i spre sfîrşite,
Nu,
Căci Turcii erau mulţi tare,
Er Românii în turbare,
Şi se luptau cu ’nfocare,
Ori să cadă ca eroi,
Ori să fia învingători.
Căci doră aşa-i firea Românului, din luptă ca şi dela cheffi, dela rău ca şi din bine nu dă îndărătă nici odată
ci se luptă, se luptă pe vieţă şi pe morte, numai să învingă, căci aşa a apucată din moşî-strămoşl, ca fără frică să silescă înainte, căci pe cela ce silesceşi isbânda-lă întâlnesce.
Nu multă trecu, era în spre sera 4i-lei a doua,când Turcii erau puşi pe gonă şi
Românaşii bravi feciori,
Rămaseră ’nvingătorf,
Şi cu Domnulă ţării ’nfrunte Se ’ntorceau er în spre munte Totă strigândă şi chiotindă,
Şi din buciume sunândă,
De gândeai că se întorcă,
Nu din tabără şi focă,
Ci vină tocmai dela jocă.
El, şi-apoi, soriora Floriora,
Frumuşica codriloră,
Codriloră Carpaţiloră,
era şi ea acolo, se ’ntorcea alăturea cu Bujoră şi Domne bine le mai sta, căci erau statoşî amândoi şi mândri de-şl puneau nume, sl-apoi viteji numai ca ei. Floriora era totă voiă, şi cum să nu fi fostă, când ceea-ce de multă dorise, i-se şi îndeplinise: cu ochii vă4u isbânda şi în mijloculă ei îşi îmbrăţişa soţiorulă! — Borgo-Tiha, în Faură 1888.
lonu Dologa.
vă. Conducătorulă cetei, Schonerer, se adresa cătră numiţii Redactori cu cuvintele: Voi, năpârce jidovescl, aţi vătămată ce este mai sfântă înaintea nostră. O să vă învăţămă noi pe voi acuma!“ La acesta Redactorulă Schmall îi arăta uşa cu cuvintele: „Bagă desemă, că ai de lucru cu ună oficeră prusiană.u — „En arată-ml!u 4ise Schonerer. Schmall luâ ună călimără şi ’lă aruncă spre capulă lui Schonerer. Schonerer însă plecându-şî iute capulă, călimărulă trecu fără să-lă nimerescă şi se opri în braţulă unuia dintre revoltanţl, pe care îlă atinse binişoră. Prin acesta se începu încăerarea. In a-jutorulă Redactoriloră atacaţi săriră şi culegătorii, tipografi împreună cu per-sonalulă maşinei de tipărită. Revoltanţii .fură alungaţi, unii dintre ei fură prinşi şi predaţi poliţiei. Schonerer a scăpată teafără, Redactorii Schmall şi Winter au primită mai multe răni; asemenea şi din partidele bătăuşe au fostă mai mulţlinşl răniţi.
Bald în Oraviţa.
Baiu mascată-costumată se va aranja în folosulu fondului Reuniunei Române de cântări din Oraviţa la 17 Martie 1888 st. n. în sala hotelului «.Corona tlugariei.u
Balului va premerge ca producţiune obligată „Naşa Trinau vodevil comică. Originală de *** — Musica de A. Dorii şi alţi compozitori. — Diligentă ÎVan-ciscă Zech. Personele: Trina Bostană, D-şora Cornelia Pocreană. O pesă văduvă, D-na Nisz-Paleu. şi Ana nepoţele ei, eşite din pensionă, D-şorele Iul. Dragoiescu şi Elis. Purgară. Iconia fată crescută în casa Trinei, D-ş. Mariţa Miletici. Dr. Retezată mediculă satului, D-lă I. Popa. Crăciună dirigen-tulă corului de plugari, D-lă Sv. Purgară. Mărtină străj anulă satului, D-lă G-. Jiană. Săteni. Coră de plugari. Acţiunea se petrece într’ună satu lângă Oraviţa, în 4flel© nostre.
Inceputulă la 8 bre sera. Bilete de intrare a 1 fl. de personă se potă căpăta în prăvăliile d-loră Dimitrie Po-creană jun. şi M. L. Paulovicî. Sara la cassă ună biletă de intrare costă 1 fl. 20 cr.
NB. Pentru membrii Reuniunei roim de cântări ună biletă, scosă îainte dela preşedintele Reuniunei, costă 80 cr.
Comitetulă a/rangiatoru.
SCIRt TELEGRAFICE.
(Serv. part. ală „Gaz. Trans.“)
Bucurescî, 12 Martie. Dimitrie Grhica a refusatu misiunea d’a forma ministerialii. Regele a însărcinaţii pe Brătianu cu formarea cabinetului.
Berlinfi, 12 Martie. Cadavrulu împăratului va fi înmormântaţii cu mantaua sură de militară, cu şapca de campania şi echipată ca de campania.—-Testamentulă împăratului a fostă deschisă erî.
Charlottenburg, 12 Martie. Tre-nulă imperială a sosită la 111/2 noptea cu' o întârcjiere de trei sferturi de oră din causa zăpezii celei mari ce a cătţutii.
Pentru salutarea părechei împărătesc! a venită prinţulă Enrică şi părechia princiară moştenitore de Meiningen. Dela gară şi pene la castelă a fostă o mulţime de poporă nespusă de mare, cu totă timpulă viforosu. Membrii familiei s’au suită în vagonulă-salonă şi salutară părechea împerătescă forte cordială. Prinţii le sărutară mâ-nile şi împerătesa îi îmbrăţişă. Impăratulă în uniformăavea o bună înfăţişare. Maiestăţile loră plecară imediată la castelă aven dă înainte şi în urmă corpulă de gardă. Pe totă drumulă erau nenumărate masse de omeni, entusiasmulă fu fărte mare. Princesele fice, cance-larulă imperiului, miniştri şi suita au plecată la gara centrală.
Berlinti, 12 Martie, 12 ore noptea. Tocmai acum se transferă cada-vrulă împăratului la catedrală.
protoţ)0-
Mariora
1888*
l ULTIME SCIItl.
„ Timesw confirmă că cele difc urmă cuvinte ale împăratului fură recomandaţiunfea adĂiată .jprinci-pelui MTilfrelm; de a trata pe Ţa-rulă cu considâ^faţîună. împăratulă esprimă asemenea speranţa, că Ger» mania va trăi multă timpă în pace pu. Rusia. -
DIVERSE.
Mormentultt lui Alexandru celtt Mare.
— Iată ună .faptă, care va pricinui O ore-hâre emoţiuile in luihea savaiftff. dfe crecie, că mormântulă lui Alexandru ceft Mare s’ar afla în acestă momentă lâ Sţambulă, în România. Cu ocasia săpfr turiloră făcute în aceste din urmă timpuri la Saida (anticulă Sidonă) s’au găsită 15 sarcofagurf de marmoră de o lucrare artistică d’asupra morminteloră feniciane. Ele au fostă transportate la museulă imperială din Constantinopolă, care se află sub direcţia lui Hamdi bey, fiulă fostului mare viziră, Edhem-paşa. Patru-spre-4ece din aceste sarcofagiurî erau gole, der ală cinci -spre-4ecelea, care era în centrulă cavoului, cuprindea ună cadavru înfăşurată, ca mumiele ce se găsescă în Egyptă. Pe cele două mari laturi ale mormântului, se vâdă sculptate forte fină bătălia dela Arbelles şi ună subiectă de vânătore regală la care iau parte MacedonienI şi Persani. Tipurile suntă forte visibile şi uşoră de recunoscută. Din acâsta s’a conchisă oă acestă mormântă este acela ală lui Alexandru cblă Mare, ală cărui corpă cU tbte aeestâă, după spusele istoriciloră, ar fi fostă transportată în Egyptă. Atribuirea părâ der mai multă decâtă hipo-tetică.
ffeVitţOvatîi şi 16 an! întemniţată. G.
Beaseley .a fostă condamnată, suntă d’a-tuncl 16 ani, pentru omoră de care era . acusată, cu tbte denegaţiunile sale, la temniţa grea pe vieţă. Deună4l a fostă graţiată fiindcă s’a dovedită, că nu comisese elă crima care i se inculpase. Nenorocitulă Beaseley era la condamnarea lui în vârstă de 27 ani, şi astătjl, după atâţia ani petrecuţi în temniţă şi totă felulă de suferinţe morale şi fisice se află cu sănătatea sdruncinată şi necapabil d’aşl câştiga esistenţa prin muncă. Decă societatea, representată prin juriu, condamnă p’ună nevinovată, n’ar trebui bre să-i dea cuvenita satisfacţiune ? Celă puţină în limitele posibilităţei ?
Cursii lu pieţei Braşovu
din 10 Martie st. n. 1888
Bancnote românescl Cump.		8.48 Vând.		, 8.50
Argintă românescă .	r>	8.44	P	8.48
Napoleon-d’orl . . .	n	10.05	T)	10.07
Lire turcesc! . . .	»	11.34	«	11.37
Imperiali		V	10.34	n	10B7
GalbinI		n	5.88	n	5.92
Scris. fonc. „Albina“ 6u/0		101.—		102.—
n » n 6°/o		98.—	n	99.—
Ruble rusesc! . . .		101.-	î?	102.-
Discontulă ....	«V*-	*8% pe	ană.	
Cursnlă la bnrsa de Viena
din 10 Martie st. n. 1888.
Renta de aură 4°/0.................
Renta de hârtiă 5°/0.................
Imprumutulă căiioră ferate ungare . Amorţi sarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (1-ma emisiune) . . Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (2-a emisiune) . . Amortisarea datoriei căiloră terate de ostu ungare (3-a emisiune) . .
Bonuri rurale ungare...............
Bonuri cu clasa	de	sortare	. . .	.
Bonuri rurale Banată-Timişă . . .
Bonuri cu cl. de sortare...........
Bonuri rurale Transilvane ....
Bonuri croato-slavone..............
Renta de hârtiă austriacă .... Renta de argintă austriacă	. . .	.
Renta de aură austriacă............
Losurf din 1860	..................
Acţiunile băncei austro-ungare . .	.
Acţiunile băncei	(ie	credită	ungur.	.
Acţiunile băncei	de	credită	austr.
Despăgubirea pentru dijma de vină
ungurescă.......................
Imprumutulă cu premiulă ungurescă Losurile pentru regularea Tisei şi Se-
ghedmului.......................
Galbeni împărătesc! ...............
Napoleon-d’orl.......................
Mărci 100 împ. germane.............
Londra 10 Livres sterlinge ....
95.70
82.95
148.50
94.—
123.75
108.
104.—
103.60
103.60
103.60
103.75 103.25
77.40
78.70
107.75
131.75 856.— 269. 267.30
99
121.75
122.50 5.99 10.0472 62.37 127.
Editoră şi Redactoră responsabilă:
Dr. Aurel Mureşianu
Nr. 46
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888
ssiSâiSiiiiiEiiiiiSiEa '
Pentru despărţirea de Librărie propriu c^isă, avemu trebuinţă de unu ajutoră, care se fi practicată deja câţi-va ani acesta ramură de comerciu şi se cundscă limbele română, francesă şi germană.
Doritorii de a ocupa acestă postă, se bine-voiescă a ne trămite copii de certificatele ce posedă, însoţite de o fotografie.
Bucurescî.
Socecu & Comp.
Avisu d-lort abonaţi!
Rugăm pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei să binevoiască a scrie pe cuponulă mandatului poştală şi numerii de pe fâşia sub care au primită diarulă nostru până acuma.
Domnii, ce se aboneză din nou, se binevoiască a scrie adresa lămurită şi să arate şi posta ultimă.
Administraţiunea „Gas. Transă
Cea mai bună 66,36-15
Hârtie de ţigarrete
este verfttabilulu
LEHOUBUM
fabricată francesă
de GAWLEY & HENRY, în PARIS
A se feri de imitaţiune.
Acestă, hârtiă se recomandă cu căldură din partea domniloru Dr. J. J. Polii, D. E. Ludwig, 1). M. Lippinaiiii, profesori de chimie la universitatea din Viena, pentru curăţenia sa absolută şi pentru Că nu are în consistenţa sa nici o materiă stricăcidsă';
»AC-BiwTu db l’ktiqttkttb 17, ru» Eerangar, aPARIS
Sosirea si alocarea treirilora si aostelon In Brasot
I.	Plecarea trenuriloru:
I.	Dela Braşovu la Pesta:
Trenulă de persone Nr. 307: 7 ore 20 de minute sera.
Trenulă mixtă Nr. 315: 4 ore 01 minută dimineţa.
2.	Dela Braşovu la Bucurescî:
Trenulă mixtă Nr. 318: 1 oră 55 minute după amedî.
n. Sosirea trenuriloru:
i.	Dela Pesta la Braşovâ:
Trenulă de persone Nr. 308 : 9 ore 46 minute înainte de amecjî. Trenulă mixtă Nr. 316: 9 ore 52 minute sera.
2.	Dela Bucurescî la Braşovâ:
Trenulă mixtă Nr. 317: 2 ore 32 minute după amedî.
A. Plecarea posteloru:
a) Dela Braşovă la lieşnovu-Zernesă-Iirană: 12 ore 30 m. după amedî.
V
c)	.
d)
*)
„ Zizinu: 4 ore după ame4î. în Secuime [S. GeorgI]: 1 oră 30 minute noptea. la Fâgăraşu: 4 ore dimineţa. la Săcele: 4 ore dimineţa.
B. Sosirea posteloru:
a)	Dela Reşnovu-Zernescî-Branu la Braşovă: 10 ore înainte de amecjî.
b)	„ Zizinu la Braşovă: 9 ore a. m.
c)	Din Secuime la Braşovă: 6 ore sera.
d) „ Făgăraşu la Braşovă: 2 ore dimineţa.
e) „ Săcele la Braşovă: 6 ore 30 minute sera.
52-34
Se deschide abonamentu pre anulă 1888
la
AMICULU FAMILIEI. Diam beletristicii şi enciclopedicu-literaru— cu ilustraţiunî.— Cursulu XII. — Apare în 1 şi 15 c[i a lunei în numeri câte de 2—3 cole cu ilustraţiunî frumose; şi publica articlii sociali, poesii, novele, schiţe, piese teatrali ş. a. — mai departe tractpză cestiunî literare şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a RomânilorA de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunî din patria şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisuesce a facq câte o oră plăcută familiei strivite de grijile vieţei; şi preste totu nisuesce a întinde tuturoru indivicţiloru. din familiă o petrecere nobilă şi instructivă. — Preţulu de prenumeraţiune pre anulu întregii e 4 fi., pentru România şi străinătate 10 franci —lei, plătibilî şi în bilete de bancă orî maree poştali.
PREOTULU ROMĂNU. ţ)iară bisericescu, şcolară şi literară — cu ilustraţiunî. — Cursulă XIV. — Apare în broşurî lunare câte de 2V2 — 3V2 cole; şi publică portretele şi biografiile archiereiloră şi preoţiloră mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilustraţiunî, — mai departe1 articlii din sfera tuturoră sciinţeloră teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serbă-torî şi diverse ocasiunî, mai alesă funebralî, — apoi studii pedagogice-didactice şi scienţifice-literarî; şi în urmă totă soiulă de a-menunte şi scirî cu preferinţa celoră din sfera bisericescă, scolastică şi literară. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 fi.—pentru România 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă orî maree poştali.
Colectanţli primesett gratisu totă alu patrulea esemplară.
Numeri de probă se trimită gratisu ori-cui cere.
IST A se adresa la „CANCELARIA NEGRUŢU“ în Gherla—Sz-ujvăr.—Transilvania. "Oi
Totu de aci se mai potu procura şi următdrele cărţi din editura propriă:
Apologie. Discusiunî filologice şi istorice maghiare privitore la Români, învederite şi rectificate de Dr. Gre-goriu Silaşi. — Partea I. Paulii Hun-falvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Şincai. Preţuiţi 30 cr.
Renascerea limbei românesc! în vorbire şi scriere învederitâ şi apreţiată de Dr. Gregorin Silaşi. (Op complet). Broşura I. II. şi III. Preţulă broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura IU. 30 cr. Tote trei împreună 1 fi.
Cuvântări bisericesc! la tote sărbătorile de peste anu, de I. Papiu. Ună volumă de preste 26 cole. Acest opă de cuventărî bisericesc! întrece tote opurile de acestă soiu apărute pănă acum — avendă şi o notiţă istorică la fiă-care sărbătore, care arată timpulă întroducerei, fasele prin cari a trecută şi modul cum s’a stabilită ■respectiva sărbătore. Preţulă e 2 fi.
Barbu cobzariulfi. Novelă originală de Emilia Lungu. Preţulă 15 cr.
Puterea amorului. Novelă de Pau-lina C. Z. Rovinaru. Preţulă 20 cr.
Idealulu perduttt. Novelă originală de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Opera unui omîi de bine. Novelă originală. —Continuarea novelei: Idea-luld pierdută de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Fântâna dorului. Novelă poporală de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Codreanu craiulu codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Ultimulu Sichastru. Tradiţiune de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Elu trebue se se însore. Novelă de Maria Schwartz, traducere de N. F. Negruţă. Preţulă 25 cr.
Branda seu Nunta fatală. Schiţă
din emigrarea lui Dragoşă. Novelă istorică naţională. Preţulă 20 cr.
Numerii 76 Şi 77. Naraţiune istorică ‘ după "W'achsmann, de Ioană Tanco. Preţulă 30 cr.
Probitatea în copilăriă. Schiţă din sfera educaţiunei. După Emest Le-gouve. Preţulă 10 cr.
Hermanu şi Dorotea după W. de Goethe, traducţiune liberă de Constantină Morariu. Preţulă 50 cr.
Ifigenia în Aulida. Tragedia în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Ifigenia în Tauria. Tragedia în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Petulantulfi. Comecliă în 5 acte, după Augustă Kotzebue, tradusă de Ioană St. Şuluţă. Preţulă 30 cr.
Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele gimnasiului din Finme prin Vincenţiu Nicoră, prof. gimnas. — Cu portretulă M. S. Regina României. Preţulă 15 cr.
Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Ună volumă de 192 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi arangiate. Preţulă redusă (dela 1 fi. 20 cr.) la 60 cr.
Trandafir! şi viorele, poesii poporale, culese de Ioană Popă Reteganu. Ună volumă de 14 cole. Preţ. 60 cr.
Tesauruld dela Petrosa seu Cloşca cu puii ei de aurii. Studiu archeologic de D. O. Olinescu. Preţulă 20 cr.
Biblioteca Sătenului Română. Cartea I, II, m, IV, cuprindă materii forte interesante şi amusante. Preţulă la tote patru 1 fi. — câte una deosebi 30 cr.
Biblioteca Familiei. Cartea I. Cuprinde materii forte interesante şi amusante. Preţulă 30 cr.
Colectă de recepte din economia, indnstriă, comerciu şi chemiă. Preţulă 50 cr.
Economia pentru scolele popor, de T. Roşiu. Ed. II. Preţulă 30 cr.
îndreptară teoretică şi practicd pentru învăţămentulă intuitivii în folosulă eleviloră normali (preparandiall), a în-vSţătoriloră şi a altoră bărbaţi de scolă, de Y. Gr. Borgovană, profesoră pre-parandială. Preţulă unui esemplară cu porto francată 1 fi. 80 cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia aflămă vre-ună opă, întocmită după lipsele scoleloră nostre în măsura în care este acesta, pentru aceea îlă şi recoman-dămă mai alesă directoriloră şi învă-ţătoriloră ca celoră în prima liniă interesaţi.
Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Român!. De Y. Gr. Borgovan. Preţulă 15.
Manuală de Gramatica limbei române pentru scolele poporali în trei cursuri de Maximă Popă, profesoră la gimnasiulă din Năseudă. — Manuală' aprobată prin ministeriulă de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dată 26 Aprilie 1886, Nr. 13,193. —
Preţulă 30.
»
Gramatica limbei române lucrată pe base sintactice de Ioană Buteanu, prof. gimn. Ună volumă de peste 30 cole. Preţulă 2 fi.
Manuald de stilistică de Ioană F. Negruţă, profesoră. Opă aprobată şi din partea ministeriului de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. Partea practică forte bogată a acestui op — cuprindem! ă composiţiunî de totă soiulă de acte obveniente în referinţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa
cu multă folosă de cătră preoţi, învăţători şi alţi cărturari români. Preţulă 1 fi. 10 cr.
Nil mă uita. Colecţiune de viersuri funebralî, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţulă 50 cr.
Carte conducătore la propunerea calculărei în scola poporală pentru învăţători şi preparancjl. Broş. I. scrisă de Gavrilă Trifu profesoră prep ar an-dială. Preţulă 80 cr.
Cele mai eftine cărţi de rugăciuni:
Mărgăritarulu sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericesc! forte ffumosă ilustrată. Preţulă unui esemplară broşurată e 40 cr., legată 50 cr., legată în pânză 60 cr., legată mai fină 60, 80, 90 cr., 1 fi., în legătură de luxă 1.50—2.50
Miculti mărgăritaru sufletescu. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericesc! — frumosă ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Preţulă unui esemplară broşurată e 15 cr., — legată 22 cr., legată în pân4ă 26 cr.
Cărticică de rugăciun! şi cântăr!
pentru pruncii şcolari de ambe secsele, Cu mai multe icone frumose. Preţulă unui esemplară e 10 cr.; 50=3 fior.; 100=5 fi.
Visulă Prea Sântei Vergure Maria a Născătorei de D-(Jeu urmată de mai multe rugăciuni frumose. Cu icone frumose. Preţulă unui esemplară spedată franco e 10 cr., 50 esemplare 3 fi., 100 esemplare 5 fi. v. a.
Epistolia D. N. Isusu Christosu.
Preţulă unui esemplară legată şi spedată franco e 15 cr.
Tipografia A. MUREŞIANU, Braşovu.