griiepsuea, Ataistraţiinea
. uyuKiauQ.
. BMŞDVU, piaţa mare Nr 22.
Scrisori nefrancate nu se pri-meşofi, Manuscripte nu se retrimită !
Birourile ie anuciuP
Braţevfi, piaţa mare Nr. 22.
Inserate mai primeScii în Viena: Rudol/Mme, Haagenstetn & Vogler (Ott»Maas),Heinrich Schalek, Alois Hernii, M.Dulcea, A.Oppelik, J, Dan-neberg; In Budapesta: A. V. Gold-btrger. Anton Metei, Eckstein Bernat; tnFrankfurt: G.L.Daube; înHam-burg: A. Steiner.
Preţulu inserţiuniloru: o seria (rarmondft pe o colonă 6 cr. şi 30 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese dup& tarifă ţi învoială. Reclame pe pagina III-a o senă 10 cr. v. a. s6u 30 bani..
AlTULt LI.
„Gazeta* iese in fle-care cji-
Abonamente neutru Anstro-flagaria
Pe unn anii 12 fl., pe şâse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl.
Pentru Mânia şi străinătate:
Pe unu anu 40 franci, pe şăse luni 20 franci, pe trei luni 10 franci.
Seprenumeră la tdte ofi-ciele poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori.
Afionamentnln pentru Braşoyft:
laadministraţiune, piaţa mare Nr. 22, etagiuin I.: pe ună ană 10 fl., pe şese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusulă în casă: Pe ună ană 12 fl., pe săse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. tTnă esemplaru 5 cr. v. a. său 15 bani.
At&tă abonamentele cfttă şi inserţiunile sunt a se plăti înainte.
Nr. 44.
Braşovtt, Sâmbătă, 26 Februarie (10 Martie)
1888.
Braşovtt, 25 Februarie a. c.
Firulu telegrafic» ne anunţă a<ţi trecerea din viaţă a împăratului Germaniei.
Fridericu, Ludovicu Wilhelm I, Rege alu Prusiei şi Imperatu alu Germaniei a fostă născută la 22 Martie 1797. Peste câteva cţile avea der sâ împlinescă etatea de nouS4ecî şi doi de anî.
Puţini domnitori s’au bucurată de o viaţă atâtă de îndelungată, der mai puţini încă an fostă aşa de norociţi în timpulă domnirei loru ca împăratulu Wilhelm ală Germaniei.
Ce era Prusia la 1861, când s’a suită pe tronulă ei regele Wilhelm şi ce este ea astăcţl! Câte evenimente mari nu s’au petrecută în aceşti 27 de ani ai domnirei sale, câte succese nu au dobândită Prusianii sub conducerea lui, succese strălucite şi estraordinare la car! elă însuşi nu s’a aşteptată şi cari din modesta posi-ţiune de rege ală micei Prusie l’au înălţată pe puterniculă tronă ală împărăţiei Germaniei unite.
încă din cea mai fragedă ju-neţă a sa împSratulă Wilhelm s’a distinsă printr’ună spirită militară neîntrecută, care nu l’a părăsită pănă la ceasulă morţii. Acestă spirită elă a sciută se’lă desvblte în poporală seu şi se’lă pregătescă astfelu pentru luptele mari şi decisive menite a crea unitatea germană.
Cu totă hărnicia şi cu totă cultura poporului prusiană înse nu erau cu putinţă victoriile gloribse dela 1860 şi 1870, decă împera-tulti Wilhelm nu ar fi avută no-roculă de a fi sfătuită de nisce 1 bărbaţi ca Bismark şi Moltke şi dăcă nu ar fi avută cea mai mare încredere întrînşii şi în patriotis-mulu loră.
Regele Wilhelm a conlucrată cu aceşti mari bărbaţi ai poporului germană fără a lua în semă curentulă opiniunei publice, care de multe ori nu era favorabilă activităţii loră. Din causa acesta regele a şi devepită forte nepopulară pe timpulă când Bismark a fostă provocată confiictulă constituţională în ajunulă marelui res-boiu cu Austria. La 1866 înse po-porulă germană s’a împăcată erăşî cu domnitorulă seu, care s’a reîn-torsă victoriosă din resboiu.
De aici încolo regele Wilhelm şî*a croită calea, care avea se-lă ducă la ţinta doririloră, la întemeierea împărăţiei germane.
Tote încercările ce s’au făcută înainte şi după 1866 de a intimida pe regele Wilhelm şi ală aduce în conflictă cu principele Bismark, despre care se cjicea în cercurile cele mai influente, că precipiteză lucrurile şi că pune prea multă în risică, au lostă zadarnice. Cu' o consecvenţă şi cu o energiă rară la capetele încoronate , regele Wilhelm înse se făcea luntre şi punte pentru con-siliarii săi, de cari nu s’a despărţită pănă la morte.
Şi pe lângă calităţile eminente cetăţenesc! şi militare ale po-
porului germană şi pe lângă# no-roculă armeloră, aici în acestă nemărginită încredere în consiliarii săi probaţi, este a se căuta cheia succeseloră strălucite reportate una după alta de regele Wilhelm pănă când apoi, la propunerea regelui Bavariei şi cu consemţămentulă tuturoră principiloră germani, a fostă proclamată ca împărată ală imperiului germană la 3 Februarie 1871, pe când încă oştirile reunite germane se aflau înaintea Parisului.
Ceea oe însemnă acji Germania în concertulă stateloră europene nn mai este de lipsă să spu-nemă. Ajunge numai a constata, că mai curendă, decâtă s’ar fi putută aştepta, unitatea de acjî a Germaniei a devenită ună faptă împlinită. Der acesta unitate încă nu este pe deplin asigurată. Germania are încă o posiţiune fbrte grea, căci, pecăndsenisuesce a’şlîndeplini opera consolidării interiăre, trebue să stea gata, încinsă cn-o teribilă armatură, spre a se apăra în contra mareloră state rivale dela a-pusă şi dela răsărită.
Grelele timpuri, ce trebue să le străbată ac[î tăte popbrele europene împreună cu Germania, care prin răsbbiele şi înarmările ei continue a pricinuită mai multă ca ori-care altă stată acestă si-tuaţiune dificilă, grelele timpuri facă ca întristarea pentru pierderea împăratului Wilhelm să fiă şi mai durerosă semţită de Germani, mai alesă că acum şi filele moştenitorului tronului pară a fi numărate, din causa suferinţei sale, pentru care nu se află leacă.
Dela San-Remo sosesce scirea, că prinţulă de corănă germană va pleca cu întrega familiă la Berlină. Se vorbea mai ânteiu de strămutarea sa la Wiesbaden, unde este o climă mai dulce, der în urma morţii împăratului Wilhelm principele e silită de a merge deadreptulă în capitală. După regulele succesiunei corona regală a Prusiei şi corona Germaniei trece asupra prinţului moştenitoră, fără considerare la starea sănătăţii sale.
Cea mai grea încercare pentru casa Hohenzollem ar fi însă, decă provedinţa ar curma şi vieţa principelui moştenitoră, care se află într’o stare fisică atâtă de critică. Este, ce-i dreptă, şi pentru casulă acesta ună urmaşă, care se ia sceptrulă în mână. Der fiulă prinţului de coronă, prinţulă Wilhelm e încă tîneru şi capacitatea sa va ave să se probeze încă de aici încolo. Germania are însă lipsă tocmai acum de vechia conducere probată, căci niciodată n’a fostă mai nesigură şi mai ameninţătore desvoltarea politică europenă ca în momentele de faţă.
In aceste împrejurări tote privirile se îndreptă asupra principelui Bismarck, în care îşî înteme-ieză Germanii t6te speranţele, ca într’ună regentă de faptă ală marelui imperiu.
Uneltiri contra iui Mocsary.
F6ia naţională serbescă „Zas-tavau dela 4 Martie, aducendă scirea, că Românii din cercnlă electorală ală Caransebeşului ară ave de gândă să candideze pentru o eventuală nouă alegere de deputată pe d-lă Ludovicu Mocsary, 4i°e între altele:
„Deşi în dieta ungufescă nu se află deputată din partea naţionalităţilor)!, decă Mocsary se va afla acolo, atunci putemă fi^ liniştiţi, căci elă represintă aprope câteva naţionalităţii
La acestea observă „Kolozsvâr“ dela 7 Martie:
Aşaderă Mocsary este egală cu câţiva ultraiştl, cu câţiva agitatori de ai naţionalităţiloră, cari graviteză în afară. Astfelă trebue sg se înţelegă cuvintele „Zastaveiu şi nu altmintrelea, căci mul-ţămită lui Dumnezeu, forte mulţi bărbaţi inteligenţi de ai naţionalităţiloră nu graviteză în afară, celă puţină poporulă în genere nu graviteză, şi decă se întâmplă, ca icl-colo o parte a poporului să fiă dusă în rătăcire, acesta este o urmare a planuriloră viclene şi făţarnice ale agitatoriloră.
Respectivii agitatori nn cuteză sg păşescă directă în contra patriei; ci se silescă pe căi laterale sg-i vorbescă poporului pe gustă şi pe cei nepricepuţi sg’i ducă în regiunile străine, şi acesta este causa, că atâtă de rară pote sg descopere justiţia lucrările loră.
Ce se ţine de Mocsary, e în adevgră de compătimită ceea ce facă cu numele lui cei mai rgi duşmani ai Maghiarimei. Decă n’ar fi murită Hurban, acjl-mâne amă ave alianţa D o da-Tomity-Rnrb an -Mocsary; celă puţină despre omenii a-ceştia aici totdeuna aşa se vorbesce, ca şi cnm s’ară ţine cu totulă unulu de altulă.
Dor ar fi sosită timpulă, ca sg se înduplece bunulă spirită ală acestui politică, care s’a obicinuită a aduce pe bărbaţii maghiari în grele posiţiunl, ca sg se pună capgtă uneltiriloră ce le comită ultraiştii cu numele lui; căci decă nu se va pune în curendă capgtă aces-toră uneltiri, numele lui va rămâne pentru totdeuna nume aprincfStoră de ură înaintea Maghiarimei din Ungaria de sudă şi înaintea naţionalităţiloră patriotice.
Astfelu uneltesce pătura jidanei-maghiară contra lui Mocsary, care a luată în apărare naţionalităţile nedreptăţite.
Asia în Ungaria.
ţ)iarulă unguresc „Bereg“ aduce cele mai triste dovec[I despre gra-dulă de civilisaţiune şi de cultură din acele părţi ale Ungariei. Etă cnm ne înfăţişeză numitulă (ţiară vieţa şi obiceiurile locuitoriloră din comuna Beregszasz, care este încă centrală comitatului Bereg şi prin urmare presupune unu gradă de cultură superioră faţă cn celelalte comune ale comitatului, mai vertosă fiindcă comuna Beregszasz mai portă şi numele de orăşelă:
In orăşelulă acesta, scrie „Beregu, cn apropiarea primăverei intrase în usă obiceinlă, ca măcelarii sg pârlescă porcii ucişi în mijloculă stradeloru chiar şi pe cele mai mari vânturi. Hingherii (gâdii)
umblă beţi din casă în casă, amenin-ţândă pe proprietari, că decă nu le voră da bani ca sg’şl cumpere vină o sg le omore cânii dela casă. Decă însg pro-prietarulă are energia de a huidui dela casă pe aceşti obraznici jăfuitori fără a-le satisface pofta, peste câteva dile se pomenesc© eu ei la casă, întră cu puterea în curtea proprietarului, fără scirea şi învoirea acestuia, îi vatgmă astfelă dreptulă domiciliară, prindă cânii aflători în curte şi’i omoră la momentă, de multe ori nici nu caută decă se află în jurulă loră vre-ună copilă sen vre-ună omă mare, care sg’i vedă săvârşindă aceste greţdse omoruri. Ba în timpulă mai nou rolulă acesta de omorîtorî au începută a-lă lua poliţiştii orăşenescl; ei descarcă puscile spre curţile omeniloră, împuşcă cânii pe strade în timpă când acestea snntă mai pline de trecgtorî.
In piaţa acestui oraşă însg se repetă din (fi în (ţi astfelă de brutalităţi, faţă de cari s’ară ruşina chiar şi acei canibali, despre cari nîcldecnm nu se pote (fice, că ară fi slabi de inimă. Aşa de esemplu Lunea trecută hingherii şî-au aşedată cunoscuta loră căruţă în mij-loculă pieţei, au pornită apoi la vână-tore de câni prin diferitele strade ale oraşului, pe cânii prinşi cn ghilţurile loră îi târau de-alungulă celoră mai depărtate strade ale oraşului pănă la căruţa din piaţă. Ajungândă aci, ei nu’i aruncau în căruţă spre a-i duce mai departe, ci în mijloculă oraşului, în faţa numgroşiloră trecgtorî de pe strade, începură omorîrea câniloră. Câte 8—10 minute durau schilăiturile înfricoşate ale unui câne în decursulă esecutărei.
Câtă pentru celelalte am enunţe ce le dă numita f6iă ungurescă, ne mărginimu a spune, că acestea nu se potă reproduce fără a vă-tema sentimentulu de umanitate alu cetitoriloru. Ajunge se amin-timu, că mai multe femei s’au în-bolnăvitu veefendu aceste barbarii, alţii se ascunseră prin prăvălii numai se nu vedă.
In contra § 86 alu legii, privitorii la oprirea unora acte de asemenea monstruositate, autorităţile competente n’au ştersu încă din usu aceste obiceiuri, ba chiar unulu dintre funcţionarii oraşului asistă pănă la sferşitulă scandalului.
Se mai descriu din acestu o-răşelu şi alte obiceiuri, care nu dovedescu nicidecum pultură şi civilisaţiune, der ne mărginimu a lăsa pe „Egyetertes“ se constate, că astfelu de lucruri se potu numi ori şi cum, numai europene nu.
SCTRTlYE PILEI.
Recrutarea în oraşulu şi comitatulU Braşovu se face în (filele de 12—14 Aprilie şi anume la 12 clasa I., la 13 classa II şi la 14 Aprilie classa III de etate.
*
❖ *
La o întrebare a unui deputată eu privire la regular ea Porţiloru de feru) mi-nistru-preşedinte austriac contele Taaffe a răspunsă că lucrările de regulare s’au încredinţată Ungariei, er Austria ’şi-a reservată revisuirea technică a elaboran-tului. Planurile au fostă deja trimise de guvernulă ungurescă la Yiena şi gă-sindu-se bune au fostă retrimise la Pesta
Nr. 44
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888

aşa că e de aşteptată acum. ca să încep ă în curândă lucrările.
După multe greutăţi şi pedecl puse în cale de guvemulă ungurescă, s’a constituită în fine în Sibiiu reuniunea economică română din comitatulă Sibiului pentru înfiinţarea căreia se lucreză de atâţia ani. La începută se plănuise înfiinţarea unei reuniuni economice române care să cuprindă pe toţi economii români din patriă şi astfelă să lucreze pentru promovarea intereseloră economiei române întregi, der guvernulă ungurescă a refusată a recunosce o asemenea reuniune , ca „fiindă contrară intereseloră statuluiu — pentru că promoveză interesele şi bunăstarea Româniloră. In urma acesta, iniţiatorii au trebuită să se măr-ginescă a înfiinţa numai o reuniune a comitatului Sibiiu, care numără deja mulţi membri.
Ii dorimă succese strălucite reuniu-nei, ca să potă aduce după sine înteme-iarea ăstorfelă de reuniuni în tote părţile locuite de Români.
*
* *
Cetimă în foile din Pesta, că în 1 Aprilie a. e. va apăre în B-Pesta o foiă serbdscâ cuotidiană cu numirea „Srbski Drevnik,u ală cărei redactoră va fi de-putatulă dietală Ştefană Popovicl. A-cestă foiă va sta sub protectoratulă fostului guvematoră în Bosnia, Teodoră Ni-colicl, şi va sta în serviciulu „ideii de stătu maghiari. “
Găsi-se-voru Şerbi cari s’o cetescă?
*
* *
Falsificarea de bani a începută să devină epidemiă între „domnii“ din Ungaria. Mai cu semă comitatulă Szepes a căcjută victimă acestei curiose bole. In timpulă mai nou începutulă l’a făcută fostulă căpitană ală oraşului Leutschau (Locse), care dispăru fără a fi prinsă. Urmă după elă inspectorulă de scole Trog-mayer, ală căruia casă e deja cunoscută cetitoriloră noştri. In timpulă din urmă a fostă prinsă cu asemenea falsificări de bani ună advocată din Iglo şi doi sublocotenenţi din regimentulă 34 de in-fanteriă staţionată în Leutsch.au. Sublocotenenţii respectivi suntă deja arestaţi de cemanda militară a numitului re-gimentă şi ca pedepsă au fostă degradaţi. Contra advocatului s’a pornită cercetare.
*
* * ,
Intrebămă pe părintele Cornea Ia-
cobu, preotă în Vinţulu de josti, decă e Ungură ori Română? De e Română, cum de portă cu Românii neaoşi, cari nu sciu unguresce, corespondenţa sa în limba ungurescă, aşa că aceştia trebue se alerge după tălmaci? Decă e Ungură,
cum de e preotă română ?
*
* *
V Djn VinţuM de j&ţib se- desminte «citea, bă s’ar fi furată din biserica română de [acolo un praporă de însăm-nătate istorică. Lucrulă se -c}ice că ar sta aşa: Purtă din biserică este adevărată că s’a comisă, der nu din biserica românescă, ci din cea ungurescă romano-catolică, şi nu s’a furată praporă, ci va-sulă [cum ar fi la noi potirulă] în care se păstreză sf. cuminecătură. Făptuito-rulă a fostă prinsă în Aiudă, der la elă nu s’au aflată decâtă frânturile vasului. Căutându-se obiectulă furată, conducăto-rulu de gendarml din Vinţulă de josă întrâ şi în biserica reformată de acolo, pe care de altmintrelea o aflase încuiată; în predicatoriulă din acestă biserică dădu nămitulă gendarmă de lada cu dinamită, despre care fâcurămă amintire cu altă ocasiune. In ladă erau ca la 2B0 de umplăturl [patrone, cartuşe]. De asemenea s’au aflată în biserică vre-o 20 de butoie de vină; nu se spune, decă bu-toele erau pline ori gole. Făptuitorulă, care ascunsese «aceste obiecte în biserică, este ună orecare Peterfîy Lâszlo, care şi-a şi recunoscută faptulă.
* *
*
In llodna-nouă muri în dilele trecute ună copilă ală locuitorului Moisilă, cunoscută ca omă forte săracă. Sărm anulă tată se duse la preotulă gr. cat. Filipă Larionă şi-lă ruga să-lă înmormânteze, er plata ce i se cuvine să i-o dea mai târciiu ori să’i lucreze pentru ea. Preotulă însă refusâ şi sârmanulă omă trebui să’şî înmormânteze copilulă fără ceremonia religiosă. Aşa istorisesoă foile ardelene neromâne.
- Intrebămă pe autoritatea bisericescă superioră, mai e vrednică ună asemenea preotă să porte darulă preoţiei, decă în adevără aşa s’a purtată?
*
* *
Tribunalulu din Pojunu a condamnată pe contele Leo Logotthetti pentru furtă la 2 ani închisore. „Nobilulă“ conte se ocupa cu furarea de haine în Pojună şi în Viena. Condamnatulă a apelată, der Curia a întărită sentinţa instanţei ânteiu.
*
* *
Lunea trecută a murită Pani Soms-sich, membru ală camerei magnaţiloră şi fostă preşedinte ală camerei deputa-ţiloră unguri. Somssich a jucată rolă politică însemnată şi, deşi în oposiţiune, era cu tote astea stimată şi de partida guvernamentală.
*
* *
Ală doilea concertă cu abona-mentă ală orchestrei orăşeneşti din locă începe Duminecă în 11 Martie n. Pro-gramulă e variată şi alesă.
Revoltarea unei nouă comune.
ÎVtia ungurescă „Ugoesau co-, mimică vestea despre revoltarea unei noue comune:
piua de 24 Februarie era statorită păntru alegerea de jude comunală în comuna Cumniata (Nagy-Komjât) din comitatulă Ugocia, în Ungaria. La timpulă numită se începu actulă alegerei în localulă şcolei sub preşedinţa fisolgă-biră ului Szabo Sândor. Fisolgăbirăulă îm-părtăşesce alegătoriloră numele celoră trei candidaţi maghiari, între cari unulă cu numele Postâk Lâszlo Mare parte din alegătorii aflători în sală aclameză pe Postâk, der fiindă că nu toţi alegătorii încăpură în sala şcolei, fisolgăbi-răulă ordona să iasă toţi afară şi acolo trimise pe ună bărbată de încredere cu numele Sepa, ca să vestescă mulţimei a-legătoriloră numele candidaţiloră. Alegătorii, pe cari ’i tracta cu băutură ună locuitoră din comună cu numele Alexi, nu voiră nici pe unulă dintre candidaţi, ci cerură ca Sepa să le fiă jude. Intre strigăte furiose năvăliră în odaia unde se afla fisolgăbirăulă, luară chipiulă de pe capulă haiducului aceluia, îlă trântiră de pămentă şi apoi îlă călcară în tină. După ce isprăviră cu chipiulă se aruncară atâtă asupra haiducului câtă şi a-supra vizitiului fisolgăbirăului şi i-au bătută pe amândoi din causă că aceştia nu lî-au permisă alegătoriloră să se apropiă de masa la^ care se afla fisolgăbirăulă. In fine ajunseră şi pănă la masă. Luară dinaintea fisolgăbirăului condeiulă, calimărulă, precum şi celelalte rechisite de scrisă a-flătore pe masă şi le sfărâmară în bucăţi ; pe fisolgăbirăulă l’au ameninţată cu bătaiă, pe candidatulă Postâk l’au bătută, cuptorulă (soba) l’au dărîmată. Tote provocările ca se se porte ome-nesce au rămasă zadarnice. Poporală chefuită de băutură începu a deveni totă mai ameninţătoră.
Alegerea a rămasă din causa acesta neisprăvită. Fisolgăbirăulă o luâ la să-nătosa prin o uşe laterală şi se refugia în casele preotului greco-catolică. Poporală după elă. Casa preotului română fu înconjurată de poporală furiosă, din ale căriua guri se audiau strigătele: „Să spargemă uşa, să omorîmă pe haiduculă şi apoi pe fisolgăbirăulă. “ Fisolgăbirăulă are a-şl datori mântuirea sa numai întrevenirei gendarmiloră, cari pe 9 inşi din capulă revoltei i-au escortată, grosulă mulţimei însă nu s’a împrăştiată nici la provocarea gendarmiloră. Numai moderaţiunea fisolgăbirăului a împiedecată vărsarea de sânge între gendarml şi poporă, care numai cu sosirea nopţei a începută a se împrăştia.
Comuna din vorbă după cum
se vede este locuită de Români şi de Maghiari. „Egyetertes“ nu-mesce revolta acesta o imitaţiune a revoltei dela Cuştei şi e frac-tulă despotismului şi ilegalităţiloră celoru dela putere şi ale organe-loru loru, ce nici chiar poporală ungurescu nu le mai pote suferi.
Petrecerea poporală din Betlenu.
Domnule Redactoră! Petrecerea poporală premersă de o mică representa-ţiune teatrală — amintită în colonele „Gazetei'" — s’a aranjată prin comite-tulă bisericescă scolastică din Betlenâ [municipiulă Solnocă-Dobâca] în sera de
4	Martie n. în localităţile şcolei gr. c. de acolo. Invăţătorală Simionă Moldo-vană cu cunoscuta-i bunăvoinţă şi lealitate şî-a oferită tote încăperile localităţii sale spre acestă scopă nobilă. Sala de petrecere era înframseţată cu crăngl de bradă. Pe păreţi în modă simetrică şi cu ună gustă minunată figurau portretele Maiestăţiloră Loră dimpreună cu
5	oglindi mari. Culisele pentru repre-sentaţia teatrală asemenea nu lăsau mult de dorită.
Totă ce au poporală română din Betleană mai plăcută era adunată aci pentru a uita pe ună momentă de ne-casurî şi a petrece împreună o oră bună: bărbaţi, feciori plini de vieţă şi un număr m ăgulitor de tineri măiestri eşiţl din sinul poporului betlenescă, instruaţl în scola din Betlenă. Frumosele nostre măritate şi feciore cu fală purtau mândrulă nostru costumă strămoşescă. Dintre măritate putemă aminti următorele: Maria Mircea, Nastasia Popă, moşă diplomată, matrona petrecerei; Ludovica Rocneanu n. Morariu, Maria Ambruşiu, Susana Diugană, Ludovica Stăvariu, Flore Che-resteşiu, Flore Căndreanu, Ileana Căn-drenu, Docia Nedelea n. Grecu, Irina Simonă ş. a. dintre fete: Ludovica Morariu, Cristina Popă, Anisca Moldovanu, Rafila Beudeană ş. a.
Regina balului a fostă fără îndoială graţiosa d-şorâ Otilia Puşcăria, fica simpaticului şi zelosului protopopă ală Ciceu-Cristurului, domicilată în Betleană, Gre-goriu Puşcariu carele dimpreună cu D-na în calitate de presidentăşi presidentă a petrecerii au asistată la petrecere mai pănă la fine. Totulă au fostă bine şi putea fi şi mai bine, decă şi voinicii noştri urmau cu îmbrăcămintea pe fru-mosele nostre.
Cu atare publică plăcută împodobită fiindă sala, deodată la 8 ore sera începu representaţia apărândă pe scenă d-lă Ioană Diugană, învăţătoră-cantoră în Mălină şi Rusulă de susă, în costumă de soldată: „Şioldanu Vitenditi a fostă
FOILETONULU „GAZ. TBANS.“
Frisa din sala mare a Ateneului română.
(Fragmentai din conferinţa ţinută de d. A. Odo-bescu la Ateneul* românii din Bucuresci.)
Ca se dămă numai câteva esemple de ceea ce s’ar mai pute face la Ate-neulă nostru, — deşi credemă că, mai curândă seu mai târdiu, câte le vomă spune acum, ba şi altele, totă au să se facă, — n’ar fi ore frumosă şi bine, ca pe frontonulă dela peristilă, să se pună baso-relievuri representândă seu scene, figuri şi atribute alegorice, seu vr’ună episodă istorică?
Nu s’ar cuveni, ca cele cinci mari medalione de sub porticulă anterioră să ne arate în mosaică, chipurile împunătore ale celor patra din cei mai mari şi din cei mai culţi domnitori ai ambeloră vechi principate Moldova şi Ţera-Românescă ? Aceştia ar trebui, credemă, să fiă Alec-sandru celă Bună şi Negoe Vodă, Va-sile Lupu şi Mateiu Basarabă; câteşî patru ară sta în laturile primului rege ală României unite, ale Augustului nostru Suverană.
In fine, — ca să nu lungimă peste ori-ce măsuri, — n’ar fi o adevărată minune a artei picturale seria de scene
din istoria naţională, cu care dorimă a vede acoperită frisa ce încunjură mai întrega sală circulară a viitoreloră întruniri dela Ateneulă nostru?
In fundulă acelei săli, o largă portă arcuită, de peste doi-spre-dece metri, lasă vederile să pătrundă într’ună compartimentă semi-sferică, într’o vastă firidă de lemnă de nucă sculptată, unde va sta aşeclată, pentru adunările ordinare, tribuna conferinţeloră. La trebuinţă însă, acelă compartimentă se va pute îndată transforma într’o şi mai vastă scenă pentru concerte seu pentru representaţiunl dramatice.
In faţa acelei scene, der cu propor-ţiunî mai reduse, însă cu decoraţiunî mai scumpose, se va înălţa logia familiei regale.
între aceste două secţiuni principale, şi la o înălţime tocmai bine potrivită pentru vedere, se destinde câte o făşiă netedă de părete circulară, avândă trei metri şi jumătate ca lăţime, şi aprope trei-cjecl şi cinci metri în lungulă fiă-cărei părţi. Ambele făşii suntă luminate, cţiua, de cele două-cjecl de ochiuri, care străpungă jură împrejură cupola la basa ei; er noptea, ele voră primi şi mai multă strălucire dela lumina electrică,
ale cărei nenumărate globuri şi pere de focă voră fi răspândite peste totă edi-ficiulă Ateneului, pănă chiară şi deasupra căldării tripodului dela culme, unde va arde ună sore electrică, zărită din în-tregulă oraşă.
Vedeţi, domneloră şi domniloră, că, în dorinţele nostre, Ateneulă este, din tote privirile, ună mare, ună imensă fo-cară de lumini.
Să reintrămă însă, — celă puţină cu gândulă, — în sala cea mare, căreia pre-tindemă a’i da o strălucire cu totulă co-verşitore, mai alesă prin subiectele re-presentate pe frisa ei.
Şi care ară pute fi acele subiecte ?
Câtă despre mine, îmi închipuescă, ca într’ună visă, că vomă vede pe densele desvoltându-se totă istoria patriei nostre, tractată în scene pitoresce, în vii tabele, care se voră lega unele de altele, purtândă însă fiă-care colorea specială a timpului său.
Colo, la drepta, plecândă dela pi-ciorele uneia din ambele nimfe, care alături cu o liră, şedă graţiosă răijiniate pe bolta prosceniului, colo, pare că şi vădă ivindu-se mai întâiu, în penumbra posomorită a străvecililoră codrurl din lunca dunărenă şi sub aprigele piscuri ale Car-
paţiloră, acei sălbatici vieţuitori ai tim-puriloră preistorice, armaţi cu bolovani de stâncă şi cu trunchiuri de copaci, păroşi, sbârliţl, vînjosî şi abia acoperiţi cu piei de fiare pădureţe, ei vâneză urşii din pescerl, cerbii cu late ramuri şi zimbrii seu boii cornuţi şi dintr’ânşii îşi facil hrana loră. Der, printr’ună contrastă de trufaşă sălbătăciă, curândă apară, totă prin negurile fabulei, desfrânaţii şi fa-menii AgathyrsI, despre cari Erodotu ne spune, că erau muiaţi numai în aură şi trăiau vieţă de muieri.
De aci înainte, vomă intra în realitatea trecutului nostru, mai bine cunoscută. Vomă recunosce, minunată însufleţite de luminele coloritului, cele mai vii şi mai împunătore scene din epica spjrală a sculpturiloră de pe columna lui Traiană. Vomă vede cum, în lupte crâncene, Dacii îşi apără cu mândră desperare, în contra aquileloră daurite ale Romaniloră, hidoşii loră balauri roşi, ce le servescă de prapuri. Vomă urmări apoi cu ochii mersulă triumfală ală le-giuniloră romane şi vomă vede cetele loră călări şi pedestre, trecândă fără sta-vile podulă aşternută de ei peste lu-ciulă şi peste adâncăturile volburose ale Dunării.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
Nr'. 44
esecutată corectă prin d-lă Diugană, ceea ce s’a dovedită prin aplausele publicului presentă. După câte-va minute apăru pe scenă „jupânulă Herşuu ghe-bosă, flendurosă cu marfa lui de Parisă, adevărată figură a jidovului de Moldova. Singură înfăţişarea lui Herşă pe scenă a fostă destulă de puternică spre a da nascere la o adevărată furtună de rîsete şi aplause, ce nu mai voiau să înceteze în totă decursulă piesei. Putemă 4ice că în decursulă acestei piese d-lă Diu-gană a fostă adevărată oglindă a fricei, flerosiei, vicleniei şi şarlatanii lipitoriloră din România. Aci a arătată domnulă Diugană adevărată taJentă. Daună, de 10 orî daună, că acestă discipulă ală scolei din Betlenă n’are pregătiri mai întinse, fiind-că ar merita o sorte mai bună ca cea de dascală şi oantoră.
[Va urma].
Literatură.
Preotulu Românii, cfiară bisericescă, scolastică şi literară; apare în Gherla odată pe lună în mărime de 2%—3y2 cole. Proprietară, Redactoră şi Editoră: Nicolau F. Negruţu. — Nr. 3 dela 1 Martie are următorulă sumară : Michailă Pavelă, episcopulă română gr. cat. dela Oradea-mare (portretulă, faptele şi biografia lui), de V. Gr. Borgovanu. — hnnă lui Dumne4eu (poesiă), de Traian H. Popă. — Liturgia S-lui Ionă Chri-sostomă (urmare). — Elementele sacrificiului eucharistică, de I. Boroşă. — Predică pe Dumineca a 2-a a Postului mare, de Ioană Papiu. — Predică pe Dumineca a 3-a a Postului mare, de protopopulă Basiliu Raţă. — Din istoria despărţirei bisericei orientale de cea a-pusană [urmare] — Pro memoria. — Din mărturisirile S-lui Augustină, de V. Q-r. Borgovană. — Legătura între biserică, scolă şi naţiune, de D. A. Sturdza. — Varietăţi.
Scii'i poliţienesc!.
Eri nopte a isbutită poliţia de aci să pună mâna pe hoţii, cari de repeţite ori au furată lână şi tortă din magazi-nulă postovarului de aci Karl Paul. Ună poliţistă îmbrăcată ca civilă i-a surprinsă tocmai asupra faptului. Hoţii suntă două servitore ale păgubaşului, anume Gyorgy Hona şi Balint Lina. Ele furau când stă-pânulă loră nu era acasă. Lâna şi tor-tulă furată îlă vindeau la diferiţi complici. Hoţele cu patru complici au fostă date pe mâna judecătoriei penale.
S( I HI TELEGRAFICE.
(Serv. part. ală „Gaz. Trans.u)
Berlinu,	8 Martie, * (11 ore
nbptea.) — Pentru momentă Im-pSratulu se simte multu mai bine. Pulsaţiunile au scăc[utîi dela 116
la 96 pe .minută. Cei din juru-i cuteză erăşî a spera.
Astă sâră, în urma unei adencî amorţeli a împăratului, s'a lăţită în Berlină scirea falsă, că a murită, care se credea în genere chiar şi de cătră autorităţi, aşa că telegrame, ce anunţau mortea, au fosta lăsate se trecă şi s’a permisa vinderea de ediţiunl separate ale foi-loru. Mai târcfiu a fostă confiscată a doua ediţiune a acestoră foi separate.
Berlină, 8 Martie. Parlamentulu germanii rămâne întrunită. Desbaterile s’au amânată. Teatrele regesci suntu închise. A(ţî după amecţă a fosta chemata la paiaţa pridicatoruia superiora aia curţii Kogel.
San Remo, 9 Martie. Prinţulu
de coronă pitei Sâmbătă cu familia la Berlină. Deoroce starea generală a prinţului de cordnă e neschimbată, buletinele se voră publica de aici încolo totă la două (Jte
Viena, 9 Martie. — In urma sci-riloră false despre mărtea împăratului Wilhelm, mai multe foi de aici au scosă ediţiunl separate, însă au trebuită să le retragă.
Berlină, 9 Martie, 8 6re di-mineţa. Buletinulă de acjî-dimineţă la 7 6re: După ce aseră se părea că au mai reînviat puţină semnele de vieţă a împăratului Vilhelm, în cursulă nopţii starea de slăbiciune l’a cuprinsă erăşî şi a a-junsă acum unu gradă mare. — v. Lauer. Leutchold.
Berlină, 9 Martie, 10 ore 40 minute. Imp6ratulii Vilhelm a murit ii adî-dimiiietă la
8V2 «re- ___
ULTIME SCIRi.
„BISTRIŢANA“
instituta de credită şi economii în Bistriţa.
Ineunoseiinţare.
Prin acesta ne luămă voiă a aduce la cunoscinţa Onoratului publici!, că după ce statutele societăţii nostre „Bis-triţana,“ instituţii de credită şi economii cu reşedinţa în Bistriţa, s’au aprobată er firma ei s’a indusă în registrulă de firme purtată la tribunalulă regiu din Bistriţa şi aşader după-ce s’a cqrăspunsă pre deplină tuturoră recerinţeloră legale prescrise spre observare înainte de începerea activităţii unei atarl societăţi, subscrisa direcţiune a decisă a începe cu diua de adl activitatea dânsei.
Declder începândă de adl înainte societatea nostră acţionară „Bistriţanau ca institută de credită şi economii, pri-mesce depuneri spre fructificare, după cari solvesce 5°/0 interese, precum şi darea erarială după dânsele, acordă împrumute pre lângă hypotecă, pe cambii, pe obligaţiuni cu cavenţl şi pe efecte publice pe lângă interese de 7% şi 1% provisiune, acestă din urmă însă numai odată solvindă la contragerea, respective prelungirea împrumutului, mai înoplo es-compteză cambii, îngrijesce afaceri de comisiune referitore la încasare de bară, şi primesce deposite spre păstrare pe lângă ore-care provisiune moderată.
Ne rugămă deci de sprijinirea Onoratului publică.
Bistriţa, în 3 Martie 1888. ^
Direcţiunea institutului de credita şi economii „ BISTllIŢANA. “
întâmplări diferite.
Căzută din trenă. Conductorulă de trenă Iosifă Marcu că<ţu între Bretea şi lila mureşiană din trenă şi’şî frânse ună braţă, care a trebuită să i-se amputeze.
PSmială. In 4 Martie n. fiindă o petrecere cu danţă într’o cârciumă din-tr’ună suburbiu ală Cluşului, se luară de pără nisce cfileri cu nisce infanterişti. 0 patrulă militară şi poliţia puseră capătă păruelii, care ar fi putută ave urmări mai grave.
„Românulu“ află că încercările d-lui Dim. Ghica pentru formarea unui cabinetu au rămasă pănă acum fără nici ună resultată. Este posibilă că. d. Ionă Brătianu va fi însărcinată să formeze cabinetulă. D. I. C. Brătianu a avută astăc|î la 12 6re o lungă întrevedere cu M. S. Regele.
„Epocau spune, că s’ar fi începută nuoe negociări, în privinţa formărei cabinetului, cu d. Kogăl-niceanu, şi ca la casă când acestea nu voră aduce la nici ună resultată, regele se va adresa la d-lă generală Lecca.
Totă acestă c|iaru afirmă că d. D. Sturdza a avută aseră o lungă întrevedere cu Maiestatea Sa Regele.
Focă. In aceeaşi c|i a arsă în strada Kajanto din Cluşiu unt! edificiu, în care se uscă piei. Edificiulă era asigurată.
Mulţămită publică.
Din ocasiunea balului arangiată de Reuniunea femeilor!! române din Sibiiu la 11 Februarie a. c. au mai incursă con-tribuirî în favorală Reuniunei dela d-1 Ni-colae Fekete-Negruţu din Gherla 20 fi. şi dela d-lă Ioanu Hannia, directoră semi-narială din Sibiiu 6 florini; totală 25 fl., pentru cari comitetulă Reuniunei prin acesta le esprimă cea mai căldurosă a sa mulţumită.
Cu acestă sumă venitulă curată ală balului s’a urcată la 353 fl. 9 cr. v. a.
Sibiiu, în 6 Martie 1888.
Maria Cosma	Dr. Bupu
preşedintă.	secret.
DIVERSE.
Rusia contra rachiului. Ministrulă Tolstoi, dice „Figaro,u a înfiinţată o reuniune, ai cărei membri suntă de trei categorii, şi anume: 1 Unii se obligă că nu voră be nici ună feliu de spirituose, nu voră fabrica, nu voră vinde şi nu voră cumpăra, nu voră îmbia nici nu voră oferi nimărui beutură;	2. Alţii se
obligă a nu be ei înşişi, der comerciu facă şi ospeţiloră le oferă vină ş. a. 3. Cei de a treia categoriă promită a se reţine numai dela rachiu.
Berlinulti şi prinţultt imperialii. Po-poraţiunea din Berlină este într’o agitaţiune febrilă; se bată pentru a’şl smulge dela telegrafă soirile, ce vină de mai multe ori pe c]i> dela San-Remo. Er de când medicii au dată a se înţelege, că boia prinţului imperială va ave ună sfârşită funestă, tînărulă prinţă 'W’ilhelm, fratele mai mică, se duce în tote (Şilele la prinţulă de Bismarck, unde de' mai multe orî a dejunată în cerculă intimă ală cancelarului şi unde converseză despre afacerile de stată. în vederea probabilităţii, că elă va fi prinţulă moştenitorii ală coronii, chemată odată a guverna în loculă tatălui său, se caută a i se face educaţiuneajpolitică. In acest scop i se va numi ună consilieră privată, probabilă d-lă de Zastrov, care să-i supună spre cercetare tote afacerile statului, ca să înveţe treptată meseria de guvernatoră.
Cursulă pieţei ilraşovă
din 9 Martie st. n. 1888
Bancnote românescl Cump.		8.48 Vend		8.50
Argintă românescă .	?!	8.44	>'	8.48
Napoleon-d’orl . . .	î?	10.05	?!	10.07
Lire turcesc! . . .	?!	11.34	»	11.37
Imperial!		??	10.34	??	10.87
GalbinI		?!	5.88	ii	5.92
Scris. fonc. „Albinau6u/0	??	iot.—	??	102.—
ii ii ii 5%	?!	98.—	?!	99.—
Ruble rusesc! . . .	ii	101.-	??	102.-
Discontulă ....	«V*-	■8% Pe	ană.	
Cursulă la bursa de Viena
din 8 Martie st. n. 1888.
Renta de aură 4°/Q..................
Renta de hârtiă5°/0.................
Imprumutulă căiloră ferate ungare . Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (1-ma emisiune) .	.
Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (2-a emisiune) .	.
Amortisarea datoriei căiloră terate de ostă ungare (8-a emisiune) . .
Bonuri rurale ungare................
Bonuri cu clasa de sortare . .	.	.
Bonuri rurale Banată-Timişu . .	.
Bonuri cu cl. de sortare............
Bonuri rurale Transilvane .	.	.	.
Bonuri croato-slavone...............
Renta de aură austriacă .	.	. ’.	.
Losuri din 1860	..................
Acţiunile băncei austro-ungare .	.	.
Acţiunile băncei de credită ungur. . Acţiunile băncei de credită austr.
Galbeni împărătesei ...............
Napoleon-d’orl .	..................
Mărci 100 împ. germane.............
Londra 10 Livres sterlinge . . .	.
95.40
82.50
148.50
98.50
123.75
108.
104.—
103.60
103.60
103.60
103.75
103.25 107.35 131.80 857.—
267.50
264.75 6.— 10.06 Vi 62.45
127.25
Editoră şi Redactoră responsabilă:
________Dr. Aurel Mureşianu
In capulă loră, măreţa şi blânda figură a împăratului Traiană va domina cu creştetu-i căruntă întrega oştire, şi va trage la sine tote privirile. Dreptă la mijloculă acestui semi-cercă, consacrată anticeloră nostre anale, Traiană va răsări la ună punctă culminantă; eln, carele nl-a dată nouă, aci, şi nascere şi nume, şi vieţă şi credinţă, elă va străluci la acelă locă ca şi sorele ajunsă la amedă.
Sosirea, aşedarea şi traiulă paclnică şi activă ală coloniloră romani în nouăle loră sălaşe din provincia cucerită, voră da materii la scene mângăiose, la vechi amintiri, ce încă din poporulă nostru nu s’au ştersă cu totulă! Der curendă ce-rulă se va înora din nou. Voră începe să năpădescă hordele despre răsărită: mai ânteiu Goţii, cei înalţi şi trupeşi, cu chica şi cu barba roşcată; apoi Hunii, cei mărunţi şi osoşl, cu faţa ieşită şi spână, cu ochii răzleţi; şi apoi şi alţii... şi alţii.... şi alţii.... totă Barbari peste Barbari, dândă năvală unii peste alţii, îmbrâncindu-se şi încăerându-se unii cu alţii în năprasnice şi ucigaşe lupte!
Va trebui ună penelă apocaliptică acelui ce va aduna şi va răpişi acele haite, care de care mai sălbatice, mai
lacome, mai fierose, pocite la chipă, pestriţe în vestminte şi’n armături, cumplite şi fiorose în tote faptele loră.
In acea babilonică confusiune nu s’ar uita însă nebiruita statorniciă a Ro-mâniloră. Sub viforulă ce trece peste capetele loră, ei nu-şî părăsescă noua loră patriă. Nimică nu-i sperie. Nimică nu-i mai presusă de a loră răbdare. Nimică nu-i pote deslipi, nici goni, nici sterpi din înfundăturile muntenesc!, unde ei s’au tupilată ca într’ună adăpostă vremelnică. Ei simtă că ală loră e pă-mentulă ce li s’a dăruită de Traiană, şi că ală loră elă va rămâne de veci cu românescă credinţă în Pronia cerului şi în virtutea sângelui loră latină; ei îşi dicu pe totă diua: „Apa curge, pietrele rămână!.... Să-i lăsămă să se strecore. Ei din locă pe noi nu ne voră clinti !u In mijloculă furtuneloră omenescl, ei îşi păstreză şi chipulă originară ală seminţiei loră, şi traiulă, şi portulă, şi credinţele străbune.
Şi bine facă, căci din ce în ce cerulă patriei începe a se însenina. Pământenii prindă la vieţă, ei nu se mai ascundă, iesă la lumină, se însoţescă cu vecini mai omenoşl de decindea şi, împreună, puterea mereu, mereu le cresce.
Atunci, — ca se încheiemă cu fală acestă şiră de scene antice, — tocmai în laturea stângă a logei regale, vomă zări pe vitejii aceia, cari înălţându-se din ne-mulă românescă, resfirată pe amândouă malurile Dunărei, şî-au întinsă puterea peste mai totă ţera dintre CarpaţI şi Balcani, au purtat’o chiar pe piscurile Pindului şi a făcută să tremure în Bi-zanţă, şi la ală loră nume, pe împăraţii greci şi pe cavalerii cruciaţi ai apusului. Acolo, ca ună măreţă simbolă ală Românismului în Orientă, ni se va înfăcişa cu regescă coronă pe capă, Românulă fecioră ală Asaniloră, craiulă Ioniţă, ce îşi ţinu domnia şi dincolo şi dincocl de Istru!
Pe f&şia opusă, începândă totă din laturea prosceniului, vomă vede desfă-şurându-se a doua parte a istoriei Ro-mâniloră, aceea a Principateloră pănă la a loră contopire într’ună nou regată românescă.
Mai ântâiu, totă în negura muntosă, ni se voră năluciNegru Vodă, coborîndă la vale din plaiurile Făgăraşului în spre pustiele şesurl Vlăscene, er Dragoşă mâindu’şl, tocmai din Maramuresă, legendara sa venătore pănă dincocl de apele Moldovei. Suntă vremurile descă-
licatorei, când Românii, sătui de umilinţă, orî şi de viteză pribegiă, cată din nou să’şi întemeieze cetăţi mai întărite şi silişti mai statornice.
De aci înainte, ca într’ună vertejă de măreţe şi eroice fapte, vomă zări printre voivodii noştri de odinioră vestiţi unii în râsboie şi alţii în pace, colea pe Alexandru celă Bună, pe Vladislavă orî pe Radu celă mare, pornindă ale loră ţâri pe căi de propăşire prin înţelepte legiuiri şi tocmeli; er pe Basarabă Voivodă nimicindă la strîmtorile Jiului pe Unguri cu acea furiă cânescă a Ro-mâniloră, — furia canina Valachorum, despre care vorbescă cu groză cronicarii maghiari; seu pe Mircea celă Bătrână, apărăndu-şî patria de Turci, cu prudentă voiniciă. Apoi încă şi pe Ştefană celă Mare, răsipindă pe LeşI la Dumbrava Roşie; pe Turci, pe Tătari, pe Unguri în nenumărate locuri, Ştefană carele, şi elă, îşi sfârşi lunga, laboriosa şi vrednica sa carieră regulândă înţelep-ţesce a sa moştenire după putinţele ur-maşiloră săi, Ştefană care îşi împodobi ţera cu bogate şi mândre biserici, întrecute însă tote de acea minune a mă-estriei artistice, pe care blândulă Negoe Basarabă a dăruit’o, în Argeşă, întregei Românii.	(Va urma).
Nr. 44
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888-
Sosirea oi plecarea treanrilorfl oi poştelor! H Braşot
I.	Plecarea trenuriloru:
f.	Dela Braşovu la Pesta:
Trenulă de persone Nr. 307: 7 ore 20 de minute sera.
Trenulă mixtă Nr. 315: 4 ore 01 minută diminâţa.
2. Dela Braşovu la Bucurescî:
Trenulă mixtă Nr. 318: 1 oră 55 minute după amedî.
II.	Sosirea trenuriloru :
I.	Dela Pesta la Braşovfi:
Trenulă de persone Nr. 308: 9 ore 46 minute înainte de amedî. Trenulă mixtă Nr. 316: 9 ore 52 minute sera.
2.	Dela Bucurescî la Braşovu:
Trenulă mixtă Nr. 317: 2 ore 32 minute după amedî.
A. Plecarea posteloru:
a)
V
c)
d)
e)
Dela Braşovă la Reşnovă-Zfrnesd-Branu: 12 ore 30 m. după amecjî. n	i}	n	Zizinu: 4 ore după amedî.
„	„	în	Secuime [S. G-eorgl]: 1 oră 30 minute noptea.
„	„	la	Făgăraş&: 4 ore dimineţa.
„	n	la	Sâcele: 4 ore dimineţa.
B. Sosirea posteloru:
a)	Dela Reşnovu-Zernesci-Branu la Braşovă: 10 ore înainte de amedî.
b)	„ Zizinu la Braşovă: 9 ore a. m.
c)	Din Săcuime la Braşovă: 6 ore sera.
d)	„ Fâgâraşă la Braşovă: 2 ore dimineţa.
e)	„ Sâcele la Braşovă: 6 ore 30 minute sera.
Nru 2231 ex 1888.
~~ PUBLICAŢIIHTE.
Se aduce la cunoscinţa publică, cumcă ordinea de tergu pentru oraşulă reg. liberă Braşovu, aprobată de Inaltulă Ministeriu de Interne reg. ung. ddto 16 Octomvre 1887 Nru 66802/11 1887, intră în putere cu 30 1. c.
Ordinea acesta de tergu, tipărită în limba germană, maghiară şi română, se pote cumpăra dela portarulu edificiului magistratualu, exemplarulu cu 10 cr.
Braşovu, în 3 Martie 1888.
Magistratului orăşeneştii.
0 SAMA	“
văduvă, de 42 ani, română, de confesiune gr. cat., cu caracteru solidă şi esterioru plăcută, care vorbesce românesce, serbesce şi nem-ţesce caută angajamentulă de a fi aplecată ca econdmă în tâte des-teră, la vr’ună oficială, preotă seu proprietară bine situată.
Doritorii au a se adresa la N. P. P. în Zsebely, via Temesvâr.
Avisft d-loru abonaţi!
Rugăm pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei să binevoiască a scrie pe cuponulă mandatului poştală şi numerii de pe fâşia sub care au primită cliarulă nostru până acuma.
Domnii, ce se aboneză din nou, să binevoiască a scrie adresa lămurită şi să arate şi posta ultimă.
Administraţiunea „Gaz. Trans.“
2-33
Se deschide abonamentu pre anulu 1888
la
AMICULU FAMILIEI, piară beletristică şi enciclopedică-literară — cu ilustraţiunî.— Cursulă XII. — Apare în 1 şi 15 cji a lunei în numeri câte de 2—3 cole cu ilustraţiunî frumose; şi publică articlii sociali, poesii, novele, schiţe, piese teatrali ş. a. — mai departe tracteză cestiunî literare şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a Româniloră de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunî din patriă şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisuesce a face câte o 6ră plăcută familiei strivite de grijile vieţei; şi preste totă nisuesce a întinde tuturoră indivicjiloră din familia o petrecere nobilă şi instructivă. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 fi., pentru România şi străinătate 10 franci—lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali.
PREOTUL0 ROMĂNU. piară bisericescă, şcolară şi literară — cu ilustraţiunî. — Cursulă XIV. — Apare în broşuri lunare câte de 2%— 3V2 cole; şi publică portretele şi biografiile archiereiloră şi preoţiloră mai distinşî, precum şi alte portrete şi ilustraţiunî, — mai departe articlii din sfera tuturoră sciinţeloră teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serbă-torî şi diverse ocasiunî, mai alesă funebralî, — apoi studii pedagogice-didactice şi scienţifice-literarî; şi în urmă totă soiulă de a-menunte şi scirî cu preferinţa celoră din sfera bisericescă, scolastică şi literară. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 fi. — pentru România 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă orî maree poştali.
Colectanţii primesefi gratisu totu alu patrulea esemplară.
Numeri de probă se trimită gratisu ori-cui eere.
iHT A se adresa la „CANCELARIA NEGRUŢU“ în Gherla -Sz-ujvâr.—Transilvania. ~3B|
Totti de aci se mai potu procura şi următorele cărţi din editura propriă:
Apologie. Disensiuni filologice şi istorice maghiare privitore la Români, învederite şi rectificate de Dr. Gre-goriu Silaşi. — Partea I. Paulă Hun-falvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Şincai. Preţulă 30 cr.
Renascerea limbei românescTîn vorbire şi scriere învederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Op complet). Broşura I. II. şi III. Preţulă broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura III. 30 cr. Tote trei împreună 1 fi.
Cuvântări bisericesc! la tote sărbătorile de peste and, de I. Papiu. Ună volumă de preste 26 cole. Acest opă de cuventărî bisericesc! întrece tote opurile de acestă soiu apărute pănă acum — avendă şi o notiţă istorică la fiă-care s&rbătore, care arată timpulă întroducerei, fasele prin cari a trecută si modul cum s’a stabilită respectiva sărbătore. Preţulă e 2 fi.
Barbu cobzariulu. Novelă originală de Emilia Lungu. Preţulă 15 cr.
Puterea amorului. Novelă de Pau-lina C. Z. Rovinaru. Preţulă 20 cr.
Idealulu perdutu. Novelă originală de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Opera unui omu de bine. Novelă originală.—Continuarea novelei: Idea-lulu pierdută de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Fântâna dorului. Novelă poporală de Georgiu Sirnu. Preţulă 10 cr.
Codreanu craiulu codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Ultimulu Sichastru. Tradiţiune de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Elu trebue să se însore. Novelă de Maria Schwartz, traducere de N. F. Negruţă. Preţulă 25 cr.
Branda seu Nunta fatală. Schiţă
din emigrarea lui Dragoşă. Novelă istorică naţională. Preţulă 20 cr.
Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după "Wachsmann, de Ioană Tanco. Preţulă 30 cr.
Probitatea în copilăriă. Schiţă din sfera educaţiunei. După Ernest Le-gouve. Preţulă 10 cr.
Hermanu şi Dorotea după W. de Goethe, traducţiune liberă de Constantină Morariu. Preţulă 50 cr.
Ifigenia în Aulida. Tragedia în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Ifigenia în Tauria. Tragedia în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Petulantulu. Comediă în 5 acte, dăpă Augustă Kotzebue, tradusă de Ioană St. Şuluţă. Preţulă 30 cr.
Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele gimnasiului din Fiume prin Vincenţiu Nicoră, prof. gimnas. — Cu portretulă M. S. Regina României. Preţulă 15 cr.
Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Ună volumă de 192 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi arangiate. Preţulă redusă (dela 1 fi. 20 cr.) la 60 cr.
Trandafiri şi viorele, poesii poporale, culese de Ioană Popă Reteganu. Ună volumă de 14 cole. Preţ. 60 cr.
Tesaurulu dela Petrosa seu Cloşca CU puii ei de aurii. Studiu archeologic de D. O. Olinescu. Preţulă 20 cr.
Biblioteca Sătenului Românii. Cartea I, II, IU, IV, cuprindă materii forte interesante şi amusante. Preţulă la tote patru 1 fi. — câte una deosebi 30 cr.
Biblioteca Familiei. Cartea I. Cuprinde materii forte interesante şi amusante. Preţulă 30 cr.
Colectă de recepte din economia, industria, cornerciu şi chemiă. Preţulă 50 cr.
Economia pentru scolele popor, de T. Roşiu. Ed. II. Preţulă 30 cr.
îndreptară teoretică şi practică pentru învăţământulfl intuitivă în folosulă eleviloră normali (preparandiall), a în-vSţătoriloră şi a altoră bărbaţi de scolă, de V. Gr. Borgovană, profesoră pre-parandială. Preţulă unui esemplară cu porto francată 1 fi. 80 cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia aflămă vre-ună opă, întocmită după lipsele scoleloră nostre în măsura în care este acesta, pentru aceea îlă şi recoman-dămă mai alesă directoriloră şi învâ-ţătoriloră ca celoră în prima liniă interesaţi.
Spicuire din istoria pedagogiei la, noi — la Români. De V. Gr. Borgovan. Preţulă 15.
Manuală de Gramatica limbei române pentru scolele poporali în trei cursuri de Maximă Popă, profesoră la gimnasiulă din Năsăudă. — Manuală aprobată prin ministeriulă de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dată 26 Aprilie 1886, Nr. 13,193. — Preţulă 30.
Gramatica limbei române lucrată pe base sintactice de Ioană Buteanu, prof. gimn. Ună volumă de peste 30 cole. Preţulă 2 fi.
Manuală de stilistică de Ioană F. Negruţă, profesoră. Opă aprobată şi din partea ministeriului de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. Partea practică forte bogată a acestui op — cuprinrţendă composiţiunl de totă soiulă de acte obveniente în referinţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa
cu multă folosă de cătră preoţi, învăţători şi alţi cărturari români. Preţulă 1 fi. 10 cr.
Nu mă uita. Colecţiune de viersuri funebralî, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţulă 50 cr.
Carte conducătore la propunerea calculărei în scola poporală pentru învăţători şi preparanc|I. Bros. I. scrisă de Gavrilă Tnfu profesoră preparan-dială. Preţulă 80 cr.
Cele mai eftine cărţi de rugăciuni:
Mărgăritaruld sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericescl forte frumosă ilustrată. Preţulă unui esemplară broşurată e 40 cr., legată 50 cr., legată în pânză 60 cr., legată mai fină 60, 80, 90 cr., 1 fi., în legătură de luxă 1.50—2.50
Mlculd mărgăritard sufletescu. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericescl — frumosă ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Preţulă unui esemplară broşurată e 15 cr., — legată 22 cr., legată în pârnjă 26 cr.
Cărticică de rugăciuni şi cântări
pentru pruncii şcolari de ambe secsele, Cu mai multe icone frumose. Preţulă unui esemplară e 10 cr.; 50=3 fior. : 100=5 fi.
Visuld Prea Sântei Vergure Maria a Născătorei de D-deu urmată de mai multe rugăciuni frumose. Cu icone frumose. Preţulă unui esemplară speclată franco e 10 cr., 50 esemplare 3 fi., 100 esemplare 5 fi. v. a.
Epistolia D. N. Isusu Christosu.
Preţulă unui esemplară legată şi spe-dată franco e 15 cr.
Tipografia A. MUREŞIANU, Braşovu.