‘ ' Mciieea, Aflministratimra ^Tjpoffrafla: ’ - «RAŞOVG, pt*ţa mar* Vr 22. Scrisori nefrancate nu se pri-mescft, Manuscripte nu se retrimită ! Birourile de annncinri: Braşovfi, piaţa mareNr. 22. Inserate mai primescu în Viena: Uudolf Mosse. Haasenstein & Vogler (OttoMam\),Heinrich Schalek, Aloi» Hernii, M.Dukes, Oppelik, J. Dan-neberg; în Budapesta : A. Y.Oold-berger. Anton Met ei, Eckstein Bemat; tnFrankftirt: O.L.Daube; înHam-burg: A. Steiner. Preţuiţi inserţiuniloru: o seria garmondu pe o col6nă 6 cr. şi Î30 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoi elă. Reclame pe pagina IlI-a o se-riă 10 cr. v. a. seu 90 bani. ANULU LI. „Gazeta" iese în fie-care iţi. Abonamente pentru Anstro-Uiigaria Pe unu anu 12 fl., pe ş6se luni 6 fl., pe tfcei luni 3 fl. Pentru România şi străinătate: Pe unii anu 40 franci, pe şâse luni 20 franci, pe trei luni 10 franci.* Seprenumeră la t6te oficiale poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori. Abonamentul^ pentru BraşoyR: laadmiiiistraţiune, piaţa mare Nr. 22, ^tagiulti I.: pe imn ană 10 fl., pe şăse luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusulu în casă: Pe unu anu 12 fl., pe sese luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. tlnii esemplarfi 5 cr. v. a. său 15 bani. Atâtu abonamentele câtu şi inserţiunile sunt a se plăti . înainte. Nr. 42. Braşovii, Joi, 25 Februarie (8 Martie) r— ■■ ^ ■■■■ ■ ‘f--.rm, II ~ ~ ' ----"!---- 1888. Braşovfi, 24 Februarie a. c. După cum ni se telegrafiază marele Viziru a şi subsemnată actulu, prin care se notifică gu-yemulni bulgară ilegalitatea pre-senţei prinţului Ferdinand de Co-burgă în Bulgaria şi totodată a încunosciinţată pe toţi represen-tanţii Turciei din străinătate despre pasulu acesta întreprinsă la Sofia. Acţiunea diplomatică propusă de Rusia în cestiunea bulgară s’a începută aşader şi spre ilustrarea acestei acţiuni ni se împărtăşescă noue mesurî de pregătiri militare, ce se iau de cătră guvernulă ru-sescă. E forte naturală, că în nisce împrejurări aşa de critice ca cele de faţă, scirea sosită dela Bucu-rescl despre, demisiunea cabinetului Brâtianu a făcută sensaţiune pretutindeni. Mai alesă celoră din Viena le-a venită f6rte neaşteptată acestă scire şi nu-şî potă esplica motivele, cari au îndemnată pe d-lă Brătianu a se retrage tocmai acuma. Unii pretindă, că demisiunea cabinetului Brătianu stă în legătură cu cestiunile politicei esteri-ore, alţii erăşl susţină, că numai situaţiunea interi6ră a pricinuit’o. Se 4ice că descoperirea mal-versaţiuniloră comise de persdne cu posiţiune înaltă, cari aveau strînse conecsiunî cn guvernulă şi de alta parte arestarea d-lui Panu, care fusese condamnată la închisăre de doi ani pentru crima de lesă-Majestate, er acuip fiindă alesă deputată se reîntorse din străinătate, unde fugise ca să scape de pe-depsă, în credinţă că dreptulu de imunitate îlu va scuti de urmărire, ară fi căuşele demisiunei cabinetului. Regele Carolă adecă, se 4ice, a voită se agraţieze pe d. Panu, er d. Brătianu s’a opusă. Acesta versiune circulă prin cercurile politice din Viena, der totuşi prevaleză acolo credinţa, că demisiunea d-lui Brătianu stă în legătură cu cestiunile politicei es-teriore. Foile din Bucurescî nu ne aducă încă desluşiri asupra moţi veloră retragerii cabinetului, der din observările, ce le facă asupra crisei reiese că este la mijlocă politica esterioră. „Austro-Ungaria44, scrie „Românului, garanteză neutralitatea României, Germania însă nu. Ca totdeuna d. Bismark ne-a luată, ca pe Italia, peste picioru. D. I. C. Brătianu, fiindu răsboiu la primăveră, nu a voită să primescă o asemenea situaţi ane44. In contrafacere cu acestă versiune se asigură în cercurile politice austro-ungare, că retragerea d-lui Brătianu va ave o însemnătate forte mare şi pentru politica esterioră, der nu din causă, că d. Brătianu nu ar fi mulţumită cu atitudinea Germaniei faţă cu România, ci pentru că densulă este considerată ca unu „stelpii alu bunei înţelegeri amicale, ce esistă intre România şi alianţa triplă.44 Der fiindă că vorbeamă la începută de inaugurarea acţiunei diplomatice rusesc!, se nasce întrebarea decă nu cumva motivulă retragerii d-lui Brătianu este a se căuta şi în vre-o presiune estra-ordmară, oe se face de cătră ca-bimetulă din Petersburgă In; vederea celoră ce âu să se ţjetrecă în peninsula balcanică? Eventualitatea acesta o are înaintea ochiloră şi „Pester Lloydw de Marţi, când scrie: „Pănă acum încă nu s’a confirmată scirea, că România a legată raporturi mai strînse cu alianţa triplă, se afirma din contră din diferite părţi cu t6ta siguri-tatea, că statulu vecină este ho-tărîtă de a păstra şi în viitoră „politica liberei acţiunî.“ Cu tăte aceste ni se pare, că politica liberei acţiuni în România nu p6te să fia niciodată astfelă tălmăcită, ca ţera să fia adusă în contrafacere cu politica puteriloră conser-vatăre din centrulă Europei14. Numita f6iă susţine părerea sa prin următdrea afirmare: „Pentru casulă de răsboiu/' 4i°e ea> wpu-terea materială a României fără îndoială că nu va decide, der ea pbte să fiă ună factoră considerabilă decă va întări liga de pace şi va contribui din parte’şl ca a-gresiunea rusesca să remână iso-lată pe totă linia. Şi pre când cu acesta politică România nu va risca nimică, ea îşi va pune esistenţa sa în periculă urmândă politica contrară.44 Atâta pentru astăfţî despre diferitele versiuni şi păreri privităre la demisiunea cabinetului Brătiană. Mai însemnămă numai, că com-binaţiunea unui cabinetu nou cu prinţulă D. Ghica în frunte, în care aveau se între şi d-nii Carp şi Maiorescu, după cum ni se a-nunţă, n’a reuşită, deărece nu s’a putută stabili o înţelegere în cestiunile financiare. Crisa ministerială continuă aşaderă. Atitudinea României. Se scie că în urma faimei răspândite, c4 România ar fi intrată în alianţa triplă, s’au scrisă în pressa streină, şi mai alesă în „Figaro44 din Parisă, câţî-va arti-culî în contra României. In urma declaraţiuniloru ministrului de es-teme română Ferechide şi a ministrului plenipotenţiarii română din Parisă, V. Alexandri, cumcă România n’a intrată în nici o a-lianţă, ci ca observă aceeaşi bine-voităre atitudine faţă cu tote puterile, lucrurile s’au schimbată şi acum cetimă în „Revue diplomati-que et le Moniteur des Consulate* doi interesanţi articull asupra României. Celu dintâiu articulă e scrisă de Aug. Meulemaus, directorulă numitei foi, şi 4i°e între altele: România este la ordinea cfilei: Germanii îi facă avansuri, pe când Ruşii îi reamintescă frumosele 4fie din 1877. La avansurile unora, la reamintirea interesată a celorlalţi, România se resfaţă în a nu răspunde. Este adevărată că d. Ke- ratry asigura mai cfilele trecute, în „Fi-garou, că ea s’a dată Germaniei... Aserţiunea d-lui Keratry era gravă, căci decă ea s’ar fi adeverită, s’ar fi esplicată mai bine sub-înţelesurile d-lui de Bismark. Incâtă ne privesce pe noi, ni se pare că a atribui României sentimente rusesc! seu germane, ar fi a-ne pripi, căci" mai cu semă împrejurările voră decide, în acestă epocă, în care interesulă bine înţeleSă devine singura regulă a naţiu-niloră, despre alegerea definitivă a poporului română ; prin acesta am nesocoti şi independenţa unei naţiuni din nou în-naintată în libertate şi care cu dreptă cuvântă se arată zelosă de recentele sale prerogative. După părerea nostră, România este mai întâiu de tote română şi nu sciu decă trebue seu decă se p6te să fiă blamată pentru acesta. Că politica guvernului ei ar fi aplecată într’un timpă de partea Rusiei, şi în altă epocă de partea Germaniei, nu este nimică sur-prindătoră în acestă jocă de basculă, decă ne gândimă la situaţia României în Orientă şi la periculele de cari este încunjurată. De aceea suntemă dispuşi a acorda ore-care cre4ământă replicelor ală căroră obiectă a fostă articululă d-lui Keratry şi pe cari legaţiunea le-a inspirată într’ună modă vedită. De asemenea, astfelă de contra4icerI suntă de natură a arăta câtă de greu este. orientarea politicei române prin mijloculă complicaţiuniloră care întunecă cerulă Europei... Autorulu articulului face apoi istoriculu întemplăriloru prin care a trecută România dela 1848 în-c6ce, (\ice că România nu face nici politică nemţescă nici mus-călescă, ci numai politică româ-nescă, şi încheiă astfelu: Ceea ce nu este mai puţină îndoiosă este avântulă celă mare ce tânărulă regată şl-a luată în administraţia sa; şi pentru a da o dovadă despre acesta ar fi de ajunsă se vedemă loculă ce România şl-a luat în preocupaţiunile diplo-maţiloră şi ale acelora, cari facă alianţe. Alu doilea articulu e scrisîi de br. Salvador. Densulu 4ice că, atacurile îndreptate contra Româ-. niei şi guvernului său nu suntu justificate, şi dovedesce acesta astfelu: Adeverulă asupra călătoriei d-lui D. Sturdza este, că ministrulă s’a dusă acum de curendă în Germania pentru a’şl vede pe fiulă său, care studieză la lena. La reîntorcere, elă a făcută o visită principelui de Bismarck, şi a vă4ută, la Viena, pe contele Kalnoky. Aceste întrevederi se esplică într’ună modă forte simplu: era de datoria unui membru ală guvernului română să caute a se informa asupra situaţiunei politice, aflându-se a-tâtă de aprope de sorginţî de bune in-formaţiunl. Acesta a fostă singurulă scopă şi singurulă resultată ală visiteloră d-lui Sturdza. Elă n’a avută calitatea de a negocia aderarea României la tripla alianţă şi nici nu s’a gândită vr’odată la acesta. Politica guvernului română este de a păstra o atitudine imparţială şi neutră şi nu a fostă nici ună faptă, unulă singură măcară, care să potă dovedi că cabinetulă din Bucurescî a înclinată mai multă spre o putere decâtă spre alta. In totă casulă, el n’a dată nici o probă de dorinţa sa de a se alia la imperiele austro-germană, el se află în răsboiu vamală de doi ani cu Austro-Ungaria, pe când pe de altă parte a semnată, în anulă trecută, ună tractată de comerciu cu Rusia şi a reînoită cu Francia ună aranjamentă comercială, care echivaleză aprope cu ună tratată definitivă. Dacă mai esipfcă ln$ă, în unele spirite, ore-carî îndoelî apoi le ;vomă reaminti recenta declaraţiune a d-lui M. Pherekyde, ministru ală afaceriloră străine : Nu trebue, dise dânsulă, ca cuvintele mele să potă da o aparenţă de realitate unei scirl transmise presei străine, după care România ar fi încheiată o alianţă ofensivă şi defensivă cu cutare seu cutare putere. Să se scie că tote acestea nu suntă decâtă nisce poveşti. Ni se pare, că nu ar pute fi cineva mai limpede mai precisă. Cu tote a-cestea,. d. conte de Keratry nu se declară de bătută şi de două ori, în acestă săptămână, a acusată România că a semnată ună tratată cu Germania. Este evidentă, că d. Keratry se pricepe* multă mai bine în a reorganisa prefectura poliţiei decâtă a trata politica română. După d. Pherekyde, onor. d. Alexandri, ministrulă României la Parisă, a tăgăduită într’ună modă foftnală esistenţa unui tratată română-germană şi a afirmată, că d. Keratry fusese indusă in erore. Este în adevără forte tristă de a vedea pe mai mulţi din stimaţii nostrii confraţi lăsându-se să cadă în astfelă de rătăciri. Nu punemă la indoială buna loră credinţă, der ei, de ce persistă fără nici ună motivă în a pune la îndoială declaraţiele ministriloră români? Nu le sare ore în ochi, că decă în realitate ună tratată ar fi fostă încheiată, Românii, cari dreptă vorbindă nu ne datorescă nimică, ar fi cei d’ântâiu în a da pe faţă esistenţa lui? Ore Italia a făcută ună misteră din intrarea ei în tripla alianţă? Câtă ar fi mai bine, din partea presei, de a îmbrăţişa cu ună spirită imparţială şi luminată tote înaltele cestiunl de politică internaţională şi de a călăuzi pe calea cea bună opiniunea publică în locă de a o rătăci, şi cum se dice în limbagiulă vulgară, de a o face să ia pe Pireu dreptă ună omă. „Nu se prindă musce cu oţătă!u 4ice ună altă proverbă nu mai puţină vechiu şi forte aplicabilă în acestă împrejurare. SCmiLE plLEl. Cetimă în „Nemzetu : „în urma invitării metropolitului primată din România, Iosifă Gheorghiană, s’a turnată ună clopotu colosală în turnătoria lui Franciscă Walser din Budapesta pentru catedrala din Bucurescî. Ună asemenea clopotă nu s’a mai turnată în Ungaria. Clopotulă imposantă e de o greutate de 180 măjî, circumferinţa de 7.85 metri, er înălţimea de 2i/î metri. Patru omeni .potă să-lă tragă însă de totă uşoră. Clopotulă s’a turnată în mare parte din tunurile,, pe care generalulă Chiselevă le-a luată dela Turci în 1829, când cu asediarea Silistrei. Predarea festivă a acestui clopotă s’a făcută astă4l înainte de ame4l în atelierulă lui Walser. Au fostă presenţl la acestă festivitate: Alec-sandru Farra, consululă României în Budapesta; Stamatiadi, vice-consulă; Po-ruţiu, secretară ală consulatului, Lucescu, primă-secretară ală metropoliei din Bu-curescl; Dr. Alexandru Matlekovits, se- Nr. 42 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888. cretară de statti; Mudrony Soma, di-rectorală reuniunei de industrie ; Geleri Mor, secretarulă reuniunii; Dr. Floch, consilierii regescii, şi alţiiu. * * * Inspectorulii şcolarii ungurescii din Sighişora vre să’şl esecute în primăvara acesta vechiulă său planii de a înfiinţa acolo o grădină de copii ungurescă şi apoi, decă grădina va ave căutare, să o transforme în anulii viitoră în asilii de copii. Românii din Sighişora şi împrejurime sciu ce’nsemneză pentru ei o asemenea grădină ori asilă. * * * In dilele acestea au foştii judecaţi în Pesta escedenţii în afacerea Ianski şi anume: Emeric Saglii pentru corupere la 4 (jile arestii şi 5 fi. amendă, George Palinkas pentru violenţă contra autori-tăţilorii la o lună închisore, Bela Szanto pentru vătămare de onore în publică la şese 4il© aresta, Ferdinand Szanto la 2 dile şi 5 fi., Ludwig Repban pentru aţî-ţare şi vătămare de onore la 2 luni, Io-liann Lovatinsky pentru vătămare de onore la 8 c^ile aresta şi 5 fi. amendă. * „ * * Precum anunţă foile din Lemberg, în comuna Baranţe din Bucovina ara fi trecuta 500 de ţărani ruteni dela credinţa greco-orientală la cea greco-unită, şi anume din causa unui conflicta isbuc-nita între locuitorii comunei şi între preoţimea ortodoxă. * * * După ultimele date poliţienescl dela 1 Martie, s’au bolnăvită în Sighişoră în cursula epidemiei de tifusu 115 persone, dintre care 67 s’au însănătoşata, 11 au murită, er 37 sunta în tractare medicală. * * * Gimnasiulu ungurescă ev. de patru clase din Mişcolţu, precum spune „E-s“, se luptă cu mortea şi la vâră se va desfiinţa. Averea lui e de 40,000 fi.; e vorba să se 'predea institutului teologica din Eperjes, cu condiţiunea ca să fiă transferata la Mişcolţa. * * * Economula Iosif Hoszu din Şim-leulu Silvaniei are speranţa de a deveni în curândă milionara. Una cumnata ala lui, anume Hofimann, a murită în India ostică lăsânda în urmă’i o avere colosală, der nu şi alţi moştenitori. Hoff-mann se dusese în India ca ferara. Moş-tenitorula Hoszu a făcuta deja paşi, ca să i-se trimetă în Şimleula-Silvaniei mi-lionele ce le depusese cumnatu-său la Banca Angliei. * * * Intre Hatvan şi Tuia s’a întâmplata pe linia ferată o nenorocire, cu care oca-siune au tosta rănite mai multe persone. Trenula din Mişcolţa a sosita forte târ- 4iu în Pesta aducendă şi trei răniţi din personalula trenului. * * * De ocupata sunta posturile de magistru poştalii în Bikfalva, comit. Trei-scaune, şi în Mociu, comit. Oojocnei. Berladfi, 4 (16) Ianuarie 1888. Domnule Redactora! Cetinda apelul adresat cătră toţi Românii de cătră co-mitetula pentru ajutorarea scolarilora români săraci cu cărţi de scolă, înfiinţata în Rocna vechiă sub preşedinţa d-lui Florianu Porcius, secretara I. Ioană Popii Beteganulă, Redacţiunea revistei „George Lazarău a deschisa 32 liste de subscripţii, pe cari le-a distribuita în Bârladă şi alte oraşe. Terminula de înapoiare a listelora fiinda espirata deja, ama cre-4uta de datoria nostră a înainta sumele adunate comitetului respectiva şi a publica numele personeloră ce au binevoit a răspunde apelului nostru, fără a mai aştepta înapoiarea listelora ce încă n’am primita. Esprimăma cu acestă ocasiune mulţumirile nostre tuturora personelora cari au binevoita a ne da concursula. Fiindcă în Braşovfi schimbula monedei române în monedă austriacă se face mai avantagiosă, ne luămfi libertate a vă încredinţa Domniei vostre suma de lei 300 (trei sute lei), ce ama colectata — în bilete de bancă românescl — cu rugarea, că după ce o veţi preface în monedă austriacă, să binevoiţi a o în-nainta d-lui Floriana Porcius, preşedintele comitetului, în Rocna vechiă*). Tot-odată Vă rugămfi ca să binevoiţi a publica în preţuitula D-v©stră 4iara acestă scrisore, precum şi numele personelora ce au contribuita, după cum urmeză: Lista Nr. 3. Ştefana Neagoe 10 lei. Lista Nr. 4. Stroe Belloescu 15 lei. N. Pană 2 lei. Suma 17 lei. Lista Nr. 5. Lascara Hergescu 5 1. Vasile Câmpeanu 5 1. Eliă Apostolescu 5 1. George Albu Diacona 5 1. [institutori]. Elevii următori: Buşilă Nic. 1 leu, Caborschi Casimira 1 1., Gherasima Nic. 1 1., Hergescu Al. 11., Nic. George 11., Caborschi M. 1 1., Bistriţianu Cr. Ionii 1 1., DobrovicI C. George 1 1., Bruck-ner Victoră 11., Cambur Iona 11., Coat G. 50 b., Patriciu G. 50 b., Ţucman Mendel 50 b., Gherghiu Al. 50 b., Horo viţa Avrama 50 b., Manoliu Antona 50 b., Albu George 40 b., Patriciu Odi-seu 40 b., Calman Margulis 40 b., Geor-giu Iorgu 30 b., Căciulă Mateiu 30 b., Sticlara Moise 25 b., Stoiana Iona 25 b., Bobocea George 25 b., Săpătoriu Em. 20 b., Nichilovicî D. 20 b., Buţă Const. 20 b., Borşa Nic. 20 b., Handra-bura D. 20 b., Anastasiu G. 20 b., Hăl-cescu G. 20 b., Chiricuţă Antona 20 b., Potamiana Ant. 20 b., Angheluţă Iona 15 b., Stanciu Pompihu 15 b., Iona I-vana 15 b., Bogdana Const. 10 b., Ţi- *) S’a trimisă. — lied. plică P. 10 b., Gavriliţă Nic. 10 b., Tă-larfi Iordache 10 b., Iona D. 10 b., Mi-loşa Ştefana 10 b., Nicolae Constantina 10 b., Anghela Steriana 10 b., Georgiu Constantina 5 b., Căzana Nic. 5 b., Nic. Vasile 5 b., Başta Ales. 5 b., Iona Nic. 5 b.. Ciucă Oprea 5 b., Pascala V. 5 b., Murgocia Nic. 5 b., Durbacă Const. 5 b. Suma 39 l. 5 b. Lista Nr. 6. Const. Slobozianu 2 1., G. Gândilă 1 1., A. Hâncu 1 1. Suma 4 lei. Lista Nr. 7. Iacoba Fătu 10 lei. „ „ 10. Dr. C. C. Codrescu 10 1. „ „ 16. Iona Cetăţenii 7 1. Ion Gk Munteanu 5 1. Iuliana Delescu 5 1. Const. Popa 5 1. Dragomira Constanti-nescu 5 1. D. Cercheza 6 1. Eremie Ma-nola 5 1. Firma: Frigatora Coltofeanu 6 Dobrescu 10 1. Bonifaciu Pitişa 5 1. Antona N. Rufu 5 1. V. Kikonbana 5 1. Const. Marinescu 4 1. Iona Coleşa 3 1. Anonima 3 1. Adela Imbru 3 1. Anonima 3 1. C. Rachigide 3 1. I. Galescu 2 1. Dr. G. Valeri 2. 1. Anonima 2 1. P. Gri-gorescu 2 1. Alexandru Brauna 1 1. Eu 1 1. Anonima 1 1. Elevii următori din Institutula Negri Galaţi: St. V. Ţenova 2 1. N. Calfoglu 1 1. N. Grozea 2 1. I. Nediu 1 1. D. D. Drăgănescu 3 1. H. Seidner 1 1. N. Cardaşă 2 1. H. Vladi-coglu 1 1. A. V. Teodorescu 2 1. D-la X 2 1. Em. Papadachis 2 1. Suma 112 l. Nista Nr. 21. Iona Pipoşa 2. 1. Lista Nr. 25 Emesta Vemav, pre-fecta Huşi 10 1. G. N. Roiu 10 1. Nic. Bossie Rezeşu 5 1. Stef. Racoviţă 5 1. Suma 30 l. Lista Nr. 27 Alexandru Radu 20 1. Lista Nr. 28. P. Dulfu 5 1. Lista Nr. 31. M. I. Tighiceanu 5 1. Lazara Bistriţianu 10 1. I. Catula 5 1.1. Pamfilie 5 1. Iona Popescu, profesorii 5 1. Suma 30 l. Suma totală a baniloră colectaţi 289 lei 5 bani. Diferenţa pănă la suma de trei sute lei (300 1.) precum şi tote spesele oca-sionate cu listele de subscripţia şi espe-diarea banilora au fosta purtate de re-dacţiunăa revistei. Primiţi etc. S. M. Hal iţă, Redactorulft revistei „George Lazară“. întâmplări diferite. „Strigoiulă.“ In comuna Birtina din părţile Zarandului porcii periau cu desăvârşire în urma unei bole ce se ivise între ei. Locuitorii erau înspăimântaţi. Unuia dintre aceştia, cu numele Iosifa Marcu, însoţita de mai mulţi colegi ai săi, se dusese să ceră în causa acesta sfătuia lui Trifa Benea din Podoca, care era cunoscuta în părţile acele ca orna năsdrăvana. Acesta nici nu întâr4iâ cu sfaturile sale. Mai ânteiu de tote ceru câte 40 cr. dela fiă-care membru ala deputaţiunei venite la ela, le spuse apoi că boia este adusă de strigoiu şi pentru ca să potă scăpa de ea e necesara să nimicescă pe strigoiula. Le spuse ome-nilora să mergă acasă, se desgrope mormintele bărbaţilora, cari au murită necă- sătoriţi, precum şi ale femeilora, cari au murită nemăritate; să deschidă si-criurile acestora şi să le visiteze cadavrele. Decă vre-unula din aceste cadavre va fi umflata, să-la străpungă cu furca de fiera, căci acela este strigoiulă, care umblă la case şi omoră porcii. Lî-a mai dată şi câte una fuiora de cânepă la fiă-care, spunându-le ca să a-runce acele fuioră în coteţele porciloră, căci în urma acesta boia va înceta. Aşa s’a şi întâmplata. Superstiţioşii omeni au căutata prin sicriurl, der cadavrele nu erau umflate şi prin urmare n’au a-flata strigoiula; au aruncata fuiorele de cânepă prin coteţe, boia însă nu a încetată. Lucrula s’a descoperita, desgro-pătorii mormintelora au fosta pedepsiţi cu câte 8 4ile aresta şi 50 fl. pedepsă în bani. Ve4l bine nici sfătuitorula Trifă Benea n’a rămasa neatinsa de asprimea legei. De ce nu se dă poporului sfaturi să se ferescă de asemenea şarlatani? ULTIME SOIRI „Poştei“ din Galaţi i se comunică din Basarabia, de martori oculari, că în districtele Cahulă, Ismailtt şi Bolgradtl suntu concentrate doue corpuri de armată rusescî şi că se aşteptă în aceste districte încă ună ală treilea corpii. Prin cercurile bine informate din cele trei oraşe ale Basarabiei sudice, şe asigură că Rusia va o-cupa Bulgaria şi acesta câtti de curendîi. Din Cracovia se telegrafiază, că toţi comandanţii ruşi de regimente au primită pentru instrucţiunea oficeriloră o e spunere a împărţirei armatei germane şi aus-tro-ungare cu table litografice, mai departe cărţi pentru espresi-unile mai curente în limba germană şi ungurescă, în fine carte speciale dela institutulă cartografică din Illin în Petersburgă. După cum spune o telegramă din Constantinopolu, căpitanii co-răbiiloră ce vină dela Odessa a-ducă mai alesă scrisori cu sein militare neliniştitore, care nu îndrăs-nescu a le pune acolo pe poşte. Intre altele se anunţă în modulă a cesta, că în Elisabetgradă suntu grămădite cantităţi mari de pro-visiunl de materială pentru cava-leriă, ce la ocasiune potrivită au să fiă transportate la graniţă. FOILETONULtr „GAZ. TRANS.“ Doine originale, de dascălulu luliu Bugnariu. M’a ’ntrebată doralu pe mine: Spune-mi, frate, de ţl-e bine? Eu 4icii bine şi nu pre, Mai bine nu te-aşă ave! Elă mă ’ntrebă : de mî-e râu? Eu 4i°ă: şci-mă Dumne4ău, Si cu Maica Precesta De ml-e râu, dorule-orî ba! * De-aşă ave drăguţă eu, Face-m’aşă flore-’n părău, In poenă vâsdoguţâ, Raştaponă în grădinuţă. Astfelu ale mândrii scumpe Degete, cu dorii m’ară rumpe, Şi m’ară pune’n sînişore Şl-aru fi flore lângă flore! * Mândra cea cu haină nouă Ml-a ruptu inima în două Si de n’a fi cu mustrare, Ea mî-a rupe-o şi mai tare! Inima căută’n mine Să o rupă ore-cine; Mă. bucură c’a rupt’o ’n două Nu haină veche, ci nouă! Strigături poporale (din Câmpia Transilvaniei; culese de A. M. înv.) Nu-i frumosă cine se ţine, Frumosu-i cui îi stă bine; Nu-i frumosă cine-i frumosă, Frumosu-i cine-i drăcosă; Nu-i voinică cine-i cu penă, Că-i voinică cine-i cătană. * * * De-ai fi mândră cum ţl-e fala, Nu ţl-ai ţese pânza vera, De ţi-se strică mânjala Şi ţl-o umple muce4ela. De ţi-se rupă firele, Să le’node cânele De nu pote num’a vostă Vin’mândră şi dup’alu nostă Ca’lă nostă câne şede’acasă Şi n’are pînză să ţasă, * * * Vai de mine nu mă’ncredă C’am ună drăguţă câtă ună iedă Dacă’lă scapă în erbă-lă pierdă. * * * De-aşă sci că m’aşă duce’n raiu Ml-aşă face căruţă cu cai, Der sciu că’n raiu nu m’aiu duce Că ml-a plăcută gura dulce. * * ^ M’au f&cută maica Lunea, Să-mi fie dragă lumea; Pe mândra’au făcut’o Joi, Să ne iubimă amândoi. Iubesce-mă tu copilă, Pănă ce eu îţi facă sîlă, Că de-a vre şi Dumne4eu, Mi-i iubi der n’oiu vre eu. * * * Astă-veră într’o vreme, Vrut’am să mă lasă de rele, Eu de rele m’aşă lăsa, De n’aşă vede pe mândra, Der pe mândra când o vădă Totă mintea eu ml-o perdă. De-aşă sci că’i fi mândră-a mea Vinerile le-aşă ţine, De-aşă sci că te-aşă căpăta, Nici Sâmbăta n’aşă mânca. * * * Pentru mândra care’mi place Trei 4A0 la domni aşă face; Pentru care ml-e urîtă. Şi o 4i îmî par© multă. Puiulu codrului. (Culâsâ din poporu de luliu Moldovană.) Geme codrală, de ce geme, Geme codrală de voinici Şi de mari şi de mai mici La totă fagulă câte cinci; Der la fagulă din cărare Zace-ună voinică de lingore Cu-a lui mândră la piciore, Cu zadia*) bore’i făcea Şi din graiu aşa grăia: — O**) mori bade, o te scolă O’ml dă şi mie din bolă, Că eu bade m’am urîtă Totă mutându’ţl perina Dela umbră păn’la sore Dela capă păn’la piciore. Voiniculă din graiu grăia: — Mândră, mândrulica mea, De-oiu muri, de m’oiu scula, Eu din bolă nu ţl-oiu da, Plecă-te şi mă sărată Şi-ţi dau carte, te mărită. — Bade, bădişorulă meu, M’oiu pleca, te-oiu sărata, Der cartea n’oiu lua, De ti-i scula mi-i lua De’i muri eu te-oiu jeli In trei luni cu trei cununi, La grumazi fără mărgele Şi în pără fără pletele. *) Cătrinţa. **) Ori. Nr. 42 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888 Crisa ministerială în România. „Românulu“ afla despre întrunirea senatoriloru şi deputaţi-loru maiorităţii ce s’a ţinută alal-tăerî în sala senatului următorele : După sosirea d-lui Brătianu în sală adunarea numesce preşedinte pe d-lti Al. Orescu. D. I. C. Brătianu ia cuventulu pentru a esplica de ce a căcjutu. Prevedea o catastrofă pentru partida liberală, decă ar mai fi stătu la putere. Era ţinta tuturoru ata-curiloru. Retrăgându-se d-sa, pasiunile se voru linişti. Se retrage definitivă şi’şî dă cuventulu de onore că nu va reveni în conbi-naţiunea ministerială, pentru ca ţera să nu credă că, cu schimbările de ministere se facă triste comedii, Conjură pe d. Dumitru G-hica a primi preşedinţa ministerului. Maioritatea din Cameră este a d-sale. D. D. Grhica a lucrată în alegeri ca preşedinte ală comitetului centrală; deci, ţera d-sale i-a dată încredere. Eu îi voiu da concursulă meu şi ală a-miciloră mei. Alegerile au fostă libere; oposiţiunea a venită în numără mare în cameră. D-lu generală Leeca declară în numele maiorităţii din cameră că va da concursulă său d-lui Dumitru Grhica, căruia se datoresce reuşita din alegerile trecute. D-nia sa, de 12 anî, merge cu partida liberală. D-lu Dumitru Ghica. Acum 20 de anî am declarată că nu voiu mai întră în nicî ună ministeră. S’a făcută apelă la patriotismulă meu. Am răspunsă Măiestăţii Sale că primescă. Voiu cere se consultă pe amicii mei. Nu voiu di-solva Camerile, pentru că nu vo-iescă se provocă din nou agitaţiuni cari se mergă cu violenţa cine scie pănă unde. De’mî veţi da con-cursulu d-vostră, primescă acestă sarcină obositore. Se remânemu totă astfelă. Se nu fiă nici învinşi nicî învingători. Dumne4eu ne va ajuta. Când nu’mî voiu face datoria se mă goniţî. SCntl TELEGRAFICE. (Serv. part. alţi „Gaz. Trans.u) Constantinopoln, 7 Martie. — Notificarea ilegalităţii presenţei Cotmrgului în Bulgaria a foştii subsemnată de Marele Vizir şi s’a telegrafiatu cri ministrului preşedinte bulgaru Stambulov. JPârta a încuMsciinţată pe-ănkbasa-iiorii săi despre pasulu ce Va întreprinsă eri la Sofia. Varşovia, 7 Martie. — Şefii staţiunilor^ căii ferate Rowno-Wilna an primiţii avisnlu, ca la primirea de transporturi mai mari să fiă cu preveder'e, fiindu că dela 1 Martie mijldcele esistente de co-municaţiune simtă ocupate cu transporturi militare în măsură însemnată. Bucuresci, 7 Martie. — Com-binaţiunea ministerială Ghicu-Carpd n’a isbutitu din causa neînţelegerii în cestiunî financiare. DIVERSE. Probarea laptelui. Pentru ca să scimă cumcă în cutare lapte este pusă apă ori nu, ne putemti - convinge uşoră aşa, că băgămă în lapte ună acă de strecănită bine poleită. Apoi scotemă aculă în direcţiune perpendiculară şi decă de ver-fulă acului depipde, seu atârnă picură de lapte, e semnă, că în lapte nu s’a pusă apă, la din contră s’a pusă. Valorea nutritore a pomelord. Din esperimentele făcute s’a demonstrată, cumcă ună ou atâta materiă nutritore conţine, câtă 0*58 hilgr. de cireşe, 0*75 de struguri şi 2 kilgr. de pere; 100 kil. de crumpene (cartofi) conţină atâta nu-trimentă, câtă 114 kilgr. de cireşe, 120 kilgr. de struguri, 292 kilgr. de pere şi 327 kilgr. de prune. De aci urmeză că pomele în sine nu potă servi ca nutri-mântă şi că vegetarianii ară trebui să consume forte multe pome, decă n’ară întrebuinţa pre lângă ele lapte, ouă, pâne leguminose şi încă într’ună cuantă mare. Valorea cea mai de frunte a pomeloră zace în gustulă loră şi în acelă efectă, ce’lă eserceză asupra organeloră digestive. Ca mijloce de recreare n’au pă-rechiă, pentru că beuturile spirtuose, vi-nulă, berea, cari spre asemenea scopă se folosescă, fiindcă conţină alcohulă, suntă reprobate, aşa câtă femeile, copiii, mor-boşii, de comună nu le potă întrebuinţa. Muştarjulti albii,, ca nutreţfi înmulţi-tord de lapte. Ună economă scrie, cum că elă după săcară a sămănată muştariu şi a cosită de pe ună hectarul. 80 de centenarie metrice, cu cari a nutrită 16 vaci încependă din 12 Octomvre pănă în 10 Noemvre, Deorece ar fi o predă a da la vite muştariulă curată, se apuca şi în fiecare di îi adause 4—5^chilo paie de săcară şi 1 chilo paie de ovăsă. După astfelă de nutrire vacile nu numai au dată lapte mai multă, der şi untulă gătită din laptele loră a fostă de ună gust mai fină şi de o colore galbină mai fru-mosă. După acestea economulă îşi pro- puse a sămăna după bucate totdeauna muştariu albă. îlă putemă imita şi noi. Valorea nutritore a muştariului este mai mare înainte şi pe timpulă înflorirei; pentru aceea e consultă a-lă sămăna totă la câte două săptămâni. Totdâuna trebue dată la 4vite amestecată cu paie, şi a-nume în proporţiunea asta: 37 chile de muştariu, 5 chile paie de grâu seu săcară şi 1 chilă paie de ovăsă pentru o vacă pe (fi. — („Foia bis. şi scol.u) Sigillum trium nationum şi marşuld lui Racoţi. înainte de revoluţia din 1848, legile aduse de dieta ardeleană trebuiau să fiă provădute cu sigilele celoră trei naţiuni privilegiate [Ungurii, Săouii şi Saşii], spre a se putea presenta Maies-tăţei Sale ca să le sancţioneze. Imediată înainte de isbucnirea revoluţiunei se a-nunţară în Târgu-Mureşului mulţi aspiranţi, mai nainte d’a merge în bătaie, ca să facă esamenulă din dreptulă publică, fără să ţină semă că nu suntă pregătiţi pentru esamenă. Intre concurenţi era şi N. N. mortă acum doi ani. La in-trebarea esaminatorului: „Hânyfele a pecset?“ [Câte feluri de sigilurî suntă?] răspunse fără întârdiare : „Hâromfele : spanyolviasz, ostya es sztikseg eseteben kenyerbol“ [Trei feluri: ceră de sigilată spaniolă, bulinurî şi în casă de nevoiă mieefii de pâne.] In Ardeală se numea Nota hotărîrea dietei, prin care se declara cineva vinovată de înaltă trădare şi prin acesta se decreta confiscarea bu-nuriloră sale. (Nota, prescurtare din Nota infidelitatis). Fiindă provocată N. N. să esplice cursulă Notei lui Racoţi, răspunse cu totă sinceritatea inimei, că pote fluera forte bine şi începu întradevără să flu-ere înaintea comisiunei de esaminare Marşulă lui Racoţi. NECROLOGTJ. întristaţii şi neconsolaţii: Ecaterina D. Căprianu soţie, Angelica, Lenuţa, Mariora fiice, Ana Căprianu mamă, Mana Plessia socră, Susana Colonelă Petrescu soră, Nicolae şi Zoe Constantinescu nepoţi, Constantină şi Aristia Plessia, Ştefană şi Theodora Plessia, George I. Plessia, Colonelă Petrescu şi Constantin Carianopolă cumnaţi, au profunda durere a vă însciinţa despre perderea ireparabilă ce au încercată în persona grea iu, bitului şi regretatului Dumitru Caprianu-p rimă-preş e dinte ală curţii de apelă din Craiova, fostă deputată, comandoră ală ordinului „Corona României,“ oficeră ală ordinului „Steua României, “ încetată din viâţă după o scurtă suferinţă, Duminecă 14 Februarie 1888, orele 2 dimineţa, în etate de 50 ani, şi înmormântată la 16 Februarie, la cimitirulă Sf, Nicolae Ungureni din Craiova. — Rugaţî-vă pentru densulu ! Craiova, 17 Februarie 1888. * ' In 18 Faură v. c. a reposată paro-chulă gr. cat. ală Boziaşului, Teodorii Almăşanîj, În etate de 74 ani. Râpos a-tiilâ a fostă de o bunătate şi blândeţă esemplară. Ilă deplânge bătrâna sa soţiă Mania, fiii: Augustin, Emiliu, fiicele Eugenia, Ana m. Moldovană, Susana m. Dană, Iulia m. Dreganu-, fraţii: Davidu, profesoră în pensiune la Braşovă, Ioană protopopă gr. or. în Aima, sora: Sofia m. Montani, pre-otesă văduvă, precum şi număroşl nepoţi, nepâte, toţi cunoscuţii şi întregă comuna. Boziaşu, 5 Martie 1888. Fiă-i ţărîna uşoră şi memoria binecuvântată ! Rectificare. In nr. 39 ală foiei nostre, la corespondenţa din Blaşă, subscrisă de „Direcţiunea institutului Văn-ceană,“ în colâna a 2-a din âusă, fiind vorba deşpre vestmentulă de iernă ală tineriloră din institută, s’a (fisă, sărindu-se ună rândă din manuscrisă, că acestă vestmântă este calculată pe trei ierni pentru ună tînără din gimnasiulă inferi-oră, în locă de: vestmentulă acesta..., este calculată unulă pe trei ierni pentru ună tineră din gimnasiulă superioră, şi, pe două ierni pentru wnă tînără din gimnasiulă in-ferioră. — De asemenea în şirulă ală 6-lea din urmă, în locă de: ...este tare greu a-le esplica apoi practice, este a se ceti.... este tare grea a-le aplica apoi practice. Ciirsulii pieţei Braşovâ din 7 Martie st. n. 1888 Bancnote românescl Cump. 8.51 Vând. 8.53 Argintii românescu . n 8.45 >7 8.48 Napoleon-d’orI . . . r> 10.02 îî 10.05 Dire turcesc! . . . îi 11.32 » ,11.37 Imperiali 10.32 îl 10.37 GalbinI 5.88 n 5.92 Scris. fonc. „Albinau6'J/0 îî 10L.— îî 102.— 11 11 » ®°/o 98.— Î7 99.— Ruble rusescl . . . u 102.— î? 108.— Discontulă .... «Vi- -8% pe ană. Cursulă la bursa de Viena din 6 Martie st. n. 1888. Renta de aură 4%.................... Renta de hârtiă5°/0 . .............. Imprumutulă căiloră ferate ungare . Amortizarea datoriei căiloră ferate de ostii ungare (1-ma emisiune) . . Amortisarea datoriei căiloră ferate de . ostii ungare (2-a emisiune) . . Amortisarea datoriei căiloră terate de os tu ungare (3-a emisiune) . . Bonuri rurale ungare ...... Bonuri cu clasa de sortare . . . . Bonuri rurale Banată-Timişă . . . Bonuri cu cl. de sortare............ Bonuri rurale Transilvane .... Bonuri croato-slavone............... Despăgubirea pentru dijma de vină ungurescă...................... Imprumutulîi cnpremiulă ungurescă Dosurile pentru regularea Tisei şi Se- ghedinului..................... Renta de hârtiă austriacă .... Renta de argintă austriacă .... Renta de aură austriacă............. Dosuri din 1860 ................... Acţiunile băncei austro-ungare . . . Acţiunile băncei de credită ungur. . Acţiunile băncei de predită austr. Galbeni împărătesei ................ Napoleon-d’orI...................... Măj-cl 100 împ. germane............. Dondra 10 Divres sterlinge .... 96.95 82.90 148.50 93.80 128.75 108. 104.75- 103.60 103.60 108.60 108.75 108.25 99 12L75 122.80 77,45 78.— 107.65 131.75 856.— 269.25 267.80 5.99 10.04 Va 62.82V2 127.- Editoră şi Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu Voiniculă din graiu grăia: — Eu lele-atuncl m’oiu scula Gând tu lele mi’i aduce Sloiu de ghiaţă din ţârmure, Apă rece din Dunăre, Mure negre din pădure. — Bade, bădişorulă meu, Prea târdiu te-ai socotită, Sloiu de ghiaţă .s’a topită, Apa rece s’a ’ncăldită Şi mura s’a veştejită. Voiniculă din graiu grăia: — Lele lelişora mea, Ludă eşti, bolimdă eşti, 0 tu nu te nădăescl: Sloiu de ghiaţă’să buzele Mă râcorescă dânsele, Apă rece’i gura ta S8 mâ stâmpâră cu dânsa, Mura negră’să ochii tâi Să mâ revenescă cu ei. Gustulfi de cetitu. E cosi dolce di sperar 3 S3 X © & © g f h 2 p o g. B 3 -* i> g & © © P < o d 1 W cr y P © Hf5 u § s g ® 5’ g Hj d rt- O © P< 3 CTQ s gr“ © O o © ‘ © 2- 02 © S © Q © & •< “• P g“ H g. © pe 3 ' © X -*1 P' © 3 '® - 2* » © 3 2> e & & o H-> © P d » »-j © p g- © H2Q ZT ZT © © .. *-t - d p pj © © p 02 d © e*- 02 O o tf î> r *c cr © s* © -co O ?0 — • — • ţ— 55 g CJQ CC © 2* s «* 3 © P co © © © 3 © P d r=s 3. i. Sî • o- £ *= © © g. 1 § £- e* _ 2 3 s o*. CC CC R Ct 3 O co dJ P> 3 pt P © 3 P p— 3 P P-i P -s & 3 3. ©. 5 © p p •d © CC ST § -co 5 »-• 3 © 3 P d 3 © 3 3: 2. 3j co © ©< i> 2. i/i F* F* i i—■ o H Fi' p cy o ti P 52-31 Se deschide abonamente pre anule 1888 la AMICULU FAMILIEI, piarii beletristicii şi enciclopedicîi-literaru— cu ilustraţiuni.— Cursultt XII. — Apare în 1 şi 15 c}i a lunei în numeri câte de 2—8 cole cu ilustraţiuni frumose; şi publică articlii sociali, poesii, novele, schiţe, piese teatrali ş. a. — mai departe tracteză cestinnî literare şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a Româniloru de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunl din patriă şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisuesce a face câte o oră plăcută familiei strivite de grijile vieţei; şi preste totă nisuesce a întinde tuturoră indivicjilorîi din familiă o petrecere nobilă şi instructivă. — Preţulu de prenumeraţiune pre anulă întregii e 4 fl., pentru România şi străinătate 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree" poştali. PREOTULU ROMANU. piară bisericescă, şcolară şi liferară — cu ilustraţiuni. — Cursulă XIV. — Apare în broşuri lunare câte de 2V2 — BV2 cole; şi publica portretele şi biografiile archiereiloră şi preoţiloră mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilustraţiuni, — mai departe articlii din sfera tuturoră sciinţeloră teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serbă-torl şi diverse ocasiunî, mai alesă funebrall, — apoi studii pedagogice-didactice şi scienţifice-literarî; şi în urmă totă soiulă de a-mănunte şi scirî cu preferinţa celoră din sfera bisericescă, scolastică şi literară. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 fl. — pentru România 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali. Colectanţii primescu gratisu tottt alti patrulea esemplaru. Numeri de probă se trimitu gratisu orî-cui cere. A se adresa la „CANCELARIA NEGRUŢU“ în Gherla—Sz-ujvâr.—Transilvania. -IU Totu de aci se mai potu procura şi următorele cărţi din editura propriă: Apologie. Discusiunl filologice şi istorice maghiare privitore la Români, învederite şi rectificate de Dr. Gre-goriu Silaşi. — Partea I. Paulii Hun-falvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Şincai. Preţuiţi 80 cr. Renascerea limbel românesc! în vorbire şi scriere învederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Op complet). Broşura I. II. şi IR. Preţulii broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura IU. 30 cr. Tote trei împreună 1 fl. Cuvântări bisericesc! la tote sărbătorile de peste and, de I. Papiu. Unfi volumii de preste 26 cole. Acest opti de cuvântări bisericescl întrece tote opurile de acestă soin apărute pănă acum — avendii şi o notiţă istorică la fiă-care serbătore, care arată timpulă întroducerei, fasele prin cari a trecută şi modul cum s’a stabilita respectiva sârbătore. Preţulă e 2 fl. Barbu cobzariuld. Novelă originală de Emilia Lunga. Preţulă 15 cr. Puterea amorului. Novelă de Pau-lina C. Z. Rovinaru. Preţulă 20 cr. Idealuld perdutd. Novelă originală de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr. Opera unui omd de bine. Novelă originală. — Continuarea novelei: Idea-luld pierdutd de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr. Fântâna dorului. Novelă poporală de Georgiu Simit. Preţulă 10 cr. Codreand craiuld codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr. Ultirnuld Sichastru. Tradiţiune de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr. Eld trebue să se însore. Novelă de Maria Schwartz, traducere de N. F. Negruţă. Preţulă 25 cr. Branqa seu Nunta fatală. Schiţă din emigrarea lui Dragoşă. Novelă istorică naţională. Preţulă 20 cp. Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după ’Waehsmann, de Ioană Tanco. Preţulă 30 cr. Probitatea în copilăriă. Schiţă din sfera educaţiunei. După Emest Le-gouve. Preţulă 10 cr. Hermand şi Dorotea după W. de Goethe, traducţiune liberă de Constantină Morariu. Preţulă 50 cr. Ifigenia In Aulida. Tragedia în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr. Ifigenia în Tauria. Tragedia în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr. Petulantulu. Comediă în 5 acte, după Augustă Kotzebue, tradusă de Ioană St. Şuluţă. Preţulă 30 cr. Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele gimnasiului din Finme prin Vincenţiu Nicoră, prof. gimnas. — Cu portretulă M. S. Regina României. Preţulă 15 cr. Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Unu volumă de 192 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi arangiate. Preţulă redusă (dela 1 fl. 20 cr.) la 60 cr. Trandafir! şi viorele, poesii poporale, culese de Ioană Popă Reteganu. Ună volumă de 14 cole. Preţ. 60 cr. Tesaurulâ dela Petrosa seu Cloşca Ctl puii ei de aurd. Studiu archeologic de D. O. Olinescu. Preţulă 20 cr. Biblioteca Sătenului Românu. Cartea I, It, IU, IV, cuprindă materii forte interesante şi amusante. Preţulă la tote patru 1 fl. — câte una deosebi 30 cr. Biblioteca Familiei. Cartea I. Cuprinde materii forte interesante şi amu-sante. Preţulă 30 cr. Colectă de recepte din economiă, industria, comerciu şi chemiă. Preţulă 50 cr. Economia pentru scolele popor, de T. Roşiu. Ed. II. Preţulă 30 cr. îndreptării teoretică şi practică pentru învăţămentulă intuitivă în folosulă eleviloră normali (preparandiali), a în-vgţătoriloră şi a altoră bărbaţi de scolă, de V. Gr. Borgovană, profesoră pre-parandială. Preţulă unui esemplară cu porto francată 1 fl. 80 cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia aflămă vre-ună oph, întocmită după lipsele scoleloră nostre în măsura în care este acesta, pentru aceea îlă şi recoman-dămă mai alesă directoriloră şi învă-ţătoriloră ca celoră în prima liniă interesaţi. Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Român!. De V. Gr. Borgovan. Preţulă 15. Manuală de Gramatica limbei române pentru scolele poporali în trei cursuri de Maximă Popă, profesoră la gimnasiulă din Năsăudă. — Manuală aprobată prin ministeriulă de culte si instrucţiune publică cu rescriptulă de dată 26 Aprilie 1886, Nr. 13,193. — Preţulă 30. Gramatica limbei române lucrată pe base sintactice de Ioană Buteanu, prof. gimn. Ună volumă de peste 30 cole. Preţulă 2 fl. Manuală de stilistică de Ioană F. Negruţă, profesoră. Opă aprobată şi din partea ministeriului de culte si instrucţiune publică cu rescriptulă de dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. Partea practică forte bogată a acestui op — cuprhujendă composiţiunî de totă soiulă de acte obveniente în referinţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa cu multă folosu de cătră preoţi, învăţători şi alţi cărturari români. Preţulă 1 fl. 10 cr. Nu mă uita. Colecţiune de viersuri funebrall, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţulă 50 cr. Carte conducătore la propunerea calculărei în scola poporală pentru învăţători şi preparandl. Broş. I. scrisă de Gavrilă Trifu profesoră preparan-dială. Preţulă 80 cr. Cele mai eftine cărţi de rugăciuni: Mărgăritaruld sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericescl forte frumosă ilustrată. Preţulă unui esemplară broşurată e 40 cr., legată 50 cr., legată în pânză 60 cr., legată mai fină 60, 80, 90 cr., 1 fl., în legătură de luxă 1.50—2.50 Miculu mărgăritard sufletesed. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericescl — frumosă ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Preţulă unui esemplară broşurată e 15 cr., — legată 22 cr., legată în pânejă 26 cr. Cărticică de rugăciuni şi cântări pentru pruncii şcolari de ambe secsele, Cu mai multe icone frumose. Preţulă unui esemplară e 10 cr.; 50=3 fior.; 100=5 fl. Visuld Prea Sântei Vergure Maria a Născătorei de D-deu urmată de mai multe rugăciuni frumose. Cu icone frumose. Preţulă unui esemplară spedată franco e 10 cr., 50 esemplare 3 fl., 100 esemplare 5 fl. v. a. Epistolia D. N. Isusd Christosu. Preţulă unui esemplară legată şi spedată franco e 15 cr. Tipografia A. MUREŞIANU, Braşovfi.