Redacta, Adauusiratiiiea _ Tîpozraia:
BRAŞOV», piaţă nara Ar 22.
Scrisori nefrancate nu se pri-mescti, Manuscripte nu se retrimită!
Birourile de aaiwciuri:
Braţovfi, piaţa mar* Nr. 22.
Inserate maiprimescuînViena: Rtidolf Mosse. Hausewitetn <€■ Vof/ler ((Jtfa Haas), Heinrich Sclialel;, Alois Hernii', M.Dubex, A.Oppehk,Dnn-ntkerg: în Budapesta: A. l'. GoUl-birţiei-, Anton Mezei, Eckstein Bernnt; înFrankfUrt: G.L.Danbe: inHam-burg: A. Stemer.
Preţulu inserţiunilorA : o seriă earmondu pe o colină t> cr. şi 30 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese (lupă, tarifă şi învoielii. Reclame pe pagina IlI-a o seriă 10 cr. v. a. seu 30 bani.
AUULtJ LL
Gazeta11 iese în rie-care 41-
ADonantsate nentrn Anstro-Uigarii
Pe uni ani 12 fl., pe şăse luni 8 fi., pe trei luni’3; ii.
Pentru România şi străinătate:
Pe uni ani 40 franci, pe şese luni 20 franci, pe trei luni 10 franci.
Seprenumera la t6te ofi-ciele poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori.
Abonamentul! pentru Braşovl:
la adrqirtistmţiune, piaţa mare Nr. 22/ etagiuli I.: pe unu anu 10 fl., pe şese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusuli în casă: Pe uni ani 12 fl., pe sese luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. tJnu esemplari 5 cr. v. a. său 15 bani.
Atâti abonamentele câţi şi inserţiunile sunt a se plăti înainte.
Nr. 39.
Braşovtt, Duminecă, 21 Februarie (4 Martie)
1888.
Juleiilfl de 50 ie ani
alu
„GAZETEI TRANSILVANIEI".
Apa-Nnşfaleu, Februarie 1888.
Presupunendu, că gratularea mea purcesă din inimă sinceră la adresa „Gazeteiu, s’a pierdută printre hârtii fiiind-că s’a trimisă pre curendă, anume la începutulă a-nului 1887, vă rogu a primi acum din parte’mî rândurile unnătdre:
Firnlă Ariadnei, ce-a condusă Naţiunea Română prin labirintulă suferinţei oră la gradului de cultură de acţî în decursă de o jumătate de seculu, a fostă „Gazeta Transilvani eiw , care îşi serbeză jubileulă său quinquagenariu. Să sperămă, că nici ea, nici noi cu toţii nu vomă înceta de a lupta luptă dreptă pentru câştigarea drepturiloră nostre naţionale. Se arătăm der, fraţilor, nu numai prin vorbe, ci şi prin fapte, prin sprijină şi ajutoră materială si morală, că ne zace la inimă causa comună naţională.
Cine voiesce scopulă, trebue se voiescă şi mijlocele.
Numai cei ce lucră contormă acestui principiu potu fi adevăraţi luptători, adevăraţi Români. Numai aceştia potă procura o dulce mângâiere sufietescă primului Gazetară Georgiu Bariţu, numai a-ceştia potă încuragia pe actualulă Direetoră ală Gazetei Dr. Aurel Mureşianu, pe carî Dumne4eu să-i ţină la mulţi ani fericiţi.
„Gazeta Transilvanieiprimul celă mai iubită şi celă mai acreditată cjiaru română ciscarpatină, jubileze barem! de 10,000 de ori, totă deuna înse mai cu voiă ca astăzi.
Aceste le doresce din inimă
sincera
Preotulu I. H. Boteanu.
Braşovă, 20 Februarie 1888.
Se crede că pana acuma au răspunsă tote puterile la nota guvernului rusescă în cestiunea bulgară. Anglia, se cţice, a declarată, că nu pote sfătui pe Sultanulă de a, face vr’ună pasă pentru delă-turarea prinţului Fer di naiul, fără a lua mai înainte măsuri pentru regularea cestiunei bulgare după călătoria prinţului. Representan-tulă englesu dela Constantinopolu a primită instrucţiuni spre a se ţine în reservă faţa cu pasulă Rusiei, care este sprijinită de Frauda şi de Germania şi totă asemenea instrucţiuni se cţice că au primită şi representanţii Austro-Ungariei şi Italiei.
Asttelă situaţiunea rămâne încurcată şi nesigura ca şi mai înainte şi de aceea este cam cutezată părerea, ce-o esprimă unele cţiare, că cestiunea bulgară şi-a perdută caracterulă ei acută. A-cesta părere se întemeiază pe împrejurarea, că Rusia n’a putută să se înţelegă cu Anglia, că este încă departe de a ineheia alianţă cu Frauda si că prin desastrele financiare. ce le-a suferită in urma scăderei rapide a cursului ruble-
loră şi nesuccesului planuriloră de a contracta nouă imprumuturl cei din Petersburg s’au mai domolită.
Idilele cele mai deaprăpe voră dovedi decă este fundata părerea, că Rusia va deveni de aci incolo mai conciliantă în negociările cu marile puteri.
Cu privire la situaţiunea creată prin tripla alianţă a ţinută în parlamentulă francesă marcliisulă de Breteuil unu discursă forte remarcabilii. Acestă marchisă a fost nu de multă ospele Ţarului, care Ta primită cu mare distincţiune. Pote şi acesta a contribuită ca discursulă lui se fiă ascultată cu mare atenţiune şi aplaudată de cameră, afară de acele pasagie în cari d-lă de Breteuil, care e mo-narchistă, a criticată stările de acţl ale republicei în raporturile ei cu celelalte state.
D-lă de Breteuil a declarată înainte de tote, că densulă nu crede în tăria şi durabilitatea triplei alianţe. Cu tote aceste Fran-cesii trebue se fiă uniţi, şi faţă cu străinătatea trebue se dispară deosebirea de monarchiştî şi republicani. Elă face responsabilă pe principele Bismark pentru înarmările sub a cărora povară geme Europa şi (jice? că Francia ar, trebui se tragă folosă din acesta situaţiune, der forma republicană a regimului ei îi îngreueză problema, pentru că o împiedecă de a încheia alianţe.
Este de lipsă, adause marchi-sulu, ca să înceteze odată nesiguranţa ce-o provocă continuele schimbări în ministeriu, mai alesă în resortulă resboiului şi ală marinei. Decă vomă fi tari, declară vorbitorulu, voră veni alianţele de sine. Cei din drepta (monarchiştii) nu voră face dificultăţi, pentru că ei în totdeuna vor subordina interesele de partidă interesului comună ală patriei. Francesii trebue se dorescă, ca Ţarulu se remână judecătorulu arbitru asupra păcii, trebue se se folosescă tote ocasiu-nile spre ai dovedi simpatiile, tară însă a esagera demonstraţiunile. Trebue se-i dămă să cunoscă, că Francesii simtă amicii săi solitţl der discreţi.
Mai departe d-lă de Breteuil se felicită, că raporturile Franciei cu Anglia au devenită multă mai amicabile si că certele cu acestă stată suntă mai de totă aplanate. Elă constată, că Francia n’are in-tenţiunl duşmănose faţă cu Italia si spereză că interesele comune în curendă voră face cu putinţă o nouă apropiam între Francia şi Italia.
„Se ne arătămu,u incheiă d-lă de Breteuil „ca o naţiune, care voesce pacea, der nu se teme de resboiu şi nici că să ne gândimă la unu resboiu ofensivă. “
Din acestă vorbire se pote conchide, că Francia pune mare preţă pe amiciţia cu Rusia, der că de o alianţă ruso-lrancesă nu pote fi vorba, pentru că Ţarulu nu are încă destulă încredere în regimulu din Francia. „Der se fimă numai tari. căci atunci alianţele voră
veni de |sine,u — aceste cuvinte esprimă mari speranţe în viitorea constelaţiune a contra-alianţeloră.
Totulă depinde der dela viii tărea grupare a pnteriloră, căc, decă Rusia va rămâne isolată-este clară ca cu greu se va încumeta a ataca puterile aliate.
Tratatulu de regulare a gramţe-loru. austro-ungare-române.
(Urmare.)
După deputatulă Beothy vorbi:
MinistruLu-preşedinte Tisza: Deputatulu Beothy a luată în apărare drep-tulă parlamentului ungurescă de a respinge ori a primi tractate internaţionale. Der acestă dreptă nn l’a contestată nimenea. Tractatele internaţionale însă nu suntă tote de aceeaşi natură, acela care vre ca acestă ţeră în casă de mari evenimente politice să aibă garanţii, nu va pute presenta ca principiu generală, că nu pote esista nici unft tractată internaţională, care fără a fi înarticulată, să fiă valabilă. Când am fiisă, că guvernulă ungurescă nu pote retrage acestă tractată, acesta nu însemneză a i-se recunosce guvernului omnipotenţa, căci legislativa îlă pote respinge. Der atunci, când guvernulă n’ar pute face să pătrundă prin parlamentă tractatele ce le încheiă, a-tunci n’ar mai încheia nimenea tractate cu noi. Şi decă guvernulă ar retrage proiectulă, oposiţia i-ar împuta, că prin procederea lui a umilită va^a, regimului ungurescă (Aplause în drepta. Contra-cficerl în stânga şi în stânga estremă).
Primirea tractatului e în interesulă ţării. înainte de ce justifică, că dintr’una ori altă espresiune greşită nu se pote nasce nici ună periculă pentru fiinţa de stată a Ungariei, trebue să îndreptă o rătăcire a deputatului Gyorffy, şi acesta cu atâtă mai multă, cu câtă aserţiunea sa a conţinută faţă cu statulă vecină o învinuire, care de sigură amăresce pe orl-ce Ungură. A cţisti adecă, că în 1885 România a refusată se subscrie proto-colulă guvernului ungurescă. Nn-i vorbă, ceva adevărată este în acestă afacere, der resultatulă este cu totulă altulă. In 1884 delegaţii români au subscrisă fără dificultate protocolulă, în care se cjicea, că delegaţii guvernului ungurescă suntă împuterniciţii Ungariei. In 1885 însă unulă dintre delegaţii români obiecta, că elă nu recunosce pe Ungaria şi gu-vernulă ungurescă, ci numai pe Austro-Ungaria. Acesta s’a anunţată guvernului ungurescă şi curend după aceea res-pectivulă delegată română fu avisată din BucurescI se subscrie tractatulă. Aşa-der noi n’arnă sacrificată autoritatea statului ungară şi nici nu se pote afirma, că România a manifestată simţăminte duşmănose faţă cu noi, fiind-că unulă din delegaţi n’a vrută se recunoscă ce trebuia să fiă recunoscută. Aşa stă lu-crulă. (Vii aprobări şi aplause în drepta)
D-lă deputată Beothy a clisă că nu vre se deştepte pasiunile, şi totuşi a amintită, că fie-cine scie, cumcă România doresce ferbinte după o parte a Ungariei (0 voce : şovinismă !) A amintită şi pe şoviniştl şi a disu, că e cu atâtă mai necesară să se rectifice în tractată es-presiunile după părerea sa necorecte. Că ce dorescă singuraticii aici şi acolo, nu sciu, der nu se cade a fi învinovăţită statulă română cu astfelă de lucruri şi nici nu e aci nici o causa pentru a-
cesta. Der ună lucru observă, că decă s’ar întempla în adevără vr’odată, ca ună stată ori altulă să, dorescă ferbinte după o parte a Ungariei, acestă nisuinţă o vomă respinge nu cu aceste numiri rectificate, ci cu de totă cu alte mijloce pe care le vomă şi întrebuinţa atunci. (Vii aprobări în drepta).
0 altă părere, corectă basată într’o parte, der periculosă în totală şi neco-răspuncjătorc situaţiunei, a desvoltată d-lă Gyorffy despre graniţe întru câtă pri-vesce încheiarea de tractate internaţionale care să fixeze graniţele, acesta e o afacere a flăcăruia din cele două state ale monarehiei. Der a afirma, că pe Austria nu o privesce decă Ungaria perde ceva din graniţele sale, ori că nu ne privesce pe noi decă perde Austria ceva din graniţele sale, acesta este ună lucru periculosă. Decă unulă din cele două state ar perde o parte din terito-riulă său, ar fi ore celălaltă stată îndatorată a rămâne în acelaşă raportă faţă cu celălaltă stată? Eu credu că nu. 0 asemenea teoria, de a nu se interesa unu stătu alu monarehiei de celălaltă, e periculosă şi într unii asemenea casu Ungaria ar suferi mai, mare daună decâtu tote es-presiunile rele din 15 tractate internaţionale. [Adevărată e! în drepta. Mişcare în stânga estremă.]
Ce privesce celelalte afirmări ale deputatului Gyorffy, observă, că teritoriul Ungariei n’a fost păgubită, ci s’a adusă la va-lore totă ce s’a putută validita pentru Ungaria cu cea mai favorabilă interpretare a vechiloră tractate. Der nici aceea nu e de susţinută, că puterea armată a României atacă în continuu. Sciu şi aceea, că guvernulă ungurescă şi organele lui n’au fostă aşa de laşe cum susţine d-lă deputată. Căci într’ună casă dorobanţii români au fostă prinşi de gendarmii unguresc! şi într’ună altă casă, în care în adevără au păşită organe oficiale, în urma intervenirei nostre, respectivulă or-gană oficială, care comisese o erore, a fostă transferată dela graniţă.
Ce privesce dreptulă ministrului de esterne de a încheia tractate internaţionale, acesta o pote face, căci elă este representantulu monarhiei afară; se ’nţe-lege că trebue se aibă şi consimţămen-tulu guvernului ungurescă. Defectuosi-tatea espresiuniloră din tractată nu pe-ricliteză fiinţa de stătu a Ungariei. Aşa în 1871 s’a încheiată unii tractată cu Statele americane, acolo se vorbesce numai de două naţiuni: cea austro-ungară şi cea americană. Acolo se amintesce litoralulă austro-ungară ca litorală unitară. In 1874 s'a încheiată ună tractată cu Rusia. Acolo se vorbesce despre o direcţiune poştală a monarehiei austro-ungare ; der pentru aceea nimenea n’a negată, că noi avemă o direcţiune poştală deosebită. In 1874 s’a încheită ună tractată, care reguleză joncţiunea căiloră ferate române şi ardelene. Iri acelă tractată nici nu se pomenesce de Ungaria; e vorba despre graniţele a duoră ţăr , adecă despre graniţele Aus-tro-Ungariei şi României, şi cu tote astea nimenea n’a trasă la indoială, că Ungaria în acestă ceştiune e de sine stă-tătore.
Aşă pute cita multe esemple şi aşă pute arăta, că în timpulă mai nou, în a-cestă privinţă s’a făcută ună progresă forte mare, căci în tractatele mai nouă e totdeuua vorba de cetăţeni austriac! şi de cetăţeni ungari. înţelegă să atragă
Nr. 39
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
d-nii deputaţi atenţiunea guvernului a-supra câte unei espresiuni necorecte, der nu înţelegă să vedă în aşa ceva ună peri-cultl pentru ţâră. (Aplanse în drepta).
(Va urma.)
SCIRIlE DlLfii.
Academia română din Bucuresd a a-dresată unii nou apelă cătră tote acele persone, care posedă acte şi documente ce potă servi pentru studiulă istoriei naţionale. Academia adresâză înainte viile sale mulţămirî celoră cari îi voră dărui
asemenea acte şi documente.
*
* *
Recrutarea in comitatulu Sibiiului se face în următorele dile: în 8 Martie n. în oraşultt Sebeşă, în 9 şi 10 în cer-eulă Sebeşului, în 12 cerculă Poianei, în 18 şi 14 în cerculă Mercurei, în 16, 17 şi 18 Aprilie n. în cerculă Sibiiului, în 19, 20 şi 21 în cerculă Boiţei, în 28 şi 24 în cerculă Nocrigului, în 26 şi 27 în cerculă Seliştei, în 28 şi 30 în oraşulă Sibiiu.
* *
*
D-lă Feliceanu Brană. actuară la curtea episcopescă gr. cat. din Oradea-mare, a făcută la universitatea din Pesta, în 29 Faură n., rigurosulu, ală treilea din teologiă „cu aplausă.“
Ii adresămă felicitările nostre.
*
* *
In Mercurea s’a înfiinţată o staţiune
telegrafică împreunată cu oficiu poştală. *
* *
De câteva suflă Crivătulu în co-mitatulă Trei-Scaune, aşa că în mai multe locuri a îngreuiată comunica-ţiunea.
*
* *
Minorenulă rege ală Spaniei, Al-fbnso XIII, e greu bolnavă de pojară. Starea sa inspiră îngrijiri.
Corespondenţii „Gazetei Transilyaniei.“
Blaşiu, 1 Martie 1888.
Onorată Red acţiune! Relativă la corespondenţa din Blaşiu de dto 24 Faură n. 1888, subscrisă de „Democratulă,u relativă la îmbrăcămintea şcolariloră, încâtă aceea se ocupă şi cu internatulă „Văn-ceană, subscrisa Direcţiune în interesulă adevărului ’şl ia libertate a reflecta următorele :
1. Nu este adevărată, că părinţii ti-nerimei din internată, pe lângă taxa anula âu de a solvi încă aprope câte 60 fl. pentru procurarea vestminteloră de veră şi de âmă prescrise. Şi cumcă nu este adevărată s’a putută vede şi din concur-sulă publicată în vâra anului trecută, în care s’a disă, că ună rândă de vestminte de veră la olaltă cu pălăria costă pentru ună tînără din gimnasiulă superioră 6 fl. v. a. eră pentru unulă din gimnasiulă in-ferioră 4 fl. v. a. Ună rendă de vestminte de ernă pentru ună tânără din
gimnasiulă superioră costă 14 fl. eră pentru unulă din gimnasiulă inferioră 12 fl,
Astfeliu chiar şi pentru ună tânără, care de vestmintele acestea are lipsă îţi totă anulă, părinţii nu au de a solvi de-câtă 19 fl. decă este în gimnasiulă de susă, şi 16 fl., decă este în gimnasiulă de josă. Suntă însă destui tineri, cari se ajungă 2 ani cu câte ună rendă de vâră şi altulă de iernă. Pe • lângă vestmintele acestea mai are să fiă fiăcare tînără provăc[ută, pentru casă de frigă mai mare la preumblare şi la biserică, încă cu ună vestmântă lungă, ce costă pentru ună tenără din gimnasiulă supe-rioră 14 fl. v. a., âră pentru unulă din gimnasiulă inferioră 12 fl. v. a. Vest-mântulă acesta, neavândă de a-lă purta hi continuu tinerii, este calculată unulă pe trei ierni pentru ună tenără din gimnasiulă inferioră.
Impărţindă deră suma de 14 fl. v. a., preţulă vestmântului acestuia, în trei părţi se vină 4 fl. 66 cr. şi 2/3 pentru unulă din gimnasiulă de susă. Adăogendă suma acesta de 4 fl. 66 cr. la suma de mai susă de 19 fl., resultă că vestmintele de veră şi de iernă pentru ună tîr nără din gimnasiulă superioră costă la 24 fl., chiar şi la casulă, când afară de vestmântulă celă lungă de iernă şi le-ar face în totă anulă.
Totă asemenea resultă, că pe ună tinără din gimnasiulă inferioră îlă costă 22 fl. v. a.
Nu sciu acum, care părinte ar pute susţine, că pe altă cale l’ar costa îmbrăcămintea fiului său mai puţină în ună ană ? Şi Direcţiunea institutului spereză, că nu mai departe, fără chiar în anulă viitoră voră costa vestmintele încă şi mai puţină şi din materiă şi mai bună.
2.	Nu este adevărată, că tinerimea din institută trebue să-şi procure vestmintele aceste numai „de dragulă uni-formităţeiri Ci motivulă adevărată este parte cruţarea, parte disciplina. Căci costândă pe fiă-care părinte binişoră mai multă vestmintele, decă le procură pentru unulă singură, decâtă decă le procură Direcţiunea pentru 80 de inşi, la totă casulă este o cruţare de spese pentru părinţi, caii afară de aceea, de multe ori. neputendă veni în personă, trimită numai banii fiiloră. ca ei se şi-le procure. Apoi cum este în stare unu tînără gimnasistă a-şl procura vestminte, pote se sciă ori cine.
Apoi, ce atinge motivulă disciplinară, e destulă a aminti, că uniforma păzesce pe ună tînără de multe ori a-tuncl, când o chiul ă superiorului nu pote să-lă vedă, căci ea. îtă spune ori şi cui cine este. Din care causă in ţările culte, unde tinerimea din ună institută are de a umbla şi pe afară, la şcolă, preumblare, biserică şi altele, este introdusă uniforma. Ba în anulă trecută ună con-gresă ală profesoriloră gimnasiall din Cislaitania, er în anulă 1886 unu altulă, ală celoră din Germania, din motive de disciplină şi a rădi cărei simţului de o-nore în tinerimea gimnasială, a decisă ca să se roge ministeriulă instrucţiune!, ca prin lege să introducă uniformarea pentru totă tinerimea gimnasială,
3.	La celelalte, ce le mai elice d-lă corespondentă, reflecteză numai atâta,
că este forte uşoră a da sfaturi teoretice, însă tare greu a le esplica apoi practice, şi când d. corespondentă însuşi ar fi silită să-şî aplice practică sfatulă, ce-lă dă, p6te dânsulă ar fi oelă din-tâiu, care ar dice, că sfatulă său a fostă — nepractică şi precipitaţii.
Direcţiunea Institutului „VanceanfU.
Turţu (comit. Ugocia), 25 Febr. n. 1888.
Despre învăţătorulă impusă Kere-zsân, cunoscută onoratului publică din colonele acestui cp ară ca mare „patriotă^ maghiară, vină a vă face cunoscută, că după ce a scăpată, deşi pe scurtă timpă, din arestulă preventivă, unde fu băgată în 15 Decemvre a. tr., s’a recomandată preotului reformată din Oraleu pentru a fi primită în sînulă bisericei protestante.
Senatulă protestantă însă, pote fiindă că’i cunosce însuşirile lui cele „nobile", nu e aplicată a’şî înmulţi credincioşii săi cu familia Kerezsan.
Piedeca cea mai mare la primirea familiei Kerezsan în sînulă confesiunei calvine o formeză împrejurarea, că pe când Kerezsan totă mai scie unguresce, soţia d-sale, d-na Maria Botta, care este fată de mirenă română, nu scie nici scrie, nici ceti, nici nu scie să vorbescă o bobă unguresce. Acestă femeiă, trecendă în sînulă loră, în locă să sporescă elemen-tulă, care şi aşa este puţină, îlă va împuţina încă şi mai multă.
Lui Kerezsan însă nu-i pasă de a-ceste obstacule; elă urmeză înainte pe calea apucată, graviteză spre legea protestantă şi ardorea sa flagrantă îlă făcu de rîsă chiaru în prima sa debutare. Etă cum:
In Turtă more unica femeiă protestantă ; sosesce legatulă cu ministranţii săi, ocolescă sicriulă mortei. cântă psal-mulă „Vigyetek a godorbe1,1 (Duceţi-o în gropă): deodată se ridică Kerezsan, se apropiă de masa legatului, sucesce mustăţile şi vrendă să predice, îndemnă a elice : „Prea iubiţi ai mei fii !u Poporulă isbucnesce în hohote, legatulă stă înmărmurită, nevasta, pardonă... Domna, îlă trage de chepenegă; der tote înzadară; Kerezsan predică mereu, pănă când băr-batulă mortei pune capătă elocinţei al-coholice a lui Kerezsan, cţicândă cu tonă tare: „Mit mond ? — Menjen dolgârau etc. (Ce spuiu V mergi în trebă-ţl etc.)
Şi acestă învăţătoră şi astădl se susţine din sudorea românescă, şi acjl trage plata învăţătorescă de aici: 185 fl. şi 40 merte mari de mălaiu la ană, lemne de focă (40 fl.). cuartiru pomposă. grădină etc.
In anulă trecută ună domnă < pro-topopă ?) marmaţianu întreba pe solgă-birăulă, care a condusă şi investigaţiunea la 1 Aprilie 1887, cum de nu se face
capătă omuleţului acestuia? La acestă întrebare primi categoriculă răspunsă: „Egy Napoianu elleneben. okvetetlen szukseges egy Kerezsan u („Contra unui Napoianu*) e neapărată necesară unii Kerezsan w.)	u. n. f. n.
Ciceu, 29 Februarie 1888.
Cugetări asupra stării poporului. — Ună curentă nenorocita, ce de ună şiră de ani îlă observă în sînulă poporului română, mă pune pe gânduri. Este lucru cunoscută, cum-că la noi la Români clasa cărturariloră dela Episcopă pănă la ultimulă preotă şi dela advocatulă din oraşă pănă la semi-doctulă de pe sate, — toţi suntă născuţi din poporulă opin-cariu, lucrătoră de pămentă, care cu mari trude şi cu multe spese i-a învăţată la carte.
Ună instinctă naturală i-a împinsă pe bravii noştri opincarl înainte şi pare că ll-a şoptită la urechiă: „măi omeni, aşa cum stămă noi astăcţî nu stămă bine, copii noştri trebue să scie mai multă ca noi, ca să potă trăi în lume. căci vremile pe c]i ce merge suntă totă mai grele. Noi creşcemă şi ne înmulţimu, pămentulă nostru şi moşiile nostre stau pe locă, ba ni-le iau şi esec-utorii de dare şi aşa totă cu plugulă numai nu vomă pute trăiri
Au apucată der părinţii noştri drumurile de capătă, la unii ne-au cărată în spate victualele şi cele de lipsă la scolele din Blaşiu. la alţii în Năsăudft, la Baia mare, la Cluşiu etc. Au muncită şi zoliţă si şî-au trasă bucătura dela gură pentru a-ne procura nouă clasicii greci şi latini, ca se ne luminămă dintr’enşii, să prindemă sufletă şi inimă şi să vedemu, c&pe unu popor îi când arc voiă şi zelu nici micimea numărului, nici sărăcia nu-lu pote impcdec a de-a deveni marc şi tare şi stăpânii pe sine şi pe drepturile sale. Să pricepemă în fine, că numai două potă fi drumurile pe cari se mişcă ună po-poră, drumulă cătră progresă şi înapoi.
Acum ni-se obtrude de sine întrebarea, că ore noi pe care din aceste două drumuri mergem si în cătrău, înainte ori înapoi ? înainte 1 va răspunde ună tînără de pe băncile Universităţii, care se bucură de vre-ună stipendiu şi care. absolvândă, crede că va ajunge mai mare domnă decâtă este. Acesta o dovedesce numărulă celă considerabilă de jurişti, medici, filosofi şi teologi ce-i avemă as-tăcjl!
Amară ilusiune din punctQ de vedere practică. Decă părinţii noştri ne-învăţaţî au prevăcjută inainte de asta cu 30 ori 40 de ani, că pe lângă plugă vomă
:j:) D-lă Napoianu este zelosulu preoţii şi protopopii română din aceeşî comună Turţft.
Tt'ed.
FOILETONUL# „GAZ. TRANSri
f2)
fiACIIA.
Alexandru UI, ca mare duce şi urmaşă ală tronului, locuise ca şi predecesorii săi, palatulă Amclkow din Peters-burgă' şi nu voi se schimbe nici după suirea sa pe tronă plăcutulă paiaţă situată lângă Fontancei cu palatulă de ernă. ale cărui ziduri îi şopteau necontenită istoria îngrozitorului amoru ală tatălui său. Numai la mari ceremonii, precum la primirea dela anulă nou. la sfinţirea apei, la serbările ordineloru şi ale Curţii se lăsa elă a fi înduplecată se primescă lupta cu tristele amintiri şi a petrece sub acelă acoperişă, unde fusese adăpostită Alexandru II cu corpulă rupt. Atmosfera din Petersburgu îi deveni cu încetulă înăduşitore şi elă se hotărî în cele din urmă a o schimba cu aceea a Gacinei, unde s’a instalată de atunci în-trega’i suită. Aici găsesce viaţa politică a Rusiei punctulă de plecare, şi ori câtă s’ar istorisi de influinţa cutărei seu cutărei persone asupra împăratului, totuşi este adevărată, că elă însuşi conduce frânele politicei, şi că elă şi nu altulă trebue să fiă făcută responsabilă
pentru mersulă lucruriloră atâtă ală coloră răuşite câtă şi ală celoră greşite. Aparţine însuşiriloră sale caracteristice şi naturei sale de a nu permite se se apropiă de elă consilierii săi decâtă până la o anumită distanţă şi în cele din urmă elă severşesce totă ceea ce voesce. Din acestă motivă n’au influenţată nici Kat-kovv nici Pobedonoszew asupra lui atât de multă, precum se crede în Germania. Nu încape nici o îndoială, că cerbicosi-tatea şi încăpăţânarea fiinţei sale este nutrită prin singurătatea ţerănescă din Gacina. După Nicolae. care se căruţa în simpla’i droşcă în tote părţile, şi care putu se astâmpere o rescolă în timpulă colerei printr aceea, că eădu în genunchi în mijloculă poporului ca se se roge lui Dumnedeu. după Alexandru II, care ca ori şi care muritoră se preumbla în grădina de vară seu pe cheiulă englesu, trebue că le pare Ruşiloră forte straniă înfăţişarea lui Alexandru III, retragerea şi sfiiciunea naturei sale. In aceeaşi măsură în care se înstreinâ elă de poporă, în aceeaşi măsură se înstreinâ si poporulă de elă.
Der nu este nici ană zidu aşa de înaltă încâtă se nu se potă urca, nu este nici o retragere atâtă de nestrăbătută
încâtă se remâiă închisă ori şi cărei pătrunderi. Acolo, unde suntă siliţi să vie în contactă ună însemnată numără de omeni, nu se pote evita ca, fiă chiar şi prin cea~mai mică întrare, să nu se stre-core cu unulă mai multă. Ceea ce nu pote îndeplini ună biletă de trecere, în-lesnesce adesea întâmplarea şi presenţa de spirită. Ea ne-a înmânată şi următorele date :
Gacina este momentană ună oraşă cu aprope 9000 locuitori şi este situată pe ambele laturi ale Lacului albă. cu o împrejurime încântătore. Laculă este formată de rîulă Isora a cărui abondenţă de păstrăvi este renumită şi care a pregătită mesei împărătesei multe mâncări gustose. Stradele oraşului facă o plăcută impresiune prin arborii cari suntă sădiţi de ambele laturi; asemenea şi casele, care suntă zidite mai fără es-cepţiune în stilulă vileloră. 0 astfelă de vilă posede şi principele Giedroys, ună favorită ală răposatului monarhă, carele sub regimulă actuală este privită cam cu indiferinţă. Afară de acestea vile şi de cele două biserici, care se află în Gacina. ne deşteptă interesulă şi asilulă de copii, o creaţiune a împărătesei Maria Teodorowna. care adăpos-
tesc© 600 orfani şi îşi primesce internii săi din asilulă copiiloră găsiţi din Pe-tersburgă. Mai cu deosebire însă se îndreptă atenţiunea visitatorului Gacinei asupra locuinţei familiei imperiale, adecă a castelului.
Palatulă nu se află departe de gară, în partea vestică a oraşului şi a lacului. Cu greu s'ar putea găsi o înpre-jurime mai admirabilă. Prin Laculă albă şi prin Işora, care isvoresce în apropiere, suntă provăduţî cu apă limpede şi curată. er romanticile frumseţl ale naturei le fonneza delurile Marienburgului. cari se ridică în apropiere într’o posiţiă pito-rescă, şi măreţulă parcă, care înconjoră palatulă. Castelulă constă dintr’ună edificiu principală în mijlocă şi clin două aripi laterale, care se atingă în un-ghiu dreptă. lăsândă ună spaţiosă locă liberă. Faţada prin simplicitatea ei îţi lasă o impresiune escelentă, nicăerl nu a încercată architectulă să’ţl atragă atenţiunea dela marele şi precisele linii ale architecturei prin lucrări amărunţite. Ca materială suntă întrebuinţate mai cu seină petri cubice de graniţă de colore cafenia închisă şi fără de lustru. Edi-ficiulă din mijlocă are trei etage. o lată estradă duce la intrare, ună balconă
1888.
89
vâ lipsă şi de carte ca sâ putemă trăi, — noi amii pute sci, că numai aşa sun-temti voinici a trăi unde au trăită ei, dâcă pe lângă plugft şi carte vomă ave şi mijloce de traiu, bani.
Facemă noi aşa? Nu!
Plugarulă ţine a lui, din flciorulă lui să facă popă, — popa dintr’ală său filosoffl şi juristă.
*... . Să vedemă acum resultatulă. Pe (când şî-a făcut plugariul ficiorulă popă, moşii» lui a ajunsă în mâni străine. Fraţii preotului ajungă proletari, preotulă ajunge „ parochă într’o parocbiă peritore de fome, , abia are cu ce să se îmbrace, în casulă •acesta elă din pruncii lui nu p6te face ijicî dascăli; după mortea preotului unii ajungă servitori, er alţii cerşescă, căci n’au nici o urmă de pămentă, la măiestrii nu-i dă nime, că d6ră-i ruşine să te faci din ficioră de popă ciobotară. Ca-«url suntă şi aci ca şi în alte părţi destule. Aşa pănă s'a făcută ună omă preoţii, 10 omeni au rămasă fără pămănt: expatriaţi în patriă.
Dâr a favorită sortea pe ună preotă. Elă din fiulă său a scosă juristă ori filosofii. Când e 1a. frângerea pânii juristului şi filosofului română 1 nu-i rămâne nici coja. N’are cu ce trăi, merge în România. Aceştia formeză altă grupă de expatriaU afară din patria.
Acestea se des&şură tote sub ochii bri, şi nouă ni-se pare. că progresămă ! licemă cu emfasă: „Românulă nu piere!“ pentru ce nu ne îngrijiml, ca nici 5f Românului s£ nu per A. se n’a-pe mâni străine, sA nulă pârăsimu ? e indivitjiloră formeză patria po-Ce merită este pentru ună po-oru, că trăiesce, pe când patria lui dis-
8re---	B—nu.
iwij
anoreloru.

te	Intemplărî diferite.
Focă. In Cluşiu a arsă totală pră-Svălia de mărfuri de modă a lui G-erhard gSzongott. Paguba e de 10,000 fi. Causa ©incendiului nu e cunoscută, Marfa a fostă asigurată la „Adriau.
I ţ înmormântată de viă. Precum isto-||risesce „E. H.u din Cluşiu, în cimiteriulă kdin Yelmeri a fostă îmormentată în di-lele acestea o femeiă tînără. Bendă peste fisură medicamente ca să potă durmi, că4fr într’o stare de letargiă, aşa că păru a fi mortă. A doua (fi îngropătorulă aude din mormentă gemete. Iute fu des-jichisă mormentulă, der nenorocita în f|timpulă acesta muri. Pânza de pe ea Sera sfâşiată de totă, dovadă că sărmana la fostă îngropată de viă.
| Sinucidere. Inspectorulă şcolară din |§Leut9chau, Trogmayer, care a fostă ares-pentru falsificare de poliţe, s’a si-H'nucisă în arestulă său din Pesta, tăin-: lldu’şl gâtulă.
||mare seu mai bine cjisu o terasă, care f* se pote transforma vera într’ună chioscă, ^-întrerupe faţada într’ună modă plăcută. ^ Curtea, care se află între cele două aripi ^laterale, se desparte de parcă pintr’o jpzidire grea şi lată în forma unei balustrade. care este provădutăţcu meterezurî. ijPrin acesta capătă în totală mai multă , caracterulă unei fortăreţe în care esţl H în totă mămentulă gata pentru ataculă p;inimicului, decâtă unei case de veră, în || care să guşti plăcerile vieţei. Inain-p.tea balustradei, cu faţa îndreptată spre J| paiaţă, se ridică statua împăratului Palp velă I., carele a petrecută aţâţa ani în & Gacina; este înfăţişată în costumulă tim-1 pului său. cu pălăria lui Napoleonă stândă \ ca şi când ar păşi comodă, cu piciorulă stângă înaintea celui dreptă. Odinioră I se putea observa aici o vieţă veselă şi {.’■ sfirbătorescă, când răsuna la eserciţiu cur-tea de copitele cailoră şi de zăngănitulă | armeloră, în timpă ce împrejurulă parii cului se arătau veseli preumblătorl. A-fe1 cum tote acestea s’au schimbată. Pe ori ■js; şi cine vei întâlni aici. poţi fi sigură, că v' aparţine suitei seu gardei imperiale, care nu va îngădui apropierea nici unui necunoscută.	(Va urma.)
GAZETA TRANS&f ANIEI.
Brânza de Braşovâ.
£&lb acestîi fitlS cetimil îii „Ro-mânltlu44:.	>
#hntă 4ecî de ani, de când ţinutulă
Braşovului aprovisioneză ţâra npstră cu mari cantităţi de aşa numita „Brânză de Braşovău, în mici burdufe (beşicl), care era f&rte multă \ cerută la noi,
Buletinulu Camerei de eomerciu din Focşani constată însă, că brânza de asemenea natură pe	importămă as-
tă(jl, se conipune din 90. ka* sută cartofr degeraţi şi celă multă 10 la sută brânză râncedă, aşa că e de preferită cea mai ordinară brânză românescă.
Şe atrage atenţiunea autorităţiloră în dreptă, a urmări punerea în consu-maţiă 'a unoră asemene alimente preju-diciâbile atâtă sănătăţii publice, câtă şi
comerciuliu indigenă............
Totu astfelu scrie şi „RuraA-nischer-Lloydu
Petrecere pporaia in Betleantt,
Cbmitetulă bisericescă şi şoolasţică din Betlenă va arangia Duminecă în 4 Martie n. o petrecere poporală premârsă de o mică representaţiune teatrală, ese-cutatA de d-lă Ionă Dinganii. "
Venitulă e destinată pentru ajutorarea bisericăjpşi a şcplei române de acolo.
SCIRl TELEGRAFICE.
(Serv) part. alţi „Gaz. Trans.“)
Budapesta, 3 Martie. — Maiestatea Sa primi pe ministrulu de esterne Kalnokv în audienţă, care a durată mai lungă. Dupăamiac(î Kalnoky a conferită cu domnulu Tisza.
Bucurescî, 3 Martie. — Ne-gociările pentru închierea conven-ţiunei comerciale cu Austro-Ungaria s’au reîncepută în 29 Februarie a. c. Representantulu Austro-Un-gariei a înaintată fără amânare la Yiena noua propunere a guvernului românu, avendu a se resolva mai întâiu cestiunea, cari articulî să fia primiţi în tarifulă. specială şi apoi alăturaridu-se tractatulu pe basa naţiunef celeji mai favorisate.
Berlinu, 3 Martie. (Scirea 4ia" rului „Tagblâtt“). Bergmann a a-dresatu doctorului Lauer o scri-săre în care îlu rogă a pregăti pe împeratulă pentru apropiata măr te a principelui de coronă.
Berlină, 3 Martie. „Posta scrie, că scăderea valorei rubleloru vine de acolo, că Rusia trăiesce prea pe marele şi nu acomodată îm-prejurăriloră sale, prin aceea po-poraţiunea este încărcată cu sarcini, cheltuielile statului se urca enormă, aşa că creditorii lui tre-bue se fiă seriosu îngrijaţî.
Societatea de discontă a vândută tăte valorile rusesc!, ce le poseda,
ULTIME SOIRI.
Sofia. 1 Martie. — Cercurile guvernamentale suntă forte hotă-rîte a retuşa tote pretenţiunile formulate de Rusia, care ar pute turbura ordinea şi liniştea ţării.
lloma. 1 Martie. — Lucratori tără ocupaţia a încercată se se ducă la Capitolu spre a cere de lucru. Primarulu a primită co-mitetulă şi ’i-a declarată, că municipalitatea a ordonată executarea noiloru lucrări. Poliţia a îm-pedecatu pe manifestanţi de a pătrunde în loculă Capitoliului. şi i-a împrăştiată. Şese soldaţi au îostă răniţi, cu pietre aruncate de lucrători. S’au făcută mai multe a-restărî.
DIVERSE.
Pentru împletitori de nuele. împletitori din nwelâ eurttţite şi văpsite^e pottt
lustrui cu ună laett preparată în modulă unnătdră: Se încâl4f««ă de grame
uleiu de ină bună într’o baiă de nisipă pănă când o picătură turnată pe o petră rece nu mai curge, când se plecă pâtra, şi atinsă cu degetulă se întinde bine şi formâză fire. După aceea se adauge mai întâiu în mici cantităţi ună puntă de fimisă de copală grosă sâu altă fimisă grosă. Nu este iertată a încălzi prea multă uleiulă, fiind-că alt-feliu nu se disolvâ completă în laculă de copală. Vasulă, în care se încăl4esce fir-nisulă de copală, trebue se fiă spaţiosă, de ore-ce când se adauge uleitilă de ină, se formeză o spumă mare. După ce s’a răcită se amestecă în firnisulă preparată „uleiulă de terpentiăă spre a’i se da consistenţa recerută. Acesttt Iacă se uscă curendă, are elasticitate suficientă şi se pote întrebuinţa cu sâu fără ună adausă de colore.
Microbii şi cafeua Amă pute dice, că microbii suntă astă-cjl la ordinea 4i* lei în totă lumea, şi omenii de sciinţă caută tote mijlocele posibile spre a’i omorî. Intre alte mijloce se 4ice, că şi cafeua ar fi ună bună remediu în contra microbiloră cari dau naşcere cholerei, precum chiar şi în contra altoră bole. Se mai efice, că cafeaua ar ave bune re-sultate chiar’ şi îa frigurile tifoide. Pănă astă-dl bunele efecte obţinute au fostă atribuite la lucrarea exaltantă şi tonică a cafeinei asupra sistemulăi nervosă, der după nouăle cercetări s’a stabilita, Că cafeaua produce aceste resultate. Cafeaua împedecă pănă la ore-care punctă des-voltarea micro-organismeloră în substanţele suscesibile de a putre4i; pe de altă parte studiindu-se acţiunea cafelei şi a ceiului asupra bacteriiloră părăsite de intestine, s’a recunoscută, că infusiunile, aceste substaţe, potă se rămână expuse liberă în aeră fără să se acopere de mus-culiţă şi fără să dea nascere la o prea mare desvoltare de bacterii. D. Heine a publicata resultatele unoră experienţe, stabilindă realitatea proprietăţiloră antiseptice ale cafelei. D. Heine a adausă o infusimie de cafea la o cultură de microbi în plină evoluţiune, şi după aceea a analisată cultura deosebiţiloră microbi în mijloculă gelatinei şi a mâi adausă după aceea o fusiune de cafea. Bâccilulă cholerei~a arătată cea mai mare nedumerire pentru cafea, 10%. Este de lipsă a se face aceleaşi cercetări şi cu in-fusiunea de ceaiu. Sporii dela bacteri-dele carbonose moră în mijloculă unei adiţiunl de cafea, după 2 dile. Efectele au fostă cele mai puternice cu cafeina,
Ună altă învăţată, d. Kraus, a voită să scie, ce devină microbii patogenicl puşi însuspensiune în apa destinată a se întrebuinţa în alimentaţiă, Probele de apă erau de 3 poveninţe, avendă temperatura de ună gradă. Microbii amestecaţi în apă de puţă şi de isvoră au dispărută înspaţiu în câteva dile seu mai târ4iu. Vibrionulă cholerei a peritu în timpă de 24 de ore, bâccilulă carbonosă a dispărută în 3 dile şi bâccilulă frigu-riloră tifoide după 6 4fi°. Acestă re-sultată s’a obţinută cu aceeaşi iuţelă şi î apa cea mai curată.
Pentru zugravi. O colore frumosă şi eftină galbenă-roşiatică pentru văpsirea clădiriloră se pote prepara în timpulă celu mai scurtă şi folosi imediată în modulă următoră: Vară arsă se strînge în modulă obicinuită şi se lasă să se trans-formeze în prafă, care apoi se dă prin sită. 10 kilograme de astfelă de vară în formă de prafă se amestecă într’o căldare cu apă, pănă ce se formeză o fluiditate ca laptele, care apoi se încăldesce la focă, pănă ce fierbe. In fluiditatea acesta se disolvă, când fierbe, 100 de grame de chromată de potasiu roşu şi când s’a disolvată se adaugă 600 de grame de acetată de plumbă, (zahară de plumbă). mestecândă continuu cu ună lemnu. Colorea s’a formată, când o probă luată lasă ună sedimentă şi fluiditatea, care este deasupra acestui sedimentă, este limpede şi curată ca apa; decă flui-
ditatea este însă colorată, se mai pune 4e pj^iyîbă .şi se mestecă mai departe. După aceea se mai subtxâză fluiditatea încă cu puţină apă rece- şi se pote folosi imediată. Deeă voimă să conservămă acestă colore, lăsămă să se aşede colorea la fundă, strecurămă apa, punemă sedimentulă în-tr’o pânză, ca să se scurgă totă apa din elă şi apoi îlă lăsămă să se usuce la aer.
Catastrofă In Statele-Unite. O telegramă a corespondentului cjiarului „Fln-dependance b.elge“, din New-York, a-nunţă că ună vertejă grozavă a că4ută peste oraşulă Count Vomon, în statttlă Illinois. Cea mai mare parte din case au fostă date la pămentă de ventulă fu-riosă. Nu fuse destulă numai atâta. în acelaş momentă, spre complectarea ne-norocirei, limbi de flăcări se rădicară de prin mai multe părţi. Oraşulă bântuită luase focă, mistuindu-se astfelă tote locuinţele ce mai rămăseseră în picidre. Două4ecI de persone au fostă omorîte, er numărulă răniţiloră se urcă la două sute.
Curăţirea apei de băuţii. Apa care se bea conţine în timpuri de epidemiă mii de bacterii, cari suntă germenii pentru bole. S’a constatată, că apa se curăţă totală de aceste bacterii prin metodulă forte simplu, de a-o destila cu petră acră, seu alaună. Este suficientă o cantitate forte mică de petră acră, pentru ca să curăţe apa de tote murdăriele şi de bacterii.
Cum se cunăsee vinulu roşu dăcă este colorată său nu? Decă voimă să cunoscemă vinulă roşu, că este văpsită seu nu, mnplemă o sticlă care nu este prea largă la gură; cu ună degetă as-tupămă gura sticlei şi o întorcemă în-cetişoră deasupra unui vasă cu apă, retrăgând degetulă. Decă vinulă este curată, apa din vasă, câtă şi vinulă din Sticlă rămână neschimbate, căci vinulă nu va colora apa, Decă însă vinulă este văpsită se va cunosce imediată, căci apa se coloreză.
„Mes. Bom.
CUNUNI 1.
Mâne, Duminecă 4 Martie n., d-ra Elemora Buşii, fiica preotului română din Băla de pe Câmpiă, îşi va serba cununia sa în biserica română de acolo cu d-lă teologă absolută Vasiliu Vlassa din Ci-cudiulu de Câmpiă.
Primescă tinerii miri felicitările nos-tre sincere!
C’iariiilii pieţei Braşovâ
din 3 Martie st. n. 1888
Bancnote românescl Cump.		8.51 Vând		. 8.52
Argintă românescă .	n	8.45	71	' 8.48
Napoleon-d’orI . . .	71	10.02	71	10.05
Lire turcescl . . .	71	11.32	11	11.37
Imperiali		71	10.32	71	10.37
GalbinI		71	5.88	77	5.92
Scris. fonc. „Albina“6u/0	fi	101.—	71	402-
» ji n 5°/o	11	98.-	71	99.—
Ruble rusescl . . .	71	107.—	77	108.—
Discontulă ... .	6 V2	-87o pe	ană.	
Cnrsnlu la bursa de Viena
din 1 Martie st. n. 1888.
Renta de aurii 4°/0...............96.25
Renta de hârtiă 5%................83.10
Imprumutulu căiloră ferate ungare .	148.50
Amortisarea datoriei căilorft ferate de
ostu ungare (1-ma emisiune) .	.	94.20
Amortisarea datoriei căiloră ferate de
ostu ungare (2-a emisiune) . . 123.75 Amortisarea datoriei căilorii terate de
ostu ungare (3-a emisiune) ■ . . 108.60 Bonuri rurale ungare ...	.	103.75
Bonuri cu clasa de sortare ....	108.60
Bonuri rurale Banatâ-Timişă . . .	103.60
Bonuri cu cl. de sortare..............108.60
Bonuri rurale Transilvane .... 103.60
Bonuri croato-slavone.................108.25
Despăgubirea pentru dijma de vină
ungurescu.......................  98.50
Imprumutulu cu premiulă ungurescă 120.50 Losurile pentru regularea Tisei şi Se-
ghedmului................... .	.	122.50
Renta de hârtiă austriacă ....	77.65
Renta de argintă austriacă ....	78.80
Renta de avuă austriacă...............107.85
LosurI din 1860	  132.25
Acţiunile băncei austro-ungare . . . 859.— Acţiunile băncei de credită ungur. . 268. Acţiunile băncei de credită austr. . 268.20
Galbeni împerătescl . ................. 5.98
Napoleon-d’orI.........................10.04
Mărci 100 împ. germane.................62.20
Londra 10 Livres sterlinge ...» 126,80
Editortt şi Redactoră responsabilă :
Dr. Aurel Mureşiaou
GAZETA TRANSILVANIEI
1888.
rt hţj
2* *<
p
a » •—1 *
^ C62 S»
I. o î
£ & 3*
* £
ÂT ST &

g =-
P -■
e ».
*
P
S* 3	'■'e»
3 P O |
o 2. 2, *
.o 3< a
3 0-3-3:
r O & «a
2 3 §>
-4- ® ET.
O'*	>-• şs
o 2 C-~ ...
xc ^ ® f3. co
££-£♦-.
*-* go QTQ § 3
2-. et» 2C % s ara
şa get 3< i i 3f
ere co - c Kj ~* W j*-	^ O
3c
® 5 î3^
§:*>§-35 x ^3 x O ci £■
® i 3(^3
O s4* pt '-* ® 3< *
& £-® g?
3 55 dQ 3=
2. 3* » 2
3< ®
8«
.511
sla
i;
•-o
93 <5		Si	
Ct> 2		B g 3.	u
	O	r*-	o
Q-	o		
	A*	-oc	
3	p	>—‘ •	
	tr+-		■ î- *
-D 3	3K	05	
		O	o
		p	&
M .			
» a
*3	c-	
ct>	3'	
1—>1 p?	5 <	S—I
-w	o	
p*	p* ■X	C CT3
zr.	o P»	P^ g
C-	P	
o		
p	X o	o
3	3.	
	o>	1
p	T3	1 5.
	09	—■
		
3. g i—i. erh	05 C V O	p O
Cc	ts	
-> cd a tf*. a
2 Li*-	^ S	L_"r
3<	5-
3	g	2
SîL- O	SS
pt
.7-	&
ps
—> o a
T ►—
09
St g '§! o
O £> O ^
a • s x
-5 pc r«- i-rt
m ^ «vi
a
Qj x
©	09*
oci—
Se deschide abonamentu pre anulu 1888
la
AMICULU FAMILIEI. Piam beletristică şi encielopedicu-literaru— cu ilustraţiuni.— Cursulu XII. — Apare în 1 si 15 c|i a lunei în numeri câte de 2—3 cole cu ilustraţiuni frumose; şi publică articlii sociali, poesii, novele, scliiţe, piese teatrali ş. a. — mai departe tracteză cestiunî literare şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a Românii oră de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunî din patriă şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisuesce a face câte o oră plăcută familiei strivite de grijile vieţei; şi preste totu nisuesce a întinde tuturor & indivicţiloru din familiă o petrecere nobilă şi instructivă. —- Preţulu de prenumeraţiune pre anulă întregu e 4 fl., pentru România şi străinătate 10 franci-—-lei, plătibilî şi în bilete de bancă o fă maree poştali.
PREOTUL0 ROMÂNO. ipiară bisericescă, şcolară şi ljteraru — cu ilustraţiuni. — Cursulă XIV. — Apare în broşuri lunare câte de 21/2 — 3V2 cole; şi publică portretele şi biografiile archiereiloru şi preoţiloră mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilus-traţiunî, — mai departe articlii din sfera tuturoru sciinţeloră teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serbă-tori şi diverse ocasium, mai alesă funebralî, — apoi studii pedagogice-didactice şi scienţifice-literarî; şi în urmă totu soiulă de a-menunţe şi scirî cu preferinţa celoru din sfera bisericescă, scolastică şi literară. — Preţulu de prenumeraţiune pre anulă întregu e 4 fl. — pentru România 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali.
Colectanţii primescu gratisu totu alu patrulea esemplară.
Numeri de probă se trimită gratisu ori-cui cere.
A se adresa la „CANCELARIA NEGRUŢU“ în Gherla -Sz-ujvâr. —Transilvania. TNB
Totfi de aci se mai potu procura şi următorele cărţi din editura propria:
Apologie. Disensiuni filologice şi istorice maghiare privitore la Români, înv e dorite şi rectificate de Dr. Gre-gorin Silaşi. — Partea I. Paulă Him-fâlvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Şincai. Preţulu 30 cr.
Renascerea iimbei românesc! în vorbire şi scriere învederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Op complet). Broşura I. II. şi III. Preţulu broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura III. 30 cr. Tote trei împreună 1 fl.
Cuvântări bisericesc! la tote sărbătorile de peste anu, de I. Papiu. Ună volumti de preste 26 cole. Acest opti de cuvântări bisericesc! întrece tote opurile de acestă soiu apărute pănă acum — avendă şi o notiţă istorică la fiă-care sărbătore, care arată timpulă întroducerei, fasele prin cai! a trecută şi modul cum s’a stabilită respectiva serbătore. Preţulă e 2 fl.
Barbu cobzariută. Novelă originală de Emilia Lungii. Preţulă 15 cr.
Puterea amorului. Novelă de Pau-lina C. Z. Rovinaru. Preţulă 20 cr.
Idealulă perdutli. Novelă originală de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Opera unui omu de bine. Novelă originală. —Continuarea novelei: Idea-lulu pierdută de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Fântâna dorului. Novelă poporală de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Codreanu craiulu codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Ultimulu Sichastru. Tradiţiune de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Elu trebue să se însore. Novelă de Maria Schwartz, traducere de N. Preţulă 25 cr.
Branda seu Nunta fatală. Schiţă
F. Negrută.
din emigrarea lui Dragoşă. Novelă istorică naţională. Preţulă 20 cr.
Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după Wachsmann, de Ioană Tanco. Preţulă 30 cr.
Probitatea în copilăriă. Schiţă din sfera educaţiunei. După Ernest Le-gonve. Preţulă 10 cr.
Hermand şi Dorotea după W. de Goethe, traducţiune liberă de Constantină Morarin. Preţulă 50 cr.
Ifigenia în Aulida. Tragediă în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petm Dulfu. Preţulă 30 cr.
Ifigenia în Tauria. Tragedia în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Petulantulu. Comediă în 5 acte, după Augustă Kotzebue, tradusă de Ioană St. Şuluţă. Preţulă 30 cr.
Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele gimnasiului din Fiurne prin Vincenţiu Nicoră, prof. gimnas. — Cu portretulă M. S. Regina României. Preţulă 15 cr.
Poesii de Vasilin Ranta-Buticeseu. Ună volumă de 192 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi arangiate. Preţulă redusă (dela 1 fl. 20 cr.) la 60 cr.
Trandafir! şi viorele, poesii poporale, culese de Ioană Popă Reteganu. Ună volumă de 14 cole. Preţ. 60 cr.
Tesauruld dela Petrosa seu Cloşca cu puii ei de aurd. Studiu archeologic de D. 0. Olinescu. Preţulă 20 cr.
Biblioteca Sătenului Românii. Cartea I, II, III, IV, cuprindă materii fprte interesante şi amusante. Preţulă la tote patru 1 fl. — câte una deosebi 30 cr.
Biblioteca Familiei. Cartea I. Cuprinde materii forte interesante şi amusante. Preţulă 30 cr.
Colectă de recepte din economia, industriă, comerciu si cherniă. Preţulă 50 cr.
Economia pentru scolele popor, de T. Roşiu. Ed. II. Preţulă 30 cr.
Indreptard teoreticii şi practicu pentru învăţământulu intuitivii în folosulă eleviloră normali (preparandiali), a în-văţătoriloră şi a altoră bărbaţi de scolă, de V. Gr. Borgovană, profesori! pre-parandială. Preţulă unui esemplară cu porto francată 1 fl. 80 cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia aflămă vre-ună opă, întocmită după lipsele scolelorft nostre în măsura în care este acesta, pentru aceea îlă şi recoman-dărnă mai alesă directoriloră şi învăţătorii oră ca celoră în prima liniă interesaţi.
Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Român!. De V. Gr. Borgovan. Preţulă 15.
Manuală de Gramatica Iimbei române pentru scolele poporali în trei cursuri de Maximă Popă, profesoră la gimnasiulă din Năsăudă. — Manuală aprobată prin ministeriulă de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dată 26 Aprilie 1886, Nr. 13,193. — Preţulă 30.
Gramatica Iimbei române lucrată pe base sintactice de Ioană Buteanu, prof. gimn. Ună volumă de peste 30 cole. Preţulă 2 fl.
Manuală de stilistică de Ioană F. Negruţă, profesoră. Opă aprobată şi din partea ministeriului de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. Partea practică forte bogată a acestui op — cuprincjendă composiţiuni de totă soiulă de acte obveniente în referinţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa
cu multă folosă de cătră preoţi, învăţători şi alţi cărturari români. Preţulă 1 fl. 10 cr.
Nu mă uita. Colecţiune de viersuri funebralî, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţulă 50 cr.
Carte conducătore la propunerea calculărei în scola poporală pentru învăţători si preparanfli. Bros. I. scrisă de Gavrilă Trifu profesoră prep ar an-dială. Preţulă 80 cr.
Cele mai eftine cărţi de rugăciuni:
Mărgăritarulu sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericesc! forte frumosă ilustrată. Preţulă unui esemplară broşurată e 40 cr., legată 50 cr., legată în pânză 60 cr., legată mai fină 60, 80, 90 cr., 1 fl., în legătură de luxă 1.50—2.50
Miculă mărgăritaru sufletesefi. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericesc! — frumosă ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Preţulă unui esemplară broşurată e 15 cr., — legată 22 cr., legată în pânejă 26 cr.
Cărticică de rugăciuni şi cântări
pentru pruncii şcolari de ambe secsele, Cu mai multe icone frumose. Preţulă unui esemplară e 10 cr.; 50	3 flor.;
100—5 fl.
Visulfi Prea Sântei Vergure Maria a Născătorei de D-deu urmată de mai multe rugăciuni frumose. Cu icone frumose. Preţulă unui esemplară spedată franco e 10 cr., 50 esemplare 3 fl., 100 esemplare 5 fl. v. a.
Epistolia D. N. Isusu Christosu.
Preţulă unui esemplară legată şi spedată franco e 15 cr.
Tipografia A. MUREŞIANU, Braşovîî.