?iftctiuea. Ateistiaîitsffl ' .Tipografia:
ERAŞOVU, piaţa mare Nr. 22.
Son'sori nefrancate nu se pri-mes(!U, Manuscripte nu se retrimită !
Birourile de awnscim:
Braşovii, piaţa mare Nr. 22.
Ins erate mai prim escti în Vi en a: Itm/ot/Mosse. Haaseuxtein «£• Voflicr (Otte Mom). Heinrich Schele!;. Ăhis Heindl.M.Dakes, A.Oppeh'k, J- Dvn-uiberfi ■ în Budapesta : A. Y.fiold-berctr . Anton Mezel. Kchxtcin Htrnat; în Frankfwrt: O. (■■ Danbt; în Ham-burg: .1. stemei'.
Preţuiţi inserţiuniloru: o seria gannonrlu pe o colonă 6 cr. şi iiO cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoi elă. Keolame pe pagina III-a o seria 10 cv. v. a. seu 00 bani.
AUULfJ LI.
„Gazeta4 iese în fie-care di.
Abonamente wntrn Anstro-Ungaria
Pe unu anu 12 fl., pe şese Ittnl 6 fl.. pe trei luni 3 fi.
Pentru România şi străinătate:
Pe unii anu 40 franci, pe şese luni 20 franci, pe trei luni 10 franci.
Seprenumeră la tote ofi-ciele poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori.
Afionaientoln pentrn Braşovii.:
1 a administrat iune, piaţ a mare Nr. 22, etagiulu I.: pe untl anu 10 fl., pe ş6se luni 5 fl.. pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu du sul ti în casă: Pe unu anu 12 fl., pe şese luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Unii esemplaru 5 cr. v. a. seu 15 bani.
Atâtii abonamentele cât ti şi inserţiunile sunt a se plăti înainte.
Nr. 38.
Braşovii, Sâmbătă, 20 Februarie (3 Martie)	1888.
BraŞ0VU, 19 Februarie, 1888.
Desbaterea, ce a provocat’o stânga moderată şi stânga estremă în dieta ungară asupra convenţi-nnei cu România pentru regularea grauiţeloru, pe lângă aceea <*ă a fostă forte întocată a luată din ce în ce dimensiuni mai mari, aşa că pana ei*î încă nu se terminase.
Resultatulu acestei desbaterî se putea prevedea. Nu-lu cunos-ceniu încă, cler nu ne îndoimu că maioritatea va primi conven-ţiunea şi tară modificările cerute de oposiţiune.
împrejurarea, că ministrulu-preşedinte Tisza a pusă chiar ceşti unea de cabinetu, pentru ca se storcă dela dietă primirea memoratei conveiiţiuni, a servită opo-siţiimei numai ca armă în contra lui şi după vorbirile, cu cari au debutată corifeii partideloră din stânga, se putea crede, că în adeverii este ameninţată posiţiunea cabinetului.
Convenţiunea cu România, strigă oposiţionalii unguri, conţine o violare flagrantă a dreptului publică ală Ungariei şi d-lă Tisza cuteză a cere, ba insistă chiar cu tenacitate ca se se înar-ticuleze erorile ce învolvă acesta violare.
Inzadară a arătată ministrulă-preşedinte, că asemeni erori s’au mai făcută şi în alte convenţimiî internaţionale fără ca prin aceea se se altereze posiţiunea de dreptă publică a Ungariei, înzadară a accentuată, că nu mai merge se se facă schimbări într’o conven-ţiune primită de ambele guverne ale stateloră contractante. Ori ce ar ti cţisu d-lă Tisza, nu putea îm-blâncji furia atacuriloruoposiţiunei.
Tote ca. tote, der unu lucru nu ilă potă ierta oposiţionalii unguri ministrului - preşdinte niciodată, că adecă a tolerată ca în memorata convenţiune să fia în-trodnse numirile localităţiloră propriului teritoriu în limba română, şi nu în limba statului.
De aceea, că localităţile din vorba nici n’au alte numiri decâtă cele originale românesc! şi că prin urmare nici nu se putea întrebuinţa pentru ele altă terminologia, afară cleeâ venea anume din Pesta o comisiune de maghiarisarea nu-mirilorii, care să inventeze nouă nnmirî unguresc], de tote aceste nici că voră să scie d-nii Apponvi, Grunwald şi companiă. Ajunge că numi rfle nu sunt scrise în limba statului şi că d-lă Tisza în locu se se facă luntre şi punte ca să a-nuleze acesta convenţiune face chiar cestiime de cabinetă din primirea ei.
Der abstragendîî chiar dela pretinsele erori în terminologia instrumentului încheiată cu statulă română, oposiţiunalii unguri pară a ave o mare aversiune contra a-eestei convenţumî şi din causă, că printrînsa sedau îndăreptă României 1 I ,665 de îngere.
Cu privire la acesta a făcută jfitganulu de căpetenia ală oposi-ţiunei moderate o observare forte
caracteristică într’unu articulă de fondă din nnmărulă sen dela 28 Februarie a. c. pe care n’o putem ti. trece cu vederea.
„Peşti Napi o ** vorbindă despre convenţiunea cu România pentru regularea grauiţeloru, scrie între altele:
., (Jurnal deatmufută g rănitei Secuime} Sau ruptă HM (Ui de jugăre si Sau dată statului vecină, acesta este o mare reeimoscere a vitalităţii poporului seeuleseă, căruia l-a suceesu a ara şl a cos) atâtea jugăre din pământul ă României: der trebue să presupuneam că regularea teritoriului s'a făcută cu dreptate imparţială44.
Aserţiunea acesta a lui „P* Naplo“ despre „vitalitatea44 poporului săcuescu esplică în modă forte caracteristică încălcările de totă soiulă, ce se comită şi în-năuntru de cătră stăpânirea ungurescă în tavorea elementului domnitorii si în detrimentulă naţiona-lităţiloră nemaghiare.
Tratatulu de regulare a graniţe-lort austro-ungare-româae.
(Urmare.)
Ministrulă de interne br. Orczy, după ce arată câtă de violente deveniseră conflictele de graniţă, din causa neprecisărei liniei de graniţă în trecută, dice că tractatulă, ce se presintă acum camerei spre inarticulare, e resultată lucrăriloru a trei comisiunî internaţionale: una la 1869, care n’a avută resultată, alta la 1881 erăşl fără resultatulu şi a treia la 1883 84, care în fine isbuti, cu ajutorulă autorităţiloru locale şi ală primăriiloru comunelorîi respective sft reguleze graniţa.
Graniţa ce o stabilesc© convenţiunea corespunde disposiţiuniloru documentului de Axare a graniţei în 1792. E şi ces-tiune de lealitate a accepta acestă graniţă, care corespunde mai sigură fapte-loru şi dreptului. (Aprobări în drepta). Credă că problema ce se resolvă prin tractatulă de faţă e destulă de importantă, pentru a deştepta atenţiunea camerei. Rogă camera a dispune inarti-cularea tractatului, reservându’ml dreptulă a da lămuririle dorite la amăruntele tractatului. (Aprobări în drepta.)
Iuliu Gybrţfy dice, că cunosce forte bine istoria conturbăriloră de graniţă şi se miră că atâtă raportorulă, câtă şi mi-nistrulă de interne au lăsată se apară nu numai faptele, ci si datele istorice într’o lumină falsă. Adevăratele certe de graniţă dateză numai dela 1853, când adecă dorobanţii principelui Gliica au o-eupată ună teritoriu de 10,000 jugăre în CarpaţI. O astfelă de procedere arbitrară s’a repeţită din partea României mai adeseori, Românii pătrunseră totă mai multă în Ungaria, pe când din partea poporaţiunei unguresc! nu s’au făcută astfelă de ocupări de teritoriu.
Der abstragendu de tote astea, tractatulă violeză în eelu mai prostă modă dreptulă nostru de stată. Ca afaceri es-terne comune se consideră numai acelea, care intereseză atâtă pe Ungaria, câtă şi pe Austria. Şi ce’i pasă Austriei, decă Românii au ruptă din Arde ală 10,000 jugăre de pămentăV Numai paza grani-ţeloră pote forma o afacere comună, der regularea graniţeloră nu.
Proieetulu saneţioneză de o parte
violarea graniţeloră şi dă eventuală Aus-riei dreptulă d’a se amesteca în regulara graniţeloră nostre. Românii au şi esploatată acesta, căci când delegaţii unguri trimişi să rectifice graniţa au a-părutu în 1885 în România, Românii au refusatu a subscrie protocolelc sub motivă că ci nu cunoscă nici unu stată ungurescă. In astfelă de împrejurări, n’are nici o valore practică faptulă, că în textulă un-gurescă se înlătură îngrijirile. Ar fi să se modifice textulă francesă şi apoi Ungaria şi Austria ar trebui să încheia tractate separate cu România. Că Ungaria perde 10,000 jugăre şi nu e protegiată de guvernulă ungurescă contra Doro-banţiloră, ar mai merge, der ca Austria se ingereze asupra afaceriloră Ungariei, asta-i deja periculosă. Din acestă motivă vorbitorulă presintă următorea moţiune subscrisă de 12 deputaţi:
„Considerândă că presentulu proiectă de lege violeză pe faţă în mai multe disposiţiunl ale sale dreptulă publică ungurescă, mai alesă prin aceea, că elă privesce integritatea teritorială a ţării contrară legiloră nostre fundamentale, ca o afacere comună;
„Considerândă că şi disposiţiunile materiale ale acestui proiectă lovescă în interesele ţerii şi face dependentă de voinţa unui stată streină esercitarea puterii de stată ungurescă chiar pe terito-riulă Ungariei:
Camera deputaţUoră respinge inarti-cularea convenţiunei internaţionale de faţă si aviseză guvernulă, ca în afacerea cer-teloră esistente de graniţă păzindu-se drepturile legislaţiunei unguresc!, se în-cheiă cu România o nouă convenţiune, corăspunc|et6re dreptului publică ungurescu şi intereseloră statului.u
Akos Bebthy consideră terminologia precisă a dreptului publică ca o condi-ţiune fundamentală a fiinţei de stată şi de aceea nu intră în critica tractatului, întru câtă elă conţine espresiim! care va-tămă situaţiunea nostră de dreptă publică. Cumcă espresiunile de dreptă publică potă forma ună prejudiţiu, dove-descă luptele nostre de dreptă publică cu Austria. E posibilă că nu s’a făcută tendenţiosă, că numele ungurescl de locuri în tractată nu se află în loculă din-teiu. der în totă casulă e caracteristică acesta pentru uşurinţa cu care a lucrată ministerulă. România pote se satisfacă drepteloră cereri ale Ungariei e ventuală într’o convenţiune suplimentară. Decă din contră obiectele Ungariei, ţigureză în tractată numai în limba română, sovinistii români voră veni asupra capului nostru eu teorii si mai fantastice ea, pană acum. Vorbitorul ă presintă următorea moţiune subscrisă de 13 deputaţi (între aceştia şi de-putatulă sasă Adolf Zay) :
„Camera deputaţiloră doresce amicala resolvare a cestiunei ivite pentru regularea graniţeloră între ambele state ale monarchiei si între România, şi de aceea e gata a accepta disposiţiunile meri torice ale tractatului presentată spre inarticulare. Deorece însfi textulă tractatului de o parte nesocotesce posiţiunea separată de dreptă publică a statului ungurescă, de altă parte înse evită în multe locui’! numirile geografice ungurescl, deorece prin urmare textulă tractatului este vătămătoru din punctă de vedere ală dreptului publică ungurescă : Camera de-putaţiloră nu pote înarticula tractatulă în textarea sa actuală , c-i îlă înapoiază guvernului cu instrucţiunea ca, fără o i
atingere meritorică a învoielei, s8 îngri jescă a se rectifica în modă potrivită defectele amintite de dreptă publică.u
(Va urma.)
-Invasiune tâtărescă."
Sub titlulu acesta publică „Ellenzek14 o corespondenţă, ce c)iee că a primit’o dela unu locuitorii din Ungaria, care a avutu ocasi-une se studieze şi se vedă de a-prope trupele rusesci grămădite la graniţă. Etă cum se esprimă nu-mitulii corespondenţii despre a-ceste trupe rusesci:
Rusia, considerândă dup ă lucrurile ce se întemplă la graniţă, precum şi după alte împrejurări, este cu totulă gata de resboiu. Dumnedeu se păzescă patria nostră de răsboiu, şi încă mai vertosă se nl-o păzescă de o invasiune muscălescâ. Decă s’ar întemplă una ca asta, o parte a Europei ar veni în mai rea posiţiă decâtă pe timpulă invasiu-nei Tătariloră.
Pentru ca se putemă înţelege acesta, e de lipsă se vedemă pregătirile şi înarmările Muscaliloră. Rusia a adusă înarmaţi la graniţă, nu pe Cazacii dela Donă, ci nisce seminţii [sălbatice. Despre aceste seminţii se pote dice aceea, ce scimă despre barbarii nomadî, că a-cum vedă pentru prima-oră Europa cu tesaurii şi bunulă său traiu.
Astfelă suntă cu deosebire călăreţii din ţinuturile: Usson, Kutais şi Suclion. Ună poporă sălbatică, barbară, înarmată escelentu cu sabia şi cu pusei „Berdanu modelă Nr. 2. La breu portă câte-ună pumnalu şi câte-ună revolveră de fabricaţiime escelentă. Afară de asta fiă-care sotniă este provăfjută cu securi, chivere şi lănci. Mai portă cu sine, a-fară de acestea, fiă-care sotniă câte 40 de bombe esplosive şi câte ună cară de pvroxilin (materiă esplosivă.)
Dă că străbată acestea în patriă, se pote închipui înainte invasinnea tătă-rescă. La casă de retragere însă, aşa se vede, că vor să repeteze retragerea din 1812, adecă voră să nimicescă şi să aprindă, totă pe unde voră înainta trupele nostre învingătore. Celă puţină aşa se vede acesta din marea loră cantitate de materii esplosive. Din Rusia amă a-flată, că acolo suntă de j a gata pentru o asemenea eventualitate. încă şi pentru aceea s’au luată disposiţiunl, că unde să-şi adune vitele fiă-care sa,tu, la casă decă s’ar apropia inimiculă.
Aici e vorba de nimicirea deposite-loră de bucate şi de vite, pentru ca nu cumva acestea să cadă în mânile inimicului. Cu deosebire la graniţele austri-ace, pe lângă totă ninsorea şi zăpada cea colosală de mare, ridicarea de ba-race se continuă în mare măsură. Afară de asta poporaţiunea dela graniţă este mai cu totulă convinsă despre răsboiu.
SOIRILE (ULEI.
Ni se scrie din Beiuşu cu data 26 Februarie: „Aid s’a ţinută erl alegerea representanţei opidane. Avemă isbendă deplină. S’au alesă 5 Români şi 5 Unguri. Şovinistii voiau 9 Unguri cu Jidani cu totă si numai .1 Română, si încă şi acela de calibru uşorău.
sţc
# rf:
Cis marii şi c neclarii sa si ardeleni au fostă amară păcăliţi de Kulturegylet Amă comunicată odată, că unii mese-
Nr. 38
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
duelului nusescie, condiţiunile au fostă: „până la incapacitate
*
$ *■
Comerciulu ce se face cu fetele în unele comitate din Ungaria a luată mare avântă. Samsari veniţi din Orienta 1® înşelă cu bani şi le duca cu ei. Una că-piţana ungura dela’ marină, care nu de multa umblase prin Japonia, istorisesce, că chiara şi acolo fetele de ungura sunta în preponderanţă faţă cu alte naţionalităţi. In faţa acestora împrejurări mi-nisteriula de interne unguresca a ordonata tuturora autorităţilora, ca să fiă cu cea mai mare stricteţă la estradarea pa-şaporteloră şi pe câta le stă în putere să se silescă a împiedeca acesta comerciu cu fete, care a luata dimensiuni atâta de mari şi care pentru America meridională îşi seceră victimele sale mai ver-
tosa din Austro-Ungaria.
❖
* *
Scirea publicată sub rubrica „Sciri poliţienesc!44 în Nr. 30 ala foiei nostre, şi care ni s’a raportata de oficiula po-liţienescu din locă, d-la advocata De. N. Branu de Lemeni ne rogă să o rectifi-căma astfela, că scirea e falsă, întru câta n’a fosta nici o bătaiă. Escedentula, I. Gologanii, neconsciu de sine, l’a ţinuta numai în loca stăruinda să mergă la una advocata ala său spre a se’nţelege într’o afacere. Poliţistula raionului a luata pe escedenta şi l’a dusa la poliţiă.
* *
Tergulii de vite, ţinuta deunăclile în Mercurea, pe una timpa forte nefavorabila, a fosta mai slaba ca altădată. Vite au fosta destule, dovadă că e lipsă de bani şi de nutreţa. S’au vânduta însă puţine, nici măcară atâtea ca la alte târguri slaba cercetate, 'şî anume s’au vendutu cu totula 1410 vite cornute şi 124 cai. De asemenea târgula ţinuta acum câteva dile în Sighişora a fosta în totă privinţa slaba. Vite s’au vânduta respective s’au schimbata, sub 1000. Cumpărări mai mari nu s’au făcuta. Preţurile au fosta forte mici. Chiar şi tergula de mărfuri a fosta slaba, ca lină târga de săptămână.
Adunarea generală
a Associaţiunei pentru sprijinirea învăţăceilor şi sodaliloru meseriaşi români.
Domnule Redactoră! Văcţendă că n’a făcuta pană acum nimenea o dare de semă despre acestă adunare, îmi iau voiă a vă trimite eu următorula raporta:
Adunarea acestei Associaţiunl s’a ţinuta Duminecă în 31 lanuariu v. c.
Acestă reuniune a împliniţii şi îm-plinesce de ani 20 încoce mari probleme pentru înaintarea multa cereatului nostru popora, şi este cea dintâiu si cea mai laboriosă corporaţiune, care a vărsata în sînula poporului nostru bogăţiă nepreţuită atâta materială câta şi spirituală prin cultivarea şi formarea de meseriaşi români într’una număra forte mare. Şi decă ar fi lipsita acestă valo-rosă corporaţiune, nu sciu deu, cine şi prin ce mijloce ar fi fosta în stare să ne
dea acestă aYansu culturala-industrială spre a echilibra desvoltarea nostră în tote direcţiunile! Menţionata associaţiunei a obţinută, în timpuri atâta de grele pentru desvoltarea nostră ca Români, succese aşa de mari, încâta atjl ne pu-tema făli cu o classă industrială — ori câta de mică e ea, căci scurta a fosta timpula şi grea lupta; — onore vrednicului şi neobositului ei preşedinte, d-lui parochâ şi catecheta Bartolomeiu Baiu-lescu, carele, în învăpăiatula seu zelă pentru introducerea şi promovarea in-dustriilora la poporala nostru, nu a cruţata timpa, nu a cruţata ostenelă, nu a cruţata nici chiar interesele sale familiare. D-sa nu a slăbită în activitatea sa însufleţită nici chiar atunci, când rămăsese aprope singura la mişcarea aparatului corporaţiunei cu înaltă chemare. Poporala îi datoresce multa acestui vrednica bărbata.
Multe, forte multe îmbunătăţiri şi progrese s’au făcuta din ana în anii în acestă associaţiune. Cela mai însemnat avânta a luata ea prin împărtăşirea de frumosa donaţiune a generoşiloră D-nl Mihaila şi Elisa Stroesco, cari, s'au făcuta nemuritori prin acesta mare acta de donaţiune. Raporturile comitetului presentate adunării generali din a. curenta potil servi de cinosură a progre-selora făcute în direcţiunea ajungerii în-naltelora scopuri ale associaţiunei.
Iată pe scurta punctele principali ale aceloru raporturi. întru câta mî-a succesa a mi le însemna aucîindă pertractările lera în adunarea generală.
In anula espirata 1887 s’au aşedată la 21 de diferite meserii 84 de copii, mai toţi săraci ca şi cei de mai nainte. A-cesta număra este cu 53 mai mare ca în anula 1886, deşi anula 1887 a fosta unuia dintre cei mai grei pentru meseriaşi din causa răsboiului vamala cu România. Cu haine au fosta ajutoraţi la sărbătorile crăciunului 192 de copii lipsiţi. Prin îngrijirea şi supravegherea organului conducătora ala Associaţiunei, copii învăţăcei au cercetata şcola de meserii cultivându-se în cele spirituale. Tac-sefe pentru cercetarea şcolei s’au plătită din fondurile Associaţiunei, căci copiii, fîinda săraci, nu au avuta de unde răspunde taxa şcolară. Li s’au data ajutore pentru spălatula albituri!oră. Cei bolnavi au fosta căutaţi gratuita din partea mărinimosului nostru medică Dr. G. Baiu-lescu şi întreţinuţi cu medicamente din fondurile Associaţiunei. Cu stipendii au fosta ajutoraţi 30 de inşi. La stipendii a contribuita şi biserica s-tului Nicolae din Braşovă, societatea „Transilvania14 din BucurescI, şi cea din Sibiiu şi fon-dulă „Andronică4*.
Sodall (calfe) au eşitii 31 de învăţăcei la diferite meserii.
Societatea de lectură a Sodaliloră — singura instituţia, prin care se păstreză şi se cultivă simţulă de solidaritate între sodall ca Români, căci sunta destula de espuşl prin diferite împrejurări — a fost ajutorată prin cărţi şi diare şi condusă pe calea cea mai bună a înaintării lora culturale şi sociale. Frumosele resultate dobândite şi aci se pota recunosce în reuşitele loru producţiunl declamatorice şi musicale din sărbătorile Pascilora şi în cjiua de Mihailă şi Gavrila, onomastica generoşiloră donatori Mihaila şi Elisa Stroesco.
Măiestrii lipsiţi au fosta ajutoraţi cu împrumuturi pe lângă interese reduse. Măiestrii, caii instruiază mulţi învăţăcei şi scota mulţi sodall. au căpătata şi ca-
riaţi au dăruita sume de bani, deşi mici, kulturegyletului, fiinda că le-a dată de lucra pentru gloate; alţii i-au mulţămitu prin scrisori. Acum etă ce cetimă îătr’p corespondenţă ce a primit’o „Sieb. D. Tgbltt44 din Orăştiă:	„ Cismarii totă au
mai scăpata cu chiu cu vai, adecă după multă ostenelă şi după multe rugăciuni şi representaţiunl li s’a primita cea mai mare parte din ghetele (boconcii) făcuţi de ei, aşa că peste cheltuell le-a rămasa 1 fl de păreche, din care 80 cr., plata calfei de păreche şi 20 cr., ceea ce e puţină, pentru mâncare ; măestrilora prin urmare nu ll-a rămasa nici ună bana frânta, decâta aducerea aminte de frica ce au dus’o. Multa mai rău ll-a mersă curelariloră. Cu o acurateţă ne mai văcţută s’au cercetată lucrurile şi li s’au refusată în Cluşiu mai tote. în Pesta totă li s’a primita mai multă ca jumătate marfa. Paguba loră e de 800 fl. şi interesele după 667 fl. ce nu li s’au plătită încă de eraru. Curelarii noştri nu voră mai primi lucru dela erară şi ministrulă de comerţă are deci dreptate când dice, că industriaşii ardeleni nu mai primescă comande, der nu fiinda că n’ar mai birui lucrulă, de multă ce e, ci fiindcă’i forte mulţămescă pentru astfela de ajutoră din partea statului44.
*
* *
Cartea cu juraţi din Cluşiu este constituită pentru cuartalulă I ală acestui ană astfelă: Contele Eszterhazi Kalman, Dr. Brandt Jozsef, Bak Lajos Blasek Jânos, Dr. Gaspar Janos, Nagy Bela, Bournaz Janos, Bartha Mikios, Gamauf Vilmos, Dr. Bernath Albert, br. Huszar A., Zsigmod Akos, Dr. Hincz Gy., Dr. Purjesz Zs., Szeky Mikios, br. Huszar Sandor, Modi Elek, Dr. Csikmantori Otto, contele Betlilen Gergely, Dr. Szechy Karoly, Kondasz Ferencz, Ajtai K. Albert, Dr. Veress Lajos, Boer S., Dr. Nagy Ferencz, Mack Ferencz, Dr. Sza-mosi I., Dr. Haller K., Moricz I., Dr. Bokai Arpad, Bokros Bela, Sugar Jozsef, Moldovan Gergely, Csejt.hei Antal, Dr. Szasz Bela.
*
în şedinţa din urmă a comisiunei administrative a comitatului Hunedora, inspectorulă şcolară a raportată despre starea şcoleloră în acestă comitată. în 1886/7 au fostă 40,880 copii obligaţi la şcola, dintre cari 10,995 în verstă de 13—15 ani. Şcola au cercetat’o 27,369, dintre cari 23,541 români, 2735 maghiari şi 1093 germani. Şcole au fostă 314, dintre care 33 de stată, 24 comunale, er restiilă de 257 confesionale. Ve-nitulă tuturoră şcoleloră a fostă de 162,429 fl.
*
3gc *
Duelu cu oficeru de gloate n’amă avută pană acum. începutulă însă sa făcută în Neutra. Căpitanulă de glote Orkonyi s’a duelată cu locotenentulă de hovedî Renglovicî. Orkonyi a primită o tăiătură peste peptu şi două peste braţă. Causa
F0ILET0NULU „GAZ. TRANS.44 (i) .
GAilMA.
Cela ce a călătorită prin Rusia, cu-nosce strania simţire, de care nimeni nu rămâne cruţată, când pentru a doua seu a treia oră s’a făcută din dimineţă şi seră erăşl o di, fără se fi ajunsă ţelulă dorită, îndelunga călătoria, care la începută a făcută pe eălătoră impacientaşi nervosă, începe cu încetulă a-lă asurcji, şi a produce în elă o stare, care nu e nici somnu, nici veghiare. Monotonia mişcărei, vecînict uniformitate în tehnica sosirei şi porni-rei pe la staţiuni tîmpescă sufletulă şi secă inima. In cele din urmă nu mai ai nici ună interesă a afla, câtă va mai dura acestă mişcare lmruitore. şi abia te-ar mai prinde mirarea de a nu fi sdrun-cinată în modulă acesta până la sfârşi-tulă dilcloru tale. Omulă cu înclinări şi cu dorinţe individuale s’a transformat într’unu obiectă de călătoria. Abia cu
puţin înaintea sfîrşitului călătoriei, începe a se învioşa şi cu simţurile încordate, în speranţă că în fine va fi mântuită din închisorea cupeului, începe a primi im-presiunile lumei externe.
In călătoria spre Petersburg este a-semenea forte desvoltată acestă simţire pe la ultimele staţiuni. Fiecare bătaiă de clopotu şi fiecare strigare a conductorului ne atrage luarea aminte. Mai cu deosebire se simte acestă efectă, când ne isbesce urechla intonaţia dactilică a numelui staţiunei Gacina. Ori şi cine scie. că acesta, este obicinuita reşedinţă a Ţarului şi a familiei sale, şi ouriosita-tea este mare de a da de urme. cari ară putea aminti presenţa împăratului tuturora Ruşiloră. Der înzadară îţi vei scote capulă pe ferestra vagonului, înzadară vei arunca privirile în tote direcţiunile, căci vei rămâne rău resplătită pentru osteneala ta. Pe din afară nu se deose-besce Gacina întru nimică de celelalte mici staţiuni de dramă de feră ale Rusiei. Gendarmulu cu tunica vânătă, o
personalitate cu dreptă cuvântă de temută, aşteptă cu aceeaşi linişte şi nepăsare de feră. ca pretutindenea, sosirea trenului; lungile sale cisme şi pestriţele şinore de pe umeri îlă facă se-lă cunos-cernă încă de departe, şi în cele cinci seu dece minute câtă stă trenulă, măsoră cu priviri severe pe trecători. Parcă portă cu sine ună întregit albumă de criminali şi că trebue să observe imediată în trăsurile feţei eălătoriloră ori ce cugetă conspiratorii. E în atmosferă ceva retrasă şi precautoră . ce amintesce pa-sulă uşoră în anticamera unui domnă de posiţiă înaltă. Scrisorile şi pachetele s’au predată, vre-o câţl-va călători s’au scoborită, alţi câţl-va. au ocupată locurile rămase neocupate, trenulă îşi ia sbo-rulu, şi Gacina rămâne erăşl liniştită, ca şi când nu aru posede nimicit însemnată.
Locuia este asia de vechili, ca istoria mai nouă a Rusiei, şi a jucată în epocele decisive ale acesteia totdeuna ună orecare rolă. Când Petru cela mare întreprinse colosala reformă şi răpise
pătă anumite premii. Comitetulă a mai mijlocită descinderea câtă de curândă a-unui bazară industrială permanentă în localula aşa numită podulă cismeloră.
Pentru aşezarea de măeştri din branşele acelea de meserii, de cari nu se află. aici la români, s’au făcută premii, pentru ca să putemă ajunge a ave măeştrii români din tote soiurile de meserii.
Acestă activitate este desvoltată în sînulă acestei associaţiunl, care numără de presentă 44 de membri fundatori, 10 membri ordinari, cari au solvită taxa, 10 onorari şi 7 ajutători, cu totula 73. Membrii onorari s’au înmulţită prin vo-tulă adunării anului curentă cu DD. : Dr. G. Baiulescu şi Mihailă Popă pictoră, pentru merite faţă de associaţiune. In decursula anului espirată a perdută associaţiunea 4 membri fundatori şi buni sprijinitori ai ei: C. Popazu, D. Eremias, Radu Pascu şi D. Ionciovicî.
Numărula membriloră acestei associaţiunl este cu adevărata pre neînsemnată faţă cu problemele cele mari si ponderase, urmărite de associaţiune. Nu este mirare deci, că adunarea generala, la propunerea comisiunei de revisuire a raporturiloră comitetului, decide, ca co-mitetulă să învite pe conaţionalii noştri din locă şi din giură, cari nu sunta încă membri, ca să se facă membri ai acestei associaţiunl. Ar fi şi de dorită acesta cu atâta mai vârtosă, căci „picăturile multe — fie câtă de mici — găurescii petra,u Apoi unu omă cu simţă nobila câta de rudimentară, nu pote să considere de povară taxa anuală de 2 fl., ca membru ordinară, 1 fl. ca membru ajut. seu odată pentru totdeuna 20 fl.. ca membru fundatoră. şi cine ajutoră cu astfelă de contribuirî scopurile naţionalu-economice ale acestei associaţiunl, pote, dice, că şl-a dată obolulu său — celă puţină în parte — pentru scumpa sa.naţiune. Cine este contrarulă acestora înalte instituţiunl naţionale, acela este dujmanulă său şi a semeniloră săi.
Altă decisiune a adunării generale este următorea: „Părinţii copiiloră, trimişi aici, să se facă membri ai associaţiunei.44 Acestă disposiţiă este şi echitabilă. pentru că de binefacerile asocia-ţiunei se folosescă aceia în măsură destulă de mare, fără de ă împlini nici măcară cele mai mici îndatoriri. Ba şi mai multă; associaţiunea ofere scutulu şi binefacerile sale în aceeaşi măsură copiiloră din ţinuturi îndepărtate ea şi celoră de aici din locă şi giură, pe când la sarcinele cele multe, ce are de ale purta associaţiunea, nu contribue cu ni-mică cei din depărtare. Aceştia deci binevoiescă a ţine contă de aceste împrejurări cu atâta mai vârtoşii, căci membri, precum s’a vădută mai susă, avemă cam puţini şi pe când ei dau 2 fl. seu 1 fl. pe ană seu 2011. odată pentru totdeuna, associaţiunea le dă sute de florini pe ană prin aceea, că le dă meseriaşi dintre ei.
Dintre celelalte decisiunl ale adunării generale menţionate mai susu, îmi permită a aminti pe cele mai însemnate: Numele nemuritoriloră fundatori Mihaila şi Elisa Stroesco să occure în totă locuia în actele asociaţiunei pe lângă me-ritatula epitetă „generoşi44. La acesta d-lă Diamandi Manole propune şi adunarea hotărăsce, ca portretele generoşiloră fundatori să se pună la adunările generale şi la tote festivităţile asociaţiunei în sală, ca esemplu viu de fapte nemu-ritore pentru cei de faţă.
Adunarea mai aduce decisiunea, ca
cu spada în mână Suedeniloră ţâra în care întemeia noua s'a capitală ca „terestră spre occidentă44, nu era Gacinade-câtă o simplă măieriste (cabană, Maier-hof). Petru o dărui dmpreună cu satele de prin prejur surorei sale Nat aii a, care o stăpâni până în anulă 1732 în care muri. După aceea căclu locuia din nou în domeniulă coronei şi câştigă ’ iarăşi importanţă. când începu a doua epocă ro-formatore pentru Rijsia sub Ecaterina. Semiramida Nordului sciii să onoreze cu recunoştinţă serviciile ce i-se aduceau statului, şi mai multă acelea ce i-se făceau personei sale. Când frumosulă locotenentă de artileria Gregor Orlow, care o fermecase încă când era mare ducesă, şciuse nu numai să se manţie pe lângă tronulii împerătescă, der se-i câştige şi favorea, aşa încâtă cădii o adevărată ploiă tarenţială de ordine, bogăţii şi ranguri asupra lui.
Intre acestea se afla şi Gacina. unde Orlow. pentru a pune verfă trufiei sale, puse de se zidi de ardiitectulu italiană
r. 38
toţi membrii asociaţiunei să primescă deo-bligămentultt, ca să-şi sâvârşiască lucră-sile lord industriale numai la măestri români pentru de a-i sprijini.
Din incidentulă expOsiţiei universale din 1889 la Parisă se decide, a se face începutulă unui fondă, pentru de a se trimite meseriaşi de ai noştri la expo-siţia numită.
P'entru stârnirea interesului publicului faţă de acestă asociaţiune se decide a se ţine una seu două adunări generale estraordinare, în cari să se citescă diser-taţiunl şi să se facă desbaterî referitore la meserii.
Urmeză reconstituirea organului e-secutivă ală adunării alegendu-se de preşedinte d-lă P. Bartolomeiu Bainlescu, 'vicepreş. V. Sfetea, secret. Dr. I. Bozo-ceanu, cassariu B. L. Popovicî, controlorii Hie Ardeleană, apoi încă câţiva membri, cu cari împreună se compune comitetulă. De astădată s’au alesă în comitetă şi 2 sodall în personele d-loră N. Jugănar şi Const. Georgescu.
Bugetulă fundaţiunei de fl. 25,100 (1. n. 50,200) a generoşiloră fundatori M. şi E. Stroesco e statorită cu venite de fl. 876 96 şi totă atâtea cheltuieli.
Bugetulă fondului asociaţiunei (de circa fl. 4000) se ficseză în cifra de fl. 400 în intrări şi în eşirî.
înainte de alegerea comitetului şi a ftmcţionariloră asociaţiunei s’a cetită din partea d-lui secretară ală asociaţiunei o aetiţfr din „Poşta română44 Nr. 9, ddto Mflinecă Bl Ianuarie 1888, prin care se contestă destoinicia conducătoriloră Asociaţiunei şi vitalitatea ei. După o dis-cuţiune mai lungă adunarea şl-a espri-mată în unanimitate desaprobarea s’a faţă cu notiţa din numita foiă şi a votată încredere comitetului, care are merite netăgăduite pentru Asociaţiune.
Domnule Redactorii! In Nr. 9. din 31 Ianuarie s. v. ală j4iaruhii »Posta Românăce apare de curând aici, s’a publicată o notiţă sub titula: „ Avisă mese-riaşiloră români. Adunarea generală ţinută in 31 Ianuarie s. v. considerând conţi-nutulă acestei notiţe,, ca de totă deobligă-torfi— se nu 4icemă vătămătoră — pentru comitetul Asociaţiunei şi în deosebi pentru preşedintele ei, s’a aflată constrînsă a se pronuncia în privinţa acestei notiţe prin nnă conclus ad hoc — luată cu unanimitate, pe care Vă rugamă a-lă publica ca rectificare la cele cuprinse în pomenita notiţă. Iată conclusulă:
„Adunarea generală ia actă cu părere de rău de publicarea unei notiţe apărute în „Posta Română u, care e de natură a aduce Asociaţiunea îndiscredită înaintea publicului românescă, şi totdeodată declară de neadevărate “cele cuprinse în acestă notiţă. Adunarea generală este din contră forte recunoscă-tore comitetului Asociaţiunei şi indeosebl •rea meritatului ei preşedinte pentru zeii său neobosită întru promovarea sco-puriloră Asociaţiunei.44
Binevoiţi Domnule Redactoră a primi espresiunea consideraţiunei ce Vă păs-trămă.
Comitetulăi Asociaţiunei pentru sprijinirea Invăţâceiloră si soâaliloru români meseriaşi.
Bras o vă, 12 (24) Februarie 1888. Bartolomeiu Baiulescu	J. Bozcoeanu
preşedinte.	secret.
IntemplărT diferite.
Morte misteriosă. Casulă de morte întâmplată în Oluşiu, despre care amă
&
Rinaldi la 1770 chiar acelă castelă, în
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
comunicată erl sub acestă titlu, s’a lămurită în urma autopsiei. Femeia a murită de morte naturală, în urma unei bole de ipimă.
Sinucidere. In Hâghigă, comit. Trei-scaune, s’a spâi^urată de ună salcâmă Bemad Marton (Jozsi Feri), care se’n-torsese dela Gherla, unde din causa fap-teloră sale petrecuse câtva timpă în puşcăriă.
Setri
Cu ocasiunea târgului săptămânală de ac|I, hamalulă [espresulă] de aci Va-silie Bidu a furată unui ţărână din Hăl-hii ună sacă golă. Surprinsă asupra faptului, fft predată judecătoriei r. de cercă.
Balulti din Reşnovu.
Reşnovu, 15 Februarie.
Domnule Redactoră! Nu atâtă ba-lulă, câtă ideea d’a se da în ajutorulă şcolariloră săraci, — ne face a-lă descrie prin câteva trăsături.	*
Şi idea vine dela bravulă învăţătoră G. Proca, care cunoscându’şl sfânta chemare, cu cuvântulă, cu zelă neobosită şi cu fapte se străduesce a rădica va4a poporului înaintea străiniloră, der mai vâr-tosă înaintea consăteniloră sasî.
Şi pănă la ce gradă a sciut’o rădica, îndestulă nl-o arată cercetarea balului de multele şi mai însemnatele familii să-sescl, precum: Schuster, Wechter, Dr. Rosenauer, Marzell, Schmidt etc. Onore bravului învăţătoră! Balulă a decursă câtă se pote de bine; atâtă inteligenţa câtă şi poporulă, pe deplină mulţămiţî, au dusă cu sine cele mai frumose im-presiunl.
Corulă plugariloră, sub conducerea preotului I. Hamsea, a storsă nu numai admiraţiunea nostră, der chiară şi a străiniloră. Freneticele aplause şi strigătele de „înc’odată44 numai repeţirea cân-teceloră a fostă în stare să le domolescă.
Cuvintele de laudă la adresa dascălului, preotului şi a plugariloră români— eşite din gura neromâniloră — ne-a făcută să ne salte inima şi să rugămă pe Dumne4eu, ca să binecuvinteze fiăcare sată română cu ast-felă de omeni, precum e dascălulă Proca şi preotul Hamsea. Dumne4eu să ne asculte ruga şi să dea ca Râşnovenii să afle mulţi imitatori.
Dostal.
Convocare.
Onor. Domni, cari au subscrisă acţii pentru institutulă tipografică din Orâştiâ, prin acesta suntă invitaţi la adunarea generală constituantă, care se va ţine în 10 Martie st. n. la 2 ore după ame4ă în localulă casinei române din Orăştiă.
Obiectele puse la ordinea dilei simtă:
1.	Deschiderea adunărei prin preşedintele comitetului fundatoriloră;
2.	Constatarea acţionariloră presenţî
gândea în palatulă din Gacina la che-
ai capitalului fundatoră representată de acţionari;
3.	Alegerea unui presidentă, 2 notari şi 2 scrutinatorl pentru adunarea generală constituantă;
4.	Raportulă comitetului fundatoriloră despre activitatea sa şi depunerea socotelei;
5.	Alegerea unei comisiunl de 5 pentru împlinirea agendeloră prevă4ute în § 154 ală legei comerciale;
6.	Votarea statuteloră;
7.	Alegerea direcţiunei şi a comitetului de supraveghiare;
8.	Darea absolutorului comitetului de supraveghiare ;
9.	împuternicirea direcţiunei pentru a face paşii ulteriori şi a pune institu-tulă în lucrare.
Orăştiă, la 25 Februarie 1888 st. n.
Comite tul ti fundatoriloră.
■nlţămiti publică.
Cu ocasiunea balului română, aran-giată în Deva la 11 Februarie 1888 n. c. au binevoită a contribui în favorulă fondului „Reuniunei femeiloră române din comitatulă Huniedorei44 următorii domni : Dimitrie Moldovană consiliară aulică 5 fl., Dr. Lazară Petco advocată 20 fl., Ioană Papiu protopresbiteră gr. or. 3 fl., Romulă de Crainică protopresbiteră gr. or. 3 fl., Franciscă Hossu Lon-gină advocată 3 fl., Ioană Popoviciu pa-rochă gr. or. 5 fl., A. Ardeană 4 fl., George Bardosi 3 fl., Teofilă Tulea 3 fl.. d-na Eufemia Staudenmayer 3 fl., d-nii: Dr. Aurelă Brote 2 fl., Alexandru Nemeşă 2 fl., George Nicoră 2 fl., d-na Iosefina Răcuciu 2 fl., d-lă Constantină Colbasi 2 fl., d-na Mana Şinca 2 fl., d-nii George Oprea 2 fl., Ioană Şerbană 2 fl., d-şora Cornelia Stojkovits 2 fl., d-nii Petru Robotină 2 fl., Ioană Ardeleană 2 fl., Dr. Ioană Mihu 2 fl., Dr. Alesandru Hossu 2 fl., Petru Dragits jun. 2 fl., Dimitrie Moldovană jun. 2 fl., Augustă A. Nicoră 2 fl., Camillo Hor-vâth 2 fl., d-na Eufemia Bolfa n. Beleiu 1 fl. 50 cr., d-lă Dr. George Ilea 1 fl. 50 cr., d-na Letiţia Oncu 1 fl., d-nii Aurelă Suciu 1 fl., Vasiliu Mangra 1 fl., Iuliu Herbai 1 fl., Vasiliu Popă 1 fl., Alesandru Moldovană 1 fl., Alesiu Olariu advocată 1 fl, Ioană Lazariciu 1 fl., Sabhas Borha 1 fl., I. Părău 1 fl., Sabină Pits 1 fl., A. Adriani 1 fl., Constantină Popă 1 fl., George Ghila 1 fl., Alexandru Şuluţă 1 fl.. Andreiu Kovâts 1 fl., Hie Moga 1 fl., Simionă I. Cor-vinu 1 fl., Nichita Luculeţu 1 fl., Nico-dimu Ardeleană 1 fl., Loghină Ardeleană 1 fl., Niculae Schokander 1 fl., Emerică Blasz 1 fl., M. Leiger 1 fl., N. N. 1 fl., Ilariu Bontiloviciu 50 cr.
Cu totulu s’au încassată 219 fl. 50 cr. v. a. din care sumă subtrăgendu-se cheltuelele cu 134 fl. 66 cr., s’au transpusă la cassa reuniunei ca venită curată ală balului 84 fl. 84 cr. v. a.
Cuitândă în publică primirea srane-loră mai susă însemnate, totodată mul-ţumimă dăruitoriloră, pe calea acesta, pentru ofertele făcute în favorulă fon-
5 ani. In motivele condamnării se ijice, că Wilson a violatu consci-inţa şi morafuîh publică, precum şi onbrea şi demnitatea familiei sale. Ribaudeau a fostă condamnată la 8 luni, Dubreuil la 4 luni, Hebert la 1 lună închisore. Ra-tazzi a fostă achitată.
DIVERSE.
Contra guturaiului, de care sufere ori-cine adeseori, este următorul mijlocă: Luămă 8 grame ulei de carbolă, 8 gr. spirtă caustică de salmiacă, 15 gr. al-coolă, 10 gr. apă destilată. Din acestă liohidă punemă câteva picături pe hîrtiă sugătdre, îndoită de mai multe ori, seu pe niţică vată, placare o ducemă la gură şi la naşă spre a aspira gazul câtă timpă ţine. Ast-telă facemă din 2 în 2 ceasuri pănă ce ne simţimă mai bine. Negreşită că acestă mijlocă să se întrebuinţeze câtă mai curentă după ce am luată guturaiu, ast-felă că prin acesta putemtt preveni şi tuşea, de care guturaiulă e însoţită mai tot-d’auna.
Ună consulii estrâdatd. „Le Courrier de Bayonne44 anunţă, că fostulă consulă generală ală Portugaliei la Rio de Ja-neiro (Brazilia America de sudă), stabilită de doi ani la Bayone şi de curând arestată sub inculparea de deturnare de bani publici, a fostă estrădată de prefectura locală şi îmbarcată spre a fi dus la Lisbonna, unde va fi trasă înaintea tribunalului.
NECROLOGU.
Subscrişii cu inima frântă de durere aducă la cunoscinţă încetarea din viâţă a multă iubitului soţă, tată şi cumnată Georgiu Sceopuld, care după ună morbă îndelungată de plumânl în ală 51-lea an ală vieţii la 28 Faură st. n. a. c. la 9 ore dimineţa şl-a dată sufletulă în mâna Creatorului. Rămăşiţele pămentescl se voră aşe4a spre odihna eternă în l-a Martie st. n. la 2y.2 ore d. a. în cimite-rulă gr. cat. din locă.
Fiă-i ţerîna uşoră!
Reghină , la 28 Faură st. n. 1888.
Victoră. Alccsa/ndrima, Emită, losifă şi Mihailă, ca copii. Ecatarina n. Grecu, ca soţi. Elena Barbu, Sofia Neagoşiu, Ioană Grecu, Iuliu Grecu. Patriciu Barbu, Petru Neagoşiu. ca cumnaţi şi cumnate. *
Ni se comunică din Abrudu trista şcire, că Joi în 16 Februarie la 8 ore sera a încetată din vieţă Petru Boierii, ună bună şi harnică română.
Fiă-i ţerîna uşoră şi memoria neuitată !
Cur nu Iu pieţei Braşovu
din 2 Martie st. n. 1888
Bancnote românescl Cump.		8.51 Vând		8.54
Argintă românescă .	7?	8.47	11	8.50
Napoleon-d’orl . . .	11	10.02	11	10.05
Lire turcescl . . .	11	11.32	11	11.37
Imperiali		11	10.82	11	10.37
GalbinI		11	5.88	11	5.92
Scris. fonc. „Albina“6%	11	10L.—	n	102.—
» ii ii 5%	11	98.—	ii	99.—
Ruble rusescl . . .	11	107.-	ii	108.—
Discontulu 		6V2-	-8% pe	ană.	
Cursulă la bursa de Viena
care acum caută Ţarulă Alexandru IU a’şl uita de uneltirile nihiliste din imperialfi său. Favoritulu Ecaterinei, care purta chipulă iubitei sale cu ună forte t mare diamantă în butonieră, făcu din ; aceste încăperi teatrală sălbateciloră sale ! aesfrenărl, si se încerca a esercita asu-
t	.
1 pra stăpânei sale o tirăniă, pe care o curma acesta printr’aceea, că îi dădu în j persona lui Potemkin ună urmaşă. Or-I low că4u printr’aceea într’ună complect i idiotismă, şi îşi perdu simţulă demnită-f ţei personale în aşa măsură, încâtă în ■, «ele din urmă se nutrea din gunoiulă S său propriu. Elu muri în 1783. După i mortea sa cumpără Ecaterina erăşl Ga-' cina şi o dărui, dimpreună cu Pavlovsk ; şi cu mai multe alte sate, fiului şi urmaşului ei la tronu Pavel, carele cu estra-[vaganţele sale se simţea aici mai bine ; ca ori unde.
In timpă ce mamă-sa lăsa frânele [ slobodp genialeloră sale visuri în ere-; mitagiulă din Petersburgă, Pavelă se
marea şi fericirea ce o are ună domni-toră, şi nu se putea despărţi nici după suirea sa pe tronă de plăcuta privelişte a acestui locă. Elă îlă ridica la rangul unui oraşă, îlă mări şi îi îmbunătăţi stradele, înfiinţa case de invali4l şi freu multă pentru vânătorea împărătescă, prin 4idirea de căsuţe frumuşele de ve-« nătore, precum şi prin ameliorarea parcului de vânată. Cu puţină înainte de mortea s’a, în anulă 1800, |împăratulă dărui Gacina soţiei sale Maria Teodo-rowna. Cu acesta dispare importanţa locului pentru interesulă generală pe ună timpă mai îndelungată. Următorii trei domnitori ai Rusiei trebuiră să se cobore în mormântă, înainte de a’şl căpăta Gacina însemnătatea, ce o posede adî-
(Va urma.)
dului reuniunei.
Deva, la 11/23 Februarie 1888.
Comitetulă arangiatoră.
SCIRl TELEGRAFICE.
(Serv. part. ală „Gaz. Trans.44)
Berlin, 2 Martie. Scirile ce circulă despre o apropiată conferinţă pentru resolvarea cestiunei bulgare e cu totulu neîntemeiată.
Sofia, 2 Martie. Guvernulu n’a primită încă nici o comunicare o-ficială asupra propuneriloru rusesc!, cu tote astea a dată agentului său din Constantinopolă instrucţiuni, ca să spună Porţii că guvernulă respinge orî-ce propunere, care turbură liniştea ţării şi ordinea actuală a lucruriloră.
Paris, 2 Martie. Wilson a fostă condamnată la 2 an!temniţă, 8000 franc! amendă şi laperderea drep-turiloră cetăţenesc! şi politice pe
din 1 Martie st. n. 1888.
Renta de aură 4%...................96.35
Renta de hârtiă5°/p................83.10
împrumutata căilord ferate ungare . 148.50 Amortisarea datoriei căii oră ferate de
ostă ungare (1-ma emisiune) . .	94.
Amortisarea datoriei căiloră ferate de
ostă ungare (2-a emisiune) . . 123.75 Amortisarea datoriei căiloră terate de
ostă ungare (3-a emisiune) . . 108.25
Bonuri rurale ungare.................103.75
Bonuri cu clasa de sortare ....	103.60
Bonuri rurale Banată-Timişă . . . 103.60
Bonuri cu cl. de sortare.............103.60
Bonuri rurale Transilvane ....	103.60
Bonuri croato-slavone................103.25
Despăgubirea pentru dijma de vină
ungurescă.........................99.75
Imprumutulă cu premiulă ungurescă 119.80 Losurile pentru regularea Tisei şi Se-
ghedinului .................  .	122.75
Renta de hârtiă austriacă ....	77.55
Renta de argintă austriacă ....	78.50
Renta de aură austriacă..............108.15
LosurI din 1860	  132.50
Acţiunile băncei austro-ungare . . . 857.— Acţiunile băncei de credită ungur. . 268.25 Acţiunile băncei de credită austr. . 268.70
Galbeni împărătesei .................. 5.98
Napoleon-d’orl......................  10.04
Mărci 100 împ. germane . .	...	62.20
Londra 10 Livres sterlinge ....	126.80
Editorii şi Redactorii responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu
Kt. 38
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
O
o
o
o
o
o
o
o
8
o
o
o
o
o
o
IOSIF GAVORA.
Pentru lucru eminenta şi gusta buna la, esposiţiunea regnicolară din 1885 din Budapesta, distinsa cu medalia cea mare a esposiţiunii.
In Budapesta, strada Vâczy Nr. 17.
Recomanda obiectele necesare pentru
adjustarea bisericilor^ şi capelelor^
şi altele, după gr. orientala.
0
0
0
O
cu cele ce sunt provecluta în abundanţă pentru preţurile cele mai moderate, şi lucrate
câta se pote mai frumosa, anume:
•	reuniuni de minor-
Odajdll felon	^	43!^.	mentare.
ritula	Bk.,	Jtătk
Statue, policandre, po-tire ?' chipuri sfinte,
Prapori şi stindarde	sfeşnice pentru altariu
pentru reumunî.	şi de
ieuniunlindustriale,ie
uniuni de cântări şi	~	-
Primescu repararea hainelord vechi precum şi aurărirea şi argintirirea pe lângă preţuri moderate.
Cusături cu aură, argintă şi mătasă şi haine bisericescî, cusute cu liră de aură, argintă şi mitasi.	A
Dantale bisericesc!. Invelitore de prestolă. Mărfuri bisericescî. Damaste etc.	a
Punctualitatea mi-o potft adeveri prin mai multe sute de epis- V
tole de reeunoMeinţă.	Q
Cataloge de preţuri la dorinţă trimită libere de post-por	179,30—12 ^
O
O
A
▼
O
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
Numere singuratice din -Gazeta Transilva-viiei" â 5 cr. se potft cumpăra în tutungeria I. Gross, în librăria Nicolae Ciurcu si Adolf Albrecht.
AFCJITCHJ.
Primesctt numai decâtft în condiţiunî favorabile untt concipientu-candidatu de advoeatură în cancelaria mea.
Câmpeni în 25 Februariu 1888.
Gerasimu Candrea,
3—3
advocată.
Avisu d-loru. abonaţi!
Rugăm pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei s6 binevoiască a scrie pe cuponulti mandatului poştalii şi numerii de pe fâşia sub care au primiţii diarulii nostru până acuma.
Domnii, ce se abonezâ din nou, să binevoiască a scrie adresa lămuriţi! şi s& arate şi posta ultimă.
Totodată facemtî cunoscuţii tuturoru D-loru abonaţi, că mai avemti din anii trecuţi numeri pentm complectarea colecţiuniloră „Gazetei,” precum şi câteva întregi colecţiunî, pentru cari se potâ adresa la subsemnata Administratiune în casii de trebuinţă.
Administraţiunea „Gaz. Tram.“
52-27
Se deschide abonamentu pre anulu 1888
la
AMICULU FAMILIEI, piară beletristică şi enciclopedică-literaru — cu ilustraţiunî.— Cursulă XII. — Apare în 1 şi 15 di a lunei în nmnerî câte de 2—8 cole cu ilustraţiunî frumose; şi publică articlii sociali, poesii, novele, schiţe, piese teatrali ş. a. — mai departe tracteză cestiunî literare şi scienţifice cu refiesiţine la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a Româniloră de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunî din patriă şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisuesce a face câte o ora plăcută familiei strivite de grijile vieţei; şi preste totă nisuesce a întinde tuturoră individiloră din familiă o petrecere nobilă şi instructivă. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 11., pentru România şi străinătate 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali.
preotulO romănu. Piară bisericescă, şcolară şi literară — cu ilustraţiunî. — Cursulă XIV. — Apare în broşuri lunare câte de 2‘A — 8V2 cole; şi publică portretele şi biografiile archiereiloră şi preoţilorfi mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilustraţiunî, — mai departe articlii din sfera tuturoru sciinţeloră teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serbă-torî şi diverse ocasinnî, mai alesă funebralî, — apoi studii pedagogice-didactice şi scienţifice-literarî; şi în urmă totă soiulîi de a-menunte şi scirî cu preferinţa celoră din sfera bisericescă, scolastică şi literară. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 fi.— pentru România 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali.
Colectanţii primescu gratisu totă alti patrulea esemplarii.
Numeri de proba se trimită gratisu orî-eui cere.
mr A se adresa ia „CANCELARIA NEGRUŢU“ în Gherla—Sz-ujvâr.—Transilvania. “ÎMI
Tottt de aci se mai potft procura şi următorele cărţi din editura propriă:
Apologie. Discusiunl filologice şi istorice maghiare privitore la Români, învederite şi rectificate de Dr. Gre-goriu Silaşi. — Partea I. Paulu Hun-falvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Şincai. Preţuiţi 30 cr.
Renascerea limbei românescî în vorbire şi scriere învederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Op complet). Broşura I. II. şi III. Preţulă broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura III. 30 cr. Tote trei împreună 1 fi.
Cuvântări bisericescî la tote sărbătorile de peste and, de I. Papiu. Unu volumă de preste 26 cole. Acest opă de cuvântări bisericescî întrece tote opurile de acestă soiu apărute pănă acum — a vâri du şi o notiţă istorică la fiă-care sârbătore, care arată timpulă întroclucerei, fasele prin caii a trecută şi modul cum s’a stabilită respectiva sărbătore. Preţulă e 2 fi.
Barbu cobzariulu. Novelă originală de Emilia Lungu. Preţulă 15 cr.
Puterea amorului. Novelă de Pau-lina G. Z. Rovinaru. Preţulă 20 cr.
Idealulu perdutu. Novelă originală de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Opera unui omd de bine. Novelă originală. —Continuarea novelei: Idea-lulu pierduţii de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Fântâna dorului. Novelă poporală de Georgiu Sirnu. Preţulă 10 cr.
Codreand craiuld codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
uitimuld Sichastru. Tradiţiune de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Eld trebue să se însore. Novelă de Maria Schwartz, traducere de N. F. Negruţă. Preţulă 25 cr.
Branda seu Nunta fatală. Schiţă
din emigrarea lui Dragoşă. Novelă istorică naţională. Preţulă 20 cr.
Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după Wachsmann, de Ioană Tanco. Preţulă 30 cr.
Probitatea în copilăriă. Schiţă din sfera educaţiunei. După Ernest Le-gouve. Preţulă 10 cr.
Hermand şi Dorotea după W. de Goethe, tradueţiune liberă de Constantină Morariu. Preţulă 50 cr.
Ifigenia în Aulida. Tragediă în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Ifigenia în Tauria. Tragediă în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Petulantuld. Comediă în o acte, dăpă Augustă Kotzebue, tradusă de Ioană St. Şnluţă. Preţulă 30 cr.
Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele gimnasiului din Fiunie prin Vincenţiu Nicoră, prof. gimnas. — Cu portretulă M. S. Regina României. Preţulă 15 cr.
Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Ună volumă de 192 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi arangiate. Preţulă redusă (dela 1 fi. 20 cr.) la 60 cr.
Trandafiri şi viorele, poesii poporale, culese de Ioană Popă Retegann. Ună volumă de 14 cole. Preţ. 60 cr.
Tesauruld dela Petrosa seu Cloşca CU puii ei de aurd. Studiu archeologic de D. O. Olinescu. Preţulă 20 cr.
Biblioteca Sătenului Românu. Cartea I, II, III, IV, cuprindă materii forte interesante şi amusante. Preţulă la tote patru 1 fi. — câte una deosebi 30 cr.
Biblioteca Familiei. Cartea I. Cuprinde materii forte interesante şi amusante. Preţulă 30 cr.
Colectă de recepte din economia, industriă, comerciu şi chemiă. Preţulă 50 cr.
Economia pentru scolele popor, de T. Roşiu. Ed. II. Preţulă 30 cr.
Indreptard teoretied şi practicu pentru învăţămentuld intuitivu în folosulă eleviloră normali (preparandiall), a în-văţătoriloră şi a altoră bărbaţi de scolă, de V. Gr. Borgovană, profesoră pre-parandială. Preţulă unui esemplară cu porto francată 1 fi. 80 cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia aflămă vre-ună opă, întocmită după lipsele scoleloră nostre în măsura în care este acesta, pentru aceea îlă şi recoman-dămă mai alesă directoriloră şi învă-ţătoriloră ca celoră în prima liniă interesaţi.
Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Români. De V. Gr. Borgovan. Preţulă 15.
Manualu de Gramatica limbei r®-mâne pentru scolele poporali în trei cursuri de Maximă Popă, profesoră la gimnasiulă din Năsăudă. — Manuală aprobată prin ministeriulă de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dată 26 Aprilie 1886, Nr. 13,193. — Preţulă 30.
Gramatica limbei române lucrată pe base sintactice de Ioană Buteanu, prof. gimn. Ună volumă de peste 30 cole. Preţulă 2 fi.
Manualu de stilistică de Ioană F. Negruţă, profesoră. Opă aprobată şi din partea ministeriului de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. Partea practică forte bogată a acestui op — cuprincţendă composiţiunl de totă soiulă de acte obveniente în referinţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa
cu multă folosă de cătră prepţl, înve-ţătorl şi alţi cărturari români. Preţulă 1 fi. 10 cr.
Nu mă uita. Colecţiune de viersuri funebralî, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţulă 50 cr.
Carte conducătore la propunerea calculărei în scola poporală pentru învăţători şi preparancjl. Broş. I. scrisă de Gavrilă Trifu ''profesoră prep ar an-dială. Preţulă 80 cr.
Cele mai eftine cărţT de rugăciuni:
Mărgăritarulu sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericescî forte frumosă ilustrată. Preţulă unui esemplară broşurată e 40 cr., legată 50 cr., legată în pânză 60 cr., legată mai fină 60, 80, 90 cr., 1 fi., în legătură de luxă 1.50—2.50
Miculd mărgăritarul sufletescd. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericescî — frumosă ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Preţulă unui esemplară broşurată e 15 cr., — legată 22 cr., legată în pândă 26 cr.
Cărticică de rugăciuni şi cântări
pentru pruncii şcolari de ambe secsele, Cu mai multe icone frumose. Preţulă unui esemplară e 10 cr.; 50=3 fior.; 100=5 fi.
Visulti Prea Sântei Vergure 4/laria a Născătorei de D-deu urmată de mai multe rugăciuni frumose. Cu icone frumose. Preţulă unui esemplară spedată franco e 10 cr., 50 esemplare 3 fi., 100 esemplare 5 fi. v. a.
Epistolia D. N. I sus u Christosd.
Preţulă unui esemplară legată şi spedată franco e 15 cr.
Tipografia A. MUREŞIANU, Braşovii.