Krtfctiiifi, Aiaiiistraiiimea , Tipografia: ’
BRAŞOVO, piaţa mare ID*. 22.
Scrisori nefrancate nu se pri-mescu, Manuscripte nu se re-trimitfl!
Birourile de annncinrî •'
Braţovfi, piaţa mare Nr. 22.
Inserate mai primescu în Viena: RudolfMosse, Haasenutein & Vogler (OtteMaas), Ueinn'ch Schalek, Alois Hernii, M.Dukes, A.Oppelik,./. Dan-neber/t; în Budapesta: A. V. Gold-berţ/er, Anton Mezel, Eckstein Bernat; înFrankfkirt: G.L.Daube; înHam-burg; A. Steiner.
Preţuiri inserţ.iuniloru: o seria garmendu pe o colonă 6 cr. şi 30. cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoi elă. Reclame pe pagina III-a o seria 10 cr. v. a. seu 30 bani.
ANULtr LI.
„Gazeta" iese în fie-care cţi.
Atoiamate pentru AustKMJngaria
Pe trnfl anu 12 fl., pe şese lipii 6 fl., pe trei luiff 3 fl. ‘ ■t
Pentru România şi străinătate:
Pe unit anii 40 franci, pestae luni 20 franci, pe trei iun! 10 franci.
Seprenumeră la tote ofi-ciele poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori.
Abonamentul! pentrn Braşov!:
la administraţiune, piaţa mare Nr. 22, etagiul* I.: pe un.fl.and 10 fl., pe şese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dnsijlfl în casă: Pe unfl anfl ti fl.,' pe ş6se luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Unfl esemplaru 5 cr. v. â. s&u 15 bani.
Atâtu abonamentele câtu şi inserţiunile sunt a se plăti înainte.
Nr. 36.
Braşovti, Joi, 18 Februarie (1 Martie)
1888.
Braşovâ, 17 Februarie, 1888.
In timpulu din urmă s’a vorbită multă în pressa europenă de alăturarea României la liga de pace şi călătoria ministrului Sturza la Friedrichsruhe a fostă interpretată mai vertosă în sensulă acesta. Cu deosebire o parte a pressei francese vorbea de alăturarea României ca de ună faptă împlinită, tăcândă în acelaşă timpă cele mai grave imputări Regelui şi bărbaţiloră de stată, cari conducă destinele ţării. Aceste atacuri luară dimensiuni aşa de mari în-câtă guvernulă română s’a ve-<Jută chiar constrînsă de a da o desminţire formală faimeloru răspândite asupra atitudinei României, prin representantulă său în Parisu, d. Y. Alexandri.
Pote că totă în vederea ace-loră faime Mesagiulu regescu, prin care s’au deschisă Corpurile legiuitore române la 7 (19) Februarie a. c., a accentuată, vor-bindă de silinţele ce se facă pentru mănţinerea păcii, că România „nu se va abate nici ună mo-mentă dela calea prudentă, pe care a urmat’o dela începută44, der „se va gândi necontenită la întărirea sa interioră. 44
„Corespondenţa politică “ din Viena publică acum ună interesantă comunicată, ce’lu primesce dela BucurescI şi care după cum se declară întrînsulă, are de scopă a clarifica reaua interpretare a multă discutatei teme despre raporturile României faţă cu alianţa au stro-germană.
In comunicatulă din vorbă, care vine fără îndoielă din sorginte oficiosă, se asigură mai în-tâiu, ca n’a fostă niciodată vorbă de aceea, că România să între în liga de pace şi că prin urmare este îndreptăţită ori ce contra-cţicere a sgomoteloră despre pretinsele angajamente, ce se cfice că le-a luată România.
Acesta inse, adauge corespon-dentulă oficiosă, nu eschide, că România, încâtă ii concede sfera propriei sale puteri, a declarată a fi gata să sprijinescă intenţiunile paclnice ale acelei alianţe, sub conditiunea, ca din acesta să nu se nască vr’ună desavantagiu pentru neutralitatea ţării şi pentru inviblabilitatea graniţeloră sale.
România, continuă oficiosulă, iiare nici ună motivă, pentru a’şl lega mânile dinainte în casulă unui coflictă europenă cu privire la atitudinea sa, deărece prin a-eeea că ar lua partea unora în modă principiară s’ar pune în ces-tiune scopulă de căpetenia ală politicei sale, adecă neutralitatea. Politica română, care vrea se aibă mână liberă, n’are de scopă însă a se pune eventuală pe partea învingătorului, ci are de scopă a păzi dreptulă de a dispune de sine ală României faţă eu orl-ce stată, din partea căruia ar pute se fia, ameninţată.
Deore-ce Austro-Ungaria, încheia comunicatulă, n’are nici o causă, de a constrînge pe România se părăseseâ neutralitatea ei, nu
se pote îndrepta şi nici că se va îndrepta nicî-odată neutralitatea României în contra Austro-Ungariei.
Cu alte cuvinte, fără de a întră formală în liga de pace a Europei centrale, România promite a păstra o atitudine, care nu păte fi decâtă în avantagiulă scopuri-loră de pace ale ligei, decă acesta în adevără urmăresce numai asemeni scopuri.
Pănă aici tăte sunt netede. Se nasce înse întrebarea decă nu cumva se pretinde dintr’o parte sen alta dela România mai multă decâtă atâtă, adecă în locă de neutralitate o hotărîtă alăturare la unulă din grupurile de alianţe? Şi despre acesta întrebare s’a discutată multă prin 4iare? precum vedemă însă din comunicatulă de mai susă, resultatulă unoră încercări ca a-ceste a fostă refusulă guvernului română de a lua vr’un angaja-mentă, care se potă prejudeca politicei de neutralitate, ce este decisă a-o păstra în casulă unui con-flictu ală mariloră puteri.
S’a mai 4is& şi aceea, că României îi va fi peste putinţă de a-şî păstra pănă în sfirşitft neutralitatea sa şi în adevără posi-ţiunea ei geografică între cele două mari împărăţii rivale îi crează o situaţiune din cele mai dificile şi periculose.
Spre orientare în privinţa a-cesta aflămă de bine a reîmprospăta cetitoriloră noştri părerile, ce le-a esprimată d-lă Kogălniceanu într’o convorbire c’ună colaborator ă ală 4iarului „Epoca“ din BucurescI în Decemvre 1886.
întrebată fiindă, că la casulă isbucnirei unui răsboiu, care crede că trebue să fiă atitudinea României, d-lă Kogălniceanu răspunse: „cestiunea de căpetenia este de a se sci între cari puteri va fi ciocnirea. Decă ea va fi între Rusia şi Austro-Ungaria, se înţelege că posiţiunea României va fi delicata, der totuşi nu a’şî înţelege de ce n’ar pute persista ea în a-titudinea ei espectantă/4
,,Decă a’şî fi în loculă guvernului — adause d. Kogălniceanu, — etă cum aşi răspunde aceluia, care m’ar întreba în privinţa atitudinei României faţă c’un con-flictă eventuală: „să se producă elă mai ânteiu şi atunoî îţi voiu răspunde.u
Mai departe i se adresa întrebarea, că ce ar răspunde decă ună vecină puternică ar veni să 4ică României: ori sunteţi cu noi, ori contra nostră, trebue să vă pronunţaţi ?
„Atunciu — 4ise fi* Kogălniceanu — „răspunsulu e încă mai uşoră. Aceluia care ’mî-ar vorbi astfelă i-aşî replica: „Vădă cu părere de rău, ca pacea nu pote fi mănţinută între puterile mari, der România nu are, nici nu vo-iesce se’şl facă inimici. Duşnmnulu ei va fi acela care va călca, teritoriulu ci. Atunci ea va sci să se apere şi va recurge la ajutorulu acelei
puteri, care a respectat’o contra aceleia, care a voită să o silescă“.
„Prin urmare sunteţi pentru o neutralitate armată? întrebă <\isr ristulă.
Din nenorocire — răspunse d. Kogălniceanu — „n’avemă alta şî’chiar dăcă amă avă-o, totuşi noi trebue să-o apărămft, trebue der se fimu pregătiţi!“
Părerile ilustrului bărbată de stată ne dau orecarl lămuriri, cari ne facă se înţelegemă mai bine comunicatulă publicată alaltaerl în „Politische Corespondenz“.
Astfelă putemu resuma din cu-prinsulă acestui comunicată atitudinea României pentru casulă unui confiictă europenă cu următorele cuvinte: Neutralitate, armată cu sprijinirea intenţi unii oră aceloră puteri, cari stăruescă pentru susţinerea păcii.
0 «orbire cu prinţnlll te Coburg,
D.	Teodoră Cahn, unulă dintre redactorii 4iarullli „Figarou, a avută la 9 Februarie în Sofia o convorbire cu principele Ferdi-nand din Bulgaria. Cu acestă ocasiune principele a declarată:
„Eu nu vâdă pentru ce, prin alegerea ca principe ală Bulgariei, se fiă Austro-Ungaria mai multă seu mai puţină satisfăcută decâtă Rusia. Eu nu sunt principe austriacă şi facă totă atâta politică austriacă câtă ţină se lu-creză contra Rusiei. Din momentulă când am primită tronulă bulgară, am devenită Bulgară, şi acum nu caută decâtă sâ aperă interesele ţârei mele a-doptive.
Da, sciu, corniţele... afirmă că elă a făcută se fiu alesă. Elă spune o mulţime de poveşti dintre cari una este mai fantastică decâtă cealaltă, şi vorbesce de evenimente, în care elă ar fi jucată ro-lulă principală.
Acesta este cu desăvîrşire falsă. A-devărulă este că elă, din nenorocire, s’a interesată de mine într’o vreme când eu deja de două luni primisemă în principiu tronulă bulgară, şi/Austro-Ungaria mî-a făcută ună adevărată serviţiu pentru că a împedecată pe corniţele d’a me însoţi pănă aci. în acestă cestiune corniţele nu pote fi luată în seriosă. De altmintrelea — adause principele riujendă — totă aşa se întâmplă şi cu mine; în Rusia şi mai cu semă în Francia nu vo-iescă omenii se mă ia în seriosă. La Parisă multă vreme am fostă numită mi-culă Saxonă, şi după aceea miculă Co-burg. Acestă nume mî-a rămasă. Nu mă supără de locă. Când nu me ia cineva în seriosă, îmi dă pace, şi eu potă să folosescă acestă timpă pentru prosperitatea Bulgariei.
Principele 4ise că isvorulă eventua-leloră turburărî în ţeră este regretabi-lulă faptă, că suntă mulţi omeni politici, de meseriă. Rusia a lucrată în Bulgaria prin corupţiune, nu prin bani, mai cu semă astă4î, când rubla nu mai călăto-resce, ci prin faptulă că a coruptă onorabilitatea poporului.
în privinţa afacerei documenteloră falsificate, principele a 4isă, că este în adevără neleală de a-lă numi pe den-sulă autorulă seu rmjitorulă falsifică-riloră. Decă s’ar ii căuta la Bucur esci, s’aru găsi de sigurii. Ună diplomată ore-care
ar pute să spună mai multe în acestă privinţă.*) De altmintrelea în aceste scrisori se vede stilulă dulce ală Rusului.
Propunerile rusesc! în cestiunea bulgară.
In cercurile diplomatice din Con-stantinopolă domnesce părerea, că Porta nu va fiia nici o hotărîre în cestiunea bulgară, înainte d’a se fi obţinută unanimitatea puteriloră europe. Ambasa-dorulti englesă se abţine dela orf-ce a-mestecă cu privire la pasulă rusescă şi de câtva timpă nici nu s’a arătată pe la Portă.
O consultare ce s’a ţinută la Portă cu privire la comunicarea făcută de am-basadorulă rusă Nelidoff n’a dusă la nici ună resultată. Ambasadorii Austro-Un-gariei, Angliei şi Italiei nu s’au esprimată în nici ună felă.
„Standard14 află. că numai decă se va esercita vr’o presiune asupra ei din partea Rusiei, ameninţând’o că refusulă ei va ave urmări seriâse, numai atunci va face o declaraţiune teoretică, |care va fi fără nici o valore din punctă de vedere practică. Porta a mai primită şi o depeşe din Petersburg, că în curândă se va declara independenţa Bulgariei.
„Novoje Vremja44 vorbesce despre o ’ncercare ce s’ar face cn scopă d’a se paralisa orf-ce resolvare a cest.iunei bulgare. Rusia însă, 4i°e ea> im va mai face alte declaraţiunî şi cestiunea bulgară se va resolva şi fără cooperarea u-noră puteri care alergă totă la refugii, deorece Porta va lua măsuri decisive, constrinsă fiindă de Rusia, Germania şi Francia. Despre Rumelia orientală nu e nevoiă de a vorbi, ci e destulă a îngriji, ca conducătorulă Rumeliei să fiă principile legală ală Bulgariei „Novesti44 recomandă ca mijlocă potrivită, fără a face să se respecte propunerile rusescl prin răsboiu, o alianţă cn Francia.
După cum e informată „Kreuzzei-tung44, ministrulă de esteme franceză Flonrens s’a esprimată cătră Clemen-ceau, că Francia n’are nici ună interesă nici să rămână, nici să fiă alungată prin-ţulă de Coburg. Interesulă Franciei e de partea independenţii Bulgariei. De aceea guvernulă nu pote esercita nici o presiune asupra Porţii. Flourens a fiisă că în acestă cestiune e de aceeaşi părere cu Anglia. „Kreuzzeitung44 vede în acesta o dovadă, că influinţa rusă a slăbit în Parisă.
Dela înmormântarea lui Hurban.
Foile unguresc! folosescă înmormântarea vrednicului patriotă şi naţionalistă slovacă ca mijlocă de aţîţare contra naţionalităţii slovace.
Invăţătorulă din Hluboka a vrută să-i facă cu mâna lui propriă o gropă lui Hurban în mijloculă cimitirului. Autoritatea politică ungurescâ însă Va oprită sub pretextă, că acesta e în contra legii şi gropa i s’a făcută mai la o margine. Din causa acesta amărîciunea e forte mare.
La înmormântare au luată parte 16 preoţi evangâlicl şi, precum am mai arătată, peste 1500 4e credincioşi. Pe catafalculă din biserică erau numerose corone, pe panclicele cărora Hurban era numită „tatălă naţiunii44, „celă mai cre-dinciosă favorită ală naţiunii44 ş. a.
*) Alusiune la am.basadoru.lu rusescu din BucurescI, Hitrovo. Jîeâ.
Nr. 86
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.-
Discursulă funebru îlă rosti seniorul din Bresova, preotulă Lesko, care se plânse, că naţiunea nu mai are nici unii profeţii deorece Hurban a muritii. Preotulii din HolicI, Boor. apreţiâ într’o vorbire entusiasmată caracterulu personalii alii răposatului şi meritele sale pentru interesele slovace. Vorbirea încheia cu cuvintele: Ai regretată Jcă trebue se te desparţi şi să laşi în urmăţl naţiunea în jugulă sclăviei. Odată vomă peregrina la mormântulă tău ca naţiune liberată.u La mormentă vorbi adv. Math. Dulia din St.-Martin, încheindă cu apostrofarea: „Tu ai trasă sabia pentru drepturile naţiunei tale. In casă de nevoiă vomă trage şi noi sabia, şi din partea de susă şi de josă a ţării ne [vomă a-duna împrejurulă mormântului tău, spre a’ţî mulţămi că ne-ai condusă la ţîntă!u
Tote notabilităţile slovace au luată parte la înmormântarea lui Iosifă Miros-lav Hurban.
Sitaaţinnea naţionalităţilorfl în Ungaria.
Foiei „Allgemeine Zeitung“ din Miinchen i-se scrie din Ungaria sudică cu data de 18 Februarie:
Pertractarea judiciară publică ţinută acum câteva dile înaintea tribunalului r. din Panciova contra unui Simonă Nico-licî, „comisară de siguranţă^, şi contra haiduciloră săi, aruncă o tristă lumină asupra situaţiunei naţionalităţiloră din Ungaria, lipsite de orl-ee apărare. Decă faptele n’ară fi constatate într’o pertractare judiciară publică, mai că nu ţî-ar veni să le creoli. Era vorba de alegerea din 1884 în batalionulă Ciaichiş-tiloră din fostele graniţe militare. Sârbii au candidată unu singură naţionalistă în persona lui Michailă DimitrievicI, fiindă că în celelalte cercuri electorale nu credeau că voră pute isbuti faţă cu tero-rismulă organeloră guvernului. Acum, după aprope patru ani, s’au scosă la ivelă, la pertractarea judiciară publică lucruri, care facă să ţi-se ridice părulă în capă. Cercetarea era să fiă înăbuşită, der deputatulă alesă şi advocatulă său Dr. VuceticI n’au cedată şi astfelă a trebuită în cele din urmă să se ţină pertractarea publică.
Mai interesantă decâtă orl-ce la pertractare a fostă scrisorea solgăbirăului Nagy cătră „comisarulă de siguranţă.u Procurorulă se opuse d’a se ceti scrisorea, der apărarea insista să se cetescă. In scrisore se dice din vorbă’n vorbă: „A-veţl să împedecaţl cu totă forţa trecerea candidatului de deputată. Decă vine în sată, să’lă depărtaţi din elă cu puterea. Pentru a terorisa puteţi închide în fie-care sată, după trebuinţă, 15—20 de alegători, şi decă vi se va face resistenţă, atunci folosiţi forţa supremă. “ „Comisarulă de siguranţă^ luâ instrucţiunea solgăbirăului mai multă
FOILETONUL# „GAZ. TRANSA
Doine poporale,
culese de Ionu Maximă, învăţătorii primară la şcola gr.-cat. din Buciumi, sub p61a Meseşului >	ardeleană.
Cucuie, cucuţule,
Nete4esce’ţî penele Ca mândra sprâncenele.
*
* *
Fost-am, fost-am, când am fostă, Fost-am tînără şi frumosă,
Amu-să bătrână şi bărbosă; Fost-am de trăită în lume.
M’au stricată două nebune.
*
Câte fete’să pe răzoră Tote-aşteptă să mă’nsoră,
Să ducă maichii ajutoră,
S’o ţîpe după cuptoră.
*
* *
Plânge-mă maică cu doră,
Că ţl-am fostă dulce fecioră,
Ţl-am scosă plugulu din ocolă,
Ţl-am făcută negru ogoră,
Ţl-am arată, ţl-am sămănată,
decâtă Hterală. In sătulă Mosorin lega fedeleşă şi maltrata pe mai mulţi alegători. Doi dintre ei mai că erau să mdră din causa maltratăriloră. După aprope patru ani s’au vădută cicatricele şi vineţelele de pe corpulă maltrataţiloră. „Comisarulă de siguranţă w şi doi haiduci ai săi căpătară câteva luni carceră. Ce se întâmplă însă cu solgăbirăulă Nagy? E veselă şi stă mai departe în slujbă. Nici o cercetare penală, ba nici măcară o cercetare disciplinară. Omulă are doră merite! La ultima alegere din 1887 a isbutită candidatulă guvernului. Cine să şi cuteze dintre naţionalităţi a merge la urna electorală, când e espusă maltratăriloră care’i pună vieţa în periculă. Şi aşa se esplică, că 10 milione de Ne-maghiarl n’au nici ună unică deputată în dieta ungară. Der pentru asta, lucru naturală, cei din Pesta nu obosesă stri-gândă mereu: Răsboiu cu Rusia! şi nu se gândescă la cele 10 milione de ne-mulţămiţî în Ungaria.
Crescerea naţionalităţiloru în Ardealfi.
In comisiunea statistică şi de economia naţională a academiei unguresc! de sciinţe, Dr. Iosefle-kelfalussy ţinu o prelegere asupra mişcării poporaţiunei Ardeal, după naţionalităţi. Etă ce c[ice conferenţiar u lu :
Ultimulă recensământă ală poporaţiunei a dată ca resultată, că în Ardeală credincioşii bisericei rom. catolice, elveţiano şi unitare suntă aprope esclusivă Maghiari (98 procente), greco-catolicii şi greco-neuniţii suntă aprope esclusivă români (95 precente), credincioşii confesiu-nei augsburgice suntă mai cu semă germani (88 precente.)
In cele 15 comitate ale Ardealului nascerile au întrecută în anii 1881—85 caşurile de morte cu 99.779. Crescerea anuală mijlociă a fostă 0-95 procente şi anume: rom.-catolicii au crescută cu 0-11, augsb. evangelicii cu 071, gr. neuniţii cu 0-95, ev. reformaţii cu 1-01, gr. catolicii cu 1*06, unitarii cu 1-08, mosa-icii cu 2-05 procente.
Ce privesce naţionalităţile, în cur-sulă celoră cinci ani din urmă au crescută : Românii cu 60 337, adecă cu 5-09 procente; Maghiarii cu 28T14, adecă cu 4-46 procente; Germanii cu 8447, adecă cu 3-99 procente.
„Sieb. Deutsch. Tgbltt. “ observă la acesta, că esactitatea a-cestoru date e forte îndoiosă. Maghiarii, după cercetările de pana acum, au crescută cu multă mai puţină.
E sciutu cum tacă Ungurii statisticile , de aceea nici nu pune nimenea preţu pe ele. Dăcă cele 28.114 le vomă reduce numai la 20,000, trecendă restulu pană la
Ţl-am sămenată grâu de veră
Să’ml faci nuntă şi tocmelă *
* *
Pe sub codru duce-m’aşu Frunda verde rupe-o-aşă,
Pe genunche pune-o-aşă,
Slove negre scrie-aşă La badea trimite-i-o-aşă;
’l-aşă trimite, n’am pe cine, M’asă duce şi mî-e ruşine.
*
* *
Părăuţă cu apă rece,
De-ar da Dumnedeu se sece, Se rămâe numai molă Cum am rămasă eu cu doră, Să rămâe numai prundu Cum am rămasă eu cu gându.
Trecuiu valea mortă de sete, Mă’ntâlnii cu două fete, Amândouă cu berţl nouă, Săruta-le-aşă pe-amândouă,
Şi pe una totdeună,
Că ml-a fostă drăguţă bună,
Şi pe una câte-odată Să nu mergă supărată.
*
* *
28,000	la Români şi Germani, ne tememă că amu fostă prea vitregi faţă cu noi, şi prea darnici faţa cu Maghiarii. '•
SCIRILE pILEI.
In săptămâna trecută s’a ţinută în Pogană o adunare de îngrăşătorl, spre a se consulta asupra cestiunei esistenţei mai departe a târgului de vite din Pojunu. S’a primită ca condusă: să se asigure esis-tenţa târgului pănă la 1 Maiu 1888, a-poi să urmeze o prelungire a carte-leloră de pănă acum pe doi ani; der a-cesta numai aşa e cu putintă, decă toţi îngrăşătorii se alătură la noulii cartelă. Probabilitatea acestei alăturări însă e forte mică. Stabilimentele din Aradă au şi declarată deja, că nu facă acesta, şi deci esistenţa târgului e periclitată. A rămasă se se înfluinţeze asupra îngrăşă-toriloră din Aradă, ca să se alăture barem! pe timpă de două luni, şi în acestă intervală să se întreprindă paşi pentru înfiinţarea unui târgă de vite ală ţării, probabilă în Budapesta. Credinţa e* că planulă acesta nu va isbuti, ci va căde în baltă, şi aşa târgulă de vite din Po-
jună se va desfiinţa.
*
* *
Episcopulă croată Strossmager a primită dela Slovacii din Ungaria următorele telegrame cu ocasiunea jubileului său: dela „Naţionaliştii din Rosenberg“, dela „Junimea din Rosenberg“, dela „Redac-ţiunea foiei Slovenske Pakladyu din Tu-roţă-St.-Mărtină, dela „Cetăţenii din Tu-roţă-St.-Mărtinău, dela „Membrii Maticei slovace desfiinţate^ din Turoţă-St.-Măr-tină, dela „Cetăţenii din Silleinu şi dela
„Naţionaliştii din Neusohlri *
* *
0 deputaţhme slovacă din Clenovec, constătătore din cetăţenii Ioană Mon-ciulă, Andreiu Frnavszky şi Ionă Zovik. s’a dusă la ministrulă ungurescă Tisza, spre a interveni pe lângă elă în intere-sulă învăţătorului slovacă Carol Salva, care a fostă amovată din funcţiune de conventulă ev. presbiterală sub pretextă de uneltiri panslaviste; amovarea a a-probat’o şi instanţa a doua şi se aşteptă acum să o întărescă şi conventulă generală, a treia instanţă. Cetăţenii din Clenovec vădă în acesta o încălcare a autonomiei loră si cerură şefului guvernului se le apere drepturile loră autonome. Ministrulă promise că va cerceta afacerea, der declară, că nu pote face nimică, deră afacerea se află la autoritatea competentă spre resolvare. Depu-taţiunea s’a dusă şi la inspectorulă districtuală ală Tissei, preşedintele camerei deputaţiloră Thomas Pechi.
Multă s’a gândită deputaţiunea slovacă, pănă ce a ajunsă la strania ideă de a cere să le apere autonomia totă cei ce ll-o încalcă?
La fântâna cea de petră Judecă feciorii-o-fată,
Judecata e făcută:
Strînge-o ’nbraţe şî-o sărută Şi’i dă drumulă să se ducă.
*
* *
Murgule, comă rotată,
Mai sue-me’ndelă odată,
Să’ml facă ochişorii rotă,
Să mă uită în lumea totă.
*
* *
Nime’n lume nu-mă crede,
C’am fostă şi eu ruje verde Şl-au picată bruma pe mine Şi m’au topită totă bine,
Şi-au picată bruma pe rîtă, Domne rău m’am veştejită,
Şi-au picată bruma pe lemne,
Pe faţa inimii mele Şi m’au topită fără vreme.
*
* *
Mânce-te bade amarulă,
Cându-i merge’n dramă cu carulă, Mai mare-amară nu te mance, Numai carulă ţl-se strice Şi să nu-lă scii tocmi Că destulă amară ţl-a fi.
Se comunică din Odessa, că transi tulă mărfuriloră e opriţii pe liniile sud-vestice ale Rusiei din causa mişcăriloru de trape ce continuă în acestă regiune. Douăcjecl şi şese de convoiurl militare au fostă îndreptate spre Chişineu. Gene-ralulă Drenteln, guvernatorulă Odessei, este aşteptată la Rovno.
Adunarea generală constituantă
a renniunel femeilor* române din Arad* şi provincii.
(Urmare.)
Pentru ducerea protocolului adunării generale constituante se purcese la alegerea a doi notari ad Jtoc. Maioritatea ceru ca notari pe d-nii P. Truţa şi T. Ceontea, er minoritatea insista să aibă şi dânsa ună notară. De dragulă păcii se învoi adunarea şi alese pe lângă d. Truţa ca ală doilea notară pe d. Suciu.
Fiindă acum adunarea constituită, d-na preşedintă ad hoc dădu cuvântă raportorului comitetului interimală, care după-ce d-na preşedintă însinuâ abclice-rea acelui comitetă, presentâ şi ceti cu voce răsunătore interesantulă raportă generală ală comitetului interimală. Se ceti apoi lista membriloră, cari au drep-tulă după statute să participe cu votă decisivă la adunările generale.
Aici aflu necesară se observă următorele: După statute, § 21, lit. g. numai aceia sunt membri ai reuniunei, pe cari comitetulă îi admite şi’i notifică adunării generale. Neînţelegerea ce s’a fostă ivită în sînulă comitetului interimală a adusă cu sine, că, unele liste — pare-mi-se 6 la numără —, liste ce le emisese comitetulă reuniunii pentru înscrierea de membri, nu încurseră la cassa consistorială, conformă cu decisulă comitetului, ci la domna fostă cassieră L. Oncu. In-dată-ce se ceti lista membriloră cu votă decisivă, d-na cassieră L. Oncu presentâ cele 6 liste şi pretinse, ca şi membrii înscrişi în aceste se fiă primiţi şi verificaţi. Aderenţii fostului comitetă interimală cereau ca acele liste, şi tote celelalte, ce nu au incursă la comitetă. să fiă relegate la noulă comitetă ală reuniunei şi acesta se esamineze şi primescă membrii în sen-sulă statuteloră. Acestă propunere a provocată oposiţiune la partea contrară, der bunulă sâmţă şi dorulă de pace ală a-dunării eşi şi aici învingetoră, făcendu-se părţii contrarie tote concesiunile dorite. Astfelă se întâmpla că adunarea generală constituantă primi de ale sale şi listele ce nu incurseră prin Ven. Consis-toriu la comitetă. Ya se (Ţcă oposiţiunea a secerată atâtea succese, câte a voită, şi tote numai ca să ajungemă la dorita înfrăţire. Primindu-se în fine tote listele, urma la ordinea cjilei constituirea definitivă a reuniunei.
Făcându-se vatare nominală, comisiunea scrutinătoriă se retrase într’o sală învecinată, er pănă atunci se suspendă şedinţa.
Ardere-ai lume cu focă,
Că n’am în tine noroeă,
Ardere-ai lume cu pară,
Că n’am în tine ticnei*.
*
* *
Ţucu’ţl lele ochii tăi,
Sera alegândă viţei, Dimineţa mulgândă oi,
Bine semănă cu-ai mei.
* *
Pentru sprîncene ’mbinate Umblai ţera jumătate,
Pentru ochi ca murele Înconjurai pădurile.
Pentru ochi ca mura coptă Incunjurai pădurea totă.
*
♦ *
Frun4ă verde ffun4uliţă,
Am avută o mândruliţă,
Şi-am lăsat’o să mai crescă, Minte’n capă să-şi dobândescă. Mândra mea s’au măritată,
Vai de mine ce bănată,
Decă s’ar fi măritată Dela noi a treilea sată N’ar mai fi atâtă bănată,
Deră ea s’au măritată
86
GAZETA TRANSILVANIEI.
Resultatulti scrutiniului este urmftto-rulfl:
Membrii comitetului centrală: Pre-sidentă: Hermina P. Desseanu, Vice-pre-sidmtâ: Aurelia Beleşti, (jassierâ: Rhea
S.	Ceontea, Secretam: Petru Truţa. Membrii : D-nele Ecaterina Paguba, Ana Truţa, Barbara Antonescu, Maria Purcariu, Silvia Plopu, Sofia Popoviciu, Iuliana Dogariu, Rosalia Moldovanti, Maria Popoviciu. Consilieri: Dimitriu Bonciu, Ionti P. Desseanu, Ion Beleşti, Teodor Ceontea. Comisiunea permanentă revgcţăore: Georgiu Dogariu, Ignaţiu Papp, Georgiu Purcariu, Dimitrie Antonescu, Petra Popovicî.
Membrii comitetulni provincială: Maria Leucuţa, din C. Simandti; Eli-saveta Beleşti, E. Simandti; Silvia Tamas-elanti, R. Pesca; Anna Dogariu, Aradti; Liubiţia Ganea, Semlacti: Irina Milovanti, Mandrulocti; Maria Cosma, Sibiiu; Ecaterina Oreţunescti, Belinţti, Iuliana Boc-şianu, Curticiu; Maridra Popovicî, Ciaba; Eufemia Luca, Recaşti; Antiţia Papti, Be-iuşti; Elena Biberia, B.-Giula; Ana Mar-covicl, St. Nicolaulti-mare; Sofia Beleşti, Radna; Etelca Popa, Pesea-română; Ecaterina Cimponeriu, Minişti; Elisaveta Rusti, Siclau; Iulia Lazarti, Recaşti; Emilia Mi-clea, Ciacova; Anastasia Tempea, Tora-eolă-mare; Emanuilti Ungureanu, Timi-şora; Fldrea Moga, Rabaganî; Ana Groza, Almaşiu; Maria Martinovicî, Topoloveţti; Teresia Beleşti, Odvoşti; Iuliana Popovicî, Soborsinti; Florea Lelea, Erdeigiu; Georgiu Radneanu, Curticiu; Elena Harnsea, lipova; Victoria Calinti, Moşniţa; Maria ffetrovicl, Cella; Emilia Deheleanu, Ba-tuţa; Olga Bugariu, Beregseu, Ecaterina Crişanti, Capruţa; Luisa Sida, Siria; Elisa Conopanti, SâmbătenI, Lucreţia, Popovicî, &mopti; Teodorii Filipti, din Lugaşulti-fiup.; Elena Mera, [din Siria; Roza M oţti Ouvinti; Alessandra Ciora, Micalaca; Ie-roteu Beleşti, Oradea-mare; Elie Dogarii, Aradti; Terenţia P. Desseanu, Otlaca; Mana Lungu, Aradti; Iulia P. Stancu, Sâm-bitenl; Elena Anciu, Aradti.
Actulti acestaj| desavueză în modti eclatanţii tdte câte s’au scristi 'de cătră uşii neorientaţi în afacerile nostre. €fonstatămti din actulti electoralii, că •dunărea generală constituantă a sciutti •preţia după meritii activitatea fostului eomitetti interimalti, căci l’a aleşii în totalitate.
Urmândii la ordinea dilei propuneri eventuali, dintre cele ce s’au iviţii cugetă că cea mai momentudsă a foştii, oft pentru buna pace, suplementulti, prin care se reguleză referinţele dintre biserică şi reuniune, nu s’a pertractatti în a-câstă adunare, ci cu votii unanimii s’a relegată la noulti comitetii şi prin acesta !• proxima adunare generală.
Fiindă timpulti înaintată, raportele comitetului interimalti se predau comitetului nou alesă ca să le censureze şi sş
Dela noi a treia casă,
Şi eu cu inima arsă lesă afară, vădu-o.
Intru ’n casă, au4u-o.
Vai măicuţă iubitore,
Inima mea rău mă d6re.
Numă dore de durere,
Ci de ale vorbe rele.
*
* *
Mănânce-te focu lume Şi totii binele din tine,
Să te ardă totii cu jarti,
Multă mî-ai fostă totii de amară. De când în tini mă pomescii Nencetatti mă năcăjescti,
Şi de când m’am deşteptată,
Multe lacrămî am vărsată,
Am gândită ca să trăiescti,
Nu să mă totii cliinuescti.
Insă mî-ai croită tu mie
Nu viâţfi, ci urgie.
*
* *
Fostu-mî-au lumea pe mână,
N’am sciutti eă de ce-i bună, Decă-odatft mî-ar mai fi,
Bine o-aşti soi folosi.
vină cri.raportă asupra lorii lai proxima adunare generală.
După aceste, Ilustritatea Sa Prea Sânţiţulti domnii episcopii diecesanti în termini mişcători mulţămesce adunărei generali constituante pentru pacienţă şi sacrificii, er Sânţia Sa d-lti preoţii Ioan Cioră în numele adunărei generale mul-ţumesce P. S. Sale pentru abnegaţiunea manifestată şi în acestă causă celebră, er adunarea generală între aplause frenetice decide a se vota la protocolti încredere şi mulţumită înaltului prelată.
Ne mai fiindă alte obiecte de pertractatti, d-nâ presidentă dechiară şedinţa adunărei generale constituante de închisă.
Şi astfelti săverşirămti unii actti memorabilă, cu privire la care publiculti a fostă ţinută în continuă iritaţiune. Pu-temti însă vede /şi de aici, că nu este bine a ne consuma noi între noi puterile. Avemti însă temeiu să credemă, că actulă memorată este de bună augurii, şi că prin’trensulă se va inaugura o eră nouă în viâţa ndstră publică. Aşa să fiă!
Corespondintele.
Blaşiu, 24 Februarie 1888.
îmbrăcămintea scolariloru. — Onorată Redacţiune! Cu orecare plăcere ne adu-cemti aininte de timpulti acela, în care tineretulti studioşii dela scolele istorice din Blaşiu şi în privinţa portului observa încă aceea simplicitate lăudabilă, ce pănă astăcfl caracteriseză partea cea mai mare a poporului românescii. Şi nu e tare de multă, d^ când prin Blaşiu octavanii depuneau matura fiindă îmbrăcaţi în cio-recî şi alte vestminte ţărănescl, cari — durere — au începută a deveni din ce în ce totii mai rari la tineretulti nostru studioşii. Astăzi din tote acestea au rămasă mai multă numai legile scolastice, cari ce-i drepţii concedii a se folosi por-tulti românescii prin tote şcolile din Blaşiu, escepţiune f&cândti numai colorile, cari au fostă interese mai ceşti ani ca „ anti-patriotice.“
Framosă şi lăudabilă era datina tinerii lorii şcolari şi studenţi de a se purta şi la scole mai numai cu vestminte făcute de părinţii lorii. Căci ori considerămti calitatea, ori durabilitatea, ori eftinătatea lorii, ele în totii respectulti trebuescii preferite fabricateloru moderne înşelătore şi făcute mai mulţii pentru aparinţa esle-rioră. Seu decă cumva numai orecare nesimetriă în croitura portului românescii ar fi fostă causa de s’a delăturatti acesta aprope cu desăvârşire din scolele din Blaşiu, atunci şi acestii inconvenientti prin o tehnică mai acomodată curendti s’ar pute delătura.
Deră încă decă cumpănimti şi starea materială a părinţilorii acestorii şcolari şi studenţi — fără de a uita şi calamitatea generală, adecă înmulţirea progresivă a dărilorti şi sarcinilorii publice — atunci trecerea acesta a tinerimei studiose dela modestia şi simplicitatea în portă, de o-dinioră, la moda şi luxulti modernii păgubitorii, trebue să ni se înfăţişeze chiar ca unii ce neprecugetatti şi iraţională.
Chiar şi eelorti 80 părinţi de familii, cari îşi ţinti fii săi în internatulă „Vănceanfttt şi cari suntă a se număra între cei „cu dare de mânău, doră încă le va fi cu greu a solvi pe lângă taxa anuală de 100 fi. încă aprope câte 50 fi. pentru procurarea vestmintelorti de vâră şi ernă prescrise, ce trebue să şi le procure totii colegistulti de dragulă uniformităţii.
6re n’ar fi mai cu scopft a asigura mai bine prin mici contribuirî benevole esistenţa şi viitorulti institutelorti, decâtti a face câştigă jidovilorti liferanţlV
Ore n’ar fi mai bine a învăţa pe acei colegiştl a’şl face ei înşişi pălăriile de paie îndemnându’i a învăţa şi pe alţii în timpti de ferii a face asemenea; căci cu adevărată, pe lângă o instrucţiune teoretică câtă de perfectă, fără îndrumări şi pregătiri şi pentru vieţa practică, multă timpti avemti să rămânemti încă totă în-dărăptulti altorfi conlocuitori din ţeră.
Denwcratuîti.
IntemplărT diferite.
Omoră. în orăşelulti Velki-Bobrovce, comit. Liptau, s’a făcută în cjilele acestea alegerea de căpitanii ală poliţiei. Resul-tatulti a fostă, că căpitanulti de până acum a căzută şi în loculă lui s’a alesti altulti. Fostulti căpitanii, nemulţămitti cu resultatulti acesta, îlti omorî pe noulti alesti cu o singură lovitură, spune „B. H.u Acum şede la răcore.
Fooă mare. în orăşelulti Bojnicz, comit. Neutra, au arsă la 20 Februarie
n.	39 de case şi 30 de magazine cu cereale. Dintre edificiile arse au fostă numai câteva asigurate.
Literatură.
In tipografia „Aurorau din Gherla a eşitti de sub ţipară Filoctete, tragediă în 5 acte după Sofocle, tradusă în versuri de Simeonu Popii Simonu. Formată 8° de 72 pag. Preţuiţi 50 cr. D-lti Si-meon Pop Simon, actualul şi tînărul preot română alti Şomfalăului de lângă Bistriţa, încă ca studentă de gimnasiu s’a distinsă prin traducerea în versuri a „RăUciriloru lui Odysseu.u De atunci a-vurămti ocasiune să vedemti numele d-lui Simonti de repeţite-orî ca autorti a diferite scrieri literare, mai vârtoşii de ca-racterft bisericescti, publicate în anumite reviste periodice românescl. D-sa se o-cupă cu mare paciinţă de literatura antică grecescă şi lucrarea de faţă este o noă dovedă despre progresele făcute în acestă ram al literaturei. D-sa a învinsă cu suc-cesti destulă de framosă marile greutăţi întâmpinate la traducerea în versuri a acestui autoră classică, ţinândă contă nu numai de înţelesă, ci şi de o traducere pe câtă s’a putută verbală. La tot casulti d-lă Simonti prin natura scrieri-lorti sale face o rară escepţiune între preoţii noştri rurali.
Gazeta Sătenului, revistă ilustrată pentru toţi, cu cuprinsă de cunoscinţe tre-buinciose agricultorului şi poporului. A-bonamentulti pentru Transilvania 5 fi. pe anti. Directorii fundatorii şi proprietară C. C. Datculescu în Rîmniculti sărată (România). Acestă interesantă foiă, ală căreia scopă este instruirea şi mora-lisarea poporului română, a începută să apară şi în anulă ală 5-lea alti esistenţei sale în speranţă, că număralti abonamen-telorti sale se voră spori, ceea ce în a-devărti o şi merită. — Nr. l[dela 5 Februarie conţine : Incepemă anulă al Y-lea, de Redacţiune; Despre importanţa industriei casnice, de M. dela Corn; Greşeli în potriva întereselorft poporului, de Zamfir N. Filotti; Corsetulti (urmările lui păgubitore sănătăţii), de Doctorală fără arginţi; Diferite flori sălbatice din România, de unii amatoră de Hori; Celorti 163, de C. C. Datculescu; Diferite infor« maţiunl despre alegeri; Din ţeră ; Din localitate; Diverse etc.
Producţiune teatrală.
In pensionatulu Vautier s’a dată Duminecă în 14 (26) Februarie a. c. o producţiune teatrală cu tombolă pentru ajutorarea săraciloră. Mai ântâiu s’a re-presentat comedia într’ună actă : „ Unchiul bogată din America11 în limba germană; apoi a urmată opereta: „Miss Robinsona în limba francesă. Ambele piese s’au jucată bine şi elevele au dată o nouă probă despre însemnătatea, ce se pune în acestă pensionaţii pe o pronunciare corectă şi framosă atâtă în vorbirea limbei germane, câtă şi a celei francese. Publiculti numărosti şi distinşii, care a asistată la acestă producţiune, a răsplătită cu aplause dese silinţa şi dibăcia e-levelorti în executarea rolelorti lorii. De asemenea fir felicitată d-şora Vautier pentru succesulti obţinută.
Mulţămită publică.
Biserica din Hălhii datora „Reuniu-nei femeilorti române din Braşovtiu suma de 120 fi. D-na Zoe IonciovicI, în a-mintirea binefăcătorului şi neuitatului d-sale soţă Dimitrie IonciovicI, a dăruită bisericei din vorbă suma de 120 fi., ca cu ea să’şl ştergă datoria amintită. D-lti Petrache Zănescu a plătită dela d-sa chel-tuelile pentru ştergerea acestei datorii ce era intabulată pe averea imobilă a bisericei.
Deci în numele poporului română din Hălhii aducă pe acestă oale cea mai adâncă mulţămită mărinimoşilorti binefă-
__________________________________1888.
cătorî de mai susti, rugândă pe-Dumne-4eu ca să le dea viâţă îndelungată şi fericită, er nobila d-lorii faptă să servescă ca esemplu.
Hălhii, 16 Februarie 1888.
I6nu Popă Craioveanu.
parochti.
ULTIME SCIRÎ.
Londra, 28 Februarie. Engli-tera a respunsu într’unu modu a-prope negativă comunicaţiei guvernului rusescîi. Austria şi Italia au tăcută răspunsuri analoge.
Roma, 28 Februarie. Gruvernulii francesă şi celft italiană neputen-du-se învoi, în privinţa cestiunei tractatului de comerţă, relaţiile comerciale ale celoru două ţări vor fi supuse tarifului generală cu începere dela 1 Martie.
Masaudh, 28 Februarie. Negus merge în contra Masauahului cil forţe considerabile.
Logodnă.
D-lti Georgiu Simu, teologă absolută şi studentă de filosofiă la universitatea din Cluşiu, autoralti unei frumose coleo-ţiunl de feliurite scrieri şi mai vertosti poesii, publicate în diferite <liare periodice românescl, — s’a logodită în 26 Februarie cu d-ra Lucreţia Orâsanu, fiica preotului română din Sâniacobulti de Murăşti.
Primescă tinera părechiă felicitările nostre !
DIVERSE.
Dela esamend. Profesorală X., care înainte de 1848 propunea istoria naturală la colegiulti din Târgu-Mureşului, avea obiceiulti, d’a provoca la esamene publice pe abiturienţl, să-lti introducă în regnulti animalelorti. După câteva întrebări asupra regnului plantelorti, cjise în modti steriotipti la o astfelti de ocasiune unui abiturientti pe care-lti esa-mina şi care era fiiulti unui economii de vite: „Şi acum, Domine, întrodu-mă în regnulti animalelorti! “ Sinceră şi cu i-nima curată răspunse abiturientulti : „Ml-e cu totulti imposibilă, deorece n’am la îndemână nici unii căpăstru.“
NECROLOGU.
La 10 Februarie a. c. a răposată în Cehulti românii de lângă Tăşnadă preotesa Eleonora Modi, femeiă esemplară şi virtuosă. O deplângă: soţulti său cre-dinciosti Georgiu Modi. cu care a convieţuită în fericire 33 de ani, fiii Au-reliu şi Augustinu, fiica Maria, nurorile Emilia şi Teresia, precum şi alţi numă-roşl consângeni.
Fiă-i ţărîna uşoră şi memoria neuitată !
Cur sul ii pieţei Braşovii
din 29 Februarie st. n. 1888
Bancnote românescl Cump.		8.52 Vend		. 8.55
Argintă românescă .	ÎI	8.47	îl	8.50
Napoleon-d’orI . . .	îî	10.02	îl	10.06
Lire turcescl . . .	îi	11.32	n	11B7
Imperiali		n	10.32	îl	10.87
GalbinI		îi	5.88	îl	5.92
Scris. fonc. „Albina" 6%	n	10L.—	«	102.—
» r * * 6»/,	îî	98.-	>1	99.—
Ruble rusesc! . . .	îi	107.-	îî	108.—
Discontulă ....	fi1/*-	■8u/o Pe	ană.	
Cnrsulft la bursa de Viena
din 27 Februarie st. n. 1888.
Renta de aură 4%....................96.15
Renta de hârtift 5°/0 .......	82.80
Imprumutulti căiloru ferate ungare .	148.20
Amortisarea datoriei căiloru ferate de
ostu ungare (1-ma emisiune) . .	93.70
Amortisarea datoriei căilorti ferate de
ostu ungare (2-a emisiune) . .	123.75
Amortisarea datoriei căiloru ierate de
ostu ungare (8-a emisiune) .	.	109.—
Bonuri rurale ungare .	. . . .	. 104.—
Bonuri cu clasa de sortare .... 108.75
Bonuri rurale Banatu-Timişti . .	103.60
Bonuri cu cl. de sortare..............108.60
Bonuri rurale Transilvane ....	108.75
Bonuri croato-slavone.................108.25
Despăgubirea pentru dijma de vinii
ungurescu......................99.75
Imprumutulu cu premiulu ungurescu 119.50 Losurile pentru regularea Tisei şi Se-
ghedinului.......................122.80
Renta de hârtiă austriacă ....	77.45
Renta de argintă austriacă ....	78.70
Renta de aură austriacă...............108.15
Losurî din 1860	  182.50
Acţiunile băncei austro-ungare . .	. 855.—
Acţiunile băncei de credită ungur. . 268.— Acţiunile băncei de credită austr. 268.—
Galbeni împărătesei ................... 5.98
Napoleon-d’orI..................... .	10.04V2
Mărci 100 împ. germane..............62.17‘/j
Londra 10 Livres sterlinge .... 126.85
Editorii şi Redactorii responsabilă:
Dr. Aurel Mureşianu
Nr. 86
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
5C
O- Nj
CC CD <d O
A
00
<r«*.
-5

Si
H
Şî
§
05
S 3 ^
25	*"J
„ CD
s» **£. o
O dc
£. g
5 CD 3 Şi. -3 3 5 S» 3
S* —» â> n- » 2c
p ETIC:?- J3
3* ® crs
s r~< §
® O I
M> Q 3
3 I-
1 E P
-r< "H-
a * CD-CD' ^	2-
CD i5
sr £ fg &3 88
P3 _
tŞ" O 2 D 25 O Şs i— pc 2c CD *	O
o £'
s
*3
o o
«rh- 2
3< C<
"O O-
® s*
H3-ia o £d
© i—i. i—i •	_i
şi- 80 p J= O co U<3 pi CC ^ S? P ş 551 Ş
& & p5
CD	'"3
j-t5 ge CC CD
P 5 Ci
O CD 2.
® îţ P-
3 P	4
§ H. 2 &
3 3* g ^
o S-»3
H-’c
d.*S 2
02	O
CD P 3 *i
â 3 ^ 3“ '•P- ŞT C-< ■—1 • 3*
• p	C>
8-g.B *
§ * § fer
3	g g-
-J O ej- rî
C< Qo 3 2>
£T ?r s
O c —2.
5“ 1,1 2
c< 1 |w
85 p O ci
ă- 2	2
o S.QJ 3
p 3 ■ •
p p
CD
Ş5c
P
2
CD
3.
3
CD
î>
<!
K‘
F*
P-
I
P
CJ1
§
p

Pi cc
CD CD*
O
CD
CZ2
^5
52-25
Se deschide abonamentu pre anulu 1888
la
AMICULU FAMILIEI, piaiu beletristică şi enciclopedicu-literaru— cu ilustraţiunî.— Cursulu XII.—■ Aj?are în 1 şi 15 c|i a lunei în numeri câte de 2—3 cole cu ilustraţiunî frumose; şi publică articlii sociali, poesii, novele, schiţe, piese teatrali ş. a. — mai departe tracteză cestiunî literare şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a Românilor!! de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunî din patriă şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisuesce a face câte o oră plăcută familiei strivite de grijile vieţei; şi preste totu nisuesce a întinde tuturora indivicjiloru din familiă o petrecere nobilă şi instructivă. — Preţulu de prenumeraţiune pre anulu întregu e 4 A., pentru România şi străinătate 10 franci — lei, plătibili şi în bilete de bancă ori maree poştali.
PREOTULU ROMÂNU. ţ)iartt bisericescu, şcolară şi literară — cu ilustraţiunî. — Cursulă XIV. — Apare în broşuri lunare câte de 2V2 — 3Va cole; şi publică portretele şi biografiile archiereiloră şi preoţiloră mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilustraţiunî, — mai departe articlii din sfera tuturoră sciinţeloră teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serbă-torî şi diverse ocasiunî, mai alesă funebralî, — apoi studii pedagogice-didactice şi scienţifice-literarî; şi în urmă totă soiulă de a-menunte şi scirî cu preferinţa celoră din sfera bisericescă, scolastică şi literară. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregu e 4 fi. — pentru România 10 franci — lei, plătibili şi în bilete de bancă ori maree poştali.
Colectanţii prinţesei! gratisu totu alţi patrulea esemplară.
Numeri de probă se trimită gratisu ori-cui cere.
9V~ A se adresa la „CANCELARIA NEGRUŢU“ în Gherla—Sz-ujvâr. — Transilvania. ~Ui
Totu ele aci se mai potu procura şi următorele cărţi din editura propria:
Apologie. Discusiunl filologice şi istorice maghiare privitore la Români, învederite şi rectificate de Dr. Gre-goriu Silaşi. — Partea I. Paulă Hun-falvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Şiricai. Preţulă 80 cr.
Renascerea limbei românesc! în vorbire şi scriere învederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Op complet). Broşura I. II. şi III. Preţulă broş.
I.	II. câte 40 cr. — Broşura III. 30 cr. Tote trei împreună 1 fi.
Cuvântări bisericesc! la tote sărbătorile de peste and, de I. Papiu. Ună volumă de preste 26 cole. Acest opă de cuventărî bisericesc! întrece tote opurile de acestă soiu apărute pană acum — avendă şi o notiţă istorică la fiă-care sărbătore, care arată timpulă întroducerei, fasele prin cari a trecută şi modul cum s’a stabilită respectiva sărbătore. Preţulă e 2 fi.
Barbu cobzariulu. Novelă originală de Emilia Lungu. Preţulă 15 cr.
Puterea amorului. Novelă de Pau-lina C. Z. Rovinaru. Preţulă 20 cr.
Idealulu perdutu. Novelă originală de Pauli na C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Opera unui omd de bine. Novelă originală. —Continuarea novelei: Idealulu pierdută de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Fântâna dorului. Novelă poporală de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Codreanu craiulu codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Ultimuld Sichastru. Tradiţiune de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Elu trebue sâ se însore. Novelă de Maria Schwartz, traducere de N. F. Negruţă, Preţulă 25 cr.
Branda seu Nunta fatală. Schiţă
din emigi’area lui Dragoşă. Novelă istorică naţională. Preţulă 20 cr.
Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după Wachsmann, de Ioană Tanco. Preţulă 30 cr.
Probitatea în copilăriă. Schiţă din sfera educaţiunei. După Ernest Le-gouve. Preţulă 10 cr.
Hermanu şi Dorotea după W. de Goethe, traducţiune liberă de Constantină Morariu. Preţulă 50 cr.
Ifigenia în Aulida. Tragediă în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Ifigenia în Tauria. Tragedia în 5 acte după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Petulantulu. Comedia în 5 acte, după Augustă Kotzebue, tradusă de Ioană St. Şuluţă. Preţulă 30 cr.
Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele gimnasiului din Fiume prin Vincenţiu Nicoră, prof. gimnas. — Cu portretulă M. S. Regina României. Preţulă 15 cr.
Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Ună volumă de 192 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi arangiate. Preţulă redusă (dela 1 fi. 20 cr.) la 60 cr.
Trandafir! şi viorele, poesii poporale, culese de Ioană Popă Reteganu. Ună volumă de 14 cole. Preţ. 60 cr.
TesaurulO dela Petrosa seu Cloşca CU puii ei de auru. Studiu archeologic de D. O. Olinescu. Preţulă 20 cr.
Biblioteca Sătenului Românu. Cartea I, II, III, IY, cuprindă materii forte interesante şi amusante. Preţulă la tote patru 1 fi. — câte una deosebi 30 cr.
Biblioteca Familiei. Cartea I. Cuprinde materii forte interesante şi amusante. Preţulă 30 cr.
Colectă de recepte din economia, industriă, comerciu şi chemiă. Preţulă 50 cr.
Economia pentru scolele popor, de T. Roşiii. Ed. II. Preţulă 30 cr.
îndreptară teoretică şi practică pentru învăţămentulă intuitivă în folosulă eleviloră normali (preparandialî), a în-vSţătoriloră şi a altoră bărbaţi de scolă, de Y. Gr. Borgovană, profesoră pre-parandială. Preţulă unui esemplară cu porto francată 1 fi. 80 cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia aflămă vre-ună opă, întocmită după lipsele scoleloră nostre în mesura în care este acesta, pentru aceea îlă şi recoman-dămă mai alesă directoriloră şi învă-ţătoriloră ca celoră în prima liniă interesaţi.
Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Români. De Y. Gr. Borgovan. Preţulă 15.
Manuală de Gramatica limbei române pentru scolele poporali în trei cursuri de Maximă Popă, profesoră la gimnasiulă din Năsăudă. — Manuală aprobată prin ministeriulă de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dată 26 Aprilie 1886, Nr. 13,193. — Preţulă 30.
Gramatica limbei române lucrată pe base sintactice de Ioană Buteanu, prof. gimn. Ună volumă de peste 30 cole. Preţulă 2 fi.
Manuală de stilistică de Ioană F. Negruţă, profesoră. Opă aprobată şi din partea ministeriului de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. Partea practică forte bogată a acestui op — cuprindendă composiţiunl de totă soiulă de acte obveniente în referinţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa
in îegă-
cu multă folosă de cătrâ preoţi, învăţători si alt! cărturari români. Preţulă 1 fi. 10 cr.
Nu mă uita. Colecţiune de viersuri funebralî, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţulă 50 cr.
Carte conducătore la propunerea calculărei în scdla poporală pentru învăţători şi preparam}!. Broş. I. scrisă de Gavrilă Trifu profesoră preparan-dială. Preţulă 80 cr.
Cele mai eftine cărţi de rugăciuni:
Mărgăritarulu sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericesc! forte frumosă ilustrată. Preţulă unui esemplară broşurată e 40 cr., legată 50 cr., legată în pânză 60 cr., legată mai fină 60, 80, 90 cr., 1 fi tură de luxă 1.50—2.50
Miculti mărgăritaru sufletescu. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericesc! — frumosă ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe seesele. Preţulă unui esemplară broşurată e 15 cr., — legată 22 cr., legată în pândă 26 cr.
Cărticică de rugăciuni şi cântări
pentru pruncii şcolari de ambe seesele, Cu mai multe icone frumose. Preţulă unui esemplară e 10 cr.; 50=3 fior.; 100=5 fi.
Visulă Prea Sântei Vergure Maria a Născătorei de D-ijeu urmată de inai multe rugăciuni frumose. Cu icone frumose. Preţulă unui esemplară spedată franco e 10 cr., 50 esemplare 3 fi., 100 esemplare 5 fi. v. a.
Epistolia 0. N. Isusu Christosu.
Preţulă unui esemplară legată şi spedată franco e 15 cr.
Tipografia A. MUREŞIANU, Braşov ii.