Mtpiiea, Adoiniitraţiviiea ftRAŞOVO, piaţa mare Nr. 22. Scrisori nefrancate nu se pri-Biescu. Manuscripte nu se re-trimitu! Birourile de ammcinrî: Brofovu, piaţa mare Nr. 22. Inserate mai primesc* în Viena: RmlolfMosse, Hmaemtciti i depututu ală Caransebeşului, d-lu Mihailă Popovicî, dietei unguresc! nî-o spune clară şi lămurită. Alegătorii români din cerculă Caransebeşului voru să arate, ţării tronului şi lumei străine, că par-lamentarismulu în Ungaria se ba-seză pe o mare ficţiune, că identificarea interesului comună ală statului cu interesulu specifică a rassei maghiare este de asemenea o golă ficţiune, şi că într’ună parlamentă, nnde poporală română nu mai are locă, nu pote să aibă locă nici uniculă său represen-tantău din Caransebeşă. De geaba se svercolescă aşa-der şoviniştii, căci lumea totu se va întreba cu mirare: cum vine că poporală română nu este de locă representată în dieta ungară? Scrisbrea d-lui deputată Popo-vicî tracteză Gestiunea mai multă din punctă de vedere teoretică, principiară. Este bine acesta, der să nu uitămă că şoviniştii, trăindă din idei fixe şi din teoriile, ce şi-le formuleză după ele, au devenită nesimţitori pentru orice dis-cusiune principiară. Surea noului iepatatll alo Caransebeşului. D-lu Mihailu Popovicî, noulă deputată alesă ală Caransebeşului, a adresată camerei deputaţiloru din Pesta următorea scrisore: Onorabilă Casă representativâ ! Prin medială comisiunei de incompatibilitate On. Casă a decretată pe domnulă Traiană Doda, fostulă deputată ală cercului Caransebeşă, lipsită de man-datulă său, pe motivulă, că densulă, în faţă cu artificiala nulificare politică a poporului română din Ungaria, a dechia-rată repeţită, cumcă nu pote se participe la deliberaţiunile onorabilei Case. Cu ocasiunea nouei alegeri ce avu locă în urmare, acestă cercă a aprobată ţinuta fostului său deputată, depunendă mandatulă er în mânile unui aderinte ală partidei naţionale — cu acea espresă condiţiune, ca şi acesta din a sa parte să ţină la dechiaraţiunea lui Traiană Doda din 10 Octomvre 1887. Prin a-cesta s’a rostită acestă cercă în modă nedubiosă, cumcă atitudinea d-lui Traiană Doda a corăspunsă aşteptării sale; der întruna totă prin acesta şi mie, căruia mi s’a făcută onorea d’a representa acestă]cercă, prescrisu-mi-sa linia ';de conduită politică, o liniă, dela care a mă abate opresce onestitatea politică. Deşi acestă momentă eminamente subiectivă în sine’şl deja suficientă ar fi pentru de a-mi regula ţinuta, elă nu este uniculă. Aceleaşi motive greu cumpănitore, cari pe precesorele meu l’au determinată la ună pasă, ce — recunoscă şi eu, între împrejurări parlamentari normale abia s’ar pute justifica, — determinative suntă şi pentru mine; căci ele sustau şi astădl, neschimbate întru nimica, decâtă dâră întru atâta, că prin acesta a doua alegere li s’a adausă şi esteriormente ună pondă, care firesce mai nainte nu se pute să-lă aibă. Decă cumva în ochii unora, ai acelora doră, cari relaţiunile naţionalităţi-loră la noi le cunoscă mai multă după nume decâtă în fondulă loră, incidentulă a putută se apară ca ună contrastă de totă irelevantă, esplicându-lă că a plăcută unui singulară deputată a opune propriulă săn cred eu politicii acelui puternică torente, ce astăcfî eserciază fap-tualminte dominaţiunea eschisivă în sferele nostre parlamentari: apoi votulă mai nou ală cercului meu electorală pote să fi sguduită întru câtva acestă greşită credinţă. Faptulă, că în ţera întregă astădl nu esistă decâtă ună cercă naţională ne-maghiară, unde — în butulă constituţionalismului nostru ungurescă, adevărata voinţă a poporului totă mai pote să se afirme nefalsificată, acestă faptă în neesă cu celălaltă, că adecă acestă cercă electorală, celă mai mare în ţeră, cu 100.000 de suflete şi peste 6000 de alegători, s’a simţită îndemnată a sancţiona solemnelă şi unanimă actulă de re-sistenţă pasivă ală fostului său deputată, face sigură necontestabilă mărturiă despre aceea, că avemă înainte-ne ună contrastă mai afundă. Acestă contrastă, ce aci, la acestă punctă ni se înfăţişeză, este propriamente numai unu simptomă ală acelui mai a-fundă contrastă, în care tendinţele actualei politice de stată necesarminte trebuia să devină cn chiar instinctele de vieţă a poporului română. Căci este lucru evidentă, că o politică de stată, care şi-a făcută de problemă a crea ţării unu parlamentă, în care, cu eschi-derea celorlalte, numai o rassă să fie representată; o politică de stată, care în tote punctele activităţii sale tinde a identifica interesulă comună ală ţării cu interesulă particulară ală unei rasse şi pe acestă cale a inaugura dominaţiunea unui particularismă de stilă mai înaltă; o politică de stată, care în acestă artificială identificare de interesă caută nu numai celă mai eficace mijlocă pentru dominaţiunea unei rase, ci totd’odată condiţiunea sine qua non pentru esistenţă ulterioră a Ungariei: — o asemenea politică de stată absolută incompatibilă este cu interesele esenţiali ale poporului română. Seu doră nu este aşa? Pote cineva, fie măcară din şirurile aderenţiloră politici de stată, să nege adevărulă acestoră ţese ? Nu ore fapte necontestabile avemă înaintea ochiloră noştri ? Şi de n’am pregeta tocmai a nega fapte notorice, ore pote ar face acesta aderenţii politicei de stată, râr’ ca totd’odată să desavueze în totă forma însăşi principiile conducătore ale politicei de stată? Seu că doră nu faptă este, că în legislaţiunea Ungariei poli. glote interesele naţionale numai ale unei rase ale minorităţii representate suntă şi încă într’o absolută eschisivă măsură ? — precândă de representarea aceloraşi interese ale celorlalte rase, ale maiorităţii, — nici vorbă nu pote să fiă seriosă! Acestă faptă atâtă dela ochi bătătoră e, încâtă a atrasă deja atenţiunea străinătăţii asupra sa. Firesce că cei ce cunoscă numai relaţiunile nostre etnografice, er nn şi mânuirea constituţionalismului nostru, aceia abia voră pute să pricepă acestă apariţiune singulară şi fără esemplu în analele sistemei representa-tive democratice: fapta însă e nenega-bilă, întocmai ca şi acelă adevără, că acestă faptă constitne chiar basa faptică a întregei nostre politice de stată. Seu doră nu e faptă, că potestatea de stată consideră de a sa principală problemă, a’şl pnne întrega sa putere şi auctoritate, tote organele şi mijlocele materiale ale statului, pe terenulă politică şi celă culturală, în serviţiulă inte-reseloră specifice naţionale numai ale unei rase? Şi — unde este acelă aderinte ală politicei de stată, care ar pute să facă împutaţiunl potestăţii de stată pentru acestă cuprindere a chiămării sale făr’ ca prin acesta să abnege totd’odată însăşi idea fundamentală a politicei de stată? An nu tocmai din contră, fiă-care sinceră aderinte ală politicei de stată necesitată este a recunosce pe faţă şi f&ră reservă, că potestatea de stată, când astfelă procede, nu face decâtă a se nisui să corăspundă supremului postulată ală acestei politice de stată ? Unde e acelă aderinte ală politicei de stată, care ar voi seu ar pute numai să voiescă a disputa faptulă, că acestă politică de stată, cu tendinţa de domi-naţiune eschisivă a unei rase, îşi caută justificarea politică finală chiar în conservarea proprie a Ungariei ca stată ? Seu că doră noi şi nu chiar aderenţii a-cestei politice de stată inventat-au fai-mosa teoriă despre „uniculă clementă construitoră şi conservătoră de stată ?a Au nu chiar inalterabila convicţiune, cumcă numai dominaţiunea eschisivă a acestei rase ar mai fi în stare a garanta durabilitatea esistenţei Ungariei — for-meză în tabăra aderenţiloră politicei de stată acea fundamentală dogmă, cu carea stă şi cade întregă acestă politică de stată ? Şi acum întrebă: Ore tote aceste, una ca nna nedisputabile fapte, nu suntă ele fapte notorii, fapte pe cari aderenţii politicei de stată nu le-ar pute nega făr’ ca totd’odată să isbescă de morte, chiar în inimă, însăşi politica de stată ? Aceste fapte însă într’una dovedescă plinulă şi neînfrângibilulă adevără ală teseloră de mai susă — prin aceea că ni-lă scotă nudă la ivelă celă mai intimă sîmbure ală politicei de stată şi ne arată limpede ca sorele, cumcă acerbă intimă sîmbure nu e decâtă — identificarea sistematică, dup’ ună plană mai mare, a interesului comună ală ţării cil interesulă specifică naţională ală unei rase, şi că acesta i-dentificare de interese, aşa cnm o cuprinde politica de stată, constitue o condiţiune sine qua non — nu numai pentru dominaţiunea naţională a unei rasse, ci şi pentru esistenţă ulteripră a Ungariei. In scurtă: Potestatea legislativă şi esecutivă a statului în serviţiulă interesului specifică naţională ală unei rasse — cu eschiderea pretutindeni a intere- Nr. 38 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888. In clară şi deplină convicţiune de acestă solidaritate a intereseloră. scopul şi înţelesulă votului, ce a dată la acestă ocasiune cerculă electorală ală Caransebeşului este: a indigeta acelă conflictă de interese, provocată prin greşita politică de stată, a indigeta acelă conflictă nu numai în numele seu propriu, ci — fie despre acesta convinsă totă insulă, — şi în numele întregă poporului română. In acestă sensă rogă pe on. Casă a interpreta presenta decliiaraţiune, conformă cărei, aderândă şi eu la pronun-ţatulă princip, că într’ună corpă repre-sentativă, unde poporală română n’are locă, nu pote se aibă loc nici „uniculă seu representanteu: nici la deliberaţiunile sale nu potă participa, nici mandatulă nu potă depune, şi aşa nici nu mă simtă în posiţiunea de a’mi presenta în regulă credenţionalulă. Se pote, că în apreţiarea acestei cause on. Casă se va pune erăşl pe basa sa curată formală; .der o rogă se recu-gete, că înfăşurându-se ea în propria ei fină tecstură formalistică, pote — ce e dreptă — ignora realitatea, der răulă prin acesta nici nu-lă va vindeca, nici nu-lă va ascunde din naintea ochiloră lumei. — Orşova, în 22 Februarie 1888. Mihailu Popoviet m. p. alesă deputată ală cercului Caransebeşă. Atitudinea Angliei. In camera comuneloră din Londra, Fergusson a declarată în numele guvernului că Anglia n’a luată asupră’şl nici o altă îndatorire afară de cele ce suntă cunoscute camerei. Politica lui Salis-bury nu e nicidecum duşmană Franciei. Raporturile cu Francia suntă bune şi speră că ele voră dura cu atâtă mai multă, cu câtă politica, esternă a Franciei merge paralelă cu a Angliei. Publicarea corespondenţei Angliei cu marile puteri asupra situaţiunei Europei e imposibilă, deorece acesta ar involva o călcare a încrederea. Problema Angliei este de a nu se amesteca în nici ună răsboiu, decă nu voră fi atinse interesele ei naţionale. Anglia se află acum cu tote puterile în pace şi în concordiă. Camera a fostă forte mulţumită cu răspunsulă lui Fergusson. Una conflictă franco-italianfl. După cum comunică o telegramă din Roma, la Modana, unde e gara dela frontiera franco-italiană, s’a produsă unu incident. Intr’o cafenea a isbucnitu o certă între unu veterinară italiană Gi-rolami şi între mediculă maioră francesă Favre. D-lă Girolami ducendu-se acasă, nisce soldaţi francesî se duseră la elă ca se-lă silescă a se întorce la cafenea şi să ceră scuse. Veterinarulă se supuse, der după aceea fu reţinută la încliisore tdtă noptea. A doua 4i guvernulă italiană a ordonată d-lui Girolami se plece la Susa şi se ascepte acolo ordine noue. Din causa acestui incidenţă s’a produsă ore-care agitaţiă la Modana şi guvernulă italiană a ordonată, ca măsură de precau-ţiune, gendarmiloră italiam ca se nu iasă din gară. Ministrulă italiană Crispi a propusă guvernului francesă, pentru a se evita orî-ce incidenţă, se schimbe în modă simultană per-sonalulă francesă dela gara din Modana, făcendă acelaşă lucru şi guvernulă italiană cu personalulă italiană dela acea gară. SCffilJLE pil El. Tineri, c-arl n’au trecuttt etatea de 24 de ani şi an absolvatu cu succesă, la vre-ună poliţeclinicu din monarcliiă, cur-sulu de ingineria de construcţia ori de maşine şi sciu limba germană se pri-mescu în marina c. r. de resboiu, menţi-nendu-se obligamentulă lorii la serviciulfi militarii, cu unu stipendiu anualu de 600 fl. ca elevî provisoricl. Suntă preferiţi cei cari cunoscă şi limbile italiană, francesă şi englesă. După depunerea esamenului cu succesu devină elevi definitivi şi se numescă, după trebuinţă, ingineri de construcţia naveloru ori la artileria de marină. Petiţiunile se se adreseze pănă la 15 Martie n. c. la secţiunea marinei din ministerulă comunu de resboiu. fi: fi; Apio vamalii s’a stabilitu pentru luna Martie cu 25 */., procente. fi: fi: fi: In afacerea liberării vohmtariloru pe unii anu din consideraţiunî familiare şi a validitării recursului lorii pentru liberarea provisoriă, ministrulă de honvezi în înţelegere cu ministrulă comunu de resboiu a luată următorele disposiţiunl: 1) In tote acele caşuri, în care se petiţio-neză pe temeiulă unui fostă titlu ce e-sista pe timpulă jurărei loră, petiţiunile au se se trimeţă de autorităţile instanţei ânteiu şi a doua ministrului de honvefî. 2) Ministrulă de honvedî are se decidă şi asupra acelora caşuri, în care obligaţii la serviciulă militară, cari au fostă respinşi cu recursurile loră de liberare din consideraţiunî familiare, der cari posedă cunoscinţele ce se ceră pentru a fi primiţi ca voluntari pe unu anu, petiţio-neză pentru ţa li-se acorda favorea de voluntari. * fi: fi: Precum anunţă „Lupta, “ ministrulu română de resboiu va cere în săptămâna viitore ună credită pentru concentrarea unei părţi a reservei, care are să fiă clie- sului comună ală ţerii, — acesta este direcţiunea internă, esenţială şi caracteristică a actualei politice de stată. Are însă medalia şi partea sa aversă. Decă adecă nu se pote nega faptulu a-tinsă, că în dieta poliglotei Ungare sunt representate interesele naţionale numai ale unei rasse, ale minorităţii; decă avem în vedere, că acesta în acelă secolă se întemplă, când ideea de naţionalitate preocupă spiritele ca nici odată mai na-inte: decă recugetămă, că acestă unilaterală representaţiune în acelă stată este, ale cărui popore agitate suntă de interesele naţionale doră mai multă ca în oricare altă ţeră şi mai puternică ca de ori cari alte interese; decă considerămă, că acesta în acelă stată se petrece, care odată deja a fostă teatrulă unui deplorabilă resbelă civilă, când poporele as-tăfl uitate, şi-au versată sângele pentru egalitatea de dreptă naţională, atunci solenelă proclamată dela înălţimea Tronului ; decă în fine nu trecemă cu vederea nici mijlocele ale căroră aplicare la alegeri este de publică notorietate: atunci acestă drastică anachronismă face eclatantă şi nerefutabilă mărturiă, că parlamentarismulă în Ungaria, acestă fundamentală pilastru ală vieţii nostre de stată, nu corespunde primului şi şi indispensabilului postulată de adevărată sistemă representativă democratică, nefiindă elă espresiunea fidelă a celoră mai momentose interese de vieţă, de cari suntă pătrunse astăfî Jpoporele, ci basându-se numai pe — o mare, der golă ficţiune. Decă d’altă parte arătată e chiar ca lumina sorelui, că întregă acestă politică de stată este basată pe identificarea interesului comună ală ţării cu interesulă specifică naţională ală unei rasse, nu mai puţină evidentă este, că şi acestă identificare de interesă, ce logică nu se pote justifica şi nici susţine din punctă de vedere practică, propriaminte încă nu e alta, decâtă — o a doua, asemenea mare, der tot atâtă de golă ficţiune, ca şi cea dintâiu. Astfelu d’o parte vedemă o politică de stată, care cele mai bune puteri ale statului le aplică întru a construi pe temelia a doua mari ficţiuni, ca pe două petri unghiulare , dintr’ună conglomerată de diferite elemente naţionali — ună pomposă stată artificială-naţională; er d’altă parte vedemă poporele încate» nate în „libertatea maghiarăa, dintre caii poporă unulă, celă mai însemnată, acolo unde se pote şi întru câtă i se mai pote, întrepune ală său veto solenel în contra acestei politice de stată. Ast-felă vedemă, cum acestă politică de stat, d’o potrivă greşită în fundamentele sale, ca şi în scopurile finali, împinge prin măestriă într’ună ominosă conflictu a-cele două popore, cari Provedinţa pare a le fi avisată unulă la altulă cu interesele loră esîstenţialî. FOTLETONULU „GAZ. TRANSd (6) .STRĂBUNII NOŞTRI IV o velă istorică Anulu 104 după Christ. Cartea IV, — Cele de-apoi. * (Fine.) — Ce-ai hotărîtă cu mine ? întreba Longină pe Rege. Decebală, în J.ocă de a’i răspunde, îi arăta cu mâna scaunulă, şi îndată doi curteni luară pe Longină de subţiori şi’lă urcară pe unica treptă a tronului, silin-du’lă să şedă. Picenă, cubiculariulă său, rămase alături în piciore. Decebală făcu din nou ună semnă, curtenii se dară la o parte şi Longină putu zări sosindă din fundulă taberii trei cavaleri Romani. Inima lui bătu mai cu petere, dorurile şi speranţa lui se întrupau par’că în acele trei piepturi de ostaşă, şi când se ' apropiară mai multă, Longină se scula cu totulă în piciore şi striga : — Sura!... Licinius Sura! şi voi să plece spre ei. Păzitorii însă îlă opriră. Elă căfu er pe scaună şi, cu mânile strînse una de alta, fise aprope în gândă: — Mulţămescă Peiloră că ochii mei îi mai văfură odată! Erau în adevără trei Romani, cei din urmă trimişi ai lui Trai ană: Tribu-nulă militară Sura cu centurionii A. Ia-lius Candidus şi P. Julius Quadratus. Decebală fise tălmaciului se-i întrebe ce dorescă. — Poftimă pace si senină Domniei Tale, grăi Sura. Augustulă nostru Impă-rată ne-a trimisă la curtea Domniei Tale să întrebămă pe hotărîte: pace ori resboiu ? — Pace, pace, răspunse Decebală; etă cum trăimă cu fratele vostru, adăogâ elă cu şireteniă, arătândă pe Longină? Ya fi pace nu vă temeţi. — Noi trebue să împlinimă ordine auguste. Te întrebă Impăratulă ce ceri Domnia Ta ca se ne dai pe Longină? — Eu, ce ceră?... întreba Regele sculându-se deodată în susă, ceră să’ml daţi ţera înapoi !... strigă, fără a se mai stăpâni. Der umbra lui Yezinas i se ivi în faţă, aspră, şi Domnulă se aşef â din nou josă. Elă schimbă câtă putu tonulă şi fise: — Eu... nu ceră nimica. Cavalerulă Longină vă v’a aduce peste optă file pacea!... Cavalerulă însă, galbenă, tremurândă de măniă, se sculase pe scaună în piciore si deabia încăpea sub acoperişulă lui. Elă striga câtă ce putu: — Sura!... Licinius Sura!... nu te cunoscă! Tu nu vii în numele lui Tra-iană Augustă! Impăratulă se micşoreză! Elă nu cere pace!... Du-te de-i spune că eu am murită!... Şi iute ca fiilgerulă îşi duse mâna dreptă la gură şi înghiţi otrava ce i-o dăduse Dochia. Apoi, şovăindă, întinse braţulăjcătră cubiculariulă său, care se ră-pefi la mână, o săruta, o muscă, ca să sorbă ultimele picături ce mai rămăseseră în ghiocea spartă. Cavalerulă căfu. Iute, toţi din tote părţile alergară la elă. Decebală îi dete la o parte şi, ca ună nebună, îlă apucă de gâtă, par’că ar fi voită să-lă împedece de-a înghiţi mată pe la sferşitulă lui Martie la eserci-ţiu de arme. fi: fi: fi: In cercurile militare a produsă sen-saţiune deşertarea unui of ceru, a locotenentului c. r. de artileriă Iovan Vi tas. Acesta era însărcinată cu administrarea depositului de materială alu regimentului 4 de artileriă de corpă şi în acestă calitate avea se manipuleze sume mari de bani. Yitas a dispărută din Pesta acum vr’o două săptămâni. In urma a-cesta s’a ordonată o revisiune a regis-treloră. Oficerulă fugară, care se bucura de încredere orbă din partea superiori-loră săi, într’o scrisore adresată cătră amicii săi spusese că se va sinucide; der suntă destule momente care arată, că elă a apucată drumulă spre Rusia. Yitas e din Croaţia, mai nainte a fostă la echi-taţiune şi, precum se fice. era ună pasionată jucătoră de cărţi. * * ¥ Vestitulă chirurgă şi profesoră la facultatea de medicină din BucurescI, Dr. Di mitrescu-Severeanu , a fostă invitată a lua parte ca vice-preşedinte la alu treilea congresă internaţională de chirargiă ce se va ţine în luna viitore în Parisu. fi: fi: fi: Printulu Alexandru Ştirbeiu a fostă alesă de oposiţiunea din România ca şefă ală ei. Printulă Alexandru Cu,za, care fusese alesă deputată de ţăranii din Mehedinţi, printr’o scrisore adresată acestora renunţă a primi mandatulă, ficendă că nu pote staînir’o cameră, careva fi pre-sidatâ de celă care a trădată (generalulu Leca) pe tatălii său. Afară de acesta prinţulă Cuza n’are încă etatea de 25 ani, ce se cere pentru a pute fi deputată. £ fi: fi: La universitatea, din Pesta s’a deschisă ună cursă de limba rusescă, în urma dis-posiţiunei ministrului instrucţiunei. Cu acestă cursă e însărcinată profesorală de filologia slavă Dr. Oskar Asboth. Prelegerile au începută erî Yinerl în 12 (24) Februarie şi se voră ţine de doue-orl pe săptămână, Marţia si Vinerea, dela 5—6. ore sera. Pentru acestă cursă nu se plătescă bani de colegie. Semnă ală timpului! * * * Din causa defraudurilorii din Paab, suntă condamnaţi prin o sentinţă a ministrului de interne: Primarulă Franz Lacza, vice-primarulă Ladislau Kozies şi protofiscalulă Dr. Alexiu Beliczay, (cari fuseră condamnaţi la câte 500 fl. amendă de cătră judecătoria disciplinară de prima instanţă) la pierderea oficiului şi la restituirea sumei defraudate de 40,000 fl. : de asemenea îşi pierdă ofi-ciulă fiscalulă Eugen Kiss, casierii Lud-wig Zantho şi Franz Horvath, notarală oficiului orfanală Iosef Braun, contabi-lulă primă Ernst Haeffner, controlorulă otrava. Mâna murindului se încleşta de haina Regelui, er gura lui deabia rosti, cu vinete buze: — Fiiulă tău.... eu.... eu..... l’am ucisă!... Şi par’că ar fi invocată o mărturiă văzduhului, tocmai atunci ună păfitorii ală palatului străbătu mulţimea, trecu speriosă printre paşnici şi se apropia de Rege. — Domne, fiiulă Măriei Tale s’a găsită mortă în grădina palatului!.. Deodată Domnulă se sculă în piciore, sălbatecă, cu ochii mari, sângeraţi, şi ca ună lupă voi să se răpedă cătră trimişii Romaniloră. — Ucideţi-i! ucideţi-i!... răcni elu şi se împleteci, se înverti într’o parte şi căfu josă. în câteva minute solii romani fură făcuţi bucăţi. Totă nobilimea se grămădi în ju-rulă Regelui, căutândă să-lă inişce, se-lă deştepte. După multe greutăţi Regele îşi veni în simţiri. Elă se sculă pe ună genunchiu. voi se rădice buzduganul!! dealături şi deabia isbuti se fică: Nr. 33 .GAZETA TRANSILVANIEI. 1888, cassei Franz Fugi şi controlorul!! cassei fundaţiunilorti Ludwig Brfickler. * * * La 1 Martie a. c. se vor introduce unii feliu de mărci de valore a editorii ferate ungare, care se voră elibera în cărticele conţinândă mărci â 1 fl., â 50 cr. şi â 10 cr. cu o valore totală de fl. 65. s. a. Aceste cărticele se vândă numai cu 50 fl. şi ofere prin urmare, în comparaţia cu biletele ordinare de căletoriă, o reducere de 30%. Biletele de călătoria cumpărate pe basa unei astfeliu de cărticele cu mărci, oferă avantagiulu de a pute ave 25 Kgr. bagagiu scutiţii de plată etc. Cărticele *cu mărci de călătoriă se potă procura dela 1 Martie a. c. în bi-roulu orăşenesc!! de călători din localitate (Strada Vămei Nr. 10), unde publi-culă călător!! pote primi şi desluşirele necesare. * * * Someşulu a eşiti! din albiă lângă Fe-neşulă săsescă. „Gazeta înaintea jnrinlnl din Clnşin." Sub acestu titlu scrie „Ellen-zek“ dela 22 Fauru în privinţa procesului de pressă alu „Gazetei^ următdrele: Acestă foiă valahă din Braşovă câte odată trece peste margini cu vorba, A-tuncl apoi nu caută nici la drepturile omenesc!, nici la instituţiunile legale, ci lovesce în totă ce’i vine înaintea vârfului condeiului ei. „ Gazeta u înainte cu câteva luni a scărmănată aspru aşedă-mintele constituţionale ale statului maghiară şi procurorulă supremă aflândă în acesta agitaţiune contra statului, i-a acăţată de gâtă ună procesă de pressă. Pertractarea finală în acestă procesă de pressă va fi la începutulă lui Martie înaintea juriului din Cluşiu cu care o-casiune redactorulă şi coredactorulă foiei încriminate voră sta pe banca acusa-ţiloră. Forulă de acusare îlă represintă procurorulă reg. Dr. Biro Jânos, carele, după cum se pote prevede, va ave o di fierbinte, în care va ave să lupte cu redactorii „Gazetei“. Lumea juridică a oraşului nostru aşteptă cu interesă acestă ciocnire. Din comitate. Solnocîi-Dobeca. In adunarea estra-ordinară, ţinută la 18 Februarie n. în Deşiu sub preşedinţa fişpanului-paşă, br. iBanffy-Dezso, s’au pertractată între altele nrmâtorele afaceri: S’au înscrisă ca membri la societatea de maghiarisare din Reşiţa (Resiczabânyai magyamyelv-terjeszto-egyesulet) cu taxă de câte 30 fl. atâtă oraşulă armenescă Gherla, câtă şi comitatulă Solnocă-Dobeca. (Audi acolo! Ună comitată românescă să se înscrie ca membru la o societate de maghiarisare în o adunare de câţiva — Să murimă! Să murimă cu toţii!... Der se părea că nu mai avea putere. Capulă îi cădii pe pieptă, lacrămile îi veniră în ochi, şi acestă câne, domnă şi tată, plânse şi deabia grăi: — S’a isprăvită! s’a dusă şi celă din urmă Rege ală Daciei! Apoi, ca şi cum i-ar fi rămasă o ultimă speranţă în greutatea durerii lui grăi: — Să vină fiică-mea. Servitorii alergară la frapară, unde era corulă, şi după câteva minute se văc|u Dochia înaintândă spre tatălă său, galbenă ca cera, cu privirea rătăcită ca de nebună, cu buzele tremurândă... Ea rămase în piciore, privindă fără a vede, auc}indă fără a înţelege, er bă-trânulă Rege se sculă de josă, o strînse la pieptulă lui, şi-i şopti încetă: — Fată!... a venită cesulă din urmă! 0 să moră, o să murimă. Fată, să mă îngropi la ună locă cu toţii... cu fiulă meu... cu ai mei., căci pote... pote să ne deşteptămă vre-odată... şi să fimă împreună!... („ Convorbiri literarcu.) Duiliu Zamfirescu. Unguraşî, fâri a fi de faţă pote chiar nici ună Română! Mari suntă minunile lui Banffy-paşa! Românii să protesteze în contra acestui actă satrapescă!) S’a aprobată hotărîrea de a se da dreptă de pensiune notariloră de cercă Kozma Miklos şi Roth A. socotindu-se dela 1 Ianuariu 1872. Totodată voră fi provocaţi şi ceialalţl notari de cercă mai bătrâni, ca cererile de asemenea natură să şi le insinue în decursă de 30 de cjile. S’a acordată comunei Copîlnică-Mă-năştură puterea de a’şl esarenda din mână liberă dreptulă de cârciumărită şi de vămuire la târguri. S’a primită propunerea comitetului permanentă de a se anula a-legerea de primară din Căţcău, sub pretextă că representanţa comunală n’a fostă constituită după cum se cuvine. Advocatulă din Deşiu Leszai Lâszlo, după cetirea unoră acte, a cerută să se ordone cercetare disciplinară contra fi-solgăbirăului cercului Deşiu. Bokros, contele Kornis şi vice-şpanulă au vorbită în favorulă fisolgăbirăului, care fu absolvată cu 55 voturi contra 1. CiuctL Adunarea comitetului administrativă s’a ţinută la 20 Februarie n. sub preşedinţa fişpanului Miko Bâlint. Din raportele presentate la acestă adunare estragemă următorele date : S’au estradatăîn decursulă lunei Ian. pentru România: 3 paşaporte pe câte 15 4ile, 290 pe câte ună ană. Au incursă în tesaurariatulă statului ca pedepsă pentru contrabandă de vite 149 fl. 23 cr. Starea sanitară a locuitoriloră în decursulă lunei Ianuarie a mersă spre mai rău, decâtă în Decemvre. Epidemia vărsatului a bântuită în 8 comune, s’au bolnăvită 284 copii, dintre cari 5 au murită, 64 stau încă sub cură. 'An comuna Giurgeu-Remete s’au bolnăvită de scarla-tină 179 indivi4l, dintre cari 62 au murită. In comuna Giurgeu-Szârhegy au suferită de inflamaţiune de gâtă 15 copii, dintre aceştia 6 au murită. S’au încassată în darea directă 9956 fl. 55 cr., au rămasă restanţă 71,477 fl. 41 cr. In darea militară s’au încassată 797 fl. 20 cr., restanţă au rămasă 2425 fl. 49 cr. Din causa epidemiei s’au închisă şco-lele pentru luna Ianuarie în 6 comune. SSlagiă. Starea sanitară a locuitoriloră în cursulă lunei Ianuarie a mersă forte rău. Epidemiile au fostă la ordinea clilei. Din causa acestora s’a sistată învăţământulă în mai multe comune, s’au oprită jocurile, precum şi ori-ce altă soiu de întruniri. Intre vite epidemiă n’a bântuită. Numai în Derja mare s’a ivită rîia în o turmă de 90 oi, cari au fostă puse sub pază. Restanţa de dare cu finea anului trecută a fostă de 421,263 fl. 18 cr. S’au incassată însă în luna lui Ianuarie cu 2805 fl. 89 cr. mai multă ca în Ianuar. anulă trecută. Au murită în urma diferiteloră bole epidemice din întregă comitatulă 66 per-sone. Stupăritulu. Voila, Ianuarie 1888. (Urmare) Cumcă ce folosă ne pote aduce stu-păritulă raţională şi cumcă renteză-se să-lă cultivămă, o potă spune stuparii, că cu puţina ostenelă, ce o vomă pune cu cultura stupiloră, ni se resplătesce în-4ecită. Cumcă comitetulă şcolelortt grăniţă-rescî a. înţelesă acesta, se vede şi de a-colo, că la 7 şcole ll-a donată coşniţe practice, er cu învăţătorii a ordinată cursuri de stupărită, unde aceştia au avută ocasiune să’şl câştige cunoştinţele de lipsă la cultura raţională a stupiloră. Ar fi timpulă ca atâtă în direcţiunea acesta, câtă şi pentru introducerea industriei de casă, să facă începutulă şi vener. consistorie, sistemisându-se câte ună profesoră de industriă la institutele preparandiale, precum şi construirea unei stupine pe lângă acelea, în care să se manipuleze stupăritulă raţionalii şi de unde fiitorii învăţători şi preoţi să’şl potă câştiga cunoştinţele de lipsă. Acesta însă ar trebui să se facă câtă mai curând, să nu se aştepte alţii ca să o impună, ceea-ce încă nu va fi departe, căci „reuniunea regnicolară a stupariloră“ în adunarea generală, ţînută la 25—28 Augustă a. c. în Alb a-regală, la care a luată parte si Maday Izidor, cousiliară ministerială de secţiune, a adusă conclusulă: ca să se susţemă o representaţiune la minis-trulă de culte şi instrucţiune publică, pentru introducerea în modă obligatorii a propunerei stupăritului raţională, atâtă în teoriă, câtă şi în praesă, în preparan-diele din ţeră. Acesta de sigură că va şi urma mai curând seu mai târ4iu .... „Latina gintă e o regină.....Ea merge în fruntea altoră ginte. “...cântă ma- rele poetă Alexandri, să dovedimă, că nu totă de silă facemă ce facemă — deşi în interesulă nostru. Ună bună serviţiu va face spre sco-pulă acesta opşorulă confratelui Deganu, atâtă pentru institutele preparandiale cât şi teologice, căci într’acesta se voră afla tote îndrumările de lipsă la cultivarea stupăritului raţională. Voră trage mare folosă şi toţi aceia, cari pănă acum s’au ocupată cu stupăritulă într’ună modă primitivă, precum şi fraţii învăţători, preoţi şi alţi inteligenţi şi toţi aceia cari voiescă să se ocupe de aci înainte cu stupăritulă raţională. Nu mai puţină folosă voră trage elevii şcoleloră repe-titore, decă li se voră esplica şi arăta şi în praxă cele Învăţate din opşorulă de faţă; er poporului de rândă să i se es-plice în prelegerile de seră, despre cari amă vorbită cu altă ocasiune. Altcum şi cartea e întocmită într’ună modă de totă practică, încâtă manipularea cu coşniţele inmobile (ori mai bine cu fagurii inmobilî) s’a pertractată la ună locă cu a celoră mobile, ca să nu fiă silită stuparulă a căuta la ună locă manipularea cu acelea, er la altulă cu acestea, ci află îndată atâtă modulă de manipulare cu unele, câtă şi cu altele, ce este de totă practică şi avantagiosă. Ună mare avantagiu are acestă carte faţă de altele şi prin practica şi nimerita ideă de a tipări figurile în broşură separată la finea cărţii, pe carea lecto-rulă cetindă în carte, o pote pune în-naintea ochiloră, şi vorbindu-se despre cutare figură nu e silită a răsfoi prin carte spre a privi figura, după cum se întâmplă acesta cu figurile intercalate în textă, când descrierea figurei trece pe pagina următore — ci o are înaintea sa. Afară de acesta preţulă cărţii încă este forte moderată — ceea ce încă s’a putută ajunge numai prin sprijinulă mo rală şi materială ală Ilustrităţii &-d-lui Baronă Ursu, şi adecă 35 cr. cu_ 5 cr. porto poştală, şi se pote p^^ atâtă dela autorulă în Vieţelă 1 Branyiccka), câtă şi dela subscris'10 * u. Also szombatfalva, căruia i-a p disposiţiune autorulă câteva esenusa; Alte broşuri de cuprinsulă acestehrală vândută cu preţuri îndoite, din car^ gg resultă, că pe autoră nu pofta de ’ tigă, ci numai simţulă curată de area pândi acestă ramă productivă şi i toră ală economiei şi la poporală f pro — l’a îndemnată la edarea opului dedate Deci cei ce dorescă a ave t ,je_ opşoră grăbescă cu procurarea lui, i A mai târ4iu predându-se în comisiur . brariloră se nu fiă siliţi a’lă cui:U^1 mai scumpă, ce de regulă se întâi ou- Altcum dela sprijinulă ce va în — pina acestă opşoră din partea publicL română, va depinde încuragiarea seu descuragiarea acestui tînără specialistă în ramulă stupăritului. (Va urma.) întâmplări diferite. Arşi de vii. Duminecă în 7 (19) Februarie, Ioană Nană din Râşnovă, du-cându-se la biserică cu soţia sa, au lăsată închişi în casă trei copii în vârstă sub 5 ani. Când s’au întorsă acasă, au găsită pe unulă din copii jumâtate scrum; i se aprinsese hainele de pe elă dela foc şi arsese. Pe ceilalţi doi copii i-au găsită înecaţi de fumă. — La 15 Februarie n. locuitorulă Bol5ni Mihaly din Ap aţa se dusese de acasă împreună cu nevastă-sa, lăsândă închisă în odaiă pe fiiulă loră de 5 ani. Când s’au reîntorsă aflară pe podeala casei cenuşa nefericitului copilă, căruia, precum se crede, i s’au aprinsă hainele de pe elă jucându-se cu foculă şi fu în urma acesta cu desăvârşire arsă şi prefăcută în tăciune. — Totă în acestă comună doi copii ca de vre-o 4 ani ai locuitorului Szabo Ja-nos, aflându-se numai ei de ei, începură să’şi aprindă ţigări. Din aprinderea ţigă-riloră s’au aprinsă şi hainele unuia din copii, căruia i-au arsă piciorele şi pân- tecile. Decă nu l’ar fi mântuită nisce omeni de pe stradă, ar fi arsă pote cu totulă. Nefericita victimă e încă în vi-eţă. — Când se voră învăţa odată minte părinţii d’a nu se face culpabili de a-tâta negligenţă? Poşta atacată. In 6 (18) Februarie căruţa poştii ce venea dela Sepsi-Sân-Georgiu fu atacată aprope de Bicsadă de ună răufăcătoră sdrenţosă. Visitiulă poştei îi dete o lovitură cu biciulă peste capă, mâna apoi caii în gonă şi ajunse în Bicsadă fără să i-se întâmple ceva. Locuitorii au eşită cu lemne şi cu fur-coie în urmărirea tâlharului, der nu l’au găsită. încercare de sinucidere. Protocolistul dela judecătoria penală din Braşovă, d. Gross, şl-a tăiată Mercur!, pe când se afla la baia de abură, vinele unui braţă. Der fiindă că nu’şi tăiase arterele, fu descoperită şi dusă în spitală înainte d’a i-se fi scursă sângele. Motivulă încercării de sinucidere nu se scie. SCffil TELEGRAFICE. (Serv. part. ală „Gaz. Transri) Pesta, 25 Februarie. Car ol Trug-mayer, inspectorulu şcolarii din Zips, a fostu arestata pentru falsificare de poliţe. Petersburgfl, 25 Februarie. In cercurile politice domnesce părerea, că comunicatulu trebue se mulţumescă pretenţiunile cele mai estinse ale Austro-Ungariei. Mai departe nu pote merge iubirea de pace a Rusiei. Aci domnesce cea mai mare irita-tiune contra Austro-Ungariei, fiindcă lucreză contra depărtării Cobur-gului, er în contra Germaniei, fiindcă în fiecare efi face sca4ă cursulu rubleloru. Ministrulu de finanţe e desperată. DIVERSE. Ce s’a făcutu cu Stanley? Din Bruc- seti ' •' ' y ■. data de 20 Febra- osultatulă aţîţărei; nici .-v .^0 a o restignire, der „să trăiescă genei. f0 p0 Traiană Dodau, care a răsunată şi ceriu şi pe pământă, etă glasulă urei de care viseză creerii procurorului. Vomă vedea sfirşitulă, guvernulă îlă scie înainte. Celă cu inima curată, dreptă, celă consciu, că datorinţa şl-a făcut-o bărbătesce; generalulă Traiană Doda şi cu elă toţi Românii cu inima la locă, potă ascepta liniştiţi sfârşitulă acestui procesă monstruosă nouă şi ur-maşiloră noştri; însă pasulă generalului Traiană Doda ne va servi totdeuna de învăţătură, că pentru drepturile poporului română să nu trîcnimă dela nici o j ertfă. CoriolanQ Brediceanu .m. u. vt ori . Lire turcesc!. . Imperiali . . . Gralbinî .... Scris. fonc. „Albina“ 6% n , » 11 U Rubie Rusesc! . . . Discontulă .... 0.41 1) ii 10.02 11 11 11.32 11 li 10.32 11 1) 5.88 11 ii 101.— 11 11 98.— 11 îl 107.— 11 67 2- -8% Pe anii O.oo 10.05 11.37 10.87 5.92 102.— 99.— 108.— Cursulâ la bursa de Viena din 24 Februarie st. n. 1888. Renta de aură 4% ■ • .......... Renta de hârtiă 5°/0................. Imprumutulă căiloră ferate ungare . . Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (1-ma emisiune) . . . Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (2-a emisiune) . . . Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (3-a emisiune) . . . Bonuri rurale ungare................. Bonuri cu clasa de sortare .... Bonuri rurale Banată-Timişă .... Bonuri cu cl. de sortare ............ Bonuri rurale Transilvane............ Bonuri croato-slavone ............... Despăgubirea pentru dijma de vină un- gurescă ........................ Imprumutulă cu premiulă ungurescă . Losurile pentru regularea Tisei şi Sege- dinului................... Renta de hărtiâ austriacă............ Renta de argintă austriacă .... Renta de aură austriacă.............. LosurI din 1860 ,.................... Acţiunile băncei austro-ungare. . . . Acţiunile băncei de credită ungur. . . Acţiunile băncei de credită austr. . . GalbinI împărătesc! ... ... Napoleon d’orl....................... Mărci 100 împ. germane............... Londra 10 Livres sterlinge........... 96.45 82.90 148— 93.70 123.75 103.75 103.80 103.60 103.60 103.75 103.25 99.50 119.50 123 — 77.60 78.80 108.25 133.— 856.— 268.75 268.50 5.98 10.05 62.22V, 126.90 Editoră şi Redactorii responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu. Nr. B3j GAZETA TRANSILVANIEI. 1888. I Farbige Seidenstoffe von 85 kr. pcrfenbet robctv unb ftiicftpcifc gollfrci ba? Fabrtk-llepot G. IKenneberg (f. F. f^oflicferant), Zurieli. lîTuftcr umgebcnb. 2Sriefc (0 Fr. porto. Weisse Seidenstoffe von 65 kr. bis fi. (ţ.^0 per îltetcr (ca. (20 (£>ual.) nerfertbet robem mxb ffiteftueife jollfret bas Fabptli-Depot G. Henneberg (F. F. Boflieferant), Ziirftch. iîlwftcr umijcfyenb. 23riefe (O Fr. porto. 20,24—2 FAEMACIA I. PSERHOEER VIENA, Singerstrasse Nr. 15 la „g o 1 d e n e n Reiclisapfe 1“. 188,12-12 Pilule pentru curăţirea sângelui, mai înainte numite „Pilule universale'1, merită cu totu dreptulu numirea din urmă, de ore-ce în faptă nu esisţă aprope nici o bolă, la care nu ar fi probată în mii de caşuri efectulu loru miraculosu. In caşurile cele mai cerbi-cose, la cari,multe alte medicamente s’auîntrebuinţată înzadarft, s’a dobândită cu aceste pilule de nenumărate ori şi după ună scurtă timpă deplină însănâtoşare. I cutiâră CU 15 pilule 21 cr., I sulu cu 6 cutiore I fl. 5 cr., la trimiteri nefrancate cu rambursă I fl. 10 cr. Trimiţându-se preţuia înainte costă cu espedarea francată 1 sulă cu pilule 1 fl. 25 cr., 2 suluri 2 fl. 30 cr., 3 suluri 3 fl. 35 cr., 4 suluri 4 fl. 40 cr., 5 suluri 5 fl. 20 cr., 10 suluri 9 fl. 20 cr. — Mai puţină de ună sulă nu se pote trimite. Au in cursă o mulţime de scrisori, prin cari consumatorii acestoră pilule mulţămescă pentru redobândirea sănătăţii loră după cele mai diferite şi grele bole. OrI-cine a făcută odată încercare, recomandă acestfi medicamentă mai departe. Reproducemd aci câteva dintre multele scrisori de mulţămită. Leonţ/ang, 15. Maiu 1883. Prea onorate Domnule! Pilulele D-v. producă. adevărată minune, ele nu suntă ca alte aşa de multe medicamente recomandate, ci ele ajută întru adevSru aprope la tote bolele. Din pilulele, ce am fost comandată la Pasci, am împărţită cele mai multe la amicî şi cunoscuţi şi au folosită la toţi, chiar şi person’e de o etate mai mare şi cu diferite bole şi defecte au dobândită prin ele, deşi nu perfectă sănătate, der totuşi o îmbunătăţire însemnată, si voescă a urma cu întrebuinţarea loră. Te rogu der a-mi mai trimite încă 5 suluri. Din parte-mi şi dela toţi, cari amă avută deja norocirea prin pilule D-v. a ne redobândi sănătatea, primiţi cea mai cordială mulţămită. Martin Deutinjer. Sega Sîl.-t/yârf/y, 16 Februariu 1882. Onorate Domnule! Nu Ve potă esprima în destulă cordiala mea mulţămită pentru pilulele D-v. de ore-ce pre lângă ajutorulă lui D-cJeu, consorta mea care deja ani îndelungaţi a suferită de miserere, s’a vindecată prin pilulele D-v.. şi cu tote că şi acum trebue din când în când se întrebuinţeze din ele totuşi sănătatea ei s’a îmbunătăţită întru atâtă. în câtă ţ>6te se-şî verjă de t6te ocupaţiunile ei cu vioiciune juvenală. Acestă a mea mulţămită Vă rogu a o întrebuinţa spre binele tuturoră celoră cari suferă , şi Ve rogă totodată, ca să-mi trimiteţi din nou 2 suluri pilule şi 2 bucăţi săpuiiă clii-nezescă. — Cu deosebită stimă, supusă. Alois Novak, prim-grădinară. Stimate Domnule! Presupunându, că tote medicamentele D-tale voră fi aşa de bune, ca rtnniiiitiilu hahamii contra degerăturiloru. care în familia mea a făcută unu sfârşită grabnică la mai multe umflături de degerătiiră, m'am decisă pe lângă t6tă neîncrederea mea în aşa numitele mijloce universale de lecuire, a lua refugiulu la pilulile curăţitore de sânge ale D-tale, ca prin ajutorulă acestoră mici globulele se bom-bardeză la emorrhoidele, de cari suferă de ani îndelungaţi. Nu esiteză de locă a vă mărturisi acumă, că suferinţa mea învechită după o întrebuinţare de 4 săptămâni a încetată cu totulă, şi că recomandă aceste pilule în cerculă cunos-cinţeloră mele cu celă mai mare zelă. Nu am nimicii în contră şi decă vei face întrebuinţare în publică de aceste ale mele şire, însă fără de subsemnarea mea. Viena. 20 Februariu 1881. Cu înaltă stimă C. v. T. Balsamii contra (legerăturei de I. Pser-liofer, de mulţi ani recunoscutu ca celti mai siguru remediu contra suferinţe-loru de degerătură de rotii felulu, precum şi spre vindecarea ranelorft învechite etc. 1 borcănelu 40 cr.. cu trimiterea francată 65 cr. Balsamii contra guşiloră, remediu de încredere spre lecuirea umflăturiloru la gătă. 1 fiacru. " •’ «rea Esenţă pentru ochi de Romershausen, 1 butelia 2 fl. 50 cr., 50 cr. ‘/o butelia 1 fl. '< Prafu contra asudării picioreloră,. ^ cu tiă 50 cr. cu trimiterea franc?, 27K Prtmadă de Tanocliinin de ; de mm şira de ani recum s ^ ca cea mai buna w o parte vedenia o pou-Plwtru ţrot săurtolo, la stătu, care cele mai bune puteri ale ^. -f lovitură şi împunsă, la totu statului le aplică întru a construi pe temelia a doua mari ficţiuni, ca pe dou6 petri unghiulare , dintrunu conglomeraţii de diferite elemente naţionali — unu pomposU stătu artificialfl-naţionaln; er d’altă parte vedemu poporele înoate» nate în „libertatea maghiară^, dintre cari poporă unuia, cela mai însemnată, acolo unde se pot© şi întru câtu i se mai pote, întrepnne alţi său veto solenel în contra acestei politice de stătu. Ast-felu vedemu, cum acestă politică de stat, d’o potrivă greşită în fundamentele sale, ca şi în scopurile finali, împinge prin măestriă într’unu ominosft conflictu a-cele douS popore, cari Provedinţa pare porto poştalii cu mulfu altuia cu inte- sc| de bube rele şi la umflături inie, ce se spargă periodica la pita, la degeta, la rănile şi aprinde-le ţiţe şi la multe alte suferinţe jesta soiu, s’a probata de multe 1 borcaim 50 cr., cu trimiterea ată 75 cr. niversalâ de curăţeniă de A. W. di. Una remediu de casă esce-contra tuturora urmărilora diges-i stricate precum: durere de cap, elă, cârcei la stomacli, acrelă în g suferinţe haemoroidale, constipa--jj) etc. 1 pacheta 1 fl. . irantwein 1 butelia 60 cr. 11 J tote specialităţile farmaceutice indice, şi la casa, când unele din aceste "a cerere cu promptitudine şi câta se 1 Aieză iute, decă se trimite pre- bine prin mandată poştalii) este Lu la trimiteri cu rambursă. O00000€»0000000000000000OOOOOOOCKXXXXXXXXX> Care este cea mai bună. hârtia pentru ţigări? mi tmnout' Acestă întrebare forte importantă pentru fiă-care fu-mătoru de ţigări s’a stabilita dej a în modula cela mai ne dubiosa. Nu este reclamp J~ golâ, ci una fapta £ constatata prin autorităţi scientifice de primula rangu '"d P6 basa analisei com-parative a diferite-lord bărtii de ţigări ■ , mii— .......unim ma^ bune, ce se află WmiiieiâS Încomerţu, căbărtia \ de ţigăiri ORi CC COKTRAFACCRE A ACESTCi HARTii SC VA URMĂRI CONFORM uoiii MG8D(B891ldiaaM0M R® ^ 0 Qfl 0® 7 U FratîI BRAUNSTEIN StNMIti fABRICANTi ----Pmis------- SCOC n SRARCtn »iSMIKCR „LES DERNIERES CARTOUCHES» „D0R0BANŢULtî“ din fabrica BRAUNSTEIN FRfiRES la Parisu, 05 Bou leva i*«l Fvelmaim. este cu deosebire cea mai uşoră şi cea mai escelentă. După ce s’a stabilita acesta între altele prin Dr. Pohl, profesorala facultatea tecli-nică în Viena, Dr. Liebermann, profesoi-a şi conducetova ala stabilimentului chemica de stata în Budapesta, şi o analisă comparativă, făcută în luliu 1887 după puncte de vedere nouă liigieiiice de cătră Dr. Soyka, profesoi-a de Hygieniă la Universitatea nemţescâ din Praga, a produsa chiar resultatula strălucita, că hărtiele de ţigări ,,LC8 dernieres Car-touches“ şi „Dorobanţulă“ sunta cu 23—74°/u mai uşore, şi că împărtăşeşte fumului de tutuna cu 23—77% mai puţine părţi streine, ca celelalte hărţii analisate. Veritabilă este numai aceeaşi hărtiă, a cărei Etiquetă semSnă cu desemnula aci imprimata şi care portă firma Braunstein Freres. Fabrica a deschisa una deposita pentru veneţare en gros a hârtiei de ţigări şi a tu-buriloru pentru ţigări 193,50—10 lllEN. II. Bez., legerle^asse Mp. §, si se află aceste articole la tote firmele mai mari, cari au de vendare asemenea mărfuri. No. 1147 ex 1887. 12,8-3 EDIGTfl. Ioanu Curca, gr. cat. din Ho-morodfi, a intentata procesu ma-trimon. contra muierei sale Maria născ. Comand, carea cu necredinţa l’a părăsita de mulţi ani, şi a căreia ubicaţiune este necunoscută. Deci Maria I. Curca născ. Co-manu gr. cat. din Homorodu prin acestă Edictu se citeză .şi provocă, ca în terminu de una ana, dela prima publicare, se se presenteze la presidiula forului matrimoniala gr. cat. de I instanţă a Vicariatului Făgăraşului, spre a fi eonfrontată cu bărbatulu său şi a răspunde la acţiune, că la din contră, procesului i se va da cursă libera şi densa va fi înlocuită prin urnă cura-torfi ad actum. Făgăraş a, 28 Dec. 1887. Alesandrn Mica, Vicarii forau, şi preşedintele forului matrim. gr. cat. de I instanţă. o O c o c3 S CC >*HI d F1 o iQ d i nef vi ■ H i> S ,i-i s S ^ s p p p 2 ® >S cS •—• 1 s. C5 9 JD O-i li & 21 2 22 ga =e 3 § ® o .2 53. ”1 " 2 § 2 2 s I ’§ ® ‘S CU ’p Pi p r ce S 9 O ** 02 cc cş CU « ce ce -.n ce o CC . Ss ‘o > p o ce v- >p >3 O w 7P P* >ce o ce o 'i ~>p o o S-l p >ce P .= 3 S 'O ce -4-a CO O O .- 3 O tto O p p o ■ji s o O) 'o ^ O O ce g Qj --£3 j3 P £ p O Ou p* ’S p p O * rr, O o p P £ P £ >- g, 5b Pi 5) P îc >ce ^ .'a I X £ « o ^ CD O 5 co S ce ° © g ^ 3 S ce ^ îu P ce .ce >ce ^ .P p JP Ph P S5- .5 a o Q >i> >ce ce CC- o yp -ţe -(-a O Eh >ce p ® p 2? SC- p -te P fi . — O o p p t/j r~. *» , cu 3 tr. a? ce >p p ce 2 N K fl ce O) P rK S- ce 4: tz Tipografia A. MUREŞIANU, Braşovfi.