«, Admiiistratmiea Hpografla:
}, piaţa mare Nr. 22.
Scrisori nefrancate nu se pri-mescu, Manuscripte nu se re-trimitu!
Birourile de aînncim:
Braţovu, piaţa mare Nr. 22.
Inserate maiprimescu în Viena: Budol/Mosse, Haaxenxtein & Yoţ/ler (OtteXaas).Uemrieh SchalelÂlois Berndl,M.Dukes, A.Oppelik../. Dan-neberfi; în Budapesta: A. T'. fiold-benjcr, Anton Mezei, Eckstein Ila-nat; înFrankfurt: G.L.Daube; în Ham-burg: A. Steiner.
Preţulu inserţiunilorfi: o seriă garmonrtu pe o colonă 6 cr. p 30 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai clese după tarifă şi învoielă. Reclame pe pagina IlI-a o se-. riă 10 cr. v. a. seu 30 bani.
„Gazeta" iese în fie-care <p-
Abonamente neutru Anstro-Dngaria
Pe unu anu 12 fl., pe şese luni 6 fl., pe trei luni 3 fl.
Pentru România şi străinătate:
Pe unu anu 40 franci, pe şăse luni 20 franci, pe trei iuni 10 franci.
Seprenumeră la tote ofi-ciele poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori.
Abonamentniă pentru Braşovu:
laadministraţiune, piaţa mare Nr. 22, etagiulu I.: pe unu anu 10 fl., pe şăse luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Ou dusulu în casă: Pe unu anu 12 fl., pe şese luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Unu esemplaru 5 cr. v. a. său 15 bani.
Atâttl abonamentele câtă. şi inserţiunile sunt a se plăti înainte.
Nr. 32.
Braşovti, Sâmbătă, 13 (25) Februarie
1888.
Jnleuln ie 50 ie ani
alU	*
„GAZETEI TRANSILVANIEI".
Borşa, Februarie 1888.
Totă suflarea şi totă făptura românescă se bucură de jubileului de 50 de ani alu celei mai preţuite şi mai bătrâne foi române în Ardealu, Bănatu şi Ţâra un-‘ gurescă, alu „Gazetei Transilvanieiu.
Decă acestă foiă, care a re-presentatu în totă vieţa sa dorinţele poporului românu, în împrejurări atâtu de funeste a ajunsă vieţa de 50 de ani, putemu privi cu încredere în viitorulu şi trium-fulu nostru.
Primiţi — deşi mai târcţiu — căldurosele mele felicitări de jubileu, dorindu ca actualulu eiBe-dactoru se vedă realisându-se dorinţele întemeiătoriloru foiei, care suntu şi ale nostre.
Trăiescă „Gazeta Transilvanieiu şi sprijinitorii ei!
Eliseu Barbosu. învăţătorii.
Procurorulu reg. din Tergulu-Mureşului intentându procesă de pressă „ Gazetei Transilvanieiu pentru doi articulî apăruţi în vera trecută, tribunalulu de aici a înmânată erî directorului foiei nostre Dr. Aurel Mureşianu şi redactorului Ştefană Bobancu ur-mătorulă actă de acusaţiune însoţită de-o citaţiune, caii în traducere românescă sună astfelă:
ad. Nr. 5687 — 1887. k. ii.
Onorată tribunalu rcgescu ca tribunală de pressă cu juraţi!
Terminându-se cercetarea pornită în urma acusării onor. d-nă procurorii superiorii reg. din Târgulă-Mureşului, făcută. în 26 Octomvre anulă trecută sub Nr. 5111 din causa espresiuniloră aţîţă-tore de ură contra naţiunei maghiare cuprinse în articulii de fondă publicaţi în foia politică euotidiană „Gazeta Transilvaniei^ ce apare în Braşovă, în Nr. 176 dela 24 Augustă a. tr. sub titlulă „Bra-şovti 11 Augustă 1887“ fără subscriere, mai departe în Nr. 179 ală aceleiaşi foi sub titlulă „Braşovă 14 Augustă 1887“ erăşî fără subscriere, şi predată în 2 No-nmvre an. trecută sub Nr. 26, aşternă în următorele
ac tu Iii meu de acusaţiuue.
I. în articululă de fondă apărută în „Gazeta Transilvaniei“ Nr. 176 fiindă vorba de Maghiari, se cuprindă următorele espresiunl:
1)	„în trufia tont ameninţă cu cutro-pire şi pe Română ca şi pe Sasă, şi pe Serba ca şi pe Slovacă, decă nu întră in „marea naţiune“ şi decă nu se adapă din „cnlturau lorău.
2)	„Aici îşi află esplicare...... şi
persecutarea, împilarea şi schingiuirea Romanului şi a Sasului, ca şi a Şerbului şi a Slovacului
3.	„Naţionalităţile nemaghiare mun-cescă (ţi şi nopte, indura chinuri şi suferinţe, se slmciumă şi asudă, ducăndă lipsuri şi luptându cu nenumărate neajunsuri, pentru ca cei dela putere să trăiescă splrn-didău.
4.	T Pentru ca adversarii noştri să-şi asigure acestă posiţiunc
esploatândă pe Nemaghiari, terorisâză, persecută, înegrescă şi calumnieză pe cei ce n’au venită dela polele Altailorău.
II.	In articululă de fondă din Nr. 179 ală „Gazetei Transilvaniei fiindă asemenea vorba de Maghiari, se cuprindă următorele espresiunl:
1.	„Au totă voită Ungurii să sugrume vocea Românului ardeleană, se facă din-tr’insulă ună Hotă politică
2.	...s’crn jurată a nu’lu mai lăsa (pe Română) să trăiescă ca Română în acestă ţâră. “
Espresiunile mai susă citate cuprinse în articulii de fondă din numerii de mai multeorl amintiţi 176 şi 179 ai foiei politice cuotidiane „Gazeta Transilvaniei conţină fiecare de sine astfelă de afir-maţiuni, cari suntă de natură a aprinde ura în contra naţiunei maghiare şi astfelă constituescă o aţîţare la ură, prin urmare involvă faptulă amintitului de-lictă prevăzută în § 172 alinea a doua a codului penală.
In decursulă cercetării fiindă ascultată redactorulă responsabilă Dr. Aurel Mureşianu, a depusă cu privire la arti-colulă de fondă din vorbă apărută în Nr. 176, că acestă articulă s’a scrisă în absenţa lui de cătră coredactorulă Ştefană Bobancu şi cmncă densulă (redactorulă-şefă) a dispusă se-lă scrie cu aceea îndrumare, că trebue să se răspunejă la articululă apărută în „Nemzet“ dela 17 Augustă*) anulă trecută, der că în ce modă se răspundă, nu i-a dată cu privire la cuprinsă nici o îndrumare verbală ori în scrisă.
Er câtă pentru articululă de fondă apărută în Nr. 179 a declarată, că elă însuşi este autorulă lui.
Ştefană Bobancu recunosce în cur-sulă cercetării, că densulă a scrisă articululă de fondă apărută în Nr. 176. Cu privire la acesta a depusă: Dr. Mureşianu l’a însărcinată să răspundă la articululă de fondă apărută în „Nemzet“ dela 17 Augustă an. tr., să nu lase fără răspunsă acestă articulă, fără însă ca să-i fi desemnată mai deaprope cum să scrie răs-punsulă.
Pe temeiulă celoră premerse acusă în publică pe Dr. Aurel Mureşianu, redactorulă responsabilă al foiei politice cuotidiane „Gazeta Transilvaniei“, şi pe Ştefană Bobancu, coredactorulă foiei a-mintite, pentru delictulă de aţîţare pre-vădută în alinea a doua a § 172 din co-dulă penală şi care este a se pedepsi după alinea primă a acestui paragrafe.
După acestea pe lângă alăturarea acteloră cercetării, rogă cu stimă pe on. presidiu ală curţii cu juraţi, să binevo-ieseă spre răsplătirea fapteloră comise pe calea pressei, prevădute în citatulă paragrafă ală codului penală, să stabi-lescă diua pentru pertractarea procesului şi să citeze pentru acesta di pe acusaţii din Braşovă, însciinţându-mă şi pe mine.
Dela procuratura reg.
Cluşiu, 20 Ianuarie 1888.
Or. Biro Jânos
procurorii regescă.
*) In articululă din vorbă „Nem-zet“, discutândă luptele dintre Cehi şi Germani, a făcută adecă următorea con-clusiune:
„Decă e vorba să ne pronunţămu asupra unui regimă, atunci noi ne ţinemă de politicii cu judecată dreptă şi cu ra-ţionamentă simplu, cari credă că totde-una mai multă valoreză politica, care mulţâmesce celu puţină pe ună clementă constitutivă, ce susţine statulă, decâtă politica, care nu mulţumesce pe nici unulă şi caută a vindeca răulă unuia cu aceea, că nici ceMlaUă nu-şi câştigă pânea de tote dilele în modă splendidău.
Nr. 139-1888.
Presentulă actă de acusaţiune îlă înmâneză acusaţiloru şi procuraturei reg. din Cluşiu ca acusatoră publică cu acea> însemnare, că pentru pertractarea procesului dinaintea curţii cu juraţi am fic-sată diua de 14 Martie înainte de amedl la 9 ore, pe care di citeză pe procuro-rulă reg. ca acusatoră publică şi pe acusaţî în -sala tribunalului reg. din Cluşiu (Kolozsvâr foter Br. Bannfiy pa-lota) mai adăugândă, că despre acesta am însciinţată totodată spre scopulă chiămării membriloră juriului şi pe pri-marulă liberei cetăţi reg. Cluşiu.
Cluşiu, 20 Febuuarie 1888.
Tribunalulă reg. din Cluşiu, ca preşedinte ală tribunalului de pressă cu juraţi: Peterffy Domokos.
Situaţiunea Elveţiei într’unâ viiteru râsboiu.
Ţharulu „Genevois“ a publicată, cţilele trecute unu articolu care a produsă o ore-care sensaţiune şi care, după cum se <Jice, se dato-resce unui diplomată străină. Iată acestă articolă:
Pericolele, scrie acestă diplomată, pe cari propaganda anarchistă şi revoluţionară, cu permisiunea autorităţiloră federale şi a guverneloră cantonale, le tolerează pe teritoriulă loră, privitore la Rusia şi Germania, potă într’ună casă probabilă de ună răsboiu să aibă cele mai grave consecinţe pentru integritatea şi independenţa Elveţiei.
Ună ministru germană a şi declarată în Reichstagulă din Berlină, ceea-ce tdtă lumea şcie că Elveţia este, cu consim-ţămentulă său, isvorulă nesecată ală a-narchiei în Europa. Elă a disă chiar, că numai prin mijloculă poliţiei secrete germane în Elveţia, Germania a putută să descopere şi să împedice comploturile urzite acolo, şi acesta fără să fi primită dela autorităţile federale o asistenţă, pe care amicia naţiuniloră ar fi justificat’o şi sanc-ţionat’o cu tote acestea.
Acelaşă ministru a mai adăogată, că totă prin mijloculă acelei poliţii secrete ar fi putută înşeiinţa pe Rusia de com-plotulă diabolică preparată la Zurich, pentru asasinarea Ţarului în Petersburg şi pe care complotă Ta făcută să nu reuşească. Elveţia n’are acum amici, precum avea în momentulă tractatului din Viena, când Rusia, cea mai forte dintre Puterile aliate contra Franciei, impedecâ cu ajutorulă Angliei desmembrarea de care era ameninţată Elveţia , asigurân-du’i ast-felă integritatea ei. In timpulă răsboeloră primei republice, Franţa n’a respectată niciodată integritatea Elveţiei. In casulă mai multă ca probabilă ală unui nou răsboiu european , este de temută că Austria şi Germania, care au re-fusată a garanta neutralitatea României, nu voră respecta nici ele pe Elveţia, pe care ele au declarat’o de focară de propagandă revoluţionară. In acestă casă Germania n’ar resista de sigură dorinţei de a’şl apropia ore-carî contoane ale Elveţiei germane, care i-ar conveni din punc-tulă de vedere ală strategiei militare. Să nu se uite, că Neuchatel, ună apana-giu germană, după tractatulă dela Viena, a fostă luată dela Prusia cam forţată în timpulă periodei revoluţionare dela 1847 —1848.
Decă der autorităţile federale ale Elveţiei nu vor începe a’şl pune ordine în casa loră, ea va fi negreşită sfărîmată
f&ră ca ună singură glasă simpatică să se ridice în favbrea ei. Italia, după cum ea face totd’auna, va încerca d’a pune mâna pe ceva şi scumpa nostră Genevă va deveni prada Franciei. Câtă despre Anglia, nici ună guvernă englesă nu va pute să obţie dela parlamentă, după cum s’a întâmplată în timpulă răsboeloră lui Napoleon I., votarea crediteloră necesar® spre a menţine aşa <jisulă echilibru europeană. Ea a renunţată de totă la acestă politică în urma răsboiului franco-german. Sub influenţa masseloră Anglia nu va mai putea dicta niciodată, ca în 1815, prin o simplă conşideraţiune de sentimente, nişte condiţiunl ce ar putea fi profitabile miceloră state din confluentă, şi acesta în favorea vechiloră forme de guvernâmentă, pentru cari democraţia englesă afectează că nu se mai interesează de locă.
Situaţiunea reală este deci critică încâtă este de datoria adevăraţiloră a-micl ai Elveţiei de a o face să audă o voce de avertismentă pănă ce nn va fi prea târdiu.
Trebue să sperămă, că organele luminate ale Elveţiei voră vede în fine lucrurile sub adevăratulă aspectă, că voră usa de totă influenţa loră şi voră face totă posibilulă spre a preveni o catastrofe multă mai iminentă de cum se crede şi care va fi mai desastrosă de câtă îşi pote închipui cine-va în acestă momentă.
DIN SELAGIU.
Se vede că apucătura şiretă de a întrebuinţa portretulu Papei ca mijlocu de maghiarisare a produsă mare turburare între preoţii români gr. cat. din Sălagiu, căci eată că ni se mai trimete o corespondenţă de următorulu cuprinsă:
Roşa S. S. Leo XIII. ca obiectă de speculă pentru Kulturegylet. O societate din Viena în frunte cu D. conte I. K. Majlath editeză posa gloriosului Pontifice Rom. Leo ală XIII., pre care, din inci-dentulă iubileului sacerdotală de 50 de ani, litografată în mii de esemplare, o expedară în tote regiunile lumei catolice pe lângă ună preţă de 1 fl. 10 cr.
De acestă onore am fostă părtaşă şi eu, fiindă surprinsă cu ună pachetă dela postă, pre care nu l’am fostă aşteptată, ba, precum sciu, alţi preoţi români gr. c. asemenea au fostă învredniciţi cu atenţiune sus numitei societăţi trimiţendu-li-se posa, feră a-o fi cerută.
La prima vedere m’am bucurată de ocasiuuea binevenită, der neprecalculată, că am primită imaginea beatissimului Părinte, care prin binecuvântata şi înţelepta sa guvernare face epocă în istoria bi-sericei romane. Ce’ml fii însâ mirarea când mai târziu a trebuită s& mă convingă, că vinderea posei Sânţiei sale, a-feră de scopuri pietose a mai avută şi altulă — a câştiga bani de unde să se potă da ajutoră „Kulturegylet“-ului din Ardelă. Aşa se justifică D. Conte, după „Peşti Naplo“ nr. 198 a. c.
Este o dicală: „De ce unulă se în-graşe, altulă piere. “ Scopurile „Kultur-egyleturiloră“ potă să convină dorinţe-loră şi aspiraţiuniloră nobilelui Conte, care în opulă său „A Majlath csalâd tra-gădiâjaw se afirmă ca descendintele unei familii de Ceangăi din Moldova, cu tote că istoria scie deduce altfeliu genealogia Mailatieştiloră veniţi în Ardeală. D-sa p6te pune la cale ca obiectă de speculă kulturegyletistă chiar şi posa S. Părinte

Nr. 32
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
Leo ală XHL Acesta este b unulă gustă ală d-lui conte, der, fără să am motive de a-lă invidia, să ne ierte d-lă conte et. compania, decă domnimea dela putere ne constringe pe cale, aşa numită legală, a contribui miile cu sila în ajutorul unor scopuri ce au tendinţă a ne sdrobi cu banii proprii, vomă sci ocoli doră mijlocele in-vescate în costumă câtă de ademenitorii, ou scopulă vădită de a ne duce pe alune-euşă cliiar în lumina dilei.
Românii de bună voiă nu-şî voră da banii ca se fiă ajutorate societăţi ce şi-au ales devisa a nimici limba şi datinele nos-tre strămoşesc!. Nu ne trebue nici chiar posa S. Părinte pe lângă ună astfelă de preţă odiosă. Oii ce fericire pământească vomă declina-o mai bine, decâtă se dămă mână de ajutoră la scopuri ce pretindă să jertfimă ună tersaur, care strămoşiloră noştri ll-a fostă mai scumpă chiar şi decâtă vieţa, loră. De câte ori aş aderă vomă! intimpina încercări de ademenire şi ispite, fiă sub ori ce formă, nu vomă pregeta a striga unulă altuia; „hic niger est, hune tu Romane caveto! “
Posa o-am ri trimisă de unde a venită. Vomă sci noi să nl-o procurămă şi din altă lo că, fără a contribui prin a-cesta pentru scopuri duşmane nouă. Cred că voră urma şi alţii unui:
Preoţii din Sălagiu.
Unu gheşeftu militarii în Rusia.
In Rusia se vorbesce multă de o afacere, care semănă forte cu aceea care ocupă acum atenţia publică din România. Etă în resumată acestă tristă afacere :
D-lă generală Blagoeff a avută să facă nisce aprovisionărî pentru garniso-nele din Caucas; militarulă s’a înţelesă cu nisce anteprenori şi şl-a sustrasă din suma alcătuită pentru provisionări suma de 750,000 ruble , adecă ceva ca
1,825,000	lei. Din nenorocire pentru hoţi, afacerea s’a denunţată şi au ajunsă la urechile autorităţiloră competente. Ge-neralulă a fostă dată judecăţei, der ' a doua di după ce s’a pronunţată comisi-unea militară, care l’a trimisă înaintea consiliului de resboiu, generalulă Bla-goeff s’a împuşcaţii.
Suntă sgomote sinistre privitore la acestă sinucidere dramatică; se elice că sera în ajunulă morţei generalului a venită la densulă fratele său col. Alexandru Ivanovicî Blagoeff' care i-a vorbit forte crudă de afacerea sa şi apoi i-a remisă ună revorveră cumpărată, fii-cendu-i:
— Credă că înţelegi bine. că Gestiunea de onore pentru familia ta atârnă de tine. N’ai de făcută altceva decâtă să te impusei. Şi generalulă a primită sfatulă dată, a acceptată revolverulă întinsă de frate şi şl-a sburată creerii.
In cercurile militare acestă sinucidere se comenteză în favorea sinucisului. Opinia publică asemenea explică mortea militarului într’ună modă favorabilă pentru densulă.
„Mai bine morte decâtă stigmatulă infamiei,“ dică toţi, toţi... şi au dreptate.
Tote bune, der cum rămâne cu mi-lionele furate ? Asta-i asta!
SOIRI li K MliM.
Ministrulu honved/imei a adresată mu-nicipiiloră ună cerculară de cuprinsulă, că ţările coronei ungare au să dea pentru anulă 1888 ună contingenţă de 39,552 recruţi şi 3935 reserviştl de întregire. Din acestă contingenţă se vine pe Ar-deală, Bănată şi Ţera ungurescă 34,753 recruţi şi 3475 reserviştl de intregire, pe Croaţia şi Slavonia 4762 recruţi şi 476 reserviştl de întregire, şi pe Fiume 37
recruţi şi 4 reserviştl de întregire.
*
Fortificarea Focşaniloru în Moldova s’a decisă să se facă câtă de curândă. „Luptau, spune că acestă localitate va fi întărită cu 60 de cupole de oţelă, care voră trebui predate celă multă pănă în luna lui Octomvre. Aceste 60 cupole au fostă comandate în Germania pe preţă de 60,000 lei fiecare, ceea ce ridică numai preţulă cupoleloră la suma de 3,600,000.
5»!
*
Slovacii au suferită o pierdere greu de reparată. Marele loră naţionalistă preotulă Iosef Miloslav Harban a murită în Hluboka. Hurban a jucată ună importantă rolă în 1848/9. A suferită a-restă, a avută procese de pressă, a combătută pănă în ultimele sale momente cu bărbăţia uneltirile de maghiarisare. Hurbană, care ţine cu ună fanatismă vrednică de imitată la naţionalitatea sa, a fostă născută în anulă 1819. Ca autorii are două lucrări însemnate, una politică care tracteză Gestiunea slovacă, şi alta literară. Elă lăsa în urmă’i doi fii: unulă scriitoră şi altulă preotă.
îi*
* *
Precum se raporteză din Cluşiu, pe drumulă dintre Apahida şi Yalasudă s’a furată o ladă cu 25 chilograme dinamită, ce aparţinea firmei Misselbacher din Cluşiu. Dinamita era destinată pentru inspectoratulă mineloră dela Rodna. Făptuitorii nu suntă cunoscuţi.
*
* *
In şedinţa dela 16 Februarie n. a camerei deputaţiloru din Viena s’a adresată ministrului de comerţă următorea interpelare: Comitetulă reuniunei germane naţionale din Ştiria a dată în Gratz la 9 Februarie 1888 următorea telegramă: „Inălţimei Sale cancelarului imperiului prinţă Bismark în Berlină. Noi Ger-
manii ne tememă de Dumne4eu, der de nimenea altulă în lume! Intonămă cu urări acestă mândru cuvântă şi strigămă din inimă recunoscătore : Salute înţeleptului cărmuitoră prin a căruiu putere creatore s’a unită poporală germană, pentru respingerea duşmaniloră dela ţăr-mii Mării Baltice pănă la pofele Al-piloră, salute înaltului erou, care a creată noulă imperiu germană şi care a insuflată în sufletulă poporului germană mândriă şi curagiu; salute prinţului Bismark, marelui erou germană; de trei ori salute !u Acestă telegramă n’a fostă es-pedată de oficiulă telegrafică ci celui care a predat’o i s’a spusă, că nu e potrivită d’a fi espedată. De aceea inter-pelanţii (Nemţi) întrebă pe ministrulă de comerţă: prin ce lege se pote justifica
oprirea espedărei acestei telegrame ?
£
Târgulă anuală de vite ce s’a ţinutţi în dilele trecute în RegJiimilu săsescu a fostă visitată de forte puţini cumpărători mari, pe când vite de vernisare au fostă nespusă de multe. S’au vândută 2975 vite şi 2796 cai.
*
* *
Precum amă amintită, Duminecă sera va fi concertulă d-lui Constantinii Georgescu în sala hotelului Nr. 1. D-lă Georgescu e ună baritonistă, cu voce forte şi cu tote astea mlădiosă în tote nuanţele, şi dulce. D-sa promite a deveni ună escelentă şi de admirată cân-tăreţă. ori ce ar elice unii invidioşi.
*
* *
f Profesorală în retragere dela scola reală şi comercială din Braşovă loanu Stinghe, după o bolă îndelungată şi grea, a răposată a stă dl şi amă înţelesă, că cor-pulă profesorală dela scolele centrale române din Braşovă, cu ocasiunea înmormântării nu-şl va manifesta condo-lenţa sa cătră răposatulă său colegă prin depunerea unei corone, ci banii ce s’ar da pentru o coronă îi va depune ca basă la ună fondă pentru ajutorarea studen-ţiloră săraci dela acestea scole.
Nu putemă decâtă să aprobămă din inimă acestă hotărîre binefăcătore.
Stupăritulu.
Voita, Ianuarie 1888.
(Urmare)
In acestă privinţă credă că va face bună serviţiu ori şi cui, carele voesce să se ocupe cu stupăritulă într’ună modă raţională, seu carele pănă acum s’a o-cupată după sistemulă vechiu, ori mai bine fără nici ună sistemă, opşorulă apărată de curândă în institutulă tipografică din Sibiiu şi întitulată: „ Cursu de stnpăritu11, Prelegeri ţinute cu învăţătorii grăniţărescl la Deva în Februarie şi la Yaida - rece în Iulie 1886 în urma disposiţiunii comitetului administrativă ală scoleloră grăniţărescl
din fostulă regimentă l-iu de graniţă, de Augustinii Deganu , învăţătoră - diri-gentă grăniţărescă, Sibiiu 1887.
Opşorulă conţine 80 pagine şi o bro-şuriţă cu 33 figuri, alăturată la finea cărţii. Cartea e bine adjustă, lucrată cu îngrijire şi diliginţă şi cu •multă cunos-cinţă de causă.
’Şl voră aduce aminte on. cetitori de articolulă publicată de mine în N-rii 156 şi 157 ai acestei preţuite foi în vâra anului 1886, în urma cursului de stupâ-rită, ce l’a ţinută cu învăţătorii grăniţărescl autorulă broşurei de faţă. De atunci a dovedită confratele Degană, că nu este ună plagiatoră, ci că este ună specialistă în ramulă stupăritului, ce credă că o voră întări toţi fraţii colegi, cari au luată parte la cursurile de stu-părită, ţinute în urma disposiţiunii comitatului administrativă ală scoleloră fostului regim. I. română de graniţă în Deva şi Vaida-rece de acestă dextra învăţătoră şi stup ară, precum şi toţi aceia cari voră ave oeasiune a ceti opşorulă edată de dânsulă.
Se înţelege, că şi aci meritulă, de a se fi ridicată confratele Degană pe o treptă atâtă de înaltă în ramulă stupăritului raţională, este ală comitetului administratorii ală scoleloră grăniţărescl .şi în specială ală Ilustrităţii Sale D-lui Baronâ Drsu, preşedinte ală acelui co-mitetă, carele l’a ajutată multă de a se cultiva în acestă direcţiune, trimiţându-lă la esposiţiunea regnicolară din anulă 1885, ca să studieze secţiunea stupăritului, unde se înţelege şl-a amplificată multă cunoscinţele avute pre acestă terenă.
Nu numai cu acestă oeasiune, ci cu multă mai înainte Comitetulă administratorii ală scoleloră grăniţerescî şl-a îndreptată atenţiunea asupra acestui ramă rentabilă şi folositorii, precum şi a altor râmi de economia, îmbărbătândă şi fă-udândă pe învăţătorii cari s’au distinsă într’o direcţiune seu alta.
Interesulă celă viu de binele nernu-lui său l’a dovedită Ilustr. Sa D-lă Baronii şi prin introducerea industriei de casă în scolele grăniţerescî, încă de pe la a. 1879.’; er pentru fetiţe — care o dată au să devină, mame — s’a îngrijită prin deschiderea de scole de fetiţe, unde pe lângă instrucţiune se predă şi lucrul de mână, precum şi instrucţiunea în facerea mâncăriloră etc., pe aceste din urmă insă d-nele învăţătore să nu pregete a pune celă mai mare pondă, căci mâncările bune şi gustose au să desveţe poporală nostru dela aplecarea cătră băutură, căci — după cum s’a disă în alt locă — lipsa de mâncări bune şi gustose : mână pe mulţi omeni la loculă de esândă — în cârciumă. Deci acestă îm-pregiurare d-nele învăţătore să şl-o însemne bine.
Pănă acum la scolele grăniţărescl suntă patru posturi de învăţătore, anume în: Cugiră, Orlată, Yoila şi Vaida-rece şi credşmă, că aceste se voră înmulţi succesivă în interesulă fetiţeloră nostre, care încă trebue să se desvolte amăsu-rată recerinţeloră timpului.
Multe bune şi folositore va mai face Ilustritatea s’a D-lă Baronă Ursă, carele se vede că totă restulă scumpei sale vieţi şi-l’a devotată causei şcolare şi prin a-cesta binelui naţiunei române; — der
FOILETONULU „GAZ. TRANS.“
(5)
STRĂBUNII noştri
lovelă istorică
AnulvL 104 după Christ.
Cartea III, — Grădina palatini Zarmiz-Edauului.
Longină făcu câţiva paşi înapoi şi se opri cu spatele de tranchiulă unui arbore. Fiiulă Regelui înainta pe furişă ca o vulpe, rînjindu mereu ca lUsalu de munte.
Atunci ochii Romanului văcjură o groznică faptă: în urma lui Decidav venea, uşoră, soră-sa, şi când acesta fu la câţl-va paşi, gata să se răpedă asupra lui, mâna ei căcţu, teribilă, şi ună junghiu puternică intra pănă în mâneră între spetele tînărului; elă se doborî greoiu la pământii.
Ună minută ea rămase în piciore în lumina de lună, naltă, puternică, mă-niosă, ca 4eiţa răsbunării. Apoi, rupân-du-şl ună şiră de mărgele ce purta la gâtă:
— In cea dela mijloeă, 4ise5 ŞÎ fugi.
Cartea II. — Cele Se-apoi,
CAP. XI.
In 4iua următore, în tabără, tote căpeteniele triburiloră erau strînse în jurulă Regelui în consiliu: venise ună nou solă dela Romani, care cerea răs-punsulă din urmă ală lui Decebală şi liberarea lui Longină.
Toţi Zarabii: Diige, Scorylo, Băr-hală, Mucapar şi bătrânii căpitani ai ve-teraniloră: tarabostulă Tiernei, ală Dro-betei şi Tibiscului, precum şi şefii de priă localitate, capii Albokeenilorfi şi a Sinsiloră împreună cu preoţii cei mari, — erau de faţă. Avea să se hotărască în acea 4* de sortea lui Longină şi pote chiar de sortea Daciloră.
Era o lumină de dimineţa, rece. şi ună aeră tare de munţi, — era o mişcare măreţă de deşteptare, — sunete de cornuri, rînchezărl de cai, tilince sgo-motose, zarvă şi larmă ca în ori-ce tabără. Domnulă şi toţi curtenii aşteptau răsărirea sorelui, a cărui lumină înainte-mergătore începea să gonescă ceţa nopţii.
Decebală îşi trăgea mâna uşoră prin barbă.
—	Totă n’a venită? întreba elă pe fratele său Diige.
—	Nu, domne, n’a venită încă,
Decebală tăcu şi aştepta erăşl. Cele
dintâiu vârfuri de ra4e începeau să scapete dincoce de dunga orizontului. Nerăbdarea şi mirarea cuprindeau pe Rege. După câtva timpii, elă întreba din nou, supărată:
—	Totă n’a venită?
—	Nu încă, răspunse sfiosă Diige.
Atunci Regele se scula în piciore.
—	Bărhală! striga elă.
îndată eşi din rangurile nobililoră ună omă bine legată, potrivită la statură, îmbrăcată cu pieptară de aramă şi se pironi ţapănă în faţa Regelui.
—	Să-i dai bătae la spete ca să-lă înveţi să umble! porunci elă. Apoi păşi înainte pe o cărare din pădure, urmată de întrega curte, care rămăsese încremenită de porunca ce o dedese Regele lui Bărhală de-a bate pe fiiulă său Decidav.
Se îndreptară cu toţii spre apa Stre-iului. In răsărirea Sorelui se spălară cu toţii pe ochi, unii mai aprope şi alţii mai departe de Rege, şi, fiindcă nu se mai puteau duce la Dunăre, făcură jit-
rământulă celă mare să nu se întorcă nici unulă acasă pănă n’oră ucide pe toţi duşmanii patriei. Apoi reintrară erăşl în tabără.
Curtea întregă simţia că Regele e mândru de noulă solă ce i-lă trimetea Traiană, der plă vedea neliniştită din. pricina lipsei lui Decidav. Curtenii nu cunosceau causa acestei nelinişti, căci ei nu sciau tocmela care se urmase între Rege şi copii săi, cu privire la Longină, — şi lui Decebală îi trebuia neapărată să afle, înainte de-a vorbi cu solulă lui Traiană, decă Longină a destăinuită ceva seu nu.
în culmea neastâmpărului, Regele chemă pe Vezinas şi pe fratele său Diige şi trecură într’o poeniţă de alături, după ce Bărhală, cu câţiva călăreţi cistobacl se aşe4ară de pază.
—	Zivindide, 4ise Regele, apucândă pe Yezinas de sfora cu care acesta îşi lega haina la gâtă, ce cre4l?...
—	Eu, domne, credă că nu am spusă nimică.
—	Cre4l?... 4ise Regele iritată.
—	Aşa îmi pare, răspunse Vezinas. Acestă Romană era mai bine să fiă Dacă: scie multe .şi spune puţine.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
W ’ durere! multe din eforiele şcolare, cari ţ' în prima liniă, ară trebui să-i stea Ilu-strităţii Sale într’ajutoră, lucră din neso-. cotinţă seu din răinţă în- contra saluta-rieloră şi buneloră intenţiuni ale Ilustri-tăţii Sale, persecutândă sub pretecste de nimică pote pe cei mai harnici învăţători — căci la şcolele grăniţăresci nu r pote fi vorba de învăţători slabi — prin [ ce indirectă zădărnicescă bunele inten-I ţiuni ale Iluştrităţii Sale. Ar fi timpnlă să’şl vină în fire şi acei nesocotiţi mem-t bri eforiali, cari află plăcere în persecu-
<	tarea învăţătoriloră, căci prin aceea numai strică, er nu ajută, decum se folosi sescă şcoleloră şi prin urmare şi co-
piiloră loră. Er ună învăţătoră perse-•' cutată pre nedreptulă şi chiar numai din \ răutate, nu’şi pote face nici datoria în ! şcolă şi nu se pote ocupa nici cu litera-! tura, când în ambele caşuri îi trebue li-ţ nişte sufletescă. Şi astădl e ună slabă învăţătoră acela, despre carele nu scie lumea că trăiesce şi elă. Credemă a nu ne vede necesitaţi mai târdiu ca să ne provocămă la caşuri speciale, căci cei vinovaţi voră înţelege la adresa cui sună ; aceste şire şi se voră indrepta, decă ţină
<	încă la simţulă de onore şi la neamulă loră românescă.
i	(Va urma).
!	Literatură.
Ni s’a trimisă cataloguld cărţiloru afiătore în librăria seminariului metropolitanii din BlaşQ. In acestă hbrăriă se află ună numără frumosă de cărţi parte în comisiune, parte în proprietatea şi editura tipografiei seminariului metropo-l litană de acolo. In specială se potă ! procura dela acestă librăriă diferite cărţi bisericesc!; cărţi scolastice pentru semi-nariele clericali; cărţi scolastice pentru gimnasii, scole reale, civili şi preparandii; cărţi scolastice pentru scolele elementare, primari şi poporali; diferite mape (charte), globulă, semigloburile, maşina de calculată, tabele românesc!
' v de păreţi etc.; apoi cărţi istorice de diferite feluri, tipărituri pentru oficiile pro-topopesci, parochiali şî învăţătoresci, ti-;!* păiituii pentru notarii de cercă şi co-\ munali, etc. La cerere cărţile procurate din acestă librăriă se potă lega după placă în comp actoria jiropriă a seminariului.
întâmplări diferite.
Furtii şi dinamită. Ni se scrie din Vinţulii de joşii: In săptămâna trecută s’a furată din biserica rom. cat. din Vinţulu inferioră o stea de aură pe care o numescă „repide44 său „Szentseg44. Făptuitorulă e necunoscută şi gendar-meria îlă urmăresce. Cu acestă oca-siune, căutându-se după obiectulă furată în biserica reformată din locă, care e
preună cu fiu-său cu totă ar fi fostă încvartirată la Nr. 1 în Alba-Iulia, er diarele ungurescl ară fi urlată câtă le ia gura, că s’a descoperită ună complotă daco-română.
Porculfi-caltl. Intr’o comună din co-mitatulă Tâmavei mari s’a dată la 15 Februarie n. ună paşaportă de cai cu următorea descriere a calului: „Mărimea : 42 centimetri; Colorea: negră; secsulă: porcă!u Notarulă comunală, cum să vede, in’avusese blanchete de paşa-porte pentru porci şi aşa folosise pentru ună porcă nnă paşaportă de cai fără să facă vr’o corectură. Omulă îşi ajută cum pote.
Logodnă în pivniţă. In comuna Be-lină din comitatulă Treiscaune s’a serbată la 12 Februarie n. o logodnă în casa lui Bodo Jozsef. După mâncare şi beutură a urmată joculă. Mică şi mare, bătrâni şi tineri, toţi începură să sară la „csârdâs44. Deodată însă podela casei se surpa şi jucăuşii se pomeniră în pivniţă. Unii cădură în putinele cu varc|ă, alţii pe grămezile cu cartofi. Toţi erau grămădiţi unii peste alţii. Nu s’a întâmplată însă nici o nenorocire mai mare. S’a ridicată care cum a putută şi s’au dusă la ale loră, mulţumindă lui Dum-nedeu, că au scăpată teferi din acestă veselă petrecere, începută în casă şi terminată în pivniţă.
Concertd în Dobra.
Concertu va arangia corală bărbă-tescă din Dobra la 14 (26) Februarie 1888 în sala hotelului „IaHusariu44. Venitulă curată e destinată în favorulă fondului acestui coră. După concertă petrecere cn danţă. Inceputulă la 8 ore sera.
Preţurile de intrare: o personă Lo-cnlă I 80 cr. — Loculă II 60 cr. — Par-teră 40 cr. Pentru copii parteră 10 cr. Bilete se potă căpăta la d-nulă N. Her-bain şi sera la cassă.
Programulăe: 1. „Cântecă de jertfă14 de L. v. Beethoven, esecutată de corală bărbăteseă. 2. „Povestea fetei I-iuu de A. Pană, declamată de N. Herbaiu. 8. „Cucuruză44 de Humpel, esecntată de corală bărbăteseă. 4. „Mietjulă nopţei44 şi „Două inimi44 de Gr. Dima, esecutate solo de .1. Ogneană. 5. „Detunata44 de Em. V. Neiedly, esecutată de corală bărbă-tescă. 6. „Variaţiuni pentru violină44 de Kallay F. 7.; Irmoşulă Paşteloră44 de O. Gr. Porumbescu, esecutată de corală băr-bătescă. 8. „Despotă Vodă44—Scena temniţei — de V. Alexandri, declamată de Ios. Morariu şi I. Ogneană. 9. a) „S’o ve(ji mamă44 horă poporală aranjată de Gir. B. b) „In pădure44 de T. de Flon-dor, esecutate de corală bărbăteseă.
vernulti consideră ca imperiosa depărtarea prinţului de Coburg din Bulgaria, ca regentă ilegală şi u-surpatoră ală puterii ce este. Gu-vernulă nu face pe nimenea responsabilă pentru trecută; deja o sinceră recunoscere a rătăciriloră va fi de ajunsă în ochii guvernului ca garanţiă pentru o întorcere spre mai bine.
Rusia doresce esclusivă binele Bulgariei. După depărtarea usur-patorului, cea dinteiu dorinţă sinceră a representanţiloră bulgari va fi de ajunsă, ca cele trecute să le dea uitărei şi să restabilescă raporturile cordiale de mai nainte. Bulgarii se-şî unescă în fine opintirile, ca să aducă patria pe calea legalităţii, atunci orî-ce amestecă streină va deveni fără scopă şi superfluu.
Guvernulă refusă a’şî lua în ajutoră măsuri violente, ci mijlo-culă de a se asigura liniştea generală zace în înlăturarea stărei actuale.
Parisâ, 24 Februarie. Camera a votată cu 248 contra 220 fon-dulă secretă, deorece guvernulă a pusă cestiunea cabinetului.
DIVERSE.
0 statistică asupra discursului principelui de Bismark. „Norddeutsche Allg. Zeitung44 dă asupra espediţieloru făcute cu discursulu principelui de Bismark ur-mătorele date statistice : Discursul!! cancelarului imperiului a foştii espediatîi în aceeaşi (ţi din Berlină, fiă în estracte, fiă in extenso, în 1218 telegrame, cuprin-4endă nnă totală de 194,296 cuvinte, [la 826 destinaţiuni diferite, atâtă în Germania câtă şi în streinătate şi pănă în regiunile cele mai depărtate de pe glob. Acestă discursă conţine în totală 10,997 cuvinte. 0 parte din telegramele de espediţiune, erau redigiate în limbi streine. Pentru a grăbi serviciulă de es-pediare a telegrameloră, 235 impiegaţi operândă la 222 aparate, au lucrată 4* şi nopte. La acestă lucrare trebue să se adaugă ună mare număr de telegrame de mulţumire, de felicitare şi de adesi-une, adresate din tote părţile (principelui cancelară, şi la multe din ele principele răspunse imediată.
Und manuscriptu preţiosti. La biblioteca din Treves s’a descoperită ună
deja părăsită de mai mulţi ani, s’a aflată o ladă cu dinamită. Acestă materială a fostă depusă acolo de fiulă preotului reformată Peterfy. Lada s’a confiscată de cătră gendarml şi mai multă nimică nu s’a făcută. De se afla lada cu dina-mităjîn biserica românescă, preotulă dim-
SCIRt TELEGRAFICE.
(Serv. part. ală „Gaz. Trans,44) Petersburg, 24 Februarie. Unii comunicaţii alu guvernului publicaţii în f6ia oficială declară, că gu-
manuscriptă interesantă, Acesta este ună fragmentă din o vechia poemă fran-cesă, ală cărei auţoră, după notele ce se află în josulă textulni, n’ar fi altulă de câtă Richard Inimă de Leu, regele Angliei. Aruncată de o furtună pe costele Dalmaţiei, la reîntorcerea sa de pe pă-
mântulă sântă, Richard fusese oprită ca prisonieră de împăratulă Enrică IV, la Maienţa, apoi la castelulă dela Trifels, unde-lă regăsi favoritulă său, poetulă Blondei. In timpulă captivităţei sale în Germania, elă ar fi compusă acestă poemă, care are ca titlu: Sfânta Nona .şi fiiulu ei sf. Dewy.
Elu pote sd SCie. Ună arestantă din Caiena, colonia francesă de pedepsă, a primită dela guvematoră permisiunea de a se căsători cu o tovarăşă de esiliu, decă va produce atestată despre mortea nevestei sale dintâiu. Se scrise la autorităţile respective, deră scrisorea veni nerespunsă înapoi. Fiindcă arestantulă voia cu totă dinadinsulă se se cunune fără amânare, guvematorulă 4ise •' «Nu este nici o probă, că nevasta ta cea dintâiu a murită; cum vei dovedi acesta?44 — „Forte simplu44 răspunse arestantulă, „pentru ce altceva suntă eu aicea, decă nu fiind-că eu am omorît-o?!“ După ja-cestă dovadă deplină mulţămitore s’a săvârşită cununia numai decâtă.
Luptă rusescă. Din Iaşi se scrie cătră „N. f. Presse44 din Viena: In Chi-şineu, capitala Basarabiei, totă lumea vorbesce despre următorulă incidenţă : In clubulă nobililoră de acolo s’a iscată acum câteva (file o certă între ună domn Pavelă Uzakow şi ună prinţă din Cau-cază, Temariafi. Lucrurile ajunseră la duelă şi cei doi adversari schimbară două glonţe fără resultată. A doua 41 se întâlniră şi se carambolară din club.
€ur§ulii pieţei Braşovii
din 24 Februarie st. n. 1888.
Bancnote românesc! . Cump			. 8.52 Vând		8.55
Argintii românescă		11	8.47	11	8.50
Napoleon-d’orl . .		11	10.02	11	10.05
Lire turcesc!. . .			11.32	77	11.37
Imperiali ....			10.32	11	10.37
Galbini				5.88	11	5.92
Scris. fonc. „Albina“	6°/n	11	101.—	11	102.—
11 11	50/o	11	98.—	11	99.—
Ruble Rusesc! . .			107.-	77	108.—
Discontulu . . .		«V*-	-8% pe	ană	
Cursulu la bursa de Viena
din 23 Februarie st. n. 1888.
Renta de aură 4% •	•	 96.45
Renta de hârtiă, 5%......................82.80
Imprumutulă căiloru ferate ungare . .	147.80
Amortisarea datoriei căiloră ferate de
ostu ungare (1-ma emisiune) ...	94.
Amortisarea datoriei căiloru ferate de
ostă ungare (2-a emisiune) . . . 123.75 Amortisarea datoriei căiloru ferate de ostu ungare (3-a emisiune) .	.	.
Bonuri rurale vulgare.................104.—
Bonuri cu clasa de sortare .... 104.50 Bonuri rurale Banată-Timişă .... 103.60
Bonuri cu cl. de sortare ...............103.60
Bonuri rurale Transilvane...............103.78
Bonuri croato-slavone ..................103.25
Despăgubirea pentru dijma de vină un-
gurescă .............................. —.
Imprumutulă cu premiulă ungurescă .	119.25
Losurile pentru regularea Tisei şi Sege-
dinului.............................122.80
Renta de hărtiă austriacă................77.55
Renta de argintă austriacă ....	78.85
Renta de aură austriacă.................108.20
Losurî din 1860 ,	...	.... 133.—
Acţiunile băncei austro-ungare. .	.	. 858.—
Acţiunile băncei de credită ungur. .	. 269.15
Acţiunile băncei de credită austr. . . 268.50 Galbini împărătesei ...	...	5.98
Napoleon-d’orî ....	 10.05
Mărci 100 împ. germane................€2.22‘/o
Londra 10 Livres sterliuge..............126.90
Editoră şi Redactoră responsabilă: ________Dr. Aurel Mureşianu.________
—	Vîră’ţi pumnulă în gură, popo, şi ; nu vorbi decă te-ai păcătoşită, îi răs-f punse Regele.
Şi după aceea plecă de lângă elă şi se apropia de Diige, încetă şi pe gânduri. Der abia ajunse lângă elă, şi’i în-t6rse spatele numai decâtă, fără a’i 4ice nici ună cuvântă. Apoi se opri în poiană, singură, şi păru a se gândi. Fratele său era şiretă şi nu-lă rubia Ve-zinas era singurulă bărbată în faţa căruia sumeţia regescă se potolea. De aceea Regele, după câteva minute de gândire, se apropia er de preotă şi, nesigură, cu mâna pe' haina acestuia îi 4ise încetă :
—	îmi pare că am făcută o gre-
I	şală.
—	Sciu, răspunse Vezinas.
—	Cum scii ? întreba Regele restită. t Decă sciai dc ce nu m’ai oprită?...
—	Fiindcă Zalmolcse m’a făcută t numai popă, nu m’a făcută Rege.
:	Ei, te-ai prostită! 4ise> Regele
r restită. Şi voi să plece, der erăşi se opri.
;	— Fiiulă meu e cam iute... îlă va
l fi omorîtă decă nu va fi spusă nimică.
f
—	Şi va fi făcută ună lucra rău şi fără folosă, 4ise Vezinas.
—	Ba va fi făcută bine! strigă De-cebală supărată.
Vezinas se uita la elă cu milă. Toţi cunosceau pe Decebală, der nimeni nu-lă înţelegea mai bine ca bătrânulă preotă. Decebală era adesea cânosă şinedreptă; ucidea şi spân4ura fără multă chibzuinţă. Der... înaintea ochiloră lui.alerga umbra cea mare a Patriei! Era făcută din acea schijă de omeni, cari de viu se îngropă pănă în brâu în pământulă ce i-a născută şi crescută, cari trăiescă şi moră cu o singură ideă între tîmple: ţâra! Preotulă îlă înţelegea: Era strînsă bietulă leu în lanţurile nevoii, şi se sbătea să scape. Supărările şi grijile îlă făcuseră mai rău decâtă în adevără era... Şi preotulă veni binişoră lângă Rege şi-i şopti la ureche :
—	Putemă, domne, afla prin chiâr Longinus...
—	Aşa... 4ise Regele uitându-şi mănia, putemă...
—	Să se trimită omeni după elă. Decă va fi adusă viu e semnă că a spusă.
■—- Der decă nu va veni? întrebă Regele posomorită.
—	E semnă rău ... Atunci vomă chema pe Dochia şi ea ne va spune.
—	Aşa este, să-i cheme, să-i cheme pe amândoi, să vină şi ficămea. Bărhală! strigă Regele cătră comandantulă Cistobaciloră, se te duci la tîrgă se aduci pe Romană, m’ai înţelesă? şi totodată să dai ke scire corului fecioreloră că am băgată de semă lipsa lui dela rugăciunea de dimi-neţă. Mergi!...
Comandantulă Cistobaciloră, însă, rămase pe locă.
—	Mergi! am disă, strigă Regele.
Bărhală că4n pe brîncl.
—	Ce vrei să’mi spui? Ţi-ai alesă rău timpulă. Spune repede.
—	Romanulă, domne, e aici. Corală deasemenea a venită.
—	E aici? Va să 4ică e viu? Va să 4i°ă a spusă? întrebă Regele nerăbdătorii. După aceea se întorse iute cătră Vezinas :
Părinte, a spusă! Cânele e ală meu! Mă voiu duce eu singură şi-lă voiu ucide!
Apoi se întorse cătră Sore înviorată şi măreţă :
—	A tată!... dă-mi (file şi putere!..
Şi fără a mai asculta nici- o vorbă
porni şi reintră în tabără.
XII.
Curtea întregă fu mirată când vă4u pe Rege mergândă atâtă de sprintenă şi de voiosă, şi mai cu semă când îlă anfii porancindă să se aducă scaunulă regală din cortă şi să se pună alături cu tronulă de bolovani.
Intr’adevără servii împliniră porunca. Deasupra jilţului Decebală dete ordină să se întindă ună acoperişă de piele, celă mai frumosă şi mai înflorată ce-lă avea în tabără, şi apoi porunci să vină Longinus.
Toţi cei de faţă erau minunaţi de ceea ce avea să se întâmple. Ei se aşe-4ară în rândă, după rangă, ca în (file de sărbători.
După câtva timpă se ivi şi Longinus.
Romanulă înainta acuma înaltă, cu faţa posomorită, der cu bărbăţiă în statură. In urma celoră întâmplate de cu seră, elă se aştepta la ştrengă sâu la ţepă; de aceea îşi ţinea mâna pe cin-gătore sub care îşi ascunsese bobnlă de otravă, şi ideea apropiatei morţi îlă întărise par’că mai multă. Veni pănă în dreptulă lui Decebală şi’i făcu o înclinare din capă, atâtă de semeţă, că par’că elă ar fi fostă Regele şi celălaltă Longin.
(Va urma)
Nr. 32
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
a>
O
d
H
3
.z &
© «T «8 © ■ >© •
53 u *q ,g*
■® 5 *3 £ 2 #
S £ © g _ s «î! *s © <S
w © cS -g u ■•
► xg ,S +J ,3 © <ţ	«
3t ,.•» 73 >S g
rt &i t.
>e8
n re
‘© ÎS ,-g *
a *
că J '■ eă
’s îcs '§ 5
d -O eă cg
1^ ii
căc^^O
ii?
s.« J,

._ 20 .&1-1
•s *-> ^r, >	3-*
o g |>S g cq
©r
00 © '
P jg
,» ® ©
!
ci £
^es
•9 e.
».ir1 t.
*3 .S-H a - -ţ§^2*2 » S
§	§ ®cg>gW ©
2 y >© a © ™ ° rS « ^ I > •JS.'P! a _:-'2 ^2
■« O , ; S B .. .■»	4; as
,PQ SfcJ
M**
I5i
că^cS c
cp
H h •.
jja»
,C3 ^
=T~^
w ^ ^ I ^
 « p fi • c
>că
;stb
^ k: ©
-•; a
?*> 3
s-< .că
p *
t! ••
■g fe
Sa
: >ce .
© o ;g ■ • ©	' "Cc «© 'n 'c§
|.5®^^
-	— -	3	§ c . © *î §
f«4	£4 pM 5C K)
5 d L,	“•CD t*
MdSeoS®^
^ fi ®P ci fi-C M3
Nr. 564 ex 1887.
EDICTIJ.
Nastasia Crişianu gr. cath. din Nicnla cu locuinţa în Cătălină, a intentata procesfi divorţ,ialîi contra bărbatului seu Bruchentariu Vasilica, care o au părăsită acum 12 ani cu necredinţă, inse ubicaţiunea inctului nu e cunoscută.
Dec! Bruchentariu Vasilica gr. cat. din Nicnla prin acestu Edictu se citeză şi provocă ca în termină de ună ană şi o cji se se presenteze la Presidiulă forului matrimonială gr. cath. de I-a instanţă a tractutui Der-gei spre a fi confruntată cu soţia sa şi a răspunde la acţiune, căc! la din contră procesului i se va da cursă liberă şi densulă va fi înlocuită prin ună curatorii ad actum.
Dergea, la 18 Februarie 1888.
4-8
Ioană Haţieganu,
V.-prottop. trac. şi preside alţi for. matr.
>fi ©
m
fi
2
2
»
fi*>
că
?-(
fi
fi
fl
2 o>
fi
S-i
2<
că
CD
S-t
c6
S
2
o
>2 că
se . -«-=» xe
02 fi
O <?§
2h fi.
ce
02
fi
•“H
r2
01
#fi
o
02
>ce
o
x
’o
>-
fi
2
ce
>P >2

2 0 0 a a
>se ©
fi .2^
"o"
se
2
o
2
ce
H fi .fi
fi ^ J pS
n zn
fi
fii
ce
ce
fi
ce
2
O
22
2
I
r2
fi
2h
fi»
ce
©
ce
2
12.
2 ,=s O
^ *2
2 S
fi •£
Oh
fi
P-i 2
ce
fi
©
fi -3
02 g 2 ^
>fi
02
2 >ce
o fi 2 .2
#2
;3
>se
tsj
'fi
2
O
'§
fi
x
fi
fi
O
fi
se
fi
ce
>2 -+-> fi O
©
'T 2h
p a
o
2 ° 9 o
s *ă
-fi 2 2 fi
^	24
fi
x
■>>—i >ce
■	-+j-
ce
fi
2
2
fi
fi
fi
2h
fi
x
că
fi
23	2
O
fi
bO
ce
-fi
05
O
2h
fi
-fi
ce
3
>fi
X
s
§
02
O
2
2
fi
>2
s
fi
2
2 • f--!
-fi'
2
fi
I
§
Cb
§
8
•2
să
5
fi
£
2
fi
fi
fi
fi
ce • f-H
>se
2 ice
KS O
sp â
^	- p—i
o
<i>
pv	__-	-
02 2 02-
Cf2-
fiH
fi
24
O
P
>2
■3
2
xe
ce
o
-fi
o
E-i
ce 2 > *2 £ S
O ^3 cS
ff a
5 s
fi fi fi 02 © ^2 ©
02
>2
2
fi
fi
2
fi
-fi
fi
N
ce
2
02
£ £


ce fi
r+5
că
Se deschide abonamentu pre anulă 1888
la
AMICULU FAMILIEI, piară beletristică şi enciclopedică-literară — cu ilustraţiunî.— Cursulă XII. — Apare în 1 şi 15 di a lunei in numeri câte de 2—3 cole cu ilustraţiunî frumose; şi publică articlii sociali, poesie, novele, schiţe, piese teatrali ş. a. — mai departe tracteză cestiunî literare şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a liomâniloră de pretutmdenea, precum şi a celorlalte poporaţiunî din patriă şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisuesce a face câte o oră plăcută familiei strivite de grijile vieţei; şi preste totu nisuesce a întinde tuturora indivicjiloră din familiă o petrecere nobilă şi instructivă. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 fl., pentru România şi străinătate 10 franc! — lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree postai!.
PREOTULU ROMANO, piară bisericescu, şcolară şi literară — cu ilustraţiunî. — Cursulă XIV. — Apare în broşuri lunare câte de 2’/2 — 372 cole; şi publică portretele şi biografiile archiereiloră şi preoţiloră mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilustraţiunî, — mai departe articlii din sfera tuturoră sciinţeloră teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serbă-torî şi diverse ocasiunî, mai alesă funebralî, — apoi studii pedagogice-didactice şi scienţifice-literarî; şi în urmă totă soiulu de a-menunte şi scirî cu preferinţa celoră din sfera bisericescă, scolastică şi literară.—Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 fl. — pentru România 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă or! maree postai!.
Colectanţii primescă gratisă totă ală patrulea esemplartL
Nu meri de probă se trimit ii gratisu orl-cni cere.
A se adresa la „CANCELARIA NEGRUŢU“ în Gherla—Sz-ujvâr.— Transilvania.
Tottl de aci se mai potil procura şi următorele cărţi din editura propriă:
Apologie. Discusiunl filologice şi istorice maghiare privitore la Români, învederite şi rectificate de Dr. Grre-goriu Silaşi. — Partea I. Paulii Hun-falvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Şincai.. Preţulă 30 cr.
Renascerea limbei românesc! în vorbire şi scriere învederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Op complet). Broşura I. II. şi IU. Preţulă broş. I. II*. câte 40 cr.—Broşura EH. 30 cr. Tote trei împreună 1 fl.
Cuvântări bisericesc! la tote sărbătorile de preste and, de I. Papiu. Ună volurnă de preste 26 cole. Acest opă de cuventărf bisericescl întrece tote opurile de acesttt soiu apărute pănă acum—avândă şi o notiţă isto-* rică la fie-care serbătore, care arată timpulă întroducerei, fasele prin cari a trecută şi modulă cum s'a stabilită respectiva serbătore. Preţulă e 2 fl.
tfarbu CObzariuid. Novelă originală de Emilia Lungu. Preţulă 15 cr.
Puterea amorului. Novelă de Pau-lina G. Z. Rovinaru. Preţulă 20 cr.
Idealulu pierdută. Novelă originală de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Opera unui omd de bine. Novelă originală.—Continuarea novelei: Idea* hilu pierdutd de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Fântâna dorului. Noveţă poporală de Georgiu Si mu. Preţulă 10 cr.
Codreand craiulu codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Ultimulu Sichastru. Tradiţimie de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Eld trebue să se însore. Novelă de Maxi a Sckwartz, traducere de N. F. Negruţă. Preţulă 2b cr.
Brartda seu Nunta fatală. Schiţă
din emigrarea lui Dragoşă. Novelă istorică naţională. Preţulă 20 cr.
Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după WaGlismanu, de Ioană Tanco. Preţulă 30 cr.
Probitatea în copilă riă. Schiţă din sfera educaţiunei. După Ernest Le-gouve. Preţulă 10 cr.
Hermand şi Oorotea după W. de Goethe, traducţiune liberă de Constantină Morariu. Preţulă 50 cr.
Ifigenia în Aulida. Tragedia în 5 acte, după Eupide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Ifigenia în Tauria. Tragedia în 5 acte, după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Petlilâtituld. Comedia în 5 acte, după Augustă Kotzebue, tradusă de Ioană St. Şuluţă. Preţulă 30 cr.
£armen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele gimnastului din Fiume prin Vincenţiu Nicoră, prof. gimnas. — Cu portretulă M. S. Regina României. Preţulă 15 cr.
PoeSli de Vasiliu Ranta-Buticescu. Ună volurnă de 192 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi arangiate. Preţulă redusă (dela 1 fl. 20 cr.) la 60 cr.
Trandafir! şi viorele, poesii poporale, culese de Ioană Popă Reteganu. Ună volurnă de 14 cole. Preţ. 60 cr.
TesaurulQ dela Petrâsa seu Cloşca CU puii ei de aurd. Studiu archeologic de D. O. Olinescu. Preţulă 20 cr.
Biblioteca Sătenului Romând. Cartea I, II, III, IV, cuprindă materii forte interesante şi amusante. Preţulă la tote patru 1 fl. — câte una deosebi 30 cr.
Biblioteca Familiei. Cartea I. Cuprinde materii forte interesante şi amusante. Preţulă 30 cr.
Colectă de recepte din economiă, industriă, comerciu şi chemiă. Preţulă 50 cr.
Economia pentru scolele popor, de T. Roşiu. Ed. II. Preţulă 30 cr.
Indreptârd teoretied şi practicd pentru învâţămentulfi intuitivd în folosulă eleviloră normali (preparandialî), a în-văţătoriloră şi a altoră bărbaţi de scolă, de V. Gr. Borgovană, profesoră pre-parandială. Preţulă unui esemplară cu porto francată 1 fl. 80 cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia afîămă vre-ună opă, întocmită după lipsele scoleloru nostre în măsura în care este acesta, pentru aceea îlă şi recoman-dămă mai alesă directoriloră şi înve-ţătoriloră ca celoră în prima liniă interesaţi.
Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Român!. De V. Gr. Borgovan. Preţulă 15.
Manuald de Gramatica limbei române pentru scolele poporali în trei cursuri de Maximă Popă, profesoră la gimnasiulă din Năsăudă. — Manuală aprobată prin ministeriulă de culte şi instrucţiune publică eu rescriptulă de dată 26 Aprilie 1886, Nr. 13193. — Preţulă 30 cr.
Gramatica limbei române lucrată pe base sintactice de Ioană Buteanu, prof. gimn. Ună volurnă de peste 30 cole. Preţulă 2 fl.
Manualii de stilistică de Ioană F. Negruţă, profesoră. Opă aprobată şi dm partea ministeriului de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. Partea practică forte bogată a acestui op — cuprindendă composiţiunî de totă soiulă de acte obveniente în referinţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa
cu multă folosă de cătrâ preoţi, învăţători şi alţi cărturari români. Preţulă 1 fl. 10 cr.
Nu mă uita. Colecţiune de viersuri funebralî, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţulă 50 cr.
Carte conducătore ia propunerea calculărei în scota poporală pentru învăţători şi preparantfi. Broş. I. scrisă de Gavrilă Tnfu profesoră preparan-dială. Preţulă 80 cr.
Cele mai eftine cărţi de rugăciuni:
MărgăritarulU sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericescl forte frumosă ilustrata. Preţulă unui esemplară broşurată e 40 cr., legată 50 cr., legată în pânză 60 cr., legată mai fină 60, 80, 90 cr., 1 fl., în legătură de luxă 1.50—2.50
Micuţă mărgăritaru sufletesefi. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericescl — frumosă ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Preţulă unui esemplară broşurată e 15 cr., — legată 22 cr., legată în pândă 26 cr.
Cărticică de rugăciuni şi cântări
pentru pruncii şcolari de ambe secsele, Cu mai multe icone frumose. Preţulă unui esemplară e 10 cr.: 50—3 fior.; 100=5 fl.
Visulu Prea Sântei Vergure Maria a Născătorei de D-<jeu urmată de mai multe rugăciuni frumose. Cu icone frumose. Preţulă unui esemplară spedată franco e 10 cr., 50 esemplare 3 fl., 100 esemplare 5 fl. v. a.
Epistolia D. N. Isusu Christosu.
Preţulă unui esemplară legată şi spedată franco e 15 or.
1
Tipografia A. MUREŞIANU, Braşovii.