Itdacfluca, Adiiiiisiiatipea _ Tipofrafia :
BRAŞOVO, piaţa mare Nr. 22.
Scrisori nefraneate nu se pri-mescu, Manuscripte nu se retrimită !
Birourile de annnciuri •’
Braţovu, piaţa mare Nr. 2Z.
Inserate mai primescu în Viena: liudolf Mosse, Hmsenutein & Vogler lOItoMaax), Heinrfch Schalek, Aloi» Hernii, M.Dukes, A.Oppelik,./. Dan-nehcrg: în Budapesta: A. V. <îolă-beryer. Anton Mezei, Kelstetn Bernut; înFrankfurt: (l.L.Dimbe; înHam-burg: A. Steimr.
Preţuiţi inserţiunilorii: o seria garmondu pe o eolonă 6 cr. şi :» cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoială. Reclame pe pagina IlI-a o se-riă 10 cr. v. a. sthr 00 bani.
AlTULtJ LI.
„Gazeta* iese în fie-care di.
ADonaiMEte neutru Austro-Uigaria
Pe unu ană 12 fi., pe şese luni 6 fl., pe trei luni 3 fi.
Pentru România şi străinătate:
Pe unft anii 40 franci, pe sese luni 20 franci, pe trei luni 10 franci.
Se prenumera la tote ofi-ciele poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori.
Abonamentul! pentru Braşov!:
laadministraţiune, piaţa mare Nr. 22, etagiulă I.: pe nntiann 10 fl., pe ş6se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. '50 cr. Cu dusulti în oasă: Pe ună anti 12 fl., pe şăse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Unfi esemplarft 5 cr. v. a. seu 15 bani.
Atătu abonamentele câtă şi inserţiunile sunt a se plăti înainte.
Nr. 31.
Braşovu, Vineri, 12 (24) Februarie
1888.
Jilenli ie 50 ie am
ală
„GAZETEI TRANSILVANIEI".
Lăpuşulu ung., 20 Faurii 1888. Onorabilă Redacţiune! Precum am urmărită cţiarulu, pană astăcţî aţi primită din diferite părţi mulţime de adrese de aderinţă la ju-bileulă de 50 de ani alu „Gazetei Transilvaniei, “ atâtu dela privaţi, câtă şi dela corporaţiunî.
Nu’ml veţi lua deci în nume de rău, nici d-vostră nici onor. cetitori, de că eu ca celu mai mică voescu a face verfulu 4hiendu : Dunme4en să binecuvinte Re-dacţiunea <] iar ului, er binevoitorii şi aderenţii lui să-lu protegă!
Vasilie Rebreanu.
învăţătorii.
Braşovtl, 11 Februarie 1888.
Gestiunea bulgară este erăşl la ordinea 4il©i. Diplomaţia rusescă s’a pusă în mişcare şi propune a-cuma ca tote puterile semnatare ale tractatului din Berlină se declare colectivă, că domnirea prinţului de Coburg este ilegală, pentru că nu corăsputide acestui tractată.
Gruvernulă rusescă a fostă sigură de sprijinulu Franciei, care s’a şi grăbită a primi propunerile lui, der a putută se conteze şi la consimţementulă Germaniei, de-orece prinţulu Bismark a declarată în vestitulă seu discursu, că este gata a sprijini eventualele propuneri rusesc!, cari vom ave de scopă restabilirea stărei create în Bulgaria de tractatulă din Berlină. Prinţulu Bismark a 4isd a_ decă:
„Decă Rusia s ar încerca pe cale diplomatică se îndemne pe Sultahulu la o intervenire, s’ar bucura de perfectulă nostru sprijină.... Ameninţările 4iarel°ra m* sescl nu ne potă face ca se nu sprijinimu unu eventuală demersă ală Rusiei pe cale diplomatică pentru redobândirea influenţei sale în Bulgaria, căci şi pană acuma ne-amă silită se împlinimu dorinţele confidenţiale ale Rusiei, cari
aveau aceeaşi ţintă......: învitân-
du-ne der Rusia oficială ca să o sprijinîmu în stăruinţa ei pe lângă Sultanulu pentru restabilirea si-tuaţiunei create de congresă în Bulgaria, fără pregetă amă da urmare invitării....u
Rusia se ţine acum de ceea ce a asigurată Bismark şi pretinde mai întâiu ca puterile se facă unu „pasă diplomatică“ spre a pronunţa mai întâiu ilegalitatea regimului actuală din Bulgaria, ear pentru casulu că acesta n’ar folosi nimicii, Rusia propune inter-venţiuuea Sultanului pe temeiulă unui mandată europenii.
Este evidentă că, după decla-raţiunea ce a făcut’o, principele Bismark e nevoită se primescă propunerile rusesc!. Succesulu acţi-unei diplomatice a cabinetului ru-sescu depinde prin urmare dela atitudinea celorlalte puteri, a Au-stro-Ungariei, Italiei şi Angliei.
Ce răspunsă voru da aceste
puteri d-lni de Giers? Primi-voru şi ele propuuerile lui fără nici o obiecţinne, ori nu? Eată cestiunea importantă a momentului.
fliarele din Viena, Roma, şi Londra se pronunţă în modă puţin favorabilă asupra cabinetului din St. Petersburgu. Ele constată numai unu lucru cu mulţamire, că adecă diplomaţia rusescă a eşitu din reserva ei şi acum se scie celă puţină cam ce voiesce. Despre va-lorea, propuneriloru înseşi se es-primă însă memoratele foi cu multă neîncredere, 4icendu că chiar în caşul când ar fi primite de tote puterile, ele nu voru duce la nici un resultatu practică pentru soluţiunea cestiunei bulgare.
Der precum ni se telegrafiază, acesta neîncredere în succesulu ac-ţiunei diplomatice rusesc! domnesce chiar şi în cercurile politice din Berlină, din care causă an şi scă-4ută la bursă valorile rusesc!. E-sista adecă temerea, că probabila nereuşire a acelei acţiuni va înăspri încordarea dintre puteri.
In Viena asemenea nu au făcută o bună impresiune propunerile Rusiei, der se asigură, că ca-binetulu din Viena se va arăta şi de astădată câtă numai se pote conciliantă. Oficioşii au începută însă se facă deosebire între „alegerea de principe“ şi „suirea pe tronuu a prinţului Coburg. Cea dintâiu, susţinu ei, este legală, cea din urmă însă nu: decă der se va şi pronunţa Austro-Ungaria pentru ilegalitatea domnirei Co-burgului, nu ar pute-o face acesta aşa ca se prejudece dreptului de autonomia alu Bulgariei recunoscută prin tractată.
Cu mai multă franciieţă se es-primă pressa italiană şi englesa. Piarulu guvernului din Roma 4ice, că ar trebui să se ’ngrijescă şi de unu înlocuitor ală prinţului de Coburg, care se le fia pe placă Bulgariloru, şi esprimă temerea, că Rusia, cerendu declararea de „ilegalitate u, voiesce se pregătescă numai anarhia în Bulgaria, ca să aibă apoi unu pretecstu pentru o intervenţiune militară, fliarele en-glese vădă asemenea în propunerile Rusiei o apucătură periculosă si nu credă că ele voru duce la scopă.
Este şi unu lucru aprope imposibilă de a restabili în Bulgaria starea dela 1878 pe cale pacînică, după ce Rumelia este a4î unită cu Bulgaria şi ţera are o altă constituţiă. Bulgarii nu voru renunţa niciodată de bună voiă la uniunea şi independenţa loru. Prin pasulu Rusiei se deschide prin urmare perspectiva unoru încurcături şi mai mari în peninsula balcanică.
Ori-care ar fi der răspunsulă Austro-Ungariei, Italiei şi Angliei, soluţiunea cestiunei bulgare va rămâne şi mai departe unu mare semnă de întrebare.
în astfelu de împrejurări, sci-rile cele mai nouă, ce ne sosescu despre concentrarea de trupe fran-cese la frontiera italiană, trebue se agite şi mai multă opiniunea
publică europenă şi suntu de natură a-i presenta în conturi din ce în ce mai marcate înspăimen-tătorea ieona a unei alianţe ruso-francese.
. „România şi tractatul!! sEu cu 6oraaiiial‘,
„Figarow din Paris, care de câtva timpii publică articulî duşmănoşi contra României, a publicată şi în numărulă sen de Joi, săptămâna trecută, unu articulă sub titlulu de susu, subscrisă de unu conte Keratry, ceea ce a făcută apoi pe ministrulă plenipo-tenţiară română din Paris se’i tri-metă numitului 4iarh francesă ur-mătorea scrisore:
Parisu, 15 Februarie 1888.
Domnule primă-red actorii! D. conte de Keratry, într’ună articulă întitulaţii „România şi tractatulă ei cu Germania44 şi publicată în „Figaro44 de erl, afirmă că de mai multe luni cancelariile ară ave cunoscinţă de ună tractată de a-lianţă încheiată între Germania şi România şi ai căreia termeni ară stipula chiar efectivulă omeniloră şi cailoră ce va da România în casă de resboiu.
Sunt autorisată să vă declară, că acestă informaţia nare nici celu mai micii temeiu şi că autorulă articolului din vorbă a fostă indusă în erore, atâtă asupra a-cestui punctă particulară, câtă şi asupra tuturoră celoră cari tracteză într’ună modă generală despre România şi despre Regele ei.
Ve rogă se binevoiţi a face să se însereze scrisorea acesta în celă mai a-propiată numără şi să primiţi, domnule primă-redactoră, asigurarea consideraţiei mele cea mai deosebită.
Arabasadorulu României:
F. Alexandri.
Propunerile Rusiei.
Piarulu , guvernului italiană „Opinioneu scrie :
Decă propunerile rusesc! ară ave de scopă numai delăturarea prinţului Fer-dinandă de Coburgă, atunci ele nu ară afla aprobarea Austro-Ungariei, Italiei şi a Angliei. Nu-i de ajunsă a declara pe prinţulă de Coburgă ca detronată; ci puterile trebue se îngrijesca si de unu guvernă şi de unu principe, care se convină Bulgariloru.
Cancelarulă germană a tjisă odată, că nu e permisă, ca Europa să se a-prindă în flăcări din causa Bulgariei. Acestă periculă însă ar fi iminentă, decă în locă de a scuti ordinea şi liniştea ce domnesce astă4î în Bulgaria, s’ar lăsa principatulă în braţele anarchiei, spre a căuta mai apoi ună pretestă pentru o ocupaţiune militară.
„Nordcl. allg. Ztg.w 4ice cu privire la noua acţiune diplomatică :
Astăcjî este lucru hotărîtă, că negocierile cabineteloră au începută, prin urmare trebue se cadă tote temerile, care isvorau din imprejurarea, că situaţiunea întrase în ună stadiu de stagnaţiune.
Vorbindu despre acţiunea diplomatică a Rusiei cu privire la Bulgaria, şi despre atitudinea guvernului austro-ungarâ faţă cu ea, „Pestei* Llovd“ (jice între altele:
In interesulă păcii ar fi de dorită, oa campania diplomatică inaugurată mai
bine să se zâdârnicescâ în primulă ei stadiu, decâtă ca să ’i se eoncedă să cţeeze complicaţiunl prin desvoltarea ei ulterioră şi prin consecinţele ei, complicaţiunl cari ară face situaţiunea şi mai rea, decum este ea astăcjî-
SOIRILE IHLEI.
O deputaţiune constătătore din toţi directorii instituţiuniloră de comunicaţi-une ungare se duse la ministru ungu-rescă de comunicaţiă Baross, ca să-lă felicite pentru numirea sa ca consilieră intimă. Ministrulă mulţumindă deputa-ţiunei accentua „necesitatea de a se e-secuta complecta maghiarisare a ' adminis-traţiuniloru căiloru ferate, ceea ce pe lângă patriotismulă funcţionariloră nu pote fi greu.“
Şi totă mai cuteză stăpânirea ungu-rescă să nege, când o strîngl cu uşa, că
nu uneltesce pentru maghiarisare?
*
*	A
In Bucureseî au fostă arestaţi gene-ralulu Maican şi fratele său colonelulu Maican în închisorea militară. Amendoi simtă acusaţl de mari înşelătorii comise cu comandele de fumisărî pentru armată. Instrucţiunea urmeză şi se dice că suntă probe sdrobitore contra loră. Darea loră în judecată au cerut’o chiar oficerî superiori sub ameninţarea, că ’şl dau de-misiunea din armată, decă nu se va dovedi adevărulă ori neadevărulă acusaţiu-nei din partea, pressei, acusaţiune ce lovesce greu în prestigiulă armatei.
In acelaşi timpă generalulu Anghe-lescu, care încă a fostă acusată de pressă de acelaşi lucru, aducendu-se afacerea sa pănă şi în desbaterea corpuriloră legiu-itore trecute, şl-a dată demisiunea din armată îndată ce a vădută — cum se cjice — întorsătura seriosă ce a luat’o afacerea fraţiloră Maican. „Monitorulă Oficialău a şi publicată decretulă de primire a demisiimei ca o graţiă pentru generalulă Anghelescu, în consideraţia meriteloră sale câştigate pe câmpulă de resboiu.
•¥ *
❖
Pentru serviciile aduse maghiarisării au primită răsplată ungurescă, de câte 50 fl. dela ministrulă Trefort preoţii gr. or. Ioană Mir cea din Lcmeşanu, Grigore Curea din Pensa, Ionu Jorja din Bălană, George Olarii din Ciumerna, şi George Olarii din Rehas-Ngarlo.
Voră fi ţinuţi minte sfinţiile loră.
*
Bugetulă ministerului română de răs-boiu, pe eserciţiulă 1888—89, este mărită cu peste ună milionă de lei, care este necesară pentru sporirea de trupe ce se face pe diua de 1 Aprilie, spune „Naţiunea14.
*
îjî *
Ni se scrie din valea Bârgăidui, că ema în acele părţi e de totă grea, zăpada a ajunsă la munte o înălţime de 2 metri. Lipsa de nutreţă e simţită.
*
$ #
Precum ni se comunică totă de acolo, tergulă de vite din Bistriţa, ce^ s’a începută în 16 şi a durată pănă la 21 Februarie n., a fostă bine cercetată de vendătorî, slabă însă de cumpărători
şi preţurile au fostă şi mai slabe.
*
* -i-
După ce directorulă teatrului tmgur rescu din JJesiu luâ lumea ’n capă, jlă-sându-şl o parte din membrii familiei a-colo, ca amanetă pentru datorii, pentru
Nr. 31
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
ca să nu rămână chiaru cu totalii nefolosită edificiulu teatrală, ridicată la porunca lui Banffy-paşa în contulă bieţi-loră contribuabili: s’a publicată pe fiiua de 16 Februarie c. concursă pentru o-cuparea postului de directoră teatrală. Nu s’a aflată însă dintre directorii .tea-trall nici ună concurentă. Se fiice însă, ca în lipsa unui asemenea directoră, fu primită în teatru ună ventrilogă,., cu numele Boszko Jozsefi
V
îfî
In 7 (19) Februarie a fostă o frumos ă serbare a tipografiloră şi culegă-toriloră tipografi din Bras oră. Pela a-nulă 1840 întemeiaseră tipografii de aci o reuniune de ajutorare reciprocă în casă de bolă. Mai târfiiu s’a întemeiată apoi reuniunea tipografiloră din Ardeală, Bănată şi Ţera ungurescă, ală cărei scopă e nu numai ajutorarea în casă de bolă, ci şi ajutorarea celoră fără lucru, nenorociţiloră, neputincioşiloră, văduve-loru şi orfaniloră. Reuniunea din Bra-şovă s’a unită deci cu reuniunea cea mare eedându-i şi averea de 1500 fl. In fiiua amintită deci reuniunea de aci şl-a serbată jubileulă de 40 ani de esis-tenţă si totdeodată s’a şi disolvată. Petrecerea a constată din banchetă şi danţă.
torespondenţa „Gazetei TraasilYaiiiei".
uisamene la scala confes. clin Borcjo-Tiha şi şcola de fetiţe de statfi din B.-Pmndă, şcolă comunală în B.-Tiha.
Onorate d-le Redactorii! Pe la înce-putulă lunei curente s’a ţinută esamenă de ernă cu copii dela şcola confes. cu 2 învăţători din B.-Tiha. Esamenulă în ambele clase a fostă îndestulitoră, ba fără a esagera, esprimândă numai părerea celoră presenţî, a fostă chiar bună, ceea-ce numai spre laudă pote servi d-loră învăţători şi spre îmbărbătare spre viitoră. Ceea ce a lipsită si pe viitoră dela nici ună esamenă n’ar trebui să lipsescă, e publiculă ascultătoră.
Ce e dreptă au luată parte câţiva învăţători dela şcolele din B.-Prundă, nu a luată însă parte senatulă şcol. confes. carele în primulă locă e chiămată să fîă de faţă, nu au luată parte părinţi de-ai copiiloră şcolari, cari niciodată nu ar trebui se lipsescă dela astfelă de oca-siunl. Şi ca pe viitoră se se încunjure astfelă de erori, ar trebui ca esamenele încâtă s’ar putea să se pună şi să se ţină în Dumineci seu c^il© de sărbătore când potă lua parte şi ţăranii muncitori, er mai pre susă de tote ţinerea esame-nului să fie publicată credincioşiloră în biserică, căci să nu’şl presupună cineva, că decă Comisarulă delegată din Năseudă ori direetorulă şcolară cunoscă fiiua pusă pentru ţinerea esamenului, o şcie acesta şi f otă poporală din sată. Apoi într’altă
vreme se nu’şî presupună dbră cei competenţi, că nu e trebuinţă ca la esamene se ne îmbulfiescă toţi opincarii, căci pote nu înţelegi! şi pricepă tote cele ce se audă şi pertracteză acolo, şi e destulă decă suntă de faţă comisarulă, directo-rulă şi înveţătorulă —• ceea-ce nu odată s’a putută vede — fiindă şi aşa esamenele — după cum mulţi credă — nu mai nişce formalităţi! ? . . .
Se pote să aibă şi dreptă crefiendă astfelă, der după a mea părere sunt tare greşiţi cei ce ară aluneca în astfelă de credinţă.
Căci tocmai opincarulă e celă ce are mai mare trebuinţă ca se între câtă mai desă în şcolă, fie peste ană se aufiă cum. şi ce prelege învăţătorală, fia mai alesă cu ocasiunea esamenului când pentru copii e o sărbătore şi nu mai puţină şi pentru părinţi şi pentru fiecare opincară din sată ar trebui să fie totă astfelă.
Apoi numai întrândă opincarulă câtă mai desă în şcolă se va convinge, că a-colo numai lucrări bune şi folositore lui în vieţă se învaţă, şi numai aşa îşi voră îndrepta părerile greşite ce mulţi le mai au încă despre şcolă, precum şi că ce e pricina de cei negligenţl dintre părinţi suntă astrînşl de a’şl trimite copii la şcolă, si când nu o facă acesta suntă apoi chiar pedepsiţi.
Pe la mijloculă lunei curente s'a ţinută esamenă şi la scola de fetiţe de stată din B.-Prundă, că cum a fostă esamenulă la acestă seolă nu e trebuinţă să o spună, când cu toţii şcimă că me-ritulă unui esamenă la scola de stată cu elevi de alte naţionalităţi decâtă cea ungurescă stă întru aceea de a arăta publicului pănă unde merge desteritatea copiiloră de a gângăvi în limba ungurescă câteva cuvinte loră neînţelese. 8i decă institutorului seu institutorei i-a succesă acesta, progresulă e mulţămitoră, ba pote e şi remunerată din partea ministrului de instrucţiune că, vefiî Domne, a documentată progresă în lăţirea ide ei de stată ungurescă, adecă în maghiari-sare. Ceea-ce însă îmi iau voiă de a spune e: că jumătate din elevele ce frec-venteză scola de stată din B.-Prundă suntă Românce, cari cu timpulă voră fi chiămate de a fi crescătorele generaţiu-nei viitore românesc!, ceea ce părinţii atâtoră fetiţe nu ar trebui să-o nesoco-tescă. Cum şi ce felin de educaţiă pot se primescă fetiţele române în o astfelă de şcolă, fîă ea bună ori greşită, nu mă amestecă, e destulă când amintescă că o primescă în limba loră ueînţelesă şi în o direcţiune care nouă — din punct de vedere românescă — numai de folos nu ne pote fi. Abstragendu dela acestea, scimă cu toţii că basa unei bune cresceri e moralitatea şi că totă, cresce-rea lipsită de o atare basă e ilusoriă,
fără nici ună temeiu şi nefolositore. Cu durere viu a constata — J&bstragendă de altele — că chiar& acef|ă basă lip-sesce dela scola de stată din B.-Prundă, studiulă religiunei fiindă cu totulă eschis dela acestă seolă, celă puţină esamenulă mă face se o constată acesta. Grândes-că-se Românii binesimţitorf la urmările ce vomă ave trimiţendă copii la scoli lipsite de basa moralităţei şi unde este ignorată învăţarea cunoscerei D-fieului nostru, care cu o mână aşa de puternică ne-a protegiată şi ne va protege!!
— Nu peste multă se va împlini o jumătate de ană, de când în comuna B.-Tiha se află seolă comunală, acolo unde avemă şcolă confes. cu 2 învăţători cualificaţl şi edificiu şcolară de petră şi ajustată conformă recerinţeloră modeme de scola.
Că cum şi a cui e vina de cu tote acestea avemă seolă comunală în sată. fiindcă istoria, e lungă îmă voiu permite de-a o descrie cu altă ocasiune; de astă-dată amintescă numai atâta, că vina e cu totulă în altă locă. decâtă unde se încercă unii a-o arunca.
Destulă că în comuna B.-Tiha avem şcolă comunală, respective numai învăţătorii comunală, carele acum de o jumătate de ană trage salară grasă de 460 fl. anuală din visteria comunală şi de pe spinarea contribuitorilor!!, cari n’au avută şi n’au trebuinţă de o atare şcolă, — din motivulă numai că conformă dorinţei puterniciloră clilei dorme în comuna B.-Tiha, dedrece seolă precum şi şcolari nu are!!
E forte durerosă, cândă totă se mai află dăscăli români, cai i umblă după astfelă de staţiuni şi din bună voiă se facă uneltele răuvoitori loră noştri şi ghimpele conaţionaliloră săi.
— bârgăuamdu. —
Uneltiri contra generalului Dota.
„Foia Diecesanăt; dela 7 (19) Februarie ne da pe scurţii infor-maţiunî despre nisce uneltiri şi încercări de presiune făcute asupra generalului Traianu Dada. Etă ce ne spune foia din Caransebeşu :
Procesulă pentru calumniă intentată de d-nii jufil dela tribunalulă regescă din locă Carol Szabo şi Ioană Scherff, apoi de apotecarulă I. F. Miiller contra unui funcţionară subalternă dela procuratura regescă, totă din locă, strămutată din oficiu cu vre-o câteva fiile mai na-inte la Timişora, cu mumele Franciscă Habit, s'a pertractată şi decisă Miercuri în 15 Februarie nou lajudeţulă regescă cercuală din locă cu condamnarea inculpatului la închisore de o lună şi 1a, o amendă de 50 fl. în bani, respective 5 fiile închisore. Starea lucrului este următor ea:
Numitulă Habit, ună individă plină de datorii, infesta şi molesta necontenită de mai multă timpă pe d-lă generală Traiană Doda comunicându-i, că în par-tidulă liberală din locă s’ar fi făcuţii ună complotă contra d-lui generală ca se-lii vexeze, se-lă ameninţe, şi insulte publică pănă atunci, pănă’când se va disgusta cu totulă de amai locui în Oaransebeşăşi a mai conduce comunitatea de avere, care în ca-sulă mutărei d-lui generală din Caransebeş, uşoră va deveni sub influinţa decifiătore a matadoriloră partidului liberală. Cu executarea acestui plană diabolică este insărcinată elă, Habit. Der decă d-lă generală îi dă o sumă 6re-care de bani — se vorbea de 180 fl. — elă nu va executa planulă din cestiune. D-lă generală a ignorată la începută totă pornirea a-cestui individă cler mai în urmă devenind elă totă mai molestătoră, insultătorii şi agresivă, d-lă generală fu constrînsă a umbla pe stradă totdeuna încinsă cu re-volverulă umplută şi a face în fine arătare la procuratura, regescă.
Bărbaţi mai tineri români din locă cerendă lămuriri, respective satisfacţiune asupra acestoră porniri ale lui Habit, a-junsă în cornă de capră, cum fiice Ro-mânulii. designa în linia primă cu siguranţă pe apotecarulă din piaţa mare F. I. Miiller şi pe alţi domni dela tribunaiă, pe cari înse nu i-a numită cu numele, de urditorii complotului pretinsă. In fiiua de pertractare înse Habit se ap eră după maxima veche: quod fecisti, nega (ceai făcută tăgăcluesce). Der în faţa fasiuni-loră sdrobitore ale mărturiiloră fu condamnată pentru calumniă la pedepsa de mai susă. Causa acesta, descrisă câtă se pote de scurtă din lipsa spaţiului, devenise celebră în Caransebeşă si ea a ţinută încordate spiritele mai multe săptămâni.
Stupăritulu.
Vodă. Ianuarie 1888.
(Urmare >
In faţa acestui curentă, ce facemă noi Românii?.. Prea puţină, de totă prea puţină, ca să nu fiică chiar nimică. Nici nu altcum, par’că noi trăimă în „Canaanulă fericiriloriU, par’că noi avemă de tote, nu ne mai lipsesce nimică, stupăritulă la noi pare a fi lină ramă de batjocură ală economiei, carele nu merită nici o atenţiune, uitândă de frumos ele venite, ce le putemă ave din acela, decă se cultivă într’ună modă raţională şi ame-surată descopeririloră celoră mai none, de cari noi audindă şi văfiendă — trebue se ne uimimă.
Ore Românului să-i fiă dată se se amărască numai cu holercă puturosă ji-dovescă si să nu se îndulceseă cu mierea cea delicată, mai cu seină în lungile posturi, în cari abia îşi tîrăscă vieţa de pe o fii pe alta cu nutreminte rele .şi nepotrivite ?!
Ore copilului de Română să’i fiă
FOILETONULU „GAZ. TRANS.a
0)
STRĂBUNII NOŞTRI
A o v <* I a istoricii
AnulA 104 după Clirist.
Cartea III. — Grădina palatinei Zarmiz-EdannM.
Afară de aceste trei părţi comerciale, mai era. în fundă, tîrgulă de vite şi de herestrea şi apoi quartalurf populate cu case de cetăţeni avuţi şi de preoţi, şi altele sărace, cu bordeie, case rădicate într’un pară, ca la sate, chilii, etc.
In generală forma locuinţeloră era simplă, cu ună singură cată, de petră seu de bârne, şi erau caracteristice prin înaltele loră învălitorî aprope cilindrice şi ţuguiate. Erau şi unele cu două caturi : celă dintâiu de petră şi celălaltfi de scândură. Palatele erau cu trei seu chiar cu mai multe rânduri, cu turnuri înalte, cu felă de felă de adause şi streşini cioplite, căci în templăriă sciau forte multe. Peste totă grădini mari, locuri virane şi cişmele din belşugă. Temple de asemeni.
în mijloculă tuturoră acestora se înălţa marele paiaţă ală Regelui: Zar-mk-Edatmlu.
Pusă într’o grădină de brafiî, elă era de jură împrejură încungiurată cu plopi subţiri şi lungueţl, la rădăcina cărora, pe o urzelă de scânduri, se întindea laurusca şi edera cu o rară îmbelşugare. Tote e.şirile palatului dau în acestă grădină.
Totă ce arta timpului sciuse să al-cătuescă mai mândru şi mai năsdrăvană se desfăşura aci cu prisosii. Cărările si cărăruile erau aşternute cu nisip ă roşu, măruntă şi mole, scosă de sub albia Straiului şi bătătorită pe ună fundă de ‘ cenuşă, ca iarba să nu încol-ţescă niciodată pe ele. în dreptă şi în stânga se urmau, schimbându - se, pâlcuri de brafiî, prinse în jururi de lemnă-cânescă ca în nisce vase verfiî şi brazde întregi de crini, care de margini erau strânse de câte ună rândă de stân-jenei. Apoi, pe nenumăratele, părae ce veneau din munţii vecini şi din apa Straiului, treceau punţi de lemnă acoperite de colo pănă colo de ederă şi pe micele lacuri, ce formau, creşcea nuferulă cu priinţă, rădicândă capulă galbenă spre
crăngile de răsură, ce cădeau încărcate de flori spre faţa apei. în fundurile gradinei trăiau libere capre sălbatece, cocoşi şi găini de munte, cocori, bibilici (meleagridele), şoimi, etc. şi pe lacuri totă poporală bălţiloră dunărene : lebede, cucove, baghiţe, pescari, etc.
Aci trăise Longină, când fusese pentru întâia dată adusă în Zarmizegethuza, mirată şi încântată de splendorile acestui raiu, şi aci avea să reîntâlnescă pe Do-chia, care-i făgăduise se-i aducă otrava, sera, după răsărirea lunei, lângă peşteră.
X.
Noptea venise de multă, şi luna lumina, rece şi gânditore, turnurile Zarmi-zegethusei. Albă ca de marmură, ea sosea pe cerulă Daciei dintr’o depărtare polară, în care gheţurile păreau a-i fi sorbită totă căldura.
Era cesulă de odihnă ală naturei. întrega fire muntenescă adormise, şi împărăţia liniştei adusese ună felă de solemnitate de pustiu, care oprea aventulă în inimă şi graiulă pe buze. Umbrele se ascundeau pe după lucruri să nu le prindă lumina şi apele deabia mai sunau în albiile loră prunduite. Nu adia ventulă. |
nu pica frunfia. La rare intervale câte o lebedă pe lacuri tresărindă, îşi sc otea capulă de sub aripă si. întinfiendu’şl gâtulă, ţipa ... Ună floră lungă trec ea prin vietăţile deşteptate şi curendă erăşl totulă reintra în tăcere.
Singură, Dochia apăru la o cotitură de drumă, în bătaia lunei, mergendă cu pasulă încetă şi sfiindu-se par’că să nu deştepte firulu de ierbă ce-lă atingea cu haina. Era învăluită totă în cuta unei ţesături de cânepă subţire şi firă, pe care şl-o strîngea pe umeri ca să n’o pătrundă umefiela serii. Ea se oprea aprope la fiăcare pasă şi asculta...
Pornise înadinsă mai de vreme, ca se fiă înaintea loră la peşteră; der îşi cunoscea fratele: de sigură, elă era acolo cu multă înaintea ei. Ajunse în sfârşită unde trebuia *se ajungă, Celălaltă nu venise.
Atunci se a.şefiâ pe scaună .şi aşteptă.
Privi la lună şi luna se uita adencă în ochii ei, cu privirea ei clară de astru. Zeulă Mm era fieulă taineloră, şi în senina lui simbolisar^ îlă înţelegea şi-i era mai cu dragă decâtă chiară Sorele.
în sufletulă Dochiei era o pâclă
J Nr, 31
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.

1
i
i
i
I
f
I
!
'
/
:
;

dattt să se nutrescă numai cu cepă de „ cumpărată a, cu „nmştarău, şi alte mâncări rele şi nenutritore, încâtă când se presenteză la scolă e numai o sterpi-tură; er când ajunge la anii miliţiei e numai ună scheletă — în lo că de a gusta mierea cea sanătosă şi nutritivă?? Credă, că ar fi timpulă să ne tredimă din letargiă!
Ba ce e mai multă, în multe locuri chiar şi lumina în case se produce prin opaiţe, ardândă adecă neşte feştilă în unsore de slănină (clisă) seu altceva, din care ese ună fumă înec’ătoră, carele pare că strigă răsplătire la ceră, — în locft de a arde lumini de ceră — cari nu co-rupă aerulă — şi de cari cultivândă stupi ar ave din abundanţă, seu fiindă cera mai scumpă să o vândă şi să’şi cumpere petroleu, carele e şi mai ieftină şi lumineză casa şi mai bine; der nici decum să nu producemă lumină încă totă ca poporele rămase îndărătă.
Românii noştri, în locă de a cultiva stupi, din cari apoi se-şl indulcescă şi lumineze casa. să’sî plătescă batără con-tribuţiunea din venitulă loră, seu să-şi împace multe alte neajunsuri de cari se tânguiescă dîlnică — ce prea uşoră ar pute face nefiindu înpreunată manipularea stupilor cu nici o greutate, — mai bine îşi vendă purcelulu şi bucatele din gura copilaşiloră pe preţuri de batjocură, ca să se scape de câte şi mai câtg năcasurî, — precând alţii mai prevăzători tragă, sute şi mii din stupărită. — E deci timpulă, ca preoţii, învăţătorii şi toţi câţi se intereseză de sortea poporului nostru, să se apuce cu totdinadinsulu a lăţi stupări-tulă raţională câtă se pote mai multă şi între poporală nostru.	»
Nu se pote aştepta ca poporulă să facă ce nu scie şi ce n’a vădută. Aci e treba cărturariloru dela sate a pre-merge cu esemplulă; trebue să vedă o stupină — două bine întocmite, er în acestea să vedă şi manipulaţiunea, şi atunci de sigmă vădendă şi poporulă, că lucru puţină şi uşoră aduce venite ffumose, se va pune şi elă pe lucra fără pregetă.
Se va obiecta pote, că cum să se facă începutulă, căci ,,totă începutulă e greu,“ decă omulă n’are cunoscinţele de lipsă în ramulă stupăritului ? Răspunsulă aci este forte lesne de dată, cu atâtă mai vertosă, căci sciută este, că nime nu s’a născută filosofă, astronomă etc. prin urmare chiar nici stupară. Omulă trebue să cerce, să înveţe din di în di, şi numai se pomenesce că şi scie.
Se înţelege, că spre scopulă acesta se recere ca să aibă la îndemână unele îndrumări şi respective cărţi de specialitatea acesta, afară de aceea se mai ia parte la cursuri dă stupărită, să v<$4& cum manipuleză cu stupii alţi stuparl mai destrii — şi în cele din urmă să pună în pracsă cele vădute şi învăţate. Aşa se face începutulă, şi aşa pe încetulu se cultivă omulă şi în acestă ramă productivă şi folositorii.
(Va urma).
întâmplări diferite.
Focă. In Chir peru, comit. Sibiiului, suferi locuitorulă Piţigoiu Ionă o pagubă de 43 fi. 50 cr. prin incendiu. — In Avrigă a arsă grajdulă lui Gligore
Ranga. — In Neduşi, comitatulă Ter-navei mari, arse şura lui George Glock-ner. Se ilice că şura făcea numai 40 fi., der era asigurată pentru 150 fi. Bănuiţi fiindă că însuşi Glockner şl-a pusă focă, judecătoria de cercă din Agnita îlă aresta.
Osândiţi. In 16 Februarie n. tribu-nalulă din Bistriţa a judecată pe ucigaşii lui Jantei Kahan. Amândoi acu-saţii principali Georg Gebe şi Iosef Kovacs, au negată cu tenacitate. Sentinţa pronunţată, la 18 Februarie, fu: Georg Gebe, Iosef Kovacs şi Iosef Szabo se condamnă, pentru crima de o-moră premeditată, la închisore pe vieţă; Herman Leib la 12 ani, Simon Kalman şi Hirsch Iser la 10 ani, Ignaz Neumann l1/, ani închisore; pe lângă acesta toţi acusaţii au să restitue solidară banii furaţi în sumă de 12,123 fi. şi cheltuelile procesulni.
Mâncată de lupi. Fata de 18 ani a
morarului din Iszo, comit. Neutra, a fostă mâncată la 8 Februarie de lupi pe hotarulă comunei. Resturile corpului ce s’au găsită au fostă înmormântate a doua di asistândă şi poporulă.
Literatură.
„Candelau, foiă bisericescă - literară, apare- b jlâtă pe . fysţiă în Cernăuţi, Re-dactorft primarii responsabilă : Rrotopres-biterală Artemiu Berariu. Cuprinsulă numărului 2 dela 1 Februarie este urmă-torulă: Psihologia în însemnătatea ei pentru deşteptarea, cultivarea şi înaintarea vieţei religiose (urmare); Omiliile s-lni Ioană Chrisostomă la epistola cătră Romani (urmare); Predica despre necesitatea învăţământului religionară, de Dr. Em. Voluţchi; Cronică. Mai suntă încă două articule rutenescl.
„Familia", 4iarh beletristică literară, apare în Oradea mare în fiă-care Duminecă. Redactoră responsabilă; Iosifu Vulcanii. Nr. 6 dela 7 (19) Februariu conţine: Mama (poesiă), de Iosifă Vul-cană; Visă şi realitate, de Măriora Z. Petrescu; Lăpuşneanu, dramă de Iuliu I. Roşea (studiu critică comparativă, de N. Ch. Quintescu); Nijnta lui Figaro, comediă în 5 acte, prelucrată de N. A. Bogdană; Din vieţa de Bucuresci; Diverse' etc. A ' * ;	'*'■ '
ULTIME SOIRI.
Nova Reforma află, că guvernul u rusii a a visată 30 milione ruble spre scopuri militare pentru Varşovia şi Skiernevice. Pregătirile de răsboiu se cjice, că se făcu cu mare zelu.
După o scire privată din Varşovia, generalulu Gurco a primită comanda supremă peste corpului de observaţiune la graniţa austriacă
cu cartierulu principală în Krze-mieniec (Podolia rusescă.)
Guveruulă belgiană fiindă interpelată în camera deputaţiloră, decă e adevărată scirea despre o încheiare de tractate între Belgia şi o putere streină, ministrulă de esterne a răspunsă, că Belgia n’a încheiată nici ună tractată, deo-rece ea rămâne fidelă obligamen-teloră sale de neutralitate, şi nici n’a încercată nici o putere să in-fluinţeze asupra Belgiei. Ministrulă a fostă felicitată.
Telegramă part. a „Gaz. Transă Aradu, 22 Februarie. Adunarea constituantă a Reuninnei femei-loră române din Aradă şi provin-ciă s’a ţinută şi s’a încheiată în cea mai bună ordine. Comitetului interimală şi preşedintei li s’a dată cuvenita satisfacţiune prin realegerea loră făcută cu mare însufleţire şi votândă Presfinţiei Sale Domnului Episcopă diecesană mul-ţămită protocolară.
SCIRl TELEGRAFICE.
(Serv. part. ahi „Gaz. Trans.“)
Berlină, 23 Februarie. Âc]î' au
scâdutu din nou forte tare valorile ruseşti. Acesta se ia ca dovadă, că este motivată neîncrederea publicului în succesulă acţiunei diplomatice începute. E naturală, că zădărnicirea ei, pote intenţionată, va aduce cn sine o încordare şi mai mare între puteri.
Roma, 28 Februarie. „Esercitou, organnlă oficială militară, anunţă că este deplină adevărată s cir ea, cumcă batalionele francese, ce s’au reîntorsă din Tonking, au fostu eşalonate (aşezate) dealungulu graniţei italiane. Guvernulă italiană este pe deplină informată despre gră-mâdirea de nwteriaM de resboiu dincolo de graniţă. M^şuri^e acestea ale Franciei suntă nejustifîcş.te ; priii atitudinea Italiei.
Varşovia, 23 Februarie. Considerabilele procurări de provisiunî de cereale continuă. In Dubno brutăriile militare suntu ocupate cu facerea de mari cantităţi ele pesmeţl.
San-Remo, 23 Februarie. Aţî-ţarea tusei a mai slăbită, cu tote aste din când în când, are tuse. Apetitulă e mare şi mănâncă bine. Când nu şede în pată e mai bine dispusă.
Parisft, 23 Februarie. In pro-cesulă contra lui Wilson, apă-
rătorii cjich că nu esistă nici o lege, care să pedepsescă pe per-sonele ce’şî vendă influinţa.
DIVERSE.
Vorbirea insectelord. Unu învăţată englesă a f&cută o descoperire uimitore. Muscele, după densulă, ară ave o vorbire, unu limbagiu ală loră propriu, pe care nu’lă potă au4i urechile omenescl, der îlă înţelegă bine celelalte insecte. Nu e vorba de sbârnăitulă insecteloră, pe care-lu au4imă adesea şi care e pricinuită de repedea mişcare a aripeloră loră, ci de nisce sunete deosebite, care întocmescă o vorbire, ună mijlooă d’a se înţelege. Acestă descoperire a fostă făcută prin microfonă. Se scie că mi-crofonulă face ca sunetele cele mai mici se fiă audite, precum microscopulă mă-resce obiectele pentru ochi. Experimen-tatorulă a pusă o muscă pe una din tăbliţele instrumentului şi sgomote diverse se audiră; ele erau deosebite de sbîr-năirea aripeloră şi semănau cu nicheza-tulă unui cală în depărtare.
Trenu postald împresurată de zăpadă, piarulă din Triestă „Mattino“ spune, că la staţiunea Lemgenă între Landecă şi Bludenţă a fostă împresurată de zăpadă unu trenă poştală întregă. 746 de lucrător! suntă ocupaţi cu desgroparea trenului.
Curstftlii pieţei Braşov ii
din 23 Februarie st. n. 1888.
Bancnote românesc! . Cxunr		. 8.55 Vend		8.58
Argintii românescu .	yi	8.48	77	8.50
Napoleon-d’orî . . .	»	10.02	n	10.05
Lire turcescl....	n	11.32	77	11.37
Imperiali	 Galbinî			10.32	77	10.37
	yi	5.88	77	5.92
Scris. fonc. „Albina41 6°/0	)7	101.-	77	102;—
ii ii 5o/o	»	98.—	11	99.—
Rude Rusesc! . . .	17	107.—	77	108.—
Discontula ....	6«/2-	-8% pe	anii	
Cnrsulu la bursa de Viena
din 23 Februarie st. n. 1888.
Renta de aură 4% -......................93.60
Renta de hârtiă 5°/0....................82.75
Imprumutulu căiloru ferate ungare . .	147.50
Amortisarea datoriei căiloru Arate de
ostu ungare (1-ma emisiune) ...	94.
Amortisarea datoriei căiloru ferate de
ostu ungare (2-a emisiune)	.	.	.	123.75
Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostu ungare (3-a emisiune) .	.	.
Bonuri rurale ungare.................104.—
Bonuri cu clasa de sortare ....	104.50
tonuri rurale Banatu-Tjaaiişă .... 103.60
onuri cu ci. de sortare*'*...........103.60
Bonuri rurale Transilvane .....	104
Bonuri croato-slavone .................103.25
Despăgubirea pentru dijma de vină un-
. gurescă.............................. —.
Imprumutulă cu premiulă ungurescă	.	119.15
Losuxile pentru regularea Tisei şi Sege-
ainului........................122.50
Renta de hărtiă austriacă..........77.50
Renta de argintă austriacă ....	78.95
Renta de aură austriacă...........108.35
Losurî din 1860 ,	...	....	132.75
Acţiunile băncei austro-ungare. .	.	.	857.—
Acţiunile băncei de credită ungur. . . 269.25 Acţiunile băncei de credită austr. . . 267.80 Galbinî împărătesei ...	...	5.98
Napoleon-a?ori ....	 10.08
Mărci 100 împ. germane............... 62.25 */,
Londra 10 Livres sterlinge........126.95
Editoră şi Redactorii responsabilă:
Dr. Aurei Mureş ian u.____________
• ■ .	»•	•	■ m s :
nestrăbătută de minte. Ura pe ună omă şi-ltt iubia. Iubia pe altnlăl şi-lăjltra. Fusese scăpată dela mdrte de ună străină şi ea îlă atrăgea în gura morţii. Longină şi Decidav....
Şi ca şi acum ai lăsa lumina unei facle în întunereculă nepâtrunsă ală rîjpei Kogeonului şi ai vedâ chinălă apeloră torturate, aşa rada lunei petrunse în su-fietulă ei şi i-lă lumina.
A!.. îi fu frică..
Der când se apropiă desnodămen-tulti ori căţei tragedii Omenescl, inima, printr’o ultimă licărire de vieţă, prinde ună felă de seninătate momentană şi hoţărâşce întro secundă ceea ce n’a în-ţelesă şi n'a hotărîtă ani întregi. Atunci dela o vorbă la o crimă nu mai e* tran-siţiă.
Era fată de sălbatecă, şi era sălbatecă ea însas'. der decă şi sălbatecii au iftiină şi iubescă, e cu atâtă mai nedreptă să fe strîmb! firea întorcend’o cu faţa spre patria.
Patria e mare, şi omulă e o mână de'Iută, der elă arde pentru ce arde.
Şi acum i se limpe4i pentru întâia dată şi i-se disgardinâ eapulă Romanului
din ţesetura straniă de fapte întunecate, în elă şi prin elă trăia. Şi i-se făcu de odată caldă în minte şi ună fluidă stră-bătătoră de vieţă îi trecu din firele părului pănă în tălpi, şi’şl strînse braţele mai tare de ea. Neînţelesa vrajă a amorului, care pătrunde odată prin orl-ce inimă de omă şi o face închipuită de sine căci ceea ce tremură acolo este voinţa altuia, schimbă judecata despre lucruri, supunend’o acelei simţiri.
Astfelă, Decidav, fratele ei, sbirulă care o îngenunchiase sub ameninţarea pumnalului lui, îi păru ună vierme tîrî-toră, şi deasupra lui, în spaţiurl, luci ceva care semăna... cu luna bunăoră, şi era Longină.
Şi astfelă totă' mai tare se însenina, şi trăia în noua ei simţire de o minută totă durata aniloră din urmă.
Geva se mişcă în spatele ei, spre peşteră. Era. de sigură, Decidav. ,
Atunci sări, ca deşteptată dintr’o adormire de cleiţă. Realulă lucruriloră tăia flrală destinsă ală patimei sale şi er vă4u turbure căci vă4u dreptă.
Luna era totă susă şi tbtă senină.
Ah, şi atunci ce adevărată şi mare îi apăru învăţătura din cartea credinţei,
care dicea că vieţa este ună nimica du-rerosă, şi că dincolo de acestă nimica este scăparea...
I	se opri gândulă într’o bătae puternică de inimă, căci îi au4ise pasulă. Era în adevără Longină. Elă veni dreptă la densa. Păera agitată.
—	Ai adus’o, nu-i aşa? îi 4ise ©lă, întimjândă mâna.
—	Ce s’aducă ? întreba ea, dîm-bindă ca o flore ce se deschide.
Longină tăcu şi se uita la dânsa lungă. Ea privi o secupdă înapoi şi apoi îşi întorse eapulă repede:
—	E greu să te întrebă, der ţii să mori? îi dise ea cu sfielâ.
Elă dete tristă' din capă.
—	Cunosc! vre-ună mijlocă de a mă face să trăiescă?
—	Libertatea, pote, 4rie ea încetă şi cu temere.
—	A, da!... Der ar trebpi să fugă, adăogâ mai pe urmă cu descuragiare.
—	De ce se fugi? Poţi deveni liberă fără să fugi, dise Dochia rară şi cu greutate.
—	Cum ? o întrebă elă repede, apro-piându-se de ea.
—	Spune... isbuti ea să articuleze.
La acestă vorbă brutală şi neaşteptată, Longină făcu ună pasă înapoi, şi tristă, par’că i-ar fi sburată din sufletă ultima şi cea mai dulce ilusiă, îi d^e încetă;
—	Şi tu?... ;
Der riapuca s’o întrebe bine şi o au4i isbucnindă de-odată într’ună ho-hotă de plânsă durerosă, sfâşietoră, care răsuna în tăcerea nopţii ca o lungă notă de jale.
—	O nu!... nu!... putu ea să 4ică-? voindă să se scole în piciore şi cădendă er pe bancă.
Longină rămăsese unde era, uitân-du-se la densa, şi, înţelegendă ce luptă puternică se petrecea în ea, îşi simţi sufletulă plină de milă şi voi să se a-propiă de densa. Ua însă sări deodată în susă, şi apărândn-lă cu mâna, strigă,:
—	Fugi!...
în acelaşă timpă fiiulă Regelui eşise ca din pămentă înaintea loră. Faţa lui rânjea şi în mâna dreptă strîngea pră-selele unui pumnală, ală cărui tăişă lucea la lumina lunei.
(Va urma)
Nr. 31
GAZETA TRANSILVANIEI.
18 88.
,ALBINA“ institutu de creditd şi de economii în Sibiiu.
CONVOCARE.
Domnii acţionari ai „Institutului de creditu şi de economii „Albina*1 se invită prin acesta în virtutea §-lui 20 alu statutelom societăţii la
a XV Adunare generală ordinară,
care se va ţine în Sibiiu la 30 Martie 1888 St. n. înainte de amecjîi la 10 ore în casa institutului (Strada Baier No. 1.)
Obiectele:
1.	Raportulu anualu ală direcţiunei; bilanţul u anului de gesţi-une 1887 şi raportulu comitetului de supraveghiare.
2.	Distribuirea profitului realisată conformă bilanţului.
3.	Distribuirea sumei destinate pentru scopuri de binefacere.
4.	Ficsarea preţului marceloră de presenţă pe anulă curentă.
5.	Ficsarea remuneraţiunei comitetului de supraveghiare.
6.	Alegerea aloră doi membri în consiliulă de direcţiune, în loculă aceloră doi, ală cărora mandată a espirată în sensulă §-lui 36 din statute.
7.	Alegerea comitetului de supraveghiare.
Domnii acţionari cari în sensulă §§v 22, 23 şi 24 din statutele societăţii voescă a participa la adunare în personă seu prin pleni-
potenţiaţî suntă rugaţi a-şî depune la cassa institutului acţiunile loru şi eventuală dovecjile de plenipotenţă celă multă pană Marţi în 27 Martie a. c. st. n. la 6 ore p. m.
Sibiiu, 20 Februarie 1888 st. n.
Direcţiunea institutului.
Avisu d-loru abonaţi!
Rugăm pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiimei să binevoiascâ a scrie pe cuponulu mandatului poştală şi numerii de pe fâşia sub care au primită diarulă nostru până acuma.
Domnii, ce se aboneză din nou, se binevoiascâ a scrie adresa lămurită şi se arate şi posta ultimă.
Totodată facemă cunoscută tuturoră D-loră abonaţi, că mai avenul din anii trecuţi numeri pentru complectarea colecţiuniloră „Gazetei, “ precum şi câteva întregi colecţium. pentru cari se potă adresa la subsemnata Administraţiune în casă de trebuinţă.
Administraţiunea „Gaz. Trans.“
Se deschide abonamentu pre anulă 1888
la
AMICULU FAMILIEI, piară beletristică şi enciclopedică-literară — cu ilustraţiunî.— Cursulă XII. — Apare în 1 şi 15 (ţi a lunei în numeri câte de 2—3 cole cu ilustraţiunî frumose; şi publică articlii sociali, poesie, novele, schiţe, piese teatrali ş. a. — mai departe tracteză cestiunî literare şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a Româniloră de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţium din patriă şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisuesce a face câte o 6ră plăcută familiei strivite de grijile vieţei; şi preste totă nisuesce a întinde tuturoră individiloră din familiă o petrecere nobilă şi instructivă. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 fi., pentru România si străinătate 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali.
PREOTULU ROMANU. piară bisericescă, şcolară şi literară — cu ilustraţiunî. — Cursulă XIV. — Apare în broşuri lunare câte de 21/-}—3V2 cole; şi publică portretele şi biografiile archiereiloră şi preoţiloră mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilustraţiunî,— mai departe articlii din sfera tuturoră sciinţeloră teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serbă-torî şi diverse ocasiunî, mai alesă funebra!!, — apoi studii pedagogice-didactice şi scienţifice-literarl; şi în urmă totă soinlă de a-menunte şi scirî cu preferinţa celoră din sfera bisertcescă, scolastică şi literară.— Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 fi. — pentru România 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali.
Colectanţii primescu gratisă totu alu patrulea esemplaru.
Mumeri de probă se trimită ^eatisu ori-cui cere.
A se adresa la „CANCELARIA NEGRUŢU“ în Gherla—Sz-ujvâr.—Transilvania.
Totu de aci se mai potu procura şi următorele cărţi din editura propria:
Apologie. Discusiunl filologice şi istorice maghiare privitore la Români, învederite şi rectificate de Dr. Gre-goriu Silaşi. — Partea I. Paulă Hun-falvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Şincai. Preţulă 30 cr.
Renascerea limbei românesc! în vor-bire şi scriere învederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Op complet). Broşura I. II. şi HI. Preţulă broş. I. II. câte 40 cr.—Broşura III. 30 cr. Tote trei împreună 1 fi.
Cuvântări bisericesc! la tote sărbătorile de preste ană, de I. Papiu. Ună volumă de preste 26 cole. Acest opă de cuventărf bisericesc! întrece tote opurile de acesta soiu apărute pană acum—avendă şi o notiţă istorică la fie-care serbătore, care arată timpulă întroducerei, fasele prin cari a trecută şi modulă cum s’a stabilită respectiva serbătore. Preţulă e 2 E
Barbu cobzariulu. Novelă originală de Emilia Lungu. Preţulă 15 cr.
Puterea amorului. Novelă dePau-lina C. Z. Rovinaru. Preţulă 20 cr.
Idealulă pierdută. Novelă originală de Paulina C. Z. Rovinaru. Pre-ţulu 15 cr.
Opera unui omfi de bine. Novelă originală. —Continuarea novelei: Idea-lulu pierdută de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Fântâna dorului. Novelă poporală de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Codreană craiulă codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Ultimulă Sichastru. Tradiţiune de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Elă trebue să se însore. Novelă de Maria Schwartz, traducere de N. F. Negruţă. Preţulă 25 cr.
Branda seu Nunta fatală. Schiţă
din emigrarea lui Dragoşă. Novelă istorică naţională. Preţulă 20 cr.
Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după Wachsmann, de Ioană Tanco. Preţulă 30 cr.
Probitatea în copilă riă. Schiţă din sfera educaţiiuiei. După Emest Le-gouve. Preţulă 10 cr.
Hermană şi Dorotea după W. de Goethe, traducţiune liberă de Constantină Morariu. Preţulă 50 cr.
Ifigenia în Aulida. Tragedia în 5 acte, după Eupide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Ifigenia în Tauria. Tragedia în 5 acte, după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Petulantulâ. Comediă în 5 acte, după Augustă Kotzebue, tradusă de Ioană St. Şuluţă. Preţulă 30 cr.
Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele gimnasiului din Fiume prin Vincenţiu Nicoră, prof. gimnas. — Cu portretulă M. S. Regina României. Preţulă 15 cr.
Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Ună volumă de 192 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi arangiate. Preţulă redusă (dela 1 fi. 20 cr.) la 60 cr.
Trandafir! şi viorele, poesii poporale, culese de Ioană Popă Reteganu. Ună volumă de 14 cole. Preţ. 60 cr.
Tesaurulă dela Petrosa seu Cloşca CU puii ei de aurO. Studiu archeologic de D. O. Olinescu. Preţulă 20 cr.
Biblioteca Sătenutui Românu. Cartea I, II, III, IV, cuprindă materii forte interesante şi amusante. Preţulă la tote patru 1 fi. — câte una deosebi 30 cr.
Biblioteca Familiei. Cartea I. Cuprinde materii forte interesante şi amusante. Preţulă 30 cr.
Colectă de recepte din economiă, industriă, comerciu şi chemiă. Preţulă 50 cr.
Economia pentru scolele popor, de T. Roşiii. Ed. II. Preţulă 30 cr.
îndreptară teoretică şi practică pentru învăţămentulă intuitivă în folosulă eleviloră normali (preparandiall), a în-veţătoriloră şi a altoră bărbaţi de scolă, de V. Gr. Borgovană, profesoră pre-parandială. Preţulă unui esemplară cu porto francată 1 fi. 80 cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia aflămă vre-ună opă, întocmită după lipsele scoleloră nostre în măsura în care este acesta, pentru aceea îlă şi recoman-dămă mai alesă directoriloră şi învă-ţătoriloră ca celoră în prima liniă interesaţi.
Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Român!. De V. Gr. Borgovan. Preţulă 15.
Manuală de Gramatica limbei române pentru scolele poporali în trei cursuri de Maximă Popă, profesoră la gimnasiulă din Năsăudă. — Manuală aprobată prin ministeriulă de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dată 26 Aprilie 1886, Nr. 13193. — Preţulă 30 cr.
Gramatica limbei române lucrată pe base sintactice de Ioană Buteanu, prof. gimn. Ună volumă de peste 80 cole. Preţulă 2 fi.
Manuală de stilistică de Ioană F. Negruţă, profesoră. Opă aprobată şi din partea ministeriului de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. Partea practică forte bogată a acestui op — cuprind.endă composiţiunl de totă soiulă de acte obveniente în referinţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa
cu multă folosă de cătră preoţi, învăţători şi alţi cărturari români. Preţulă 1 fi. 10 cr.
Nu mă uita. Colecţiune de viersuri funebrall, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţulă 50 cr.
Carte conducătore la propunerea calculărei în scola poporală pentru învăţători şi preparancjl. Broş. I. scrisă de Gavrilă Trifu profesoră preparan-dială. Preţulă 80 cr.
Cele mai eftine cărţi de rugăciuni:
Mărgăritarulu sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericesc! forte frumosă ilustrată. Preţulă unui esemplară broşurată e 40 cr., legată 50 cr., legată în pânză 60 cr., legată mai fină 60, 80, 90 cr., 1 fi., în legătură de luxă 1.50—2.50
Miculfi mărgăritaru sufletescu. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericesc! — frumosă ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Preţulă unui esemplară broşurată e 15 cr., — legată 22 cr., legată în pândă 26 cr.
Cărticică de rugăciunî şi cântări
pentru pruncii şcolari de ambe secsele, Cu mai multe iedne frumose. Preţulă unui esemplară e 10 cr.; 50—3 fior.; 100=5 fi.
Visulu Prea Sântei Vergure Maria a Născător ei de D-deu urmată de mai multe rugăciuni frumose. Cu icone frumose. Preţulă unui esemplară spedată franco e 10 cr., 50 esemplare 3 fi., 100 esemplare 5 fi. v. a.
Epistolia D. N. Isusu Christosu.
Preţulă unui esemplară legată şi spedată franco e 15 cr.
9
|
1
I
1
1
P
% i
in 1
1
i
1
%
I
1
1
I
I
1
I
i
i
i
fî
3
| 1
U»
ifi

mi
9
E=1(E


Tipografia A. MUREŞ!ANU, Braşovu.