Macţima, AtoinistratiMea xTipografia: ’ 'BRAŞOVU, piaţa mare Kr. 22. Serisorî nefrancate nu se pri-meseiî, Manuscripte nu se re-trimitu! Birourile de annuciurî: . Braţsvu, piaţa mare Nr. 22. In se rate mai primes cu în Viena: ttudolf lom. Hausemtein ş! dea mâna şi se lupte umeră la umără pentru salvarea neamului românesc 1. Der aceste lupte remas’ar-fi . sterpe şi fără ele succesă, clecă Lnu se găseau în sînulă naţiunei bărbaţi, cari să scie lucra în ar-moniă şi se fiă uniţi şi în timpuri normale, pregătindă teremulă is-b cnejilor u viitore. Vechia pleiadă a acestoră bărbaţi vrednici însă, cari au profesată în timpii de pace şi de răs- boiu patriotismull curată desinte-resată, s’a rărită multă şi clecă e vorba se dispară ori ce îngrijire în viitorulă ţării, e neapărată de lipsă ca golulă, ce se simte în a-cesta privinţă, se se împlinescă cu puteri nouă vigurose din tînera generaţiune pătrunse de aceleaşi sentimente nobile şi românesc!. Măsagiulă Tronului are în vedere tără îndoielă tocmai acesta activitate patriotică desinteresată, când apeleză la representanţii naţiunei, cari în mare parte suntă elemente tinere, ca se se insufle de sentimentulă de unire, „pentru ca noua legislatură să fiă mano să în r6de şi să corăspundă legitime-loră aşteptări ale Ţării.u Insă ca să se potă ajunge a-cesta ţîntă nu e destulă numai a elice, că în timpii ele periculă toţi Românii voră forma o singură falangă patriotică şi apoi în contulă acestei poliţe anticipate asupra patriotismului se se păcă-tuescă mereu şi dintr’o parte şi elintr’alta în contra lui, spre cea mai mare scădere a intereseloră generale de desvoltare morală,, intelectuală şi materială a ţării. Decă este ca noua legislatură se fiă mănosă în rode. teremul secă ală certeloră de partidă păgubi-tore trebue părăsită, şi representanţii naţiunei fără deosebire trebue să stabilescă şi se recunoscă odotă o husă comună principmră a activităţii loră, care se unescă tote partidele or! de câte ori e vorba de ună interesă generală ală ţării. Atunci, suntemă siguri, că va fi cu putinţă a duce odată la împlinire spre mulţumirea generală şi marile reforme indispensabile privitore la justiţia şi la instrucţiunea publică, pe cari întrega ţeră le aşteptă de multă cu sete. Dându-se poporului instrucţiune seriosă şi punendu-se printr’ună regim ă de dreptate la adăpostulă orî-cărei nedreptăţirî, pe lângă alte multe sacrificii ce se facă mai a-lesă pentru armată, România se va întări în adevără necontenită şi „va pute privi cu încredere în viitor ău. „Le 'tllatin“ despre România. De câtva timpii, o parte din diarele francese nu înceteză d’a ataca România. Ca răspunsă la aceste atacuri şi în speciala la ună articula apăruta în „Figaro u sub iscălitura unui conte de Keratry, efiarulă parisiana „Le Matinu dela 16 curenta publică următorele : Erî s’a presentată la redacţia nostră ună Română, care ne-a rugată se publicămă următorea protestare contra unui artieulă publicată de „Figaro”. Publicămă acestă artieulă cu aţâţă mai multă, cu câtă cunos-cemă situaţia şi relaţiunile autorului seu şi suntemă veseli, că o persona autorisată împrăştiă presupunerile ce s’au ivită în timpii din urmă, asupra disposiţiuniloră şi tendinţeloră guvernului română. Etă acelă protestă: De câtva, timpii, unele (fiare parisi- ane au întreprinsa o adevărată campamă contra României şi regelui ei, contra guvernului românii şi aşa numiteloru sale tendinţî germane. In fiecare cji se stre-coră în colonele unoril reviste şi 4iare insinuaţiuni renvoitore, alu cărui limbagiu pare cu atâtu mai straniu., cu câtu ele se abatii cu totulu dela reguLele de cur-teniă datorite unui suverana şi unui guverna prietina ala Franciei. La ce trebue se se atribue acestă atitudine ostilă a unei părţi din pressa francesă? Explicaţiunea s’ar pute găsi mai alesu în sgomotula răspândita a-supra unei pretinse aii ant e între Germania, şi România. Nimeni însă na văcjuta acesta tratata, şi e forte adeveratu că nimeni nu Va iscălită. Guvernnlu română a- desminţită în modă categorică existenţa unui asemenea tratată. Cu tote acestea la Parisa se susţine, că acesta tratata s’a încheiata şi că e îndreptată contra Franciei... Dla conte de Keratry a publicata pe prima pagină a c|i arului „Figarou un articula reu-voitora pentru România şi în care afirmă cu atâta siguranţă existenţa unui tratata de alianţă între Germania şi România; ar putea ela se ne dea textula acelui tratata? D-la conte, care face istoria după priceperea d-sale, atribuinda împăratului Napoleon Dl o vorbă, de farmacista şi prinţului Napoleon o frasă ofensătore pentru naţiunea româna, care a avuta totdeuna cele mai mari simpatii faţă cu Francia, pote să ne spună de unde şî-a luata informaţi-unile ce le publică? In 'sfârşită d. Keratry, care blameză România că în 1877 s’a aliată cu Rusia şi care o blameză pentru că s’a aliată contra ei (celă puţină după cum afirmă d-sa), ar putea să ne spună pentru ce armata română a dată ajutoră armatei ruse în timpulă campaniei din Bulgaria? Ne îndoimă despre aâesta, pentru că suntemă siguri că are să afirme, că Regele Carolfi a trecută Dunărea cu armata din ordinulă prinţului Bismark. După cum se vede, d. conte Keratry nu admite, că ună poporă pote singură prin voinţa, prin energia sa, găsi ocasiunea şi mijlocele de a-şl asigura emanciparea sa. Aveau ore Românii nevoiă de ună impuls dela Berlină pentru a scutura jugulă seculară ală suzerânităţei Turciei? Are România nevoiă de sfaturile si lecţiile d-lui conte Keratry [ pentru a-şî scăpa esistenţa sa, în situaţiunea grea în care se află aefi, dând marile puteri nu voiesefi ca şi în 1877 să garanteze neutralitatea teritorului ei? Să fie sigură d. Keratry, liomânii nu simtă nici germani, nici Francezi, ci se mulţumescă afi Bomânl. Atâta la Petersburgă câtă şi la Pa-risă, omenii politici nu dau nici o importanţă procesului de tendinţe ce se a-tribue într’unu modă gratuită României... Unu "Română. PrapiMile rasescl in cestinnea halgara. Telegl*ama ce amă primit’o adî din Pesta ne spune, că într’o audienţă ce a avut’o erî contele Kalnoky la Maiestatea Sa s’a stabilită respunsulii ce are 'Să’lă dea monarchia la propunerile făcute de Rusia în cestiunea bulgară. După mim comunică o telegramă din Paris, guvernată francesă a şi răspunsă a-firinativă la propunerea rusescă, bare este următorea: ,, Puterile să declare colectivă, că dom nirea prinţului de Coburg nu evrăspunde cuprinsului tractatului din Berlină şi de aceea e ilegală.u Se speră din parte rusescă, că o ast-felă de declaraţiune colectivă eurpenă ar fi de ajunsă, ca se facă imposibilă situaţiunea prinţului Ferdinand în Bulgaria. In casă când prinţulă Ferdinand, contra aşteptărei rusesc!, totuşi s’ar opune, Rusia din parte’i nu ia în perspectivă nici o intervenţiune materială rusescă, ci ar cere, ca Sultanulă să primăscă mandatulă de a aduce la valore voinţa europenă. Cei din Rusia suntă siguri de con-simţămentulă ■ germană; celă francesă aşi sosită deja. Anglia, Austro-Ungaria şi Ita lia încă nu s’au esprimată. Se crede în Rusia, că Austro-Ungaria, înainte de a, se detrona prinţftlă Ferdinand, va cere 'ca puterile să se’nţelâgă asupra urmaşului lui şi asupra mijloceloră morale şi materiale de a se esecuta voinţa europenă, şi că Anglia şi Italia, împărtăşescă intenţiunea austriacă, aşa că Sultanulă erăşî n’ar face, nici ună pasă, deorece ar sta trei puteri contra a trei puteri. Cu tote astea Rusia nu renunţă la cu-getulă, că cancelarulă germană va isbuti să unescă marile puteri d’a face ună pasă contra prinţului Ferdinand. Cu tote contrazicerile, se consideră ca sigură, că Anglia şi Austria au făcută anţărtă o învoială, ale cărei dispo-siţiunl, nu-i vorbă, nu angajază pe Anglia în măsură însemnată, der totuşi pentru ună casă seriosă conţine forte pre-ţiose înţelegeri-. Oficiosulă „Postu din Berlin aduce şi elă două importante scirf în cestiunea Orientului. 1-se anunţă din Londra că, după cum se raporteză din Constantino-polă, Borta ar fi trimisă o notă la Fe-tersburg, în care cere, ca cestiunea bulgară se se resolve în comună cu Gestiunea Bosniei şi Erţegovinci, unde Mulsumanii sunt apăsaţi, şi să se restabileseă suzeranitatea turcescâ peste ele. Rusia şi alianţele. „L’Autriche slave et imtmainew din Parisu a primiţi din Peters-burg următorele informaţiun!: Ună personagiu însemnată, care e în curentă cu intrigile internaţionale, ne afirmă, că publicarea tractatului, de a-lianţă din 1879 a fostă motivată prin faptnlă, eă cei din "Bârlină fuseseră informaţi, cumcă între Francia şi Rusia ar fi în studiu ună tractată de alianţă. Inimicii eventuali ai alianţe? triple ară fi Francia, Rusia, Danemarca, România'şi Muntenegni. Se scie că aceste două puteri din urmă revindică unele părţi din teritoriulă austriacă. In casă de răsboiu, admiţendă că Austria ar stărui într’o politică funestă intereseloră sale şi că ar voi să înfrunte sortea bătăiloră cu soldaţi, a căroră imensă maioritate ar reproba o aventură atâtă de nepolitică şi de nepopulară, două armate austriaca ară opera în Nord, comandate de generalii br. Filipovic! şi prinţulă de Wurtenberg sub ordinele archiducelui Albrecht, -şefulă supremă. Cam vr?o sută de mii de omeni, comandaţi de br. Appel ar forma armata Bosniei. _ ^ ______ IM mu respisn principelui Bisiart Răspunsurile curgu ea ploia asupra capului ’ Cancelarului de Nr. 30 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888. feru. In cailele trecute amă avuţii rSspuiisulu monseniorului Freppel prin care se contesta d-lui de Bismark de a vorbi singură în numele lui Dumne4eu. A4î avemu respunsulu unui militară francesă. La unu banchetă, care s’a dată de ofiţerii corpului ală 12-lea în onorea comandantului loră generală Japy, care era mutată la ună altă comandamentă, la Marsilia, generalulă Japy ridicându - se şi respumţendu unui t o astă ală generalului Riff, a cţis îi: „Intr’ună recentă şi celebru discursă unu politiciană ală Germaniei (adecă Bismark), a lăudată prea multă furia teutonică; ei bine d-loră ofiţeri: eu beu pentru furia francesă. “ Urale frenetice acoperirii vocea generalului, şi toţi ofiţerii îlă îmbrăţişară cu căldură. SCffilLE BILEI. Ministrulu de honvedî, în înţelegere cu ministrulu comună de resboiu, a făcută cunoscută comandeloră de honvecil, că pensioniştii militari (ori dela honvedî) fără caracteră militară suntă supuşi obli-gamentului de a servi la gloate amesu-rată destoiniciei loră şi adecă pănă la etatea de 60 de ani şi că prin urmare potă fi întrebuinţaţi la serviciulă gloate-loră, fără considerare decă ’şi-au depusă caracterulă de oficeră ori funcţionară dă bună voiă, ori l’au perdută, şi anume în casulă din urmă fără a pretinde se li se redea rangulă perdută. * * * Proiectulă de lege pentru bugetu, pre-sentată de ministrulă ungurescă Tisza, după ce s’au terminată desbaterile, sta-bilesce cheltuelile cu 345,090,847 R., venitele cu 332.647,731 fl. şi deficitulă cu 12,440,116 'fl. Cunoscută fiindă însă esactitatea bu-geteloră unguresc!, deficitulă trebue privită ca celă puţină înpătrită de mare. * * * Din comitatulă Solnocu-Dobeca pri-mirămă o corespondenţă, prin care ni-se descrie ună casă de mituire a poporului, care este de natură a inspira seriose îngrijiri. Intri o parochiă română din trac-tulă protopopescă ală Betlenului, fiindă vacantă, s’a denumită ca administratorii interimală ună preotă de prea puţină cua-lificaţiune, care nici din ună punctă de vedere nu avea meritulă de a se denumi ca preotă definitivă pentru o asemenea parochiă. Cu tote acestea elă a sciută înrîuri asupra respectivului Consistoră prin cele mai desastruose mijloce, aşa că la urmă a obţinută donitmirea definitivă de preotă peste acea parochiă, macar-că ni-se spune, că nici pe de parte nu o merită. Mai întâiu a coruptă poporală prin mituiri, cu beuturî spirtuose etc. făcându-lă de repeţite-orl să-lă ceră de preotă. Nu i-a succesă înse, căci în lo-culă lui parochia se conferise altuia, mai de bune speranţe. Der respectivulă pe-ţitoră ală parochiei din vorbă nu a desperată. A începută a se târgui cu omenii promiţendă unora bani şi serviţiu gratuită, er cu ceialalţî poporeni făcu învoiala, că le va servi cu stola pe jumătate ori a treia parte ş. a. In modulă acesta i-a succesă a dobândi parochia. Decă faptulă e adevărată, preotulă din vorbă merită cea mai aspră pedepsă din partea autorităţii superiore bisericescl respective. * Printulu Gr. M. Sturm, noulă candidată la tronulă Bulgariei, despre care s’a vorbită în pressa europenă şi asupra căruia revine cţiarulă „Le Tempsu din Paris în unulă din ultimele sale numere, a declarată categorică la Iaşi unui cj-iaristu că refusă ori-ce candidatură la domniă, maialesă încă la domnia Bulgariei, şi că n’are absolută nici o aspiraţiune la o a-semenea deşertăciune. Prinţulă Sturza a adăogată diaristului, că în calitatea sa de adevărată democrată, este contra tutu-roră domniiloru, în contra tronuriloru, care se impună jrnste norode şi trăescă ca nişte părăsite pe spatele şi din sudorea masseloră inculte ale poporului. * * * La oficiele cercuale ungurescl din comitatulă Hunedora au incursă în 1887 următorele sume de ham din pedepse : Deva 893 fl., Haţegă 851 fl. 74 cr., Baia de Crişiu 389 fl., Oreştiă 283 fl. 50 cr., Geoagiulă de josă 263 fl. 50 cr., Puiu 139 fl., Hunedora 88 fl.. la fiscalatulă din Deva 236 fl., cu totulă 3141 fl. 74 cr. * * * Corii nou de plugari s’a Înfiinţată în comuna Apateu, protopresviteratulă Ieno-polei, comitatulă Aradului. Conduceto-rulă corului acestuia este d-lă învăţătorii substitută Pavelă Siiarteu. Corală a cân-•tată întregă sfânta liturgiă Duminecă în 30 Ianuarie a. c. cu deplină esactitate şi spre deplina mulţămire a credincioşiloră, spune „Biserica şi Şcokri din Aradă. * * * Preotulă slovacă din Hlobuka, Dr. losifă Miloslav Hurban, pe care „patrioţii îlănumescă „agitatoră panslavistău, fiindă că luptă aprigă contra uneltiriloră de maghiarisare a Slovaciloră, e pusă în stare de acusare de cătră tribunalulă din Neutra. Lucrulă stă aşa: o femeiă văduvă presentâ la asentare ună certificată din partea preotului Hurban, judelui şi notarului, prin care’şi scăpâ de armată pe uniculă ei fiu ce o susţinea. La o a doua asentare femeia presentâ, în ace- laşă scopă, acelaşu certificată, der pe care preotulă notase că raporturile ei familiare nu s’au schimbată, pe când ăa se măritase a doua oră, Acesta o consideră tribunalulă ca o falsificare de documente publice. Aşa istorisescă foile ungurescl lucrulă. £ lieuniunea femeiloru sâsesct din Prej-meru a înfiinţată o şcolă de împletită (cu-ciocane ca la împletirea găitanului), care e cercetată de 18 femei şi fete. Scopulă şcolei este d’a procura femeiloră mai sărace ună nou isvoră de câştigă. & * * Iucetândă lucrările din minele de a-ramă din Ungaria de susă, o mulţime de familii de lucrători rămăseseră fără pane şi au fostă nevoite să’şl caute lucru în alte mine. Dintre aceste familii în curendă voră veni 73 lurătorî cu 87 membri de familiâ şi se voră aşeda în Noşagu■, comitatulă Hunedorei. Mai târejiu voră mai veni peste 50 familii şi se voră a-seda în Hondolă şi Certeşu, acelaşă co-mitată. Acestea suntă familii slovace rom. cat. ❖ * In anulă acesta spitalul ii de ochi din locă instalată la „Petcuţă" (Siechenhaus) se va deschide la 1 Martie, er nu la 1 Maiu ca în alţi ani, din causa marelui numără ală celoră cari suferă de ochi. Corespnteiiţa „Gazetei Transilvaniei11. Selagill. în Februarie 1888. (Esecuţiunile în Selagiu. — Rolulu ce trebue se-lu ia „Silcankă, banca română din Şimleu. — Portretată Papei ca mijlocă de maghia-risare.) Domnule IU d act oră! A trecută multă timpă de când nu v’am mai raportată nimică de prin Sălagiulă nostru bogată în păduri. E dreptă că mari lucruri nu s’au isprăvită pre aici de ună timpă încoce. Esecuţiunile de dare, cari pănă mai deunăclî erau ună lucru rară, astădl au devenită ună lucru de tote dilele şi mai cu semă în câteva comune din cer-culă Taşnadului toba esecutoriloru, dela secerea trecută încependă, forte puţină repausă a avută pănă acuma. In tim-pulă acesta de iernă pute omulă se vecia nenorociţii restanţieri refugiându-se câte cu o căpruţă seu cu o vacă prin păduri, ca se le scape dinaintea acestoră copie de căpcânî. cari se numescă esecutori. Pănă ce au mai aflată câte ceva la bieţii omeni, au totă luată dela ei şi au vândută pe preţă de nimica. Sfârşindă cu mişcătorele, după cum se afirmă, din Maiu voră începe a vinde moşiile fluturară acelora, cari au restanţă de dare mai mare de 20 fl. Răulă acesta va a-junge mai vârtosă comunele: Bobota, Dersida mică, Zalnoculă, Dumurlăulă şi altele. Lucrulă merge cam pre mâna jidoviloră. Astfelă în Cehalulă româ-nescă s’au vândută la o miiă de jughere şi cine au pusă mâna pe ele? totă jidani. Astfelă va fi mai alesă în comuna Zolnocă, unde acuma decurge comassarea şi unde proprietarulă mare jidană Kan-del F. are proprietate. Acesta îşi arătase voia de a cumpăra pământuri dela locuitorii din Zalnocă din mână liberă, înţelegendu-se însă cu domnii cei ce au putere a vinde moşiile bietului plugară pe preţă de nimica, nu mai voesce a cumpăra, ci va aştepta să cumpere de sub tobă. Der avemă speranţă, că institutulu „Silvaniau, întemeiată cu concursulă plugarului. română va împiedeca desmoşte-nirea plugarului română, începută pe o scară atâtă de mare din partea vitregului guvernă şi a organeloră sale, Invenţiositatea celoră ce voiescă a ne maghiarisa cu orice preţă n’are margini. Cine-ar pute crede oă ei se aibă atâta îndrăznelă de a folosi chiar pe Sanctitatea sa Capulă bisericei catolice, pe Papa Leone ca ună mijlocă spre a-jungerea scopuriloră loră mârşave?! Şi totuşi e aşa. Corniţele losifă Colomanu Mailat punendu-se în legătură cu nisce editori de chipuri, folosindu-să de ocasiunea .jubileului S. Sale Papei si de însufleţirea clerului şi poporeloră pentru acestă glo-riosă capă ală bisericei catolice, a edată portretulă S. Sale şi l'a trimisă tuturoră preoţiloră atâtă de ritulă latină, câtă şi celoră de ritulă grecă, prin urmare şi preoţiloră români, fără a-lă comanda, cerând ă să plătescă pentru dă preţulă de 1 fl. 10 cr. Portretulă. este forte bine esecutatu şi ar merita atâta jertfa. Şi apoi care preotă nu ar dori să aibă în casa sa pe marele Pontifice! ? Der şi aci s’a veritu la mijlocă hidra maghiarisârei. Pe cupo-nulă blanchetei de asemnaţiune anume trimisă pentru servirea preţului stă tipărită în limba maghiară, cumcă editorii portretului Papei au donată 200 fl. spre scopuri publice. Aşa o sută florini au donată pe sema „ Beuniunei şcolare maghiare a ţerei“ achitată în „Peşti Naplou din a. tr. Nr. 211, altă 100 florini au donată Kîdturcggletalui maghiară ardeleană achitaţi în „Peşti Naplo“ din a, tr. Nr. 198. Etă apucături mişelesci pentru a duce pe ghiaţă pe preoţimea nostră ! O aver-tisămă înse se-şî deschidă ochii! Este pusă în dilemă brava preoţime română, că seu solvescî portretulă şi ai contribuită pentru kulturegylet, seu respingi portretulă Sânţiei Sale şi eşti acusată de ren catolică. Poţi eşi înse din dilemă res-pingendă darulă danaidă, şi procurându-ţî portretulă Pontificelui dela Lipsea (Leip-zig) din librăria lui A. Bergmann, şi atunci te-ai scăpată de sub acusarea, că ai fi rău catolică. Ausonia. FOILETONULtJ „GAZ. TRANSri (8) STRĂBUNII NOŞTRI Hevelă 1« torleă Anulu-104 după* Christ. Cartea II. — Muntele Kogeonului. Decebală se uita la ea cu măniă. Der apoi, ca şi cum o hotărîre nouă ar fi luată deodată, îşi îmblândi glasulă şi îi 4ise : — Doehio, tu eşti copila mea, şi trebue se m’ajuţi. Nu vei pune focă. Ună omă, care te scapă dela morte, chiar când e câne, nu mai e câne, vorbi Regele. Der trebue să m’ajuţî. — Ce să facă? întrebă Dochia cu o nelinişte groznică. Apoi, deodată, cu ună gândă nou şi luminosă adăogâ: Domne, otravă! — Ya se flică îlă urăşti? Ai vre se-i dai otravă? Ea făcu semnă că da. Atunci Regele bucuros Q şi cu încredere se apropia de ea din nou si-i dise: — Nu otravă. Deocamdată trebue să aflăină dela densulă cum stă oştea romană şi unde-i Traiană. Elă ţie’ţi va spune decă vei vre. Femeea e porumbă de scăpare. Ai ochii mari şi frumoşi. Eşti zînă. Mama cea mare te vede şi te apără Elă îţi va spune. Ajută-mă Doehio!... Şi vorbele curgeau din gura lui par’că ar fi fostă prinsă de friguri. Domnulă gâfâia, aşteptândă răspun-sulă ei ca pe a unui oracolă. In sfârşită, după o scurtă gândire. Dochia răspunse încetă de totă: — Primescă porunca, Domne. Şi obrajii i se roşiră, par’că ar fi minţită seu ar fi aucjită o insultă. Domnulă, veselă, se îndreptă repede spre fiulă său. — Yei merge chiar astăseră şi te vei ascunde în grădina palatului Zarmiz-Edanului, îi dise elă, la scaunulă de lângă peşteră, spre a veghia asupra su-rorei tale. Romanulă va veni. Yei asculta, şi de nu va spune nimică, îlă vei ucide! La aceste vorbe, Dochia încremeni cu ocini ţîntă pe fratele seu. — Pricepă, răspunse Decidav. Atunci ea făcu ună pasă cătră Rege, care tocmai se gătea să plece. — Domne o rugăminte. Am c]isă că mă ducă şi mă ducă, der... singură. — Nu se pote, hotărî Decebală, devenită er Domnulă Daciei, sălbatecă şi poruncitorii. Nu se pote. Eşti muere... Du-ţe de te ragă Tatălui pentru isbândă, Şi pleca, urmată de Yezinas. Când Dochia rămase numai cu fratele său, luci o racjă de speranţă în ochiulă ei şi, blândă, se apropia de elă cu mânile unite: — Tu aucjî mai lesne, inima ţi-se deschide mai uşorii, îi cţise ea. Tu sci bine că eu urăscă pe Romani.. Nu scii? îlă întreba cu neastâmpără; şi fiind-că elă nu răspundea, ea urma: ca şi tine sunt Dacă, şi ca ori-ce Dacă nu ml-e frică... Yoi vreţi să înşelaţi, adăogâ ea cu putere, să înşelămă, pentru a scăpa Dacia. Der eu sunt femeă.... şi mie nu’mi trebue marturî! Elă se uita la ea cu răutate. în căldura gânduriloră ei, ea nu-i înţelese cu-getulă, si’lă ruga mai de aprope: — Crede-mă, îmi va trebui să... spuiu... lucruri... neadevărate, să mintă, şi sunt femeă.... repeta ea încă odată. Elă îşi ridica capulă repede în susă: — Minţi! acuma minţi, femeă tică- losă! Tu’ţi înşeli nemulă. Vrei să mergi singură la Romană, fiindcă Romanulă ’ţi-e dragă! A!... gemu elă ca o fieră, Regele nu sciă nimica: eu însă te-am înţelesă. Vrei să-i spuiu secretele nostre. Vrei se te vineţi duşmaniloră ţării tale. Am se viu şi am să-lă ucidă!... Dochia îşi înălţase fruntea, şi era par’că mai înaltă decâtă era. — îţi aducă aminte că vorbesc! fiicei Regelui. Cine ţi-a dată dreptulă se cre4i că voiu fi trădătorea nemului meu, chiar decă mi-ar fi dragă... La acestă vorbă însă, Decidav îşi eşi din minţi, şi, turbure ca ună nebună, se repedi la gâtulă ei. într’o secundă ea fu la pămentu, în genunchi, er elă cu ună pumnă în aeră, stândă gata s’o sfărâme : — O vorbă se nu’ţi mai esă din spurcata gură, că uită că’ml eşti soră!.... După aceea se întorse dela ea cu scârbă şi, arătându-i altarulă cu degetulă, se cobori de pe Kogeon. VIII. ~ încremenită în genunchi, cu mânile frânte de ură, ea îşi ridica capulă. înaintea ei, la câţiva paşi, rîpa negră P ."Jir. 30 GAZETA TEANSILVANIEI. Stupăritulu. Voila, Ianuarie 1888. (Urmare) După mortea împărătesei Maria Te-resia însă stupăritulă a începută din nou a stagna, căci fiulă său, împăratulft Io-sifil ÎL, încă la începutul* domniei sale la 31 Octomvre 1781, prin ună ordină de curte a sistată scolele de stupărită înfiinţate de mamă-sa. Să vede însă că mai târcjiu i-a părută rău pentru acesta l. şi aşa la anulă 1783, voindă a da erăşi ună impulsă stupăritului, a dispusă la 31 Ianuarie ca clasa economiloră să se instrueze în stupărită; er la 1 Septem-vre 1785 a dispusă din nou să se înfiinţeze şi distribue chiar şi premie dela 6—12 fl. între stuparii destoinici. Der cu tote acestea stupăritulă totuşi mergea spre decădinţă. Franciscă II la înce-lr. putulă domnirei sale cu ordinulă dela 31 Augustă a. 1792 a sistată şi premiile lui Iosifii II. Mai târdiu însă s’a convinsă şi elă, că stupăritulă este ună ramă productivă ală economiei, care tre-bue protegiată din partea statului şi aşa la 5 Februarie 1799 cu ordinulă Nr. 3141 recomandă comitateloră protegiarea stupăritului şi asigură premie pentru cei ce se distingă în stupărită şi pomărită. Totă în acelaşă ană la 12 Decemvre, în interesulă stupăritului dispune, ca giu-rulă comuneloră şi marginele drumuri-loră să se planteze cu acaţl (salcâmi) şi tei (arbori cari servescă albineloră mierea cea mai delicată şi aromată) şi a câştigată pe br. Ehrenfels, unulă dintre cei mai buni stuparl din timpulă a-cela, ca se ţină prelegeri de stupărită în Teresianulă din Viena. Totă elă la anulă 1803 în 6 Iulie ordonă din nou formarea de premie pentru stuparl şi adecă: pentru 100 stupi 50 fii., pentru 50 stupi 30 fi. In urma acestoră disposiţiunl salu-tarie stupăritulă erăşî a luată ună aventu orecare; der durere! dela anulă 1818, parte nefiindă protegiată de stată, parte rivalisândă cu mierea de stupi zacharulu, carele se vindea mai ieftină, stupăritulă a începută erăşi a stagna. O macsimă însă fiice: „Unde-i lipsa mai mare, a-colo-i Dumnefieu mai aprope!“ Căci pe la anii 1840, veni Dzierzon din Germania şi ne arătă ună metodă nou de stupărită cu coşniţele mobile, din cari putemă lua mierea afară oricând şi fără a omorî diligentele şi nevinovatele albine, prin ce se comite cea mai mare nedreptate (ingratitudine), răsplătindu - se bieteloră albine diliginţa si ostenela cu... morte’! Dzierzon este celă dinteiu, carele ne introduce în vieţa şi secretulă albineloră. După elă ne arată Berlepsch, repausată la anulă 1877, întrebuinţarea cadreloră şi alte înoirl practice. Prin aceşti doi bărbaţi se înaugu-reză o eră nouă a stupăritului — era stupăritului raţionalii, carele în Germania a avută mare influinţă, căci stupăritulă acolo s’a înălţată succesive pănâ în dina de astăfil la celă mai înaltă gradă de desvoltare. Der stupăritulă raţională din Germania nu s’a putută ca să nu influinţeze şi asupra imperiului vecină, a imperiului nostru; însă venindă curend după a-ceea catastrofa dela a. 1848, căreia apoi i-a urmată absolutismulă, omenii mai multă s’au ocupată de politică de câtă de stupărită, şi astfelă pornirea din Germania în favorulu stupăritului raţională şi-a avută efectulă său numai în mică parte la noi; totuşi impulsulă dată din afară n’a putută rămâne la graniţele Germaniei, ci încetulă cu încetulă — convingendu-se omenii despre avanta-gele stupăritului raţională — a ocupată terenă totă mai multă şi la noi în interesulă stupăritului, ceea - ce mai bine s’a manifestată prin înfiinţarea de reuniuni de stupărită. Cea dintâiu reuniune de stupărită ce s’a înfiinţată la noi a fostă reuniunea stupăr. Ungariei de sudăw, înfiinţată la a. 1877. Aeestă reuniune îşi are reşedinţa în Buziaşă (Bănată) şi redacteză două foi periodice, una în limba maghiară, er alta în cea germană. După acesta reuniune la a. 1880 s’a înfiinţată „reuniunea stupariloră terci ungare “ cu reşedinţa în Budapesta. Totă la a. 1880 s’a înfiinţată şi „reuniunea stupariloră transilvăneni11 cu reşedinţa în Cluşiu. Afară de acestea mai este o reuniune de stupărită şi în Braşovă. Aceste reuniuni apoi îşi au numerose sub-reuniunl, er statulă ca să dea ună impulsă mai puternică stupăritului raţională, ajută reuniunile în modă morală şi materială, ba în a. 1882 a denumită 6 învăţători de stupărită ambulanţi, spesândă cu fiă-care suma anuală de circa 1600 fi.: afară de aceştia şi ună inspectorii supremă, numai şi numai să se lăţescă şi la noi aceStă ramă de economia productivă şi folositorii. Acesta se întâmplă aci, acasă lanoi, in patria nSstră, ca se tăcemă de atenţiunea cea încordată, care se dă stupăritului în Germania şi în alte ţări mai înaintate în ramulă economică. (Va urma). lntemplărî diferite. Omoru. Din incidentală lăsatului de came, locuitorulă Jozsi Ferencz din Gi-dofalva, comitatulă Treiscaune, fiindă betă, se apucă la bătae cu nevastă-sa. Mamă-sa, care era o bătrână de 87 de ani, voi să-i despartă şi să-i împace, der fiinlă său Jozsi îi dete o lovitură, în nrma căreia bătrâna mamă muri imediată. Fiiulă matricidă este arestată cu nevastă cu totă. Furtu. Sâmbătă noptea o calfă de croitoră din Cluşiu, Balo Sândor, sparse ferestrile prăvăliei lui Herczeg Sândor, întră mlăuntru, se încărcâ cu totă felulă de marfă şi plecă apoi liniştită spre casă. Dela o vreme însă îi veni în minte, că ceva a uitată se ia. Se aflau adecă în prăvăliă nisce butelii cu lichioră, care tocmai i-ar fi prinsă bine după aeestă muncă obositore. Se întorse der repede îndărătă după butelii, întră erăşî în prăvălia, der mai nainte de a apuca să guste din lichioră, se pomeni că cineva îlă înhaţă de gâtă. Dimineţa se deşteptă pe priciulă poliţiei din Cluşă. Altmintrelea Balo a mai stată în temniţă 7 ani de fiile. Se crede, că ar fi şefulă unei complete bande de hoţi. Scii'l poliţienesc!. Comerciantulă Ionă Gologană, născută în Săcele der locuitorii în Bucu-resci, apucă erl înainte de amefiî, lângă hotelulă ,;Soreu, pe advocatulă de aci Branu de Lemeni, cum se fiice, ca să obţină amărunte asupra unui procesă, şi, cu totă provocarea advocatului ca să se porte cuviinciosă şi liniştită, Gologană făcu mare scandalft împreunată cu bătaia, aşa că poliţistulu vagonului trebui să intervină şi să ducă pe escedentă la poliţiă unde se încheia procesă verbală şi Gologană fii predată judecătoriei penale. Andrei Gagesch-Liehn din Reşnovă şi Andrei Geltscli din Rotbavă, aflători în serviciu la lemnarulă de aci Fr. Sal-men, datoreau cârciumarului Chiriacă din Braşovulă-vechiu 1 fi. 60 cr. pe băutură. Constrînşî de cârciumară să plă-tescă, ei furară stăpânului loră o roabă (tărăbonţă) şi o deteră cârciumarului dreptă plată. Hoţii fiindă descoperiţi, mărturisiră faptulă şi fură predaţi autorităţii competente spre a fi pedepsiţi. Concertu în Braşovu. Duminecă 14 (26) Februarie 1888 va da în sala hotelului Nr. 1 unu concert ii vocală-instrumentală d-lă Constantinii Georgescu, cântăreţă şi compositoră de musică (pentru plecarea sa în strei-nătate), cu binevoitorulă concursă ală Domniloră Frank, Krause; V. şi B. Programa ce se va esecuta este: Partea I. 1. Page, Ecuyer, Capitaine, grande scene lyrique de Ed. Membree, cânt. de d-lă Constantinii Georgescu. 2. Versuri, recitate de D-lă V. 3. Concertu solo pe violină, esecutată de d-lă Crausc, 4. Vorrei morire, romanţă de Tosti, cânt. de d-lă Constantină Georgescu. Partea II. 5. Bomanţa Toreadorelui, din Carmen de Bizet, cânt. [de d-lă Constantină Georgescu. 6. Concertă solo pe violină, esecutată de d-lă Krause. 7. Satiră, cetită de d-lă JB. 8. a) Pe valută mării, romanţă b) Dauţulă iubitei mele, mazurcă cu cuvinte de Lăpădatu, compuse şi cântate de d-lă Constantin Georgescu. Preţurile: Loculă I 1 fi. — Loculă II 70 cr. — Intrarea 40 cr. — Pentru studenţi 20 cr. Inceputulă la ora 71/2. Bilete se vendă la librăria d-lui Ciurcu şi la Fraţii Simay, şi sera la cassâ. SCIRl TELEGRAFICE. (Serv. part. ală „Gaz. Trans.“) Pesta, 22 Februarie. „Pester LloycD spune, din celu mai autenticii isvoru ofîciosu: Decă nu ne’n-şală semnele, în audienţa ce a a- vut’o erî Kalnoky la monarchulti s’a stabiHttL răspunsul* monarchiei la propunerile (rusesc!) despre care atât*. de multa s’a vorbita. Kal noky a conferită apoi cu Tisza. După amecjă a fost* din nou primita de Maiestatea Sa. Sera a plecatu şi se întorce în cela mai apropiatu timp*. San-Remo, 22 Februarie. Prinţul* de coronă a petrecuta noptea din urmă neliniştita din causa durerii de cap*. Dimineţa i-a fosta ce vă mai bine. Paris, 22 Februarie. Consiliula de miniştri a hotărîta la desbaterea fondului de disposiţiune secreta să pună cestiunea de cabineta. Logodnă. D-lă Dr. Emilu Fekcte Negruţă, fratele mai tineră ală d-lui Redactoră Ni-colau Fekete Negruţă, s’a. logodită în 14 Februarie c. cu D-şora Otilia Puşca-riu, fiica d-lui protopopă din Betlenă Grigorie Puşcariu. Primescă cordialele nostre felicitări! D-lă Victorii Poruţiu, teologu absolută, născută în Cianulu deşertă, s’a logodită la 2 (14) Februarie a. c. cu D-şora Lucreţia lansa, fiica d-lui vicară foraneu gr. cat. ală Haţegului, Ione Ianza. Le adresămă felicitări căldurose. Ciirsulii pieţei BraşovA din 22 Februarie st. n. 1888. Bancnote românesc! . Cumr . 8.55 Vend 8.58 Argint* românesc* . 7* 8.48 71 8.50 Napoleon-d’orI . . . 71 10.02 77 10.05 Lire turcesc!. . . . 71 11.32 77 11.37 Imperial! Gralbinl V 10.32 5.88 71 10.37 5.92 Scris. fonc. „Albina11 6°/„ 71 101.— 77 102.— v ii ii **e/o J1 98.— 71 99.— Ruble Rusesc! . . . 71 107.— 71 108.— Discontul* .... 67*- -8% pe an* Cnrsuln la bursa de Viena din 21 Februarie st. n. 1888. • Renta de aură 4%.....................96.35 Renta de hârtiă 5°/0.................82.85 împrumutul* căilor* ferate ungare . . 147.50 Amortisarea datoriei căilor* ferate de ost* ungare (1-ma emisiune) . . . 94.20 Amortisarea datoriei căilor* ferate de ostii ungare (2-a emisiune) . . . 123.75 Amortisarea datoriei căilortt ferate de ost* ungare (3-a emisiune) . . . 109.50 Bonuri rurale ungare..................104.— Bonuri cu clasa ae sortare .... 103.50 Bonuri rurale Banat*-Timiş* .... 103.60 Bonuri cu cl. de sortare ...............103.60 Bonuri rurale Transilvane................. 104 Bonuri croato-slavone ..................103.25 Despăgubirea pentru dijma de vină unguresc* ............................. —. împrumutul* cu premiul* unguresc* . 119.50 Dosurile pentru regularea Tisei şi Sege- dinului............................122.75 Renta de hărtiă austriacă................77.85 Renta de argint* austriacă .... 79.70 Renta de aur* austriacă.................108.35 Dosuri din 1860 , ... .... 133.50 Acţiunile băncei austro-ungare. . . . 857.— Acţiunile băncei de credit* ungur. . . 271 Acţiunile băncei de credit* austr. . . 268.30 GalbinI împărătesc! ... ... 5.98 Napoleon d’orl .... 10.04 Mărci 100 împ. germane................. 62.22'/■> Dondra 10 Divres sterlinge..............126.90 Editoră şi Redactoră responsabilă: ____________Dr. Aurel Mureşianu.______________ şi adâncă deschidea altarulă eternităţii... Acolo era pacea deapoi. Se sculă, făcu ună pasă, şi se uită în ea. Vuetulu apei se înălţa cătră radele sorelui, ca o plângere. Era par’că unu semnă. Dochia îşi întorse privirile umede spre Tatălu, şi elă îi şterse lacrimile, îi trimise o şoptă caldă la ureche, şi pentru cea dintâiu dată simţi ea mărirea fără începută şi fără sfârşită a celui de susă, fiindcă pentru întâiaşl dată gân-dulă ei se simţi legată de ală altuia, şi inima îi bătu... într’o desperată şi sălbatică mişcare, întinse ea braţele în văzduhă, uni mâ-nile şi gemu: — Ajută-me!... Cartea E — Grădina jalatnlni Zamiz-Edannlni. CAP. IX. Noptea venise de multă... Palatulă celă mare ală Regelui era aşeejată în mijloculă capitalei sale, care ea însăşi era încunjurată de codri. Cioplită jumătate în piatră, jumătate în lemn, turnurile lui resăreau din mijloculă unei adevărate păduri de brad! şi întreceau, cu vîrfurile loră, cele mai înalte sfîrcurî ale pomiloră. In aceste timpuri, ună dramă mare, lucrată după arta romană, ducea, cu multe cotituri şi bariere, la Zarmizegethusa, după ce se învîrtea de mai multe ori în jurulă capitalei, prin veclnice păduri. Alte drumuri mai mici, înguste, deabia încăpeau cotigele, erau cunoscute numai de locuitori, şi se întâlneau şi se încrucişau prin văgăunele muntelui, ca nisce urme de rimă. Decă ai fi luată calea cea mare, care tăia Streiulu de mai multe ori, ajungeai în didurile Zarmizegethusei la ultimulă vadă ală apei, care într’adinsă n’avea nici o punte pe elă, spre a pune capitala mai uşoră în stare de apărare. pidurile Zarmizegethusei, care înainte erau numai de lepşe de ştejară, începuseră, de pe vremea lui Burebiste şi De-ceneus, să se ridice din bolovani şi vară, cu şanţuri adencl. în lâuntrală cetăţii nu erau decâtă două seu trei uliţl mari, pe care se grămădea lumea. Aici se întâlneau negustorii timpului. In baratce mari de scândură, seu în mici boite de petră şi de pămentă arsă, seu sub corturi de piele de cămilă, neguţătorii de îmbrăcăminte şi de găteli femeescl îşi întindeau tarabele loră. Stofe bogate, covore, cărţi şi doctorii din Pergamă, giugiumanurî de Pergamă şi Ephes pentru nobilimea băr-bătescă, piei mai grose de Halchedonă, brăciere, conciurl, pieptare, colane, verigi de urechi, paftale de Tyr şi de Si-donă pentru femei, erau vendute de străini, şi în generală de Greci. Apoi, aurăriă şi bronzăriâ lucrată în Asia mică; fiărăriă, grosă si subţire, lucrată în ţeră; armurieri pentru nobili şi po-poporă, cari vindeau corne de cerbă de făcută mânere la cuţite şi buzdugane, corne de bou pentru arcuri, scuturi de piele grosă de bivolă, lănci de fieră, cremene şi amnare şi în sfârşită totă ce se cade să ţină ună arsenală dacă. Pe a doua uliţă însemnată se întindeau dughenele de abagii, blănari, ţesători, văpsitori, vîmjendă lucruri de ţeră, precum sarica miţosă, iţarii, tisti-melele, lâna văpsită, opincile, pieptenii de cornă, cari tote stau scose mai multă în dramă decâtă sub acoperementă şi forte adesea erau atîrnate prin pomii, ce creşceau, ca din apă, pănă şi sub streşene. Pe a treia uliţă, care ducea în tîr- gulă viteloră, se întindeau cârciumile şi băcăniile, forte cercetate pe vremuri. Pe tarabele scose în mijloculă drumului, sarea, peştele afumată, strugurii, făina de meiu, olele, castronele, căuşile, lingurile, trăiau într’o frăţire cu adevărată patriarchală, er lăuntrulă cârclumei seu jilă bordeiului era bine udată pe josă şi servea de altaru lui Bachus şi celoră două menade Mimallone şi Clodone, pe cari Dacii le adorau cu plăcere, aducân-du-le jertfă peste jertfa. [Dela Deceneus însă, care poruncise să se scotă tote viile din Dacia, partea acesta da înapoi. Acum trăiau mai bine băcăniile. Aci, untulă fie nucă seu oloiulă, vişinile uscate, rădăcinile de polpom1) şi radisidâ2), smeura păstrată în vină vechiu, brânza de oi şi de vaci, stau alături cu fructele ţăriloră calde ce puteau suferi lun-gulă dramă de mare, precum erau măslinele, smochinele, hurmalele, roşcovele, venite din Tyr şi Sidon, oraşe feniciene forte comerciale, ale căroru corăbii, chiar după cuceririle lui Alexandru celă Mare şi ale lui Pompeiu, erau totă cele mai agere din mările Levantului. (Va urma) v) Mărar*. 2) Ochiul* boului. • '.Win MW'i-i 1 CD SU 3 CO »9 5" o r; c+- «h- P O h! •*;> ^ 2( ©< £ ■?♦- t± S -* 5:2 • B B 2-i I ^î“ -v ’-'< ® © Qj - 1 .x $r i ^ 2 ^ 02 O! © w & »• M £ *-b E-T P. b w «-* 3 & B ol ■ © ►b © B ST 2. ® g p hi ^ • m P £* £ ts CB © O £ ^ O» B> £© „ s O P p( O ^ Q £2^ 05 oa°ss^go —I 1 !_* ce e. ST S e= ^ ®. © P ©".P £d © p Jg o £ §>13<^§%3§ S'^B B-a.&Sg £> © £ *3 . © . C+- hi hi mc ~ © © o © J* © .£+j pc rj- P> > m 05 ^ p ^ Z7Z m • h*> pc g -pe p B M( gc as.» TJ ^ 0-5" S O “■ ”* hi Qj ►—> 2 P< © S-* 2: MSig g 3-S-. » r&g I o :.î.»'?PgS ® £ §'- S P P r+- O d- o d". P ^ m. M CC ^_1 M © f~. pj © (Th y-i 2 ^ CC __, O !—r~ aw - 2C?< c: o ®-a »—' M ^ . © H P P ■ ® ” 1 O 02 c: ^ o*^ a-rg- S p< O"1 * P | P © ^=( hj O g ^ 2 * ^ © a5 & o a - hc hi M. p § P ©■ &-CC » P< -CC © “ p © Cb* P- P MC M M MC '"2" CC © _> -< ISC ■.® S°§ £c % sş S § a, :s l-J?.,9 £.=< ffg Jy 3 CT5 CD “Tt O) co N i c . Ubm« < • 09, 09 CO —■>■ 3*- 09 5V # 9-e ■»- sac § ©.^.aq _ p p< © a' q © © 2 © 1 cp ® © r© ^ pj^.-cc p O C h © m *—' © © n P | *3!s § | 3 %■ ® t S § © ^ Sr* Hb ® l. 9J © © ►d S‘H o P ^ ,:^ © c i. o '2. © h—y O ©d © & M • © e-t- © © *-i P O4 &5 ■ © © ^lS O P | gr. ^ "2 & g © © © © r® ®ăă • r-5 f— » { , , CD CD h-* • -rt © p< < 2* © p< I S’ ©.' p ® p * p ^ 3* h © © 2. ^ d eî-. © o CC i p I M,o O ce © © ho -S- » , •JJ M M • _| . .§\® g * -; ţ? &-g-, g g. o p< g3 = cp 9 -ţr. ? ® PB C+- 9 ©j © © © © © P CP- w H m m kJ!( ©d 3% S s :; &, -CC © p S MC CO p Pe M hh -C~B P P © © p ® 5 ^ p © P< © O . ^ eh- P pe g cc 2. © © '^3 B.3- © o" hi O -CC p ,k CB P © M-I ^ ^ P P< tb P '** O 2- • -cc M> © - M> . - M^ 3 ©3 * 1 ^ | | S- B © td | g g E.l 2 § g ^ 2 © p O ® P © p> B Jh>- £- M; a_ Pe e © ch p P M ©3 _ 2c ® Pc 3k &" -a» ^ I—I CC M • t—I £T ^ © s © ® ţL tP g fio P c P J2( P Pe S © mC i i i CD _ M © P* B P P P *-• ^ •CC Qj CO P © “* B" B P P -CC a © © p? mi © -p-h- m • p m . p 2 © ®. 2j( 2 cr* '^rt* . Pe © p O» P jti§liiiiga^ggsgiiggsp!igpisgsgâ rr7*;&-r-,;i „ALBUTA”, Institute de creditu şi de economii FILIALA BRAŞOV T. Primesce depuneri spre fructificare şi plătesce pentru ele amesuratu timpului de abcjicere, darea de venitu de 10°/0 şi 5, 4 seu 3V2 % interese; cumpără şi vinde scrisuri fonciare de ale -^Albinei" după eursulu cjilei, pe care totodată le recomandă p. t. publicului ca cea mai sigură şi avantagiosă hârtiă pentru plasarea de capitale; escompteză cambii cu celu puţinu doue subscrieri după calitatea lorii cu interese de 6V2—8%; escompteză cambii cu numai o subscriere decă acelea suntii asigurate prin hipotecă cu 7% interese; acordă credite de contu curentă cu 6V2% interese ; acordă împrumuturi pe mărfuri cart au o valore stabilă şi nu suntu supuse stricărei pe lângă Interese dela 6 V2—8% după suma împrumutului; acărdă împrumuturi pe tote efectele cotate la bursa dni Budapesta, Viena şi Bucureseî, până la 85°/(} a cursului loru pe lângă interese pe 61/,%; cumpără şi vinde după cursulă pei monete; primesce în comisiune cumpărarea şi vinderea de ori-ce hârtii de valdre pe lângă cele mai ieftine condiţiunî; închiriază pe teritoriulu ce-lu posede lângă gara Braşovu, şi care e prin şine în legătură nemijlocită cu gara însăşi, a-tâtu locuri libere pentru depositarea de marfă câtu şi cabine în magazinele sale seu magazine întreg!, şi primesce şi cantităţi mai mici de mărfuri spre depositare în magazinele sale. Desluşiri detailate se potu lua la eassa filialei şi la bărbaţii de încredere ai acesteia. Oarele de cassă suntu în fiâ-care c]i dela 9—12 a. m. şi dela 3—5 p. m. i Localiilu „Filialei*4 este în Braşovu, piaţă Nr. 90, etagiulu I. Avisii d-lort abonaţi! Rugăm pc d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumcraţiunci să bincvoiască a scrie pe cuponulu mandatului poştală şi numerii de pe făşia sub care au primită (Jiarulă nostru până acuma. Domnii, ce se aboneză din nou, se binevoiască a scrie adresa lămurită' şi să arate şi posta ultimă. Totodată facemă cunoscută tuturoră D-loră abonaţi, că mai aveină din anii trecuţi numeri pentru complectarea colecţi unii oră „ Gazetei,u precum şi câteva întregi colecţiunî. pentru cari se potă adresa la subsemnata Administratiune în casă de trebuinţă. v y Administraţiunea „Gaz. Tram* f? 05 O GAZETA TRANSILVANIEI. 1888.