"kacţiMea, Administraiinnea •. TiMtafia: 'âRAŞOVU, piaţa mare Nr. 22. Scrisari aefrancate nu se pri-mescu, Manuscripte nu se re-r . ti-imitu! Birourile de aninăm: Braţouii, piaţa mare Nr: 22. IaBBT^te ri^aiprimesou în Viena: Rudclf Mosee. Haaeenstein, <0 Yoi/hr (âUfiMaas), keinnch Sciuilek, Alois Herndl, Al.Dukes, A.Oppelik, J. Dun-; în Budapesta-: .4. V. Gold-beryer. Anton Alesei, Ecksicin Berunt; îttFrankfurt: G.L.Dunbe; înHam-burg: .4. Steiner. Ifceţulii inserţiuniloru: o seria garpaontlu pe o colunâ ti cr. 4'ii) cr. timbru pentru- o publicare. Publicări mai (lese •ftKlupă .tarifă şi învoieli],.. Reclame pe pagina IlI-a o se-ln» 10 :cr, vi-a. scij ;-Ş0 bani. AUULtT LI. i. J , - Gazeta" iese în fie-eave di. Abonamente pentru Anstro-Ungaria Pe unu aUu 12 fl., pe şese luni 6 fl.. pe trei luni 3 fl. Pentru România şi străinătate: Pe mru and 40 franci, ş6se luni 20 franci, pe trei luni 10 franci. Se prenumără la tote ofi-ciele poştale din întru şi did* afară; şi la dd. cpleptorî. > Abonaientnîii pentru Braşovti: ’ laadininistraţiune, piaţa mare N*. 22, etagiuld I.: pe undând 10 fl;. pe ş6se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dus.uld în casă: Pe und and 12 fl., pe şese luni fij.fl., pe trei luni 3'fl. Und esemplarft 5 cr. v. a. seu . 15 bani.- . Atâttt abonamentele câtd şi inserţiunile, sunt.,, a se plăti înainte. * Nr 28. , , Braşovii, Luni, Marţi, 9 (21) Februarie 1888. TltTTi ~ ' " ^ - 7 .')^ 1 ~ " ■ ~—— "" ---" — ■*|r;î v * Braşovfi. 8 Februafîe 1888: în pai’tea do dincolo a mo-narchiei mişcarea în sînidu diferite-loru partide şi naţionalităţi clevine pe c|i ce merge mai mare. Obiectul ă principala ala agitaţiunei este deocamdată proiectulu de lege presentatu parlamentului centrală din Viena de cătră prinţulu Liech-stcnstein, prin care, precum seim îi, se cere ca legile şcolare se fia reformate pe temeiulu recunos-cerii caracterului loru confesional p alii principiului autonomiei ţe-jiloru. Germanii elin Austria au pusei în lucrare o agitaţiune pe scară întinsa in* contră proiectului lui Lieehtenstein. Se ţină pretutindeni • meetingurî, caid ' protesteză îipjcontra lui. Sâmbăta trecută o iii|e întrunire a cetăţeniloră germani din Viena a luată o reso-lufiurş-e. în care se <]ice, că pro-iectplă şcolară ala lui Liechten-step, urmăresce tendinţe duşmănise culturei poporului, precum şi dorinţe fanatice de predominare, gă plănuita participare a bisericei la supraveghiarea scoleloră nu se pole uni cu suveranitatea şi puterea'statului, că prin intenţiunata descentrai]sare, lăsându-se adecă afacerile şcolare şi legislaţiunea şcolară în competenţa cîieţeloră provinciale, se ameninţă unitatea imperiului, a oştirei, a justiţiei şi a administraţnmei sale şi se periclitezi! posiţiunea îndreptăţită a Raţionalităţii germane şi că din aceste considerante adunarea ce-tăţemloru. din Viena condamnă proiectulu de lege ală lui Liech-ţenstein in tote privinţele ca unu atacă gravă asupra, intereselom de viaţă ale patriei. - • Autonomia, ce o reclamă prin-ţulă Lieehtenstein pentru diferitele ţer! în afacerile, şcolare a ţiumit’o unulă din vorbitorii memoratei adunări (prof. Suessj „autonomia întunerecului44. E clară că pe Germanii austriac! îi ne-liiiiştesce caracterulă federalistică alu reformei proiectate mai multă decătă caracterulă ei confesionalii, căci- de că diferitele ţări şî-ară recâştiga autonomia deplină în ces-tiuiiî şcolare interesele germanisa-ţiunei şi ale eentralisaţiunei ară ti în adeveră forte ameninţate. Câtă pentru oposiţiunea Ger-maniloră în contra proiectatei ingerinţe a clerului catolică în conducerea învăţământului poporală, ea este sprijinită şi cle-o parte a Cehiloru, de „Cehii tineri,4* car! asemenea plecleză pentru şcola. modernă , însă îaţi onală-aut on6mă, ■ voind u se-o ferescă de „întunerecft/4 la care ar li espusă decă ar ajunge „ca Roma se potă dispune a-supra eiC . - . Agitaţiunea ..Cehiloră tineri,, m contra proiectului „clericală,44 alu prinţului Lichtenstein, supără multă- pe Cehii din partida lui liieger, Car! dai* ac|! tonulu în Boemia. Este o agitaţiune scrîn-tită acesta — <|ice. unulă din organele de frunte ale „Cehiloru be-trâur- —- este o negliiobiă a pretinde dela deputaţii ceh! şi. dela celelalte partide, cari for meză ma- ioritatea în parlamentnlă din Viena, să. respingă proiectulă lui Lichtenstein fără alu esamina şi fără a’lă supune ipai, înainte mâcară unei, discusiuin şi. cliibzuir! se-riose., „Esenţa proiectului Liecliten-steinu scrie „Politik44 „este o causă, care zace pe inimă întregei luni! catolice. După ovaţiunile, ce s’au adusă Papei Leo XIII cu ocasiu-nea jubileului seu din tote părţile lumei nu va mai ti nimeni aşa de naivă ca să despreţuiescă acestă „factoră de putere.44 Chiar şi im-periulă puternică germană a găsită cu cale de a se împăca cu catolicismulă. Politicii „practic!44 „preve4etor!44 şi „esperţî44 nu potă comite der „actulă nepolitică44 de a respinge bruscă o cerere venită dintr’o parte ca acesta şi a nu o supune măcară unei esaminărî. „Acesta cerere a unui factoră puternică aşa de însemnată44 — adauge foia boemă — „s’a adusă la discusiune parlamentară prin-tr’unulă din cei mai însemnaţi reprezentanţi ai partidei germane conservative, pe care poporală boemă o numără între aliaţii săi cei mai credincioşi, cu a căreia sprijinire a dobândită elă succesele modeste din timpulă mai nou şi la a căreia ajutoră este a visată şi în viitoră, mai alesă când e vorba de a ne apropia de ţinta ideală, care este restituirea celă puţină a acelei autonomii, ce este garant a tă ţări lor ă prin constitu-ţiune, autonomia, ce o recunosce apriată propunerea lui Liechten-stein. Etă în puţine cuvinte espli-carea atitudinei partidei lui Rieger în afaberâa scoleloră. Foile germane centraliste au der dreptate, când se temă, că Cehii voră sprijini proiectulă lui Lieehtenstein, pentru că elă dă şcolele pe mâna maiorităţii loră din dieta boemă şi pentru Că e vorba de a se susţine solidaritatea maiorităţii din pariamentulă centrală, er Polonii îlă voră sprijini pentru că au lipsă de voturile clericaliloră în alte cestiunî, ce-i intereseză pe ei în deosebi. Fracţiunea „Cehiloră, tineri44 a făcută acum o propunere de sine stătătore cu privire la şcole, care apără independenţa şcolei de bise-serică*conformă prescrieriloră esis-tente şi primesce numai principiulă autonomiei ţerilorăîn afaceri şcolare. .Acesta propunere are de scopă de a lua clubului deputaţi-loră ceh! pretextulă, că numai de aceea voteză pentru proiectulă lui Lieehtenstein, fiind-că elă este favorabilă autonomiei provinciale. Clubulă „Cehiloră bătrân!44 a şi luată posiţiune faţa cu acesta propunere, declarândă că o va susţine, căc! apără autonomia ţă-riloră, der nu-i face prospecte de reuşire. Scopulă „separatiştiloră44 (cum îi numescu pe „Cehii tineri44) este, cţice ,;PoIitik,44 numai de a agita > massâle, arătându-le că ei suntă cei mai înţelepţi şi patriotic!,. căc! nu voiescu se de scolele pe manile clerului. De vor^i -reuşi seu nu, planu- rile partidei clericale din Austria, faptă este şi rămâne, că de ună timpă încoce se manifestă o puternică reacţiune în contra curentului, creată şi nutrită prin legile mai nouă liberale, aduse de centralistă Germani, pe timpulă. când au fostă ei la putere, şi că gu-vernulă susţine acesta reacţiune pe faţă şi pe ascunsă * cre4endă că prinţrînsa va pute paralisa direcţiunea şovinistă-naţională ce a luat’o, mai alesă între Germanii austriac!, desvoltarea din anii Iuţim!. Ca dovadă pote servi şi dis-cusiunea parlamentară din (Jilele aceste asupra proiectului de lege despre Reuniunile academice la care vomă mai reveni. Guvernulă Taaffe ar vrea să crescă cetăţeni cu frica lui Dumne-4eu şi car! să fia înainte de tote „patrioţi austriac!.44 Şi-a alesă o grea problemă tocmai într’ună timp, când cancelarulă germană face a-pelă la ,,fuior teutmtre nimică de obiectată vorbitorulă, der în loculă loră să înfiinţeze ministrulă şcole, medii de stată. Planulă de învăţămentă de acfl, că în unele şcole medii se -învaţă latinesce şi grecesce, în altele se-învaţă numai latinesce, în altele apoi nu se’nvaţă nici una clin, aceste limbi, ne dă pricină de a fi îngrijaţl. Bugetulă nn-lă voteză fiindă că desvoltarea instrucţiunei poporale se împedecă cruţân-du-se 25,000 fl., er pentru scopuri de înarmare se cheltuescă milione, şi o astfel de politică nu o aprobă. Br. Alex. Jeszenszky elice, că a subscrisă şi elă propunerea lui Iranyi, der nu aprobă motivarea ei şi regretă că elă a amintită aci afacerea unei confesiuni. Daniel Iranyi observă, ca antevor-bitorulă l’a înţelesă rău, căci decă a vorbită în interesnlă libertăţii consciinţei,. n’a avută intentiunea a tracta afacerea * i ’ unoru singuratice confesiuni. (A’a urma.) .-. Din comitatulii Braşovului. ’ In 14' Februarie n. c. s’a ţinută adunarea comitetului administrativă ală *co-* mitatului Braşovă sub presidiulă vi ce-' comitelui Iuliu Roii. . Din cele pertrac-tate în acestă adunare ■ damă în estrasă' următorele: *- Mediculă comitatului raportă, că starea sanitară a locuitoriloră în decărstilă lunei Febraarie a mersă spre mai rău. In mai multe părţi ale comitatului, dom-nescă bole epidemice, mai vertosă însă scarlatina graseză în mai multe locuri. O femeiă sosită din România a adusă în comuna Terlungenl epidemia vărsatului. Copiii de şcolă din Zizină suntă atâtă de murdari, încâtă murdăria loră se soco-tesce a fi periculosă din pimetulă de vedere ală sănătăţii. Inspectorulă de d are raportă, că pen-trnprimulă pătrară ală anului eurentă-darea locuitoriloră din comitată împreună cu restanţele de dare face 189,348 fl. 1 cr. Dfti acestă sumă s’au plătită 20,226 fl. 55/1, cr., au rămasă restanţă 119,121 fl. -4&/Y cr. ' Din raportul inspectorului r. de şcole estragemă : Poporaţiunea comitatului constă din 84,188 suflete; şcoli se află în comitată 76, dintre acestea 14 suntă de stată, 5 comunale, 55 confesionale, 1 - de sine stătătore şi 1 susţinută de o reuniune. Numărulă copiiloră oblicaţi la cercetarea şcolei e 16,262; şcola o cerceteză, 14,501, nu o cerceteză 444 băeţî, 1317 fete. Dintre copiii cari cerceteză şcola 4373 (?j suntă maghiari, 4707 germani, 5421 români. Statulă a contribuită la susţinerea scoleloră cn 46,129 fl. Adunarea în fine respinge re cursulu. preotului evang. Carol Michael din Apaţa, prin care acesta cere, ca de o parte ,chiar cu forţă armată se se constrîngă• deca-natulă evangelică din Braşovă la respectarea legei,’ er de altă parte se se depărteze din Apaţa preotulă Deak Sândor, care agiteză poporală de acolo. Nr. 28 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888. SCIRILE PILEI. Din causa ernei celei grele se manifestă în mare parte a Ardealului lipsă de nutreţu, mai aleşii în comitatele Fă-găraşii, Ciucă şi Solnocă-Dobeca, unde nutreţulfi se scumpesee cumplită. * * Recrutarea în Alba-Iulia începe la 17 Aprilie. Se voră presenta la asen-tare: 51 obligaţi 1a, serviciulu militară din classa I de etate, 46 din classa II, 36 din classa III. Preşedinte civilă ală comisiunei de recrutare este primarulă Novak. * * * Editorea şi directorea foiei „Fova-rosi hirnok“ din Pesta, anume d-na Io-hana Pekarik n. Barbara Malik, în urma unei severe cercetări, a fostă arestată de poliţiă. S’a dovedită că făcea înşelătorii, spune „Pestei- Lloyd u. * * * In Cluşiu închise văduva Daniel pe fata de 14 ani a lui Isak Weiss dela 9 ore dimineţa pănă la 4 ore după amedă într’o odaia ca zălogă, pănă ce soru-sa va aduce îndărătă o plapomă ce o dusese dela Daniel. Prisoniera plânse destulă şi cerii să’i dea barem! se bea o picătură de apă. „De ţl-ar atârna măcar limba afară- şi totă n’ai să capeţi,u răspunse văduva fără sufletă. Poliţia însă libera fata şi făcu arătare penală contra văduvei Daniel. * * * Totă în Cluşiu două servitore ale lui Franz Szabo, a cărui soţiă zace bolnavă în pată. îşi cerură voiă să mergă la petrecerea servitorimei dela redută. Bolnava le lăsa şi tocmai când să plece veni acasă bărbatu-său, care le certa pentru că suntă aşa de fără sufletă în-câtu se lase o bolnavă singură acasă, der cu tote astea le lăsa să se ducă. înainte de culcare, mama bolnavei voi să bea apă din paliarulă ce în fiecare seră se aducea pentru ginere-său. Co-lorea apei îi bătu la ochi, o vărsa din pahară şi turnă în elă altă apă, der abia gustă din ea şi simţi gustă de fosforă. Apa fu dusă la ună medică, care cons-tatâ în sedimentă fosforă. Bănuiala căc|u negreşită pe servitore, care fură luate dela redută şi arestate de poliţiă. Una din ele fu liberată, der cea care adusese paharulă cu apă e ţinută încă în arestă pănă, ce se va termina instrucţiunea. Se bănuesce că a vrută să’şl răsbune asupra stăpânu-său, fiindă că le certase. ❖ * * In Sadu, comit. Sibiiului, s’au bolnăvită de scarlatinâ mai mulţi copii. In Parumbaculu de susă bântue între copii versatilă (bubatulă) mică. Doi copii au murită. * * * In Topîrcca. comit. Sibiiului, a fostă FOILETONULtr „GAZ. TRANSri _____ - STRĂBUNII NOŞTRI*' IV oi elă isioriră Anulu KM după Clxrist. Cartea II. — Muntele Kogeonului. CAP. V. La o poştă şi mai bine de Zarmize-gethusa, la deală, în creerii munţiloră, albia Streiului curge pe o rîpă negră ca o gură de iadă, care, la o frântură de deală, se surpă de odată şi se desparte în doue ramuri, amândouă incingendă temelia unui vîrfă golaşă, ce se duce în susă ca ună dinte. Apele Streiului, a-jungendă aci, se prăvălescă într’o pulbere umedă şi strălucitore, care colcăe pănă în fundă şi se preface într’ună clăbucă închisă, a cărui vuitori găurescă pămen-tulă pănă în inimă. Nici ..fiarele pădurii, nici paserile cerului nu îndrăznescă să se apropie de acestă locă, vecini că muncită. Vulturii *) Vecii ,.CJaz. Tvans.“ Nr. i>—13 inclus, din anulu curenţii. împuşcată la 5 Februarie colectorulă de dare. Se cjLe că bănuiţii de-a fi săvârşită acestă actă de răsbunare ară fi prinşi. * In Pianulă de joşii ună incendiu a pricinuită locuitoriloră Neculae Todo-rană, Lazară Savu şi Simionu Armeanu o pagubă de 780 fl. In Aiitdu a suferită asesorulă dela oficiulă orfanală Neculae Thot, în urma unui incendiu iscată în locuinţa sa. o pagubă de 700 fl. * ❖ * Petrecerea Reuniunei femeiloru române din Braşovu. aranjată în sala Redutei Sâmbătă în 6 (18) Februarie, a avută ună succesă morală forte frumosă. Nu mare a fostă numărulă participanţiloră, deră destulă de alesă. Dintre notabilităţile Braşovului însemnămă: pe d-lă Generală de Pokay, care a onorată a-cestă serată cu presenţa Domniei Sale pănă târcjiu; pe D-nulă colonelă de in-fanteriă de Soos, pe celă de cavaleriă Saffin şi pe D-nulă locotenentă-colonelă ală batalionului de honvedl din locă, precum şi alţi domni oficerl din gami-sonă. Buchetulă de dame mică, der forte drăgălaşă, representa cu efectă societatea nostră română. Toaletele în genere erau forte alese, ba potă cjice chiar lucsuose cu tote că s’a profesată multă „toaletă simplă,u Mândrulă costumă naţională a fostă representată numai prin doue-trei, deşi la petreceri românescl ar fi de dorită se prevaleze totdeuna. Se aştepta şi era de dorită, ca publiculă să fiă în numără cu multă mai mare, der precum credemă, causa puţinei frecvenţe a fostă în parte împrejurarea, că multe familii suntă în doliu, pe de altă parte şi timpulă nefavorabilă. Petrecerea a fostă de altmintrelea forte animată şi a durată pănă cătră diuă, — u. Academia română. Incunosciinţare. De mai mulţi ani Academia română îşi dă neîncetate silinţe pentru a strînge câtă se pote mai multe documente de totă felulă, cari ară pute fi de folosă pentru studiarea istoriei na-ţiunei. Numai prin studiulă documente-loră se pote lumina şi înţelege trecutulă neamului nostru. Colecţiunile strînse pănă acuma de Academiâ cuprindă preste dece mii documente de deosebite feluri: chrisove, cărţi domnesc!, cărţi de judecată şi de hotărnicii anaforale, zapise, foi de'destre, şi altele. Academia face apelă la toţi aceia, cari posedă documente şi hârtii vechi şi cari ară bine-voi a contribui 1a, îmbogăţirea colecţiuniloră sale. Academia ar vede cu cea mai viă mulţămire in-teresulă ce.i s’ară arăta în acestă privinţă şi ar primi cu totă recunoscinţa străini, rătăciţi pe aceste plaiuri, se ridică susă în naltulă văzduhului, şi ochiulă loră străbătătoră caută să pătrundă întunere-culă rîpei. Acesta este muntele Kogeonului. In acestă locă, pe acestă vîrfă de munte, Dacii şi-au pusă locuinţa Tatălui, căci, după tainele lui Zalmolcse şi Sa-bazius, elă stă între pămentă şi ceră, er Mama stă în văzduhă şi în pămentă şi amândoi legaţi se pierdu în mărirea Sorelui, care este isvorulă luminei şi căl-durei. începutulă vieţei. Astfelă ascunsă şi desfăcută în doue cultulă Sorelui avea nenumăraţi slujitori. Cultulă Tatălui, Jupiter Sabasius, nu avea decâtă acestă unulă şi singură locă de rugăciune şi ună unică mare preotă, care însă era ajutată şi representată de o falangă întregă de preoţi mai mici. Densulă era eapulă bisericei: poseda a-dâncile învăţături greceşti pe care le primea din Ephes odată cu teologia frigiană; îşi păstra sexulă şi. după credinţe, se înrudi a cu Zalmolcse si Deeeneu. prede-cesorulă său la pontificată. care fusese în urmă făcută fleu- Elă împărţea aprope pe din două domnia asupra Daci loră. atât tote documentele şi alte manuscrise cari i s’ar dărui pentru colecţiunile sale. Se voră da — când se va esprima dorinţa — dela Cancelaria Academiei copii în scrisdre modernă şi traduceri în limba română de pe originalele vechi scrise cu cirilice seu în limbi străine, cari se voră dărui. Tote documentele şi manuscrisele, cari se voră trimite, să se adreseze la Academia română în Bucurescî. Viile mulţămirî ale Academiei cătră dăruitorl se voră esprima şi prin „Mo- nitorulă Oficiallu“. Preşedintele Academiei române. (Subscrisă) Kogălnicenu. Secretarulu generală. (Subscrisă) Q. Sturdza. Literatură. „Foia bisericescă şi scolastică/' or- gană ală provinciei metropolitane gr. cat. de Alba-Iulia şi Făgăraşă. Apare de 2 ori pe lună în Blaşă. Redactoră pentru partea bisericescă: dr. Ioana Raţii, pentru partea scolastică: Alexandru Uilăcanu. Abonamentulă pe ană 6 fl. Nr. 10 dela 15 Februariu conţine în partea bisericescă : Observaţiunî cu privire la rapor-tulă, ce esistă între biserica gr. cat, şi biserica romano-catolică (urmare), de dr. Augustină Bunea, — Din vieţa pastorală, prelucrată de Tită Budu. — Morbulă timpului modernă şi vindecarea aceluia, de T. Bulcu. — Raţiociniu publică cu privire la petrecerea dată în M.-Ludoşă la 17 Iulie. — Conferinţele pastorale, de dr. Ioană Popă. — Varietăţi. In partea scolastică: Să ne cultivămă pe noi în-şi-ne, ca să putemă cultiva şi pe alţii, de I. F. Negruţă. — O catechesă practică, — Platone (urmare), de Aronă Deacă. — Pestalozzi ca părinte; de P. Ungu-reanu. — Mâţa (pisica) de casă (prelegere practică). — Minciuna, căuşele şi tractarea ei în şcola, de N. Trimbiţoniu. -— Despre bolnăvirile repentine, prelucrare de S. P. Radu. Ceremoniile nupţiali la Romanii antici, de Octaviană Bon-finiu. — Varietăţi. Revista societ. „Tinerimea-Română“, apare odată pe lună în Bucurescî (Strada Modii 10). Abonamentulă pentru Austro-Ungaria 4 fl. pe ană. — Fascicula 1 de pe Ianuarie conţine: Gustulă literară la noi. de St. V. Nanu. — Originea amidonului, de N. Dumitrescu. — Devota-mentulă ei, de Fr. Creţescu. — Pedagogia la noi, de St. P. — Etatea steleloră de C. I. Manolescu. — Sore Pătru (povestire poporală), de Rădulescu Nigeră. — Corespondenţă. Cetatea de baltă, în 1 (18) Februarie 1888. (Târgă de vite.—Contribuţiile grele. — Dare pe câni. — Miseria poporului). La 10, 11 şi 12 1. c. în Cetatea de baltă a fostă tergă de vite, şi încă din cele mai slabe. Târgul ă a fostă mare, vite multe, s’au vândută viţei şi vaci sterpe pentru tăiată. Boi n’am văcjută vândându-se, de aceştia au fostă forte puţini şi şi caii au fostă, au fostă numai aşa cjicândă bouleni, semnă că poporală e petrecută de sărăcită. prin tradiţia, câtă şi prin numerulă de cunoscinţe ce avea, relativă cu multă mai întinse decâtă ale regelui. Cultulă Mamei, representată prin deiţa Sula, care. împreună cu Tatâlu . alcătuiau simbolulă Sorelui seu Mama cea mare, avea o mulţime de slujitori şi diferite nume, după localităţi. Preoţii caii f> serveau formau o sectă aparte, de cetitori pe stele, vrăjitori, augur!, cari trebuiau neapărată se fie castraţi. — cu eapulă, barba, mustăţile si sprincenele rase. -Romanii ară fi fostă forte miraţi, decă li s'ar fi spusă în acelă timpă. că ei. rassa nobilă şi civilisată, aveau altare şi adorau pe cjeiţa frigiană Gibelc, care nu este alta, decâtă Sala dacică, adică Mama rea mare. Apoi, în ală doilea rangă, Dacii se închinau zeului Mm (luna) şi unui Marte specială, seu deu ală r.esboieloră. pe ca-re-lă credeau originară şi chiar născută în Dacia : apoi unei cjeiţe blânde si fecunde pe care o numeau Apa seu Apa. Cultulă acesteia, care era vechiu la orientali, la Daci era forte populară. Ei aveau obiceiu, înainte de-a merge la res-boiu, se se cobore. chiar din locuri de- Acesta-i marea operă a stăpâniloră, cari, în folosulă patriotismului şi a rea-lisării ideiloră de stată, îsă invenţioşl de minune când e vorba a încărca poporală cu dări. Nu-i de ajunsă că con-tribuţiunea pe porţiă şi darea de consumă le sporescîf pe cji ce merge; re-partiţiunile: „pentru edificarea caseloră comitatului, pe seina scolei centrale, a scolei comunale, pe sema cancelăriei solgăbirăescl şi în folosulă faimosului „kultur-egyletri — pentru lefa notarului si a personalului antistiei (primăriei) cu servitorii comunali, etc. tote acestea nu’să de ajunsă, ci iscusiţii noştri din comitată — pentru îmbunătăţire şi pros-perare — au adausu a pune dare şi pe câni. Faptă acesta „constituţională^, der miserabilă isvoră de venite. Puţină sporă în folosulă comitatului, căci poporală îndată ce s’a convinsă, că nu’i glumă, în amărăciunea inimei şi lipsa forte mare de bani (De unde bruşl — cjiceau — să mai plătimă şi pentru câni câte 2 fl. v. a. şi sgarda cu moneta, se-i ţinemă legaţi în chilii făcute anume pentru locuită, ba se le aducemă şi doftori, vai de noi) şî-a trimesă cânii pe sub glii aţă şi în puţine comune — în acestă comitată — se află ar]I 7—IO câni. Ţinerea armeloră e oprită, a câni-loră asemenea, efectulă e tristă, căci, acum în iernă mai cu semă, jupunesele (vulpile) desă ne visiteză galiţele, lupii nu se mai temă de omeni, şi diua se vădă în apropiere : nu este nopte în care să nu se preumble în comună din-tr’ună capătă pănă în celălaltă: pe când omulă cu ai săi cineză — între 6 şi 7 ore sera — lupulă târăe oi a pănă în fundulă grădinei, şi acolo — nebănuită de nimeni, în linişte, — se omenesce cum îlă trae ginima. „Lume rea amu ajunsă, hotarulu sa îngustată, moşiuţelc ni se vendu pentru darea. imperătescă şi pentru alte datorii, bucatele-să puţine şi nu de ajunsă, vite nu avemu unde şi cu ce tine, care le avemu ’su slabe, mau nici meu preta, şi pentru aceea tâ> gurile-să slabe. “ Der si în negoţulă cu alte mărfuri puţină se vinde; alergă omenii din depărtare la târgă cu parale pentru câte o părechiă de opinci. Nu-i ver)î, ca mai de multă, şedândfi siraiţl în târgă pe la cârciume; într’ună rninută îi vedl reîn-torcendu-se, căci puţinele parale le-au dată pe opinci, şi apoi şi acelea au fostă făcute pe grăunţe luate din gura copiiloră cari mai cătră primăveră şi la veră le compără dela arendatorii de mori cu două şi trei preţuri în aşteptare pe lângă contractă. Sărăcia-i forte mare, prole-tariatulă — pe lângă totă diliginţa economică — se înmulţesce, emigraţiunile nu mai au căpătă. Der stăpâniloră dilei ce le pasă de acestea? se ţină de paragraf!, cele ce hotărescă, judecă şi dicteză trebue să se împlinescă. ...—nu...Iu. părtate. la Dunăre, se bea apă, să se spele şi să jure , că nu se voră intdree înapoi pănă n’oră omorî pe toţi duşmanii. Totă astfelă se explică că la mai tote îmbucăturile rîuriloră în Dunăre era câte ună opidă dacă. Loculă devenea de două ori importantă: ca punctă strategică şi ca fiindă apărată de dei. In sfîrşită, erau alte divinităţi locale, ca Turmaseada, Sarmando, etc. şi la Sal-densi si Pifigi o divinitate locală importantă, pe care Romanii nl-au transmis’o sub numele de Jupiter Cern emis. protec-torală Cernei şi ală Meliedinţului de astădl. In resărirea dimineţei, Vezinas co-borea ripa cea adâncă, ca tocmai aprope de fundulă ei s’o treacă, pe o punte ân-gustă ce sta în bătaia stropiloră Streiului. Acestă trecere primejdiosă era vî-rîtă îndestulă de adâncă, pentra ca pulberea lichidă se atingă trupulă celui ce mergea pe Kogeon şi astfelă să-l purifice prin puterea şi blândeţa deiţei apa, In diua aceea, regele şi. întrega lui familiă aveau să \iă se se roge pe munte. După ună urcuşă greu, de ună ciasă Nr. 28 G AZETA TR A NSILVANIE1. 1888. D-ş6ra Agatha Bârsescu. piarele germane mai recente, vor-bindfi de celebra artistă română, scriu următorele: D. Friedrich Halm, în composiţiunea sa dramatică: „Dr. Soim cler Wildniss u (fiulfi sălbătăciei), glorificând!! puterea a-trăgătore a femeei, o învălue într’unfi farmecă indescriptibilă. Fantasia gingaşă eterică a tabloului se incorporeză într’o PartJieniâ fermecătore, care se reflectează în nisce trăsături acute, marcante, virile, de ună înaltă simtă poetică ce se manifestă în fmlv sălbăticiei plină de viaţă: Ingomar. Ori de câte-orl amă vede represen-tându-se acestă măreţă piesă, în tot-d’a-una ni se pare că amă vede-o pentru prima oră. Impresiunea e adencă şi ro-manticismulă e în adevăr!! admirabilă în ceea-ce privesce alegoria poetică a pu-terei amorului. Nu există pe lume unu accentă mai dulce ca acela manifestată în sunetele elegice şi sublime, cari se nască din harfa marelui poetă. Nimică nu e nenaturală în sălbatecul!! sunetă ală buciumului hordeloră barbare numite : Tictosagen, ală căroră capă, fermecată de inima unei femei, începe să fie stăpânită de nisce simţăminte cari mişcă şi face să tresalte orl-ce inimă împietrită: Sălbatecul!! cu blâjinulă se unescă şi formează o dulce armoniă în tote ţăsăturile dramatice ale piesei marelui poetfi Halm. Decă figura Partheniei, femeia imaginară a poetului, e aşa de încântătore şi perfectă în câtă pare că o ve(|I aievea ţinendă în braţele ei graţiose crini şi trandafiri sălbatici, apoi interpretarea ei de cătră d-şora A. Bârsescu, celebra artistă dela teatrală Curţei imperiale din Viena, e şi mai fermecătore, ast-felă că produce în auditoră ună simţimentă plină de ilusiunile cele mai frumose, cari îlă aventă în regiunea feerică a visuriloră poetului. Trebue se fimă recunoscători d-loră directori Dom-Sturm pentru că ni-au procurată ocasiunea se putemă apreţia marele talentă ală celebrei artiste Agatha Bârsescu. Cu totă idealitatea în înfăţişare, în accentă, şi în plastica academică a diferiteloră posiţiunî şi mişcări, d-şora Bârsescu face pe privitoră să creadă, că totulă e realii ce se petrece înaintea, o-chiloră săi. Acesta e o adevărată artă de a pute înfăţişă iclealulă ca şi când ar fi în realitate, fără însă de a înlătura ilusiunile şi impresiunile poetice. Par-tihenia e ună actă dramatică care, pe lângă idealismulă ce te îmbată, nu e lipsită nici de simţămintele reale omoneşcî. Parthenia înfăţişeză ună caracter!! tare şi consciu, care, pentru a pute fi representatfi. nu reclamă dela o artistă numai o cultură înaltă estetică, ci şi cunoscinţe psycho-logice şi cugetări poetice, în câtă să pue în mişcare pănă la lacrămî pe spectatori fără ca prin durerile sdrobitore şi prin resignaţiunile sale să şteargă cele mai fine nuanţe ale trecerei dintr’o stare în alta. Acestă mare şi dificilă rolă a fostă represintată de d-şora Bârsescu cu o artă, cu o îndemânare şi cu ună talentă ne mai văcjută, încâtă teatrală întregă, care era îndesuită de lume, a rămasă uimită. Joculă ochiloră ei, privirile înfocate şi pătrandătore, cari fulgerau pănă în aden-culă inimei, i-au procurată totă aţâţa închinători câtă şi admiratori. După fiecare actă, de şi era de nenumărate ori chemată pe scenă, auditorulă nu se mai putea sătura de a admira pe geniala artistă. La a doua representaţiune d-şora Bârsescu a jucată în piesa Deborah. Şi cu acestă ocasiune publiculă a putută admira ne neîntrecuta artistă, care se jocă cu simţimintele lui, cum se jocă ună copilă cu mingea. Ea ne-a înălţată în regiuni înalte, şi ne-a storsă lacrimi în acele scene mişcătore, în cari nenorocita evreică plânge şi se rogă, şi mişcă inima în acele scene eroice ale rolului cari facă din piesă o alcătuire măreţă, D-ra Bârsescu a debutată eu o perfecţiune fără semănfi, şi aplausele frenetice după fiăcare actă şi chiar în mijlo-culă sceneloră au dovedită entusiasmul publicului. Nici nu e posibilă o decla-maţiune mai fermecătore de câtă cum ne-a arătată d-şora Bârsescu în blăste-mulă din actulă ală treilea. Nu e cu putinţă ună jocă mai mişcătoră de câtă joculă din ultima scenă, în care Deborah inundă cu sărutări copilulă amantului ei — acelă copilă nevinovată — pe care l’a blăstămatfi odată, Lacre-mile umpleau ochii spectatoriloră la a-cea scenă şi o dovadă viuă a admiraţiu-nei publicului era tăcerea mormentală cu care se aştepta apariţiunea pe scenă a d-şorei Bârsescu cu o artă care nu se deosebesce întru nimica de adevăr!! şi de naturală. Deborah nu era o imaginaţiă poetică; ea trăia, era vie, şi acesta mulţumită d-rei Bârsescu. („V. N.u) Stupăritulu. Voita. Ianuarie 1888. Domnule Redactorii! Pe când lipsele poporului nostru crescă pe c}i ce merge în raportă cu re-cerinţele timpului de faţă, pe atunci venitele lui se împuţineza şi se pierdă. Urmarea — lucra naturală — este, că poporală nostru — în lipsă de venite prin cari să-şî împace trebuinţele lui Zilnice — scăpăteză din (ţi î*1 G materialminte şi prin acesta şi intelec-tualminte, seiută lucru fiindă, că sciinţa-i legată strînsfi de avere; er unde nu’i a-vere, nu se pote câştiga nici sciinţă. Deci decă într’adevărfi ne întere-sămă de sortea poporului nostru şi’i vremă binele, atunci de sigură se recere ca să’i căutămă şi înmulţimă isvorăle de venită, prin cari apoi poporală nostru, înavuţindu-se, se se potă ridica şi pe o treptă culturală mai înaltă, Acesta însă se recere se o facemă cu atâtă mai curendă. cu câtă este seiută, că ori şi ce întârziere ne causeză numai rău şi a-ducă poporului nostru numai daună, desperând!! de sortea sa vitregă, în carea se află. Multe potă să fiă isvorele de venită ale unui poporti consciu de chiămarea sa; der de multe ori poporală, decă nu e condusă de nimeni, scapă ocasiunea nu se scie folosi de lucrurile cari i-ar promite ună venită orecare şi aşa se descuragieză şi cu paşi reped! se ruineză totală în privinţa materială intelectuală. Der acesta este o dovedă destulă de tristă, că poporală n’are conducători binevoitori, ci e lăsată pe mâna sorţii, e dată pradă tuturoră despoitoriloră fără sufletă, cari se înalţă pe ruina şi în con-tulă nesciinţei lui. E însă timpulă supremă se luămă lucrulă în seriosă şi se sărimă în ajutorul!! poporului, îndrep-tându’i greşelele, căutându’i isvore nouă de venită şi arătându’i calea cea adevărată, carea duce la mântuire. Nu se pote nega, între grele împrejurări trăimfi; der acesta ne impune cu atâtă mai multă ca să fimă trezi şi conscii de ceea ce trebue să facemă şi între aceste împrejurări maştere, cari ne ameninţă în avere şi existinţă. Celă ce cădândă în apă nu va da din mâni, de sigură că are se se înnece, întocmai şi celui ce cunoscând!! răulă şi nu va lua măsuri spre vindecarea lui, de sigură că n’are să’i umble bine, ci din reu are se trecă în mai reu şi de aci la peire. Asta’i sortea tuturoră nepăsătorilor!! decă aşteptă ca alţii să-i scotă la li-mană din impasulă în carele au că<ţută seu din vina loră propriă, ori din forţa împregiurărilorfi vitrege. Mulţi suntă însă, cari se baseză pe simţulfi de conservare ală poporului nostru. E dreptă, că din timpurile cele mai întunecate şi pănă în (ţEia de astăzi multe furtuni au trecută preste capulă lui. Au trecu tu şi s’au dusă, der elă a rămasă ca o stâncă de graniţă în mijlo-culă valurilor!! turbate. Aşa este, „apa trece petrile rămână, “ der acesta nu ne dispenseză, ca astăZl să nu luămă măsuri de precauţiune, cari să ne asigure esis-tenţa în faţa tuturoră ispiteloră la cari suntemu espuşî. Altele erau timpurile atunci, şi altcum suntă împrejurările în cari trăimfi astăZl. Atunci era puterea braţului, astăZl e puterea sciinţei şi a averei, er puterea braţului a devenită sclava acestora. AstăZl nu se mai subjugă popore cu braţulă, după cum se subjugau pănă acum: ele se subjugă economicesce, şi odată subjugate cu greu se mai potă reculege şi emancipa, ori că rămână sclave pentru totdeuna. Aci nu mai pote ajuta nimică. numai „fericitulă simţă de conservare u. Din cele espuse se vede cum stămă şi nu ne rămâne alta, decâtă ca să luămă grabnice măsuri pentru vindecarea răului, rădicândă bunăstarea poporului nostru. Bunătatea poporului însă se pote rădica numai prin isvore sigure de venită, de cari trebue să ne căutămă pre orî-ce terenă; er pre cele avute să le îmbu-nătăţimă şi îmulţimă. Am Zish ni ai susă, că multe isvore de venită ne putemă crea şi ave, numai să ne scimă folosi de ele. Ună astfelă de isvoră sigură de venită este şi albinăritulă seu stupăritulă, — să înţelege nu stupăritulă cultivată pănă acum, ci stupăritulă raţională. A-cesta promite frumose venite acelora, cari sciu manipula după cele mai nouă metode cu elă. Altcum — decă manipu-lămă ca şi în trecută — este numai o pierdere de timpă fără nici ună venită, seu cu ună venită de totă neînsem-' nată — de cumva se pote numi venită. Stupăritulă din vechime a atrasă a-tenţiunea omeniloră, ca unulă — carele pre lângă puţină ostenelă — produce ună sigură venită. Nu numai singuraticii s’au ocupată cu stupăritulă, der chiar şi stăpânirea a luată stupăritulă sub scutulă său, încuragiându-lă prin fe-liurite uşurări. (Va urma.) SCIRl TELEGRAFICE. (Serv. part. ală „Graz. Trans.“) Pesta, 19 Februarie. Starea sănătăţii ministrului cultelor!! şi in-strucţiunei Trefort s’a agravată în modu îngrijitorii. $an-Remo, 19 Februarie. Prin-ţulu de coronă a avută o nopte rea. Tuşea dureză. Starea sănătăţii în genere e puţină satisfâce-tore. Ac|î se observă o ameliorare a tusei. Bucurescî, 19 Februarie. Camera a fostă deschisă printr’ună mesagiu ală Regelui care c|ice: Avemă temeiu a crede, că opintirile făcute pretutindenea pentru susţinerea păcii voră duce la ţîntă. Berlinu, 19 Februarie. Bismarck referă după amecjî împăratului asupra situaţiunei. < ’ursii Iii pieţei Braşov» din 20 Februarie st. n. 1888. Bancnote românesc! . Cump. 8.53 Vând. 8.56 Argintă românesc!! . „ 8.45 „ 8.48 Napoleon-d’ori . . . j, 10.02 „ 10.05 Lire turcesc!.... „ 11.32 „ 11.37 Imperial!.................,, 10.32 „ 10.37 Galbinl....................„ 5.88 „ 5.92 Scris. fonc. „Albina“ 6°/0 „ 101.— „ 102.— 11 ii ii 5o/o ii 98. „ 99. Ruble Rusesc! ... „ 107.— „ 108.— Discontulă .... 61/,—8°/0 pe ană Cursulu la bursa de Viena din 18 Februarie st. n. 1888. Renta de aură 4% • • ..........96.65 Renta de hârtia 5°/0...............83.25 Imprumutulă căiloră ferate ungare . . 147.— Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (1-ma emisiune) . . . 94.20 Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (2-a emisiune) . . . 123.75 Amortisarea datoriei căiloră terate de ostă ungare (3-a emisiune) . . . 109.50 Bonuri rurale ungare...............104.— Bonuri cu clasa de sortare .... 103.50 Bonuri rurale Banată-Timişă .... 103.60 Bonuri cu cl. de sortare ................103.60 Bouur! rurale Transilvane............. Bonuri croato-slavone ...................103.25 Renta de aură austriacă...........109.20 Losur! din 1860 , ... .... 133.25 Acţiunile băncei austro-ungare. . . . 859.— Acţiunile băncei de credită Ungur. . . Acţiunile băncei de credităaustr. . . 269.30 Galbin! împărătesc! ... ... 5.98— Napoleon efori .... ..........10.03'/2 Mărci 100 împ. germane...........62.171/, Londra 10 Livres sterlinge........125.80 Editorii şi Redactorii responsabilii : Dr. Aurel Mureşianu. şi mai bine Vezinas ajunse pe vîrfulfi Kogeonului. Pe totă înălţimea lui. din depărtare în depărtare, trăiau pustnici uitaţi de ani, în nisce morminte găurite în munte, în formă de chilii. Aceştia aveau sfânta sarcină de a ajuta pe Vezinas la împlinirea slujbei. Susfi, pe vîrfulu Kogeonului, era altaruhi. Intr’o poiană ca de unu po-gonfi se urca ceva mai susu cresta muntelui, şi în verfulu crestei era înfiptă o bîmă mare de lemnti. cioplită din celu celă mai mândra si mai înaltă stejarii. Cioturile lui erau lăsate cu îngrijire ca să se potă cineva sui pe elfi. şi tocmai în vîrf'fi se despărţia o furcă cu trei dinţi, în mijloculfi căreia se putea sta cu înlesnire. Aci se făceau rugăciunile cele mari la sore, şi în acelfi vîrfu postise toţi pontificii în Z^ele grele ale Dacilorfi. Totă bîrna. de susfi pănă josfi, era arsă cu diferite semne de ferfi. Ast-felfi se distingea bine urma de calfi seu potcovă. simbolul!! cavalerilor!! călători; comurile seu luna nouă. pentru ajutorarea plugarilor!!; mici şerpi de casă, protectorii mormintelor!!; vase emblematice dela cele 15 triburi, şi capete strîmbe şi sucite, cari representau pe Zamolcse, pe Sabazius şi pe Deceneus. Tote aceste săpături se împleteceau în spirala unui imensfi balaur!! ce se lăsa dela vîrffi spre temeliă şi a cărui capfi de lupfi, lucrat!! totfi de -aurii, cu ochii de argintii, îşi căsca gura pe unii buş-teanfi de piatră ce sta lipiţii de basa stejarului. Aid, pe acestă piatră, se întindea cartea sfântă a Dacilorfi, unfi pa^-pirusfi ffjgianfi, scrisă într’o limbă a-prope neînţelesă. De erau cumpătaţi şi despreţuitori de morte, Dacii datorau acesta în mare parte religiunii lorfi. CreZendfi în nemurirea sufletului cu unfi fanatism!! ne-egalatti de alte popore, ei considerau vieţa ca o întârZiere trecetore pe lumea asta, făcendu-şl o ţîntă deapururî dorită din vieţa viitore: de aceea şi mergeau la morte cu atâta nepăsare. Cumpătarea şi abţinerea dela carne în timpuri anumite era poruncită cu asprime. Res-pectulft datorită şefului familiei se impunea prin moravuri şi se menţinea prin religia. Iubirea părinţilor!! pentru copii şi grija ce trebuia să le porte, semn!! de redicare morală, era tradiţională, şi când împăratul!! Traianfi hotărî să se scrie pe pietră luptele sale uriaşe cu a-ceştl sălbatici, nu uită să pună pe lângă fiecare mamă decă câte unfi crpilfi de mână. Der decă acestă religiune. care ridica sufletul!! Dacului pănă la extase, făcea din fiecare omfi unfi erou, ea punea în sufletul!! celui biruită o prea mare suprnerd la starea de acum, acesta fiindă considerată, după cum s’a spusă, ca deşertă şi trecătore. Ceea ce făcea erois-mulfi lorfi într’o stare, aducea peirea în cealaltă. VI. Când ajunse pe înălţimea muntelui, deadrepta şi dea stânga trunchiului de pietră, pustnicii aprinseseră, pe cele două capace de bronzfi cu zimţi, ce se ridicau pe două scăunele, înalte în piciore, răşină de bradfi şi rădăcini uscate de ierburi, precum mantiă,1) dracilă,‘2) mozul&P). Vezinas sufla binişor!! deasupra cărbu-nilorfi spre a curăţa fumul!!, prinse mai mult^ rotocole în gură şi apoi, întorcen-du-se cu faţa spre cerii, le dete dru- ‘) Smeuvă. 2) Dracilă, :i) Cimbru. mulfi în văzduh!!, spre sore. După aceea îngenunchiâ înaintea pietrei, pe care sta învălătucită cartea pergamentală; întinse mânile înainte, deasupra ei; îşi ră-zemâ capulă pe lungulfi braţelor!!, şi se ruga în tăcere, ca Zalmolcse să-i dea putere a deschide cartea tainelor!!... Căci esista credinţa adencă, că altul!!, afară de unsul!! şi urmaşul!! lui Deceneus, nu putea deschide pergamentul!!, şi că chiar acesta nu l’ar fi putută descinde decă n'ar fi vrută Zalmocse. După câtva timpfi. ridica capulă, sufla deasupra pergamentului, şi’lfi desfăcu. Era strălucită şi lungă puntea pe care se duceau gândurile prontifului, căci după fiăcare poruncă ce cetea, ochii lui rămâneau mari, extatici. înfipţi în palele de lumină ale aerului, şi omulfi, ghemuiţi! cum sta, se micşora, er ca-pulfi lui se rotunjea, parcă totfi mai multă creşcea. devenia univers!!, primind!! prin ochi clarul!! dela Tataia şi gândurile dela Zalmolcse şi Deceneu, şi, . greu, cădea încărcată de puterea luminei de petră. Der deodată se aiic]i sgomotu prin poiană..., _______________ (Va urma.) > Nr. 28 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888. FARMACIA I VIENA, Sirigerstrasse Nr. 15 la „g o 1 d e n e n R e i c li s a p f* e l6 188.12-11 4 Pilule «pentru curăţirea .sângelui, mai înainte numite ., Pilule universale", merită cu totu dreptplu numirea din urmă, do ore-ce în faptă nu esistă aprope nici o bolă, la care nu‘ ar ii probată în mii de caşuri .efectulu lortt miraculosă. In caşurile cele mâi corbi- cose, la cari ăi uite alte medicamente s’au întrebuinţată înzadară, s’a dobândită cu aceste*' «înă ««înmUwitj» ilim5 «w* «curtă timpă deplină însănetoşare. I cutioră cu cr., la trimiteri nefrancate cu rambursa I fl.'lftcr. ă cu espedarea francată 1 sulă cu pilule 1 fl. 25 cy.\ pilule de nenumărate ori şi după- ună scurtă timpă deplină însănetoşare 1$ pilule 21 cr., I sulu ou 6 cutiore I fl. 5 r 1 A—:a ”T—A........— - Triţniţendu-se preţulu înainte costă 2 suluri 2 fl. 30 cr.. o suluri 3 fl. 35 cr.. 4 suluri 4 fl. 40'cr.. 5 suluri 5 fl. 20 cr., 10 suluri îl fl. 20 cr. — Mai puţină de ună sulă nu se pote trimite. Au' in cursă o mulţime de scrisori, prin cari consumatorii acestoră pilule mulţămescă pentru redobândirea sănătăţii loră după cele mai diferite şi grele bole. OrI-cine a tăcută odată încercare, recomandă acestă medicamentă mai departe. Reproducemu aci câteva dintre multele scrisori de mulţămită* Leoiuiung, 15. Maiu ISSB. Prea_ onorate Domnule! Pilulele D-v. producă .şicţeyărată minune, ele nu suntu ca alte aşa de multe medicamente recomandate, ci ele ajvţtăântru adeveru aprope la t6te botele. Din pilulele, ce am fost comandată la Paşti, am împărţită cele mai multe la amici «şi cunoscuţi şi au folosită la toţi, cliiar şi peţsone de o ejate mai mare si cu diferite bole şi defecte au dobândită prin ele. deşi nu perfectă sănătate, cler lotuşi o îmbunătăţire înseninată, şi voescă a urma cu întrebuinţarea loră. Te rogu der a-mi mai trimite încă 5 suluri. Din pdţtc-mî şi dela toţi, cari amu avută deja norocirea prin pilule D-v. a ne redobândi sănătatea, primiţi cea mai cordială mulţumită. Martin Deutinger. linţ/n Szi.-(hjorţi/i. 16 Febrnariu 1882. Onorate Domnule! Nu Ve pot.u esprima în destulă cordiala mea mulţăin ită pentru pilulele D-v. do dre-ce pro lângă ajutornlă lui D-deu, consorta mea care deja ani îndelungaţi a suferită de miserere, s’a vindecată prin pilulele D-v., şi cu tdte că şi acum trebue din când în când se întrebuinţeze din ele totuşi sănătatea ei s’a îmbunătăţită întru atâtă, în câtă pote se-şî vedă de tote ocupaţiunile ei eu vioiciune juvenală, ^cestă a mea mulţămită Ve rogă a>o întrebuinţa spre binele tuturoră celoră cari suferă. şi Vfe rogu totodată, ca se-mi trimiteţi din nou 2 suluri pilule şi 2 bucăţi săpună cln-nezescă. — Cu deosebită stimă, supusă. Alois Novak, prim-grădinag-u.. Stimate Domnule! Presupunendă, că tote medicamentele D-tale voriVfl lisa de bune, ca renuiHttiilu balsamti contya£ler/erăhirilorii, care în familia mea a făcută ună sfârşiţii grabnică la mai multe uijţWătuiî de degerâtură, m’am decisă pe lângă totă neîncrederea mea în aşa numitele mijldce universale de lecuire, a lua refugiulă la pilulile curăţitore de sânge ale D-tale. ca prin ajutornlă acestoră mici globulele se bombardezi! la emorrhoidele, de cari suferă de ani îndelungaţi. Nu esiteză de locu a ve mărturisi acumu. că suferinţa mea învechită «lupă o întrebuinţare de 4 săptămâni a încetată cu t-otulă, şi că recomandă aceste pilule în eerculă cunos-cinţeloră mele cu celă mai mare zelu. Nu am nimica în contră şi decă vei face întrebuinţare în publică de aceste ale melc şire, însă fără de subsemnarea mea. Yiiimt, 20 Februariu 1881. Cu înaltă stimă C. v. T. Balsamu contra degerăturei de I. Pser-hofer, de mulţi ani recunoscuţii ca celu mai sigură remediu contra suferinţelor* de degerâtură de totu felulu, precum şi spre vindecarea ranelorti învechite etc. 1 borcăneltt 40 cr., cu trimiterea francată 05 cr. Balsamu contra guşii oră, remediu de încredere spre lecuirea umflăturilor* la gât*. 1 flacon* 40 cr., cu trimiterea francată (55 cr. Essenţă de viaţă, ( Picaturi de Fraga) contra stomacului stricată, a mistuitei rele şi greutăţilor* de totă felulu, unu remediu de casă esceLentu. 1 flaconu-20 cr. Sucnlft-Spitzivegerieli, medicamenta de casă în genere cunoscuta şi «escelentu contra cotarului, răguşelei şi a tusei etc. 1 sticluţă 50 cr., 2 sticluţe ou trimiterea francată 1 fi. 50 cr. Alitlă americană contra rheumatisimilui, celu mai buna medicamenta la tote suferinţele rheumatice, junghiuri, Ischias (bjolă de tremura)., junghiu la urechi etc. 1 fl. 20 cr. Licliibra din bnrneni de Alpi dela W. Q. Berii bard. 1 butelia 2 fl. (50 cr., ’/, Esenţă pentru ochi de Romershausen, 1 b’uteliă 2 fl. 50 cr., U. butelia 1 fl. 50 cr. Prafii contra asudării picibreloril, 1 cutia 50 cr. cu trimiterea frapcată 75 cr. Pomadă de Tanocliinin de I. Pserhofer, de unu şiră de ani recunoscută de medici ca cea mai bună dintre tote remediile pentru crescereă perului. Un borcan* elegantu adjustat* 2 fl. Piaştrii universalii de prof. Steudelă, la rane din lovitură şi împunsă, la totu felulu de bube rele şi la umflături învechite, ce se spargă periodica la pi-oiore, la deget*, la rănile şi aprinderile de ţiţe şi la multe alte suferinţe de acesta soiu, s’a probata de multe ori. 1 borcan* 50 cr., cu trimiterea francată 75 cr. Sare universală de cnrâţeniă de A. W. Bulrklp Unu remediu de casă escelentu contra tuturora urmărilor* diges-tiunei stricate'precum: durere de cap, ameţeJă, cârcei fla stomach, acrelii în gâtu, suferinţe haemoroidale, constipa-ţiune etc. 1 pachet* 1 fl. Franzbrantvvein 1 %utoliâ (50 cr. butelia 1 fl. 40 cr. * -Afară de preparatele aci numite se mai află tote specialităţile farmaceutice indigene şi streine, anunţate prin tote (jia-mle austriace, şi la casa, bând unele din aceste specii-nu s’aru afla în depositu, se vor* procura la cerere cu promptitudine şi câta se pote de eftinîi. Trimiterile prin postă se efectueză iute, decă se trimite preţulu înainte, seu cu rambursâ. , Trimiţendii-se preţulu înainte, (mai bine. prin inandatu poştalii) este porto poştală eu multă mai eftiml, ăeeâţă la trimiteri cu rambursa. IN BRÂŞOVC, piaţa mare Nr. 22, îuiuiiţîitii cu începerea anului acestuia, pro-vedută cu cele mai noue mijloce tehnice şi asortată cu cele mai moderne tipuri, ‘ \ primesc^ şi efectueză totu felulu de lucrări tipografice, precum: Opuri şi ;hroşure, statute, fui periodice, imprimate artistice în aurii, argintii si colori, tabele, etichete de totu feliulu si ese? cutate eleganţii., si în colori s. a. % Pentru comercianţi: adrese pe scrisori, tac-thre, liste cu preţuri curente, avisurl, reco-maudaţiunl, cerculare ş. a. H ’ * Programe elegante, bilete de visită, bilete de5 logodnă şi de nuntă, după dorinţă şi în colori. Dispimendu de maşini perfecţionate şi de is-vore eftine pentru procurarea hărtiei, ştabilimen-tulu nostru tipograficii este în posiţiune a esecuta orî-ce comandă în modulă celu mai esactu şi esteticii precum şi cu preţurile cele mai moderate. Vom a ud ele eventuale se primescii în biuroulu tipografiei Braşovu. piaţa mare Nr.22 etagiulii I cătră stradă. Comandele din afară rugăinu a le adresa la TlGMffl A. MUB8SIAHD. BtWI. 'Care este cea mei tunaiirtia pentru Acesta întrebare frss v^ ' jmw vwjii MdlSHOVVt OXI, C! COMfRftf^CERE-A ACEST« , i HARTif SEVA URMĂRI CONFOR» ’* '[ LEC,ii (fa } Otmt cHUWCt «T. .TlRMKn forte importantă pentru fiă-care fu-mătoru de ţigări .s’a stabilită dej a în modulă celă mai ne dubiosă. Na este reclamp (jdlă, ci' ună faptă constatată prin autorităţi scienftific’e de primuiă rangă pe basa analisei comparative a diîerite-loră liărtii de ţigări mai bune, ce se aîlă .________, - N vi- , • X S.G.0.G n FRAHdii* itlIUMGCR mcomerţă, căbartia x de ţigări Fraţi! BRAUNSTEIN StMGUKi FABRICANTi ----PAfUSr-—> fWpw mAn „LES DERNIERES CARTOUCHES“ Wtr ..DOROBANŢUL ‘ clin fabrica BRAUNSTEIN FRERES la Parisu. ©5 Hoiilevard FxHmans. este cu deosebire cea mai uşoră şi cea mai escelentă. După ce s’a stabilita acesta între altele prin Dr. Pohl, profesoră la facultatea tecli-nică în Viena, Dr. Liebermann, profesorii şi conducătorii alt» stabilimentului chemicu ele stătu în Budapesta, şi o analisă comparativă, făcută în luliu 1887 după puncte de vedere noue liigienice de cătră Dr. Soyka, profesoru de Hygieniă la Universitatea nemţescă din Praga, a produsă chiar resultatulu strălucită, că hărtiele de ţigări ,,Les dernieres Car-touches“ şi ,,Dorobanţulu“ surită: cu 23—74% mai uşare, şi că împărtăşeşte fumului de ţutună cu 23—77% mal puţine părţi streine, ca celelalte hârtii analisate. Veritabilă este numai aceeaşi hărtiă, a cărei Etiquetă semănă cu desemnulă aci imprimată şi care portă firma Braunstein Freres. I >5 ' * Fabrica a deschisă ună deposită pentru vendave en gros a hărtiei de ţigări şi a^tu-buriloru pentru ţigări BRAUNSTEIN FRERES, IVI EH. II. Bez., Hegeflegas.se Hr. §, si se află aceste articole la tote firmele mai mari, cari au de vendare asemenea mărimi. Avertisment! VERITABILDLU, ca celu mai es- Neţ» wm k.k. celentti producţii dintre tote, llIGO-ltlACK-llSE iim&svssi (Yaesii de Ueîi din oleiu-iiidiuo) din cunoscuta c. r. priv. fabrică a lui Johann Parger în Viena I., Schulerstrâsse Nr. 7, (T A B^R I K • Si m meri n i|,Gav«i .i s s e N‘.‘ 9 NIEDERLA C E: otadl. ScJmlIcrslras.se N?7 . +. a este provedută pe cutiorele de lemnă de so-iulă Nr. 3 până la Nr. fi, *şi pe cutiorele de metală, cu eticheta originală mai sus* imprimată, care este înregistrată la c. r. cameră de coinerţă şi fio iudustriă su!> folio* 314, Nr. 1562 ca marcă de protecţiune. ________ ,J| | In timpulă mai nou 'provine vacsă cu falsificarea acestei eticliete, şi adecă. în loculă cuvântului von. care pe firmei, stă la falsificate cuventulu nacli. mea adevărată: !., Schulerstrâsse ctichetele ^veritabile şi lipseşce ia aceste m* află d’asupi'a' falsificări adresa Nr. v. Aceste, falsificate conţină ună productă reu, cu totulă fără preţă, şi falsificatorii au de scopă de a înşela onor. publieu. Pentru aceea se< avertiseză llecine de a nu cumpăra aceste imitaţiunî fără val ore şi este rugată de ase uita la aceea că fifecare cutie de Indigo-Oellack-AVichse veritaMlA, trebue se fie provătlutâ cu eticheta originală de mai susii, ţie care se află adresa mea întregă. OiT-ce etichetă, care diierezâ ţie acesta, conţine unu falsificată. nu cuteză Onovatuiă publică îşi pote imagina, că uuă productă, a cărui fabricanţii “ză a adauge firma, sa. proprie, trebue să fie torte reu. î>,4—4 A vist d-loru abonaţi! 80 de finirăm pe d-nii abonaţi ca la reinoirea .premuueraţiuuei binevoiască a scrie pe cuponulu mandatului poştalii si numerii pe făşia sub care au primiţii diaralu nostru pâqă acuma. Domnii, ce se abonezâ din nou, se binevoiască a scrie adresa lănniritu si s6 arate se posta ultimă. Totodată faţiemu cunoscuţii tutu roiau D-loru abonaţi, că mai avemu din anii trecuţi numeri pentru complectarea colocţiunilorfti „Gazetei.” precum si câteva. întregi ,eolecţiuni. pentru cari se potu - adresa h subsemnata Administraţiune in ca sil de trebuinţă. Gaz. Transă ldminisfr(iliune(i' Tipografia A. MUREŞ1ANU, Draşovu.