i ţ nedactluea, Atoistraiiniiea , Tipoplia: BRAŞOVU, plaja mare«Kr. 22. Scrisori nefrancatc nu se pri-mescă, Manuscripte nu .se retrimită ! BiroHiile de anunciuri: Braţovu, pifţa mare Nr. 22. Inserate mai primesc! în Viena: llndolf Motse. Hnuscmtiin <£; Yogler (Ofta ifdas), Hcuirich Sclit'hl;. Aloi* Htmdt, M.Diilets, A.Oppilik../. IMw-tubcrg; în Budapesta: A. t'. (iold-titrţ/fr. Anton Jlatei, Kckahin Hamut: înFrankfurt: O. L. Datibe: inHam-burg: A. Strhur. Pretulu inserţiuniioru: o seria garmondft pe o colonă 6 cr. şi 30 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoielă. Reclame pe pagina IlI-a o seria 10 cr. v. a. sen 30 bani. Nr. 27. * AlHILtJ LI. Braşovt, Duminecă, 7 (19) Februarie ,Gazeta“ ieso în fic-care eji. ADxmamscte nfinici Ausixo-UsiLaiia Pe unu ană I2fl., po şese luni B fl., pe trei luni 3 fl. Pentru România şi străinătate: Pe unii anu 40 franci, pe şese luni 20 frânei, pe trei luni 10 franci. Se prenumera la tote ofi-ciele poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori. Abonamentul! pentru Braşorn: la admin ist raţiune, piaţamare Nr. 22, etagiulu I.-: pe unu anu 10 fl.. pe ş6se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu du sulă în casă: Pe unu anu 12 fl., pe şese luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Unu esemplară 5 cr. v. a. seu 15 bani. Atâtu abonamentele câtă si inserţiunile sunt a se plăti înainte. 1888. Braşovu, 6 Februarie 1888. i * i I : i Ş | I Publicămu acjî întraftu. locu alu c| iar ului unu articulu, care cuprinde informaţiunî pentru contribuabili cu privire la aşa numita „competenţă echivalentă “, ce datori sunt ii se o plătescâ statului fundaţiimile, institutele, bisericile, comunele, asociaţituiile, societăţile şi t6te corporaţiunile pentru averea lorii mobilă şi imobilă. Este1 necesarii ca publiculu nostru se bă câtă se pote mai bine informată în cestium de dare, pentru că o esperienţâ tristă de unu lungă şiră de ani ne-a dovedită , că nedreptăţirile contri-buabililoru provină în mare parte din lipsa de informaţiunî a particulari] oră, în ceea ee privesce legile şi ' ordonanţele financiare, care făcendu-se şi publicândn-se totă numai în limba ungurescă, simtă pe lângă acesta neînţelese de massele poporaţiunei nemaghiare. La capitululă acesta dnrerosă a scrisă de curendu f6ia, ungurescă „Pestji Naplou imă articulă forte semnificativă pentru stările de sub regimulă actuală. Vorbindă despre contribuabili şi despre datoria loră cătră stată, numita foia atinge şi corda patriotismului şi ajunge la unu resultată forte ruşinătoră pentru siştemulă ungurescă de esploatare. „Peşti Naplou, căruia îi place să aducă ca esemplu stările din Anglia, unde se. găsesce în ade-veră multă patriotismă şi multă aplecare spre jertfă la cetăţeni, der unde este şi altă administraţia, nu.,ca cea „asiaţicău dela noi,— se întrebă: „Ore pentru ce nu este şi la noi ca în statele apusene ale Europei, unde cetăţenii contribuabili de bună voiă se insinua, la casă decă au plătită mai puţină dare decâtă ar fi trebuită, pro cur ân dă prin acesta statului venite de mi-lioneP- Răspnnsulu ce şi-lă dă foia un-gurescă la acesta întrebare este următorulă: „La noi, lucru durerosu, contribuabilii n’au acestă consciinţă de înaltă cultură : der nu-i mirare, de vreme ce nici oficiile de dare nu o au.“ „Aşa e, şi acesta este încă şi mai reu, deorece în prima liniă se cuvine, ca statulu să fiă strictă cQUŞcienţioşu şi se nu prebUicţă dela cetăţeni ni ci ună cruceră mai multă decâtă îi compete visteriei după dreptate“. „La noi este altă sistemă. Nu stricta legalitate, dreptate şi, echitate, esţe directiva, ci nisuinţa de a proba pană iagradulă supremă, că 6re nu cumva s’afpute profita de neesperienţa, neorientarea ori de negii genţii contribuabilului de a plăti la termină, v esploatjmdu-lă în favorulă visteriei prin preten-siuni, cari seu . că nu suntă la locă orî nu esistă, seu că le-a plătită odată, seu făcendu-i-se o îndoită repartiţia orî pretensjuni mai mari deepuţ âf. trebui după dreptate. ^ „La perceptoratu şi la direcţiunea de fin spiţe. se practică siste- mulă de a respinge ori-ce obiec-ţiune, orî-ce recursă, decă obiec-ţiunea şi recursulă nu are protec-toră. Autoritatea superioră copi-eză sentinţa forului primă şi prin acesta nedreptatea e autenticată.“ Tote acestea le spune „Peşti Naplou întemeiându-se negreşită pe nenumărate fapte. Der ceea ce apare ciudată din parte’i este ape-lulă ce-lă face la patriotismă, spre a se îndrepta neajunsurile de care vorbesce... picemă ciudată lucru, pentru că trăimă într’unu timpă când .,patriotismuluu şi „patrioţii u se găsescă pe tote cărările, de nici nu te mai poţi mişca de ei. Cum va fi . cu acestă soiu de „ patrioţi “ nu vremă se cercetămă de rendulă acesta, ajunge că foia ungurescă nu pune nici ună preţă pe bunăvoinţa loră de a jertfi pentru patriă şi constată, că pe când ei pentru persona loră fugă de contribuţia şi de adevăratele jertfe datorite patriei loră, împingă sarcinele pe grumazulu poporului, câtă numai potă, fără milă că este nedreptăţită şi esploatatu. Rusia şi Cestiunea bulgară. „Agenţiei Havas“ i se comunică din Viena, pe cale indirectă, următorele; O întreţinere ee corniţele Kainoky a a-vutu eu prinţulă de Reuss şi sosirea la Viena a d-lui de Novikoff, fostă amba-sadoră alu Rusiei la Constanţinopolă, servescă adl de basă şciriloră puse în circulaţia în privinţa unei apropiate deschideri de negocieri, în cestiunea bulgărească. Se cjice pe lângă acesta, că corniţele Şuvaloff a vorbită în acestă sensă comitelui Herbert, de Bismarck, şi că în întrevederea sa cu corniţele Kainoky, prin-ţulă Reuss a făcută cunoscută ministrului austro-ungară orecarf disposiţiunl ale guvernului nisescă, care ar permite de a se spera ună schimbă de idei. Contrară acestoră svonurf, se continuă a se afirma la ministerulă aface-riloră streine şi la ambasada Rusiei, că nu e nimicu nou în situaţiune. Din ambele părţi cu tote astea se lasă a se întrevede, că se aşteptă la ore-cari negocieri ce ară fi începute între Berlină şi Petersburgu, der cari u’ară lua caracte-rulă de negocieri formale decâtă numai decă cabinetulă rusă ar ave asigurarea positivă a unei acceptări, în principiu» de.cătră puterile interesate. Se fţice — sub re servă — că cabinetulă din Petersburgă ară presinta de astă dată o programă concepută în a-cestă sensă: Proclamaţ.iune% căderei prinţului Ferdinand, de cătră puterile semnatare ale (tratatului dela Berlină, împreună cu Turcia. ’ Acestă satisfacţiune obţinută, Rusia s’ar mulţumi s6 aştepte evenimentele din Bulgarja; acum celă puţină • şi ea ar crede .că ar av6 motive temeinice de a nu se îndoi de aceea, că elementele favorabile causei sale s’ar mişca şi ar fi destulă de puternice pentru a sancţiona decisiunea solemnă a Puteriloră. Der în orî-ce casă, Rusia menţine că este indispensabilă ca o forţă armată rusescă, ală cărei efectivă ar fi fixată într’ună a-cordă comună şi cu ună mandată scurtă şi limitată, se asiste la restabilirea unei ordine de lucruri regulată în Bulgaria, de îndată ce Bulgarii înşişi în urma căderei prinţului voră da semnalulă res-colei contra guvernului ilegală actuală. Acestă intervenire n’ar inai ave atunci caracterulă unei presiuni exercitată asupra poporului bulgară, ci ar fi considerată ca o simplă mesură de poliţiă. '“'Acesta ar fi, se crede, sensulă în care cabinetulă rusă ar înfăţişa cestiunea, der, o repetămă, n’ar pute fi propuneri formale, pe câtă vreme diferitele cabinete, îndemnate de Germania, nu s’ar pronunţa favorabilă asupra cestiunei unei intervenirf armate din partea Rusiei. SCIUlLB Precum spune „(lyulafehervar, esistă intenţiunea (Va se transfera regimentulu 2 de infanterii din Braşovă pentru cât va timpă la Viena şi în locu’i d’a se a-duc.e regimentulă 62 de inf., care se află actualmente în garnisona din Âlba-Iulia. * * * Se spune, că lângă Paraidu, comit. Oderheiu, a fost atacată posta de nisce [necunoscuţi şi jefuită de vr’o 3000 fl., er gendarmulă dată pentru pază a fostă împuşcată. Vizitiulă a luat’o la sănătosa. ❖ * Poliţia din Clupu surprinse doi copii de câte 11 ani, tocmai pe când se încercau se deschitţă ună mică galantar, ca sS fure din elă prăjiturile (cocăturile) ce erau espuse acolo. Mai vreţi justificare pentru esistenţa Kulturegyletului ? îj: $ D-lă Dr. Ioană Popă, medică de re-regimentă în reg. 31 de infanteriă, e transferată în localulă d-lui Dr. Peter Zerbcs totă din acelaşă regimentă. * * * Iucăldindu-se pe (ţi ce merge vremea, ar fi cu cale să se acvireze mai multe puteri lucrătore pentru curăţirea stra-deloru Braşovului. Unele strade par’că sunt nisce lacuri, peste cari abia poţi trece, şi sera erăşl înghiaţă. Activitate mai grabnică şi mai energică n’ar strica. * * D-lă Constantină Georgeseii, absolventă ală conservatorului din BucurescI, în drumulă său cătră Milană unde va căuta se se perfecţioneze în arta musi-cală. s’a oprită în Braşovă probabilă în scopă de a da ună concertă. D-lă Georgescu, care e baritonistă, e totodată şi compositoră şi are frumose com-posiţiunl musicale. vj; Corespondenţa „Mei Transilraiei". I)in comit. Solnoc-Dobeca, Ian. 1888. Conferinţa de tornnâ a preoţiloră şi înveţătoriloră din tractulă pt'otopopescn alu LâpuşuluiC) Conferinţa preoţescă şi reu-niunei dăscălesc! din acestă tractă — îmbinate — s’au ţiuutţi în 27 Decemvre 1887 iu Lăpuşulă ungurescă. Preotimea a fostă representată. prin d-nii: Vasiliu Muşte protopopă tractuală, Ionă Oltenă preotă în Suciulă superioră, Demetiiu Dragoşă preotă în Baiuţă,, Gregoriu Po-pescu preotă în Suciulă inferioră, Emilă Mânu preotă în Bper&nl, Iosifă Nemeşiu cooper. în Lăpuşulă română, Nicolaiu Popă preotă în Groşi, Yasihli Filipă preot în Lăpuşul română, Ionă Nodişiu preotă în Costenî, Ionă Griguţa preotă *) Intâvdiată, din causa îmbulzelei. materiei.. în Stoicenl, Alexandru Bodea preotă în Rogoză şi Ionă Martonă preotă în Rohia, er învăţătorimea prin d-nii: Alesin Laţişă înv. prim. în Lăp. ung., Vasiliu Re-breanu, învăţ, secund. în Lăp. ung., Ga-vrilă Bizo învăţ, in Suciulă sup., Ionă Nechita învăţ. în Suciulă inf. şi Const. Belu învăţ. în Cufoia. Afară de aceştia a mai fostă şi o cunună frumosă de ospeţî onorari, dintre cari amintescă pe d. Aug. Popă advocată în Lăp. ung. Conferinţei a premersă ună „Te deum“ celebrată de on. d. Muşte şi însoţită de d. Dem. Dragoşă, care predi-cândă ’şl-a atrasă stima şi considera-ţiunea celoră presenţl. La orele 11 din rli se întrunescă cei presenţl în etagiulă şcolei confesionale, unde d. Muşte îi primesce prin o cuvântare de totă atră-getore. Nu potă să nu citeză din acea vorbire următorulă frumosă pasagiu: „Mă bucură, ba tresară de bucuriă, dom-niloră, la convenirea frăţescă între pă-reţii acestei şcole, care nl-a fostă mama nutritore multora; aci, unde vomă ajuta — aşa credă — greleloru lovituri ce în-durămă diu partea vrăşmaşiloră nemului nostru. Dumne(}eu binecuvinte agendele nostreh etc. Constituindu-se biroulă prin alegerea d-lui Dragoşiu de confesară tractuală, apoi totă densulă de notară permanentă pentru tote afacerile conferinţeloră trac-tualî, se trece la cetirea disertaţiunei despre: „Prin cari mijloce îşi pote câştiga păstoriulă sufletescă: stima, atragerea iubirea etc. poporeniloră săi?u Tema a fostă lucrată câtă se pote de bine, semnă că d. Muşte corăspunde che-mărei de protopopă actuală. Dumnedeu binecuvinte’i toţi paşii spre înflorirea turmeţ sale şi a tractului încredinţată. Tema ce se va diserta în Baiuţă la. 2: Iuuiu n. 1888 despre „Mijlocele sterpirei concubinateloră^ s’a dată d-lui Dragoşiu, er d. V. Filipă s’a însărcinată, ca su-plentă, cu elaborarea, unei teme ce ’şl-o va alege după placă. S’a discutată mai departe asupra înfiiţândei biblioteci tractuale cu localitatea în Lăp. ung., Jeăreia i s’a 'şi pusă başă prin donarea a 27 opuri de cătră Ilustr. Sa d. Episcopă I. Szabo, espri-mându-i adunarea, în semnă de mulţumită, ^recunpscinţă 7 protocolarăAci s’au ivită und^e gravam ine, căci a da bani e lucru greu, S’a. luată decisiunea ca fiă-care, după tragerea inimei, se conlucre la înfiinţarea bibliotecei prin cumpărarea, în particulară, unoră opşore, care se voră dona în natm-ă, er preoţii celibl, după morte, ară ave a dona acelei biblioteci tote. scrierile loră. Asupra în-demnărei poporeniloră la contribtdrea unui înfiinţândă fonda diecesanu, cu localitatea în Gherla, s’a decisă a rămâjtp: în reservă deocamdată, pănă când ven. consistoiu ’şl-ar face socotela înaintea poporului despre manipularea fonduriloru esistente. Poporenii din Lăp. ung. şi Cufoia încă Ia anulă 1884 au votată spre acelă scopă 150 fi. solvind! în 10 . ani. S’a adusă apoi pe tapetă folosirea ori nefoiosirea limbei statului la .adresele oficiose. Aci ivindu-se mari diverginţe dă păreri — mai alesă din partea maghia-ronului V. F. — causa a rămasă pănă la altă ocasiune în suspindere*). Sppreză mse că cei tari şi cui’aţl la inimă ' voră lucra neconduşi de patimă. După acestea s’a trecută la agen- *) Atâta,; trecere a putută ave imtgliia-. ou ulii i* — Red. Nr. 27 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888. dele dascălilor^. Maioritatea e presentă Se tracteză practică prin V. Re-breanu cu vr’o 16 şcolari, căci ceilalţi s’au trimisă acasă. „Scofa şi mobiliarulă seu“, reeşindă câtă - se pote de bine! D-lă Alesiu Laţi sin îşi cetesce diserta-ţiunea despre „Necesitatea scoleA, temă lucrată cu destulă dilinţă şi zelă. Reuniunea de primăveră se ficseză în Baiuţiu la 2 luniu n. 1888, unde, ne-fiindă scolă şi învăţătorii**), G-avrilă, Bizo va diserta despre: „Miilocele sus-ţinerei buneloră relaţiunl între preot şi învăţătorii, temă propusă de Y. R. La orele 3Y2 se dechiară conferinţa de închisă —- după-ce la Nr. festivă ală „Gr. TrA se colecteză vr’o 2-20 cr. (Maghia-ronulii Y. F. dice că nu aboneză nr. festivă ală „ Gas. Trans.“ din incidentul că cineva l’ar fi pre mânjită în „GA cu ocasiunea alegeriloră dietalî) participând preoţii la prâncjulă dată de d. V. M., er învăţătorii la celă dată de d. A. L. Pri v igh iător ulăt. Alegerea Ic ispntatfl affi Caransebeşinlni, Caransebeşă, 29 Ianuarie 1888. Cea mai strălucită învingere electorală au raportat’o alegătorii noştri la a-legerea de deputată dietală din Miercurea trecută, 27 Ianuarie (8 Faură) a. c., cu tote că n’au avută să se lupte cu nici o partidă politică; der s’au luptată cu elementele, care suntă mai tari şi mai cerbicose decâtă ori ce partidă. Alegătorii noştri s’au luptată cu geră crâncenă, cu neauă mare, aşa de mare, încâtii în multe locuri n’a fostă altcum de străbătută, decâtă pe piciore cu mare anevoe. Şi cu tote acestea s’au adunată la acestă alegere aprope patru mii şi patru sute de alegăorî. toţi însufleţiţi, toţi învăpăiaţi pentru causă. încă de Marţi dimineţa au începută alegătorii a sosi şi pănă sera au sosită toţi cei din îndepărtare, adecă din Al-măjă şi de pe Cfisură; eră cei din a-propiere au sosită Mercur! dimineţa în cjiua de alegere. La noi suntă anumite forme care aşa (jicendă se repeţescă la fiecare alegere, adecă: In dina de alegere la 6 ore dimineţa toţi alegătorii esă peste podulă de lemnă în Caransebeşulă nou; aci conducătorii ţină cuvântări, eră după 7 ore miile de alegători pornescă, în ţinută ma-iestosa împunătore, cătră loculă de alegere, adecă la magistrată. Trecendă pe lângă locuinţa d-lui generală Traiană Doda, care se află în **) Destulu de trista! Din ce causă nu e? — Red. strada Orşovii, se facă cele mai însufleţite ovaţiunl, şi d-lă generală stă la ferestră pănă ce trecă toţi alegătorii. De astădată d-lă generală ţinu cătră alegători o cuvântare, în carea le recomanda candidatura d-lui protopopă Mihaiu Popoviciu. Dup’ alegere alegătorii dau dela Magistrată prin strada care duce cătră comunitatea de avere, apoi prin strada reşedinţei episcopescl ajungă la crucea din piaţa cea mare, unde se învită deputa-tulă spre a primi felicitările alegători-loră. Astfelă s’a întâmplată şi acum. Nefiindă altă candidată, la 9 ore şi 40 de minute candidatulă nostru Mihaiu Popoviciu fu proclamată de deputată dietală. Dup’aceea, mergendă alegătorii la loculă îndatinată şi o deputaţiune a-ducendă acolo pe alesulă deputată, d. alegătoră Iuonă Ionaşă în numele ale-gătoriloră îlă saluta în următorulă chipă : D-le deputată dietală! Noi alegătorii cercului Caransebeşă suntemă fericiţi, suntemă mândri a te saluta de deputatulă nostru dietală. Yirtuţile străbune de alipire cătră neamulă nostru românescă, virtuţile de adevărată patriotă, credinţa neînfrântă cătră tronă şi patria, Ţl-au câştigată titluri la încrederea nostră a tuturora. Grele suntă împrejurările în care ne aflămă. Mare este lupta ce o luptămă pentru esistenţa nostră naţională; der în faţa tuturoră greutăţiloră ce ne îm-presoră, poporală din Severină a dovedită virtuţi, a desvoltă bărbăţiă şi vitejiă la care să se închine orice crudă duşmană. Mulţimea imposantă a alegătoriloră presenţl, greutăţile uriaşe, ce le-au învinsă pări aici, dovedescă lumii, că poporală nostru şl-a rescmnperată parola dată de a păstra cu sfinţeniă onorea cercului nostru electorală. Lupta nostră este luptă pentru lege şi pentru dreptate, noi ne luptămă cu armele legii, şi odată trebue s’ajungemă la învingere, decă vomă fi tari în credinţa în Dumnecjeu, decă vomă fi tari şi neînfrânţi în credinţa nostră românescă. Şi când prin alegerea de astăcll Te punemă, d-le deputată, în fruntea luptei nostre drepte şi legitime, facemă promisiune sărbătorescă şi ne legămii cu ju-rămentă, că vomă fi credincioşi tronului şi patriei, că vomă fi totdeuna uniţi în cugete, uniţi în simţiri, că vomă pretinde cu totă resoluţia dreptulu ce ne compete în patria nostră, că vomă forma zidă tare, sidu nestrăbătută faţă de tote încercările ce sfar face în contra averii nostre, în contra onorei nostre, în contra numelui nostru de Români adevăraţi. Aşa se ne ajute Dmnnedvulu străbunilor u noştri ! Să trăiescl d-le deputată la mulţi ani! La acestă cuvântare, întreruptă de dese şi de puternice aprobări, d-lă deputată răspunse următorele : Onoraţiloru alegători! Yă mulţămescă pentru încrederea cu carea m’aţl onorată alegendu-me de deputatulă dietală ală D-Vostră. Sciu că aderarea mea la programa nostră naţională dela Sibiiu, la carea am conlucrată şi eu, ca de repeţite ori alesulu representantă ală partidului naţională română din cerculă Caransebeşului, apoi şi ţinuta mea neschimbată în decursă de 27 ani întru validitarea drep-teloră nostre pretensiunl naţionale, va fi contribuită întru câtva la acestă alegere a mea, der dau aici pre faţă deplina mea convingere, că hotărîţl aţi fostă, spre acestă alegere, în critica stare în care ne aflămă noi Românii din Ungaria, numai şi numai prin cuventulă celă multă cumpănitoră ală alesului nostru deputată dietală de pănă aci, d-lă generală Traiană Doda, marele şi bine meritatulă bărbată ală naţiunei nostre române şi steua nostră conducetore; la care cuvântă v’aţl legătuită prin delegaţii D-Yostre cu prilegiulă adresei de aderinţă ce i-aţl predată şi totă acestă cuvântă mai alesă mă face şi pe mine a primi alegerea de deputată dietală în-copciată cu forte mare răspundere morală. E lucru aprope de mintea omului că mă veţi întreba de ţinuta ce voiu observa-o ca alesulă D-Yostră deputată dietală. La acestă întrebare vă răspundă, că eu însu-mî fiind unul din aceia, cari au aprobată ţinuta politică a d-lui generală Traiană Doda, a fostului nostru deputată dietală, manifestată în literele sale cătră preşedintele casei representanţiloră dietei unguresc! şi în cele cătră noi, a-legătorii săi, întru nimica nu mă voiu abate dela acestă ţinută a' sa, şi în casă de cumva s’ară schimba împrejurările, nimică nu voiu întreprinde fără a mă înţelege mai nainte cu Domnulă generală Traiană Doda, căci numai aşa credă că voiu fi în stare cu demnitate şi cu succesă, decă nu practică celă puţină morală, să’i îndepfinescă loculă din care l’au scosă împrejurările vitrege , care erăşl apasă greu poporală română din ţera nostră. Der pentru orice casă vă promită sărbătoresce, că voiu susţine cu bărbăţiă şi cu resoluţiune postulatele drepte ale poporului nostru română din patria nostră şi pănă atunci, pănă ce ună viitoră mai drepţii va face posibilă realisarea aceloră postulate, voiu stărui într’acolo, ca să se aplice cu omeni ă drepturile naţiunei nostre înarticulate în legile ţării. Succesulă reeşirei causei poporului nostru depinde multă de solidaritatea factoriloră angajaţi în lupta constituţională, momentuosă şi grea ce o pur-tămă. Dee Dumnecjeu, ca înţelegerea bună ce domnesce între noi Românii din Ungaria peste totă şi în deosebi între noi cei din cerculă electorală ală Caransebeşului, cari amă dată totdeuna precum şi la acestă alegere în timpă de ernă şi de geră neobicinuită cele mai strălucite probe de virtute adevărată româ- nescă, (jică înţelegerea bună intre noi se fia trainică, neschimbată şi atunci triumfală causei nostre e sigură. Eră acum, ca actulă de alegere, săvârşită cu atâta însufleţire şi demnitate să-lă încheiămă în modă solemnă şi leală, să strigămă iubiţiloră alegători cu toţii: să trăiescă Impăratulă şi regele nostru Franciscă Iosifă I! să trăiescă patria nostră Ungaria ! să înflorâscă ! Se trăiescă buna înţelegere între po-porăle patriei nostre Ungaria pe basa egalei îndreptăţiri! Să trăiescă toţi alegătorii noştri! Entusiasmulă alegetoriloră, după a-cestă vorbire, însoţită de cele mai vii aclamaţiunl, deveni atâtă de mare, în-câtă luară pe umeri pe d. deputată, apoi punându-lă în fruntea loră, merseră la d. generală spre a’i face de nou ovaţiunl. D-lă generală mulţămi pentru încrederea ce i-au dovedit’o lui şi causei nostre între împrejurări atâtă de grele; le mulţămi pentru solidaritatea manifestată, şi pentru onorea ce au făcut’o cercului nostru electorală, care este o-norea tuturoră Româniloră din patria. încă ună pătrară de oră, după retragerea d-lui generală, alegătorii rămaseră la olaltă, strigânclă neîntreruptă: „Să trăiescă d-lă generală Traiană Doda !** Despre echivalentă. (Pentru contribuabili.) Fiind-că averea nemişcătore, care se află ori ajunge în mâna corporaţiuni-loră, de ordinară nu schimbă posesorulă, statulă după averea acesta nici că ar’ căpăta vre-odată competinţa de transpunere, şi astfelă corporaţiunile în privinţa ave-rei loră ar fi în avantagiu faţă cu singuraticii proprietari a căroră avere miş-cătore şi nemişcătore este supusă la forte dese schimbări, precum: prin eredităţi, prin vânzări, donaţiunî, etc. etc., şi la tote aceste oeasiiml se plătescă compe-tinţele de ereditate, donaţiune şi transpunere. Deci, din motivulă, că averea corp or aţiuniloră este stabilă, nu este supusă strămutării de pe numele unui posesorii pe ală altuia, legislaţiunea, în presupunere, că averea singuraticiloră proprietari în 10 ani de rândă îşi schimbă posesorulă, a aflată o formă de competinţa şi pentru averea corporaţiuniloră, care se deosebesce de cătră tote celelalte măsuri de competenţă, pentru că e mai mică şi regulată, în fiecare ană se plătesce în suma de ea stabilită, şi a numit’o competinţa echivalentă seu pe scurtă: echivalentă. FOILETONUL# „GAZ. TRANSA (3) UNtr TOASTtJ. — Associarea ideiloră — (Fine.) Dec ar merge astăzi densulă în orl-ce societate, Şi-ar audi cavalerii vorbindă câte vercjl-uscate, 125. Mai alesă pe unii tineri, coversândă fără pra- [dinţă De a cărora vorbe fuge rjîna Bunacuviinţă; De s’ar duce elă acuma să asculte pe la şcole, Şi-ar audi cum studenţii înşiră la vorbe gole, Fără capă şi fără codă, ba chiar vorbe viţiose; 130. De s’ar duce să asculte pe nepoţele framose, Ale Evei, când s’adună laolaltă, povestindă, Chihăindă fără’neetare, câte tote născocindă: Audindă pe toţi şi tote, elă ar cjice despre ei : „Se vede că nicl-odată nu ml-au fostă învăţăcei !u 135. Minunată măiestriă învăţat’a elă odată Pe clienţii săi, şi astăcjl încă este lăudată. Ca se sciă vorbi bine, deră numai când se cere, A învăţată, prin urmare, pe ai săi despre tăcere. Graiuiă este unu dară mare, prin carele mu- [ritorulă 140. îşi esprimă sentimentulă, bucuria, cum şi dorulă, Cugetulă şi’nţelepeiunea. Lucrurile mari din lume Prin vorbe şi-au ajunsă culmea si şi-au câştigată [renume. Limba, organulă vorbirei, are sublimă chiemare, Fără limbă, omenimea nicl-odată n’ar fi’n stare 145. Să producă ceva nobilă, ceva demnă de admirată ; Cetăţi mari şi monumente, ore s’ară fi ridicată? Sciinţa cea minunată, arţile încântătore, Fără limbă, înflorirea şi-ar fi ajunsă ele ore ? Mare este darulă fimbei: der nimica nu esistă, 150. Ce, pre lângă bunătate, să nu-şl aibă partea tristă; Şi nici mm lucru nu este se potă fi de folosă, Fără să ascundă’n sine şi-ună periculă desastrosă. Tesaurî, cum suntă averea, rangă, putere şi sciinţă, Posedându-le acestea dmenl orfani de credinţă, 155. Omeni duri, fără caracteră, omeni plini de răutate, Martoră ne este trecutulă ce fatale resultate, Şi câtă nefericire, şi ce amară crucjime, Câte desastre cumplite producă pentru omenime! Hei! că bunurile lumei, suntă ca o sabiă, care 160. Lotrulă o ia să omore, onestulă spre apărare! Chiar şi limba destinată pentru sublima chemare, O potă folosi mişeii numai pentru defăimare, Răutăcioşii, de cari încă suntă prea mulţi în [lume, — Cei ce’ţl înegrescă onorea prin ce’ţl strică . , [bunulă nume? 165. Suntă lepra societăţii, suntă omeni clevetitori, E sigură, precum se scie, că ploia vine din nori. Şi lumea prin vorbe rele a căc[ută în greu abisii. Hei! de n’ar fi vorbită Eva, cu şerpele’n Pa- [radisă! Abstragândă dela^lesastre, ce provină din răutate, 170. Der şi vorbele rostite numai din uşurătate, Multe neplăceri aduce; cine n’a esperiată, Din propriele-i păţanii răulă ce l’a causată? Se recere der ca vorba bine să o cumpănesc!, Şi se judeci că printr’însa ore strici ori folo- [sescl? 175. Suntă şi’ndiferente vorbe şi aşa numite glume, Aceste suntă şi iertate, fiindii destinate, anume Să se producă prin ele umorii şi ilaritate, Yoindă se uiţi — de se pote — severa realitate. Ei! der şi gluma se cere ca să fiă nimerită, 180. Din contră degenereză în vorbă nepotrivită. Scimă că glumele, satira făcute cu judecată, Sbiciuiescă fărădelegea, — der şi ele câteodată Taie pre afundă în rană şi atunci suntă stri-; ' [cătore; Ore bună-i medicina, decă-e otrăvitdre? 185. Decă vorba ta în urmă va fi bine cumpănită, Yorbesce, der dinpotrivă, tăcerea-i mai potrivită. Tăcerea e forte bună, der e grea de observată, Şi multe vorbe pripite pare’ţl rău, că le-ai scăpată. Hei! şi vorbele scăpate, spuse fără cugetare, 190. In veci nu le mai poţi prinde, nu sciu de re- [întumare, Multora le-ar prinde bine astă minunată artă, Cari pentru „lâna capreri adeseori se totă certă. Când se duse o muiere la ună preotă să se plângă, Că bărbatulă reu o portă, prin urmare să-lă con- [strîngă, 195. Ca se n’o batjocurescă, să n’o bată—s’a rugată, Să dispună, mii de scuse, totă mereu a înşirată... Observândă însă preotulă, că muierea e limbută, Elă îi dete o sticluţă cu apă rece umplută; „Etău, preotulă îi cjise, „ascultă şi fii cu minte, 200. „Când te va sfădi bărbatulă, ia sticluţa înainte, „In sticluţă e — vecii bine — o medicină sigură, „Der să n’o bei,—medicina trebue ţinută’n gură.. A „A vorbi la timpă argintă e, er a tăce este auru,“ pice-Arabulu şi dreptă are, tăcerea e ună tesaură. 205. Pentru-aceea şi Românulă scie lăuda tăcerea, Şi proverbulă său ne dice, că e dulce ca şi mierea. Am clis: despre libertate multe-amă ave de vorbită, Der va fi deocamdată ună lucru mai potrivită, Ca să aplicămă la densa măiestria minunată, 210. Ce-a învăţată Pithagoras : tăcerea multă lăudată... Totuşi două trei cuvinte despre sfânta libertate Nu voră fi de prisosă credemă şi nici nu spre greutate, — Pe lângă totă reserva la care ne-amft declarată— Ca să strigămă despre dânsa cu poetulă laureată: 215. Fraţi d’ună sânge şi d’o mamă ! AdI de sfânta libertate Fiindă noi pătrunşi la sufletă, se luptămd pentru dreptate! Sigă. 1888. loanii Popit iu. Nr. 27 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888. Despre măsurarea şi plătirea echivalentului tracteză artic. de lege XXVI şi XXXIV din an. 1881, apoi artic. de lege XLV din anulă 1887. Echivalenţii plătescii: Fundaţiunile, institutele, bisericele, comunele civile şi bisericescî, asociaţiu-nile, societăţile ţii tote corporaţiunile ale căroră membri n’au parte cu drepţii de proprietate la averea comună. Mesurarea echivalentului: In sensulii § 5. art. de lege 45 din 1887 la măsurarea echivalentului dela pământurile parochiale, bisericescî, şcolare, şi comunale ce cadă sub echivalentă,-să ia de basă venitulă curată catastrală, de 20 de ori socotită; er în comunele acelea, în carî s’ar fi introdusă taxe şi pentru regularea apeloră, acolo are a se subtrage din venitulă curată şi taxa seu competinţa pentru regularea apei, încâtă acesta n’ar fi deja scăzută din venitulă curată catastrală. Spre esemplu: decă venitulă curată anuală ală cutărei sessiunl parochiale ar fi de 50 fi., acestă venită venindă a se înmulţi de 20 de ori, dă suma de 1000 fi., clecî după acesta sumă se măsura echivalentulă. Pentru acele pământiul însă carî a-parţină instituteloră de cultură şi învăţăm entu. la mesurarea contribuţiei de echivalentă se ia de basa venitulă curată catastrală de 19 ori computată. La casele din oraşe, ce cadă sub echivalentă, unde este introdusă darea de chiriă în generală, precum în oraşe mai mari, astfelă Braşovă, Sibiiu şi Cluşiu, unde fără deosebire clecă o casă este dată în chiriă seu ba se plătesce darea după chiriă şi nu darea de classă după numărulă odăiloră, în atari oraşe, la măsurarea competinţei de echivalentă se ia de basă chiria caseloră din anulă trecută 1887 de 15 ori socotită: în oraşe, unde se plătesce parte darea de chiriă, parte darea de classe, după venitulă caseloră acelora, pentru carî se plăteşce darea de chiriă, să ia de basă chiria caseloră de 12 ori socotită; âr în sate şi oraşe mai micî, unde contribuţiunea se plătesce după numerulă chiliiloră, aşa-numita (hâzosztâlyado) dare de classă după numerulă odăiloră, acolo la măsurarea echivalentului se ia de basă contribuţiunea plătită în anulă trecută din-preună cu adausulă despre desărcinarea pământului (fbldtehermentesetesi jârulek-kal) de 60 de ori înmulţită. Se observă, că decă casele aparţină vre-unui institută de cultură şi învăţământ atunci se socotesce chiria în locă de 15 ori numai de 14 ori şi în locă de 12 ori numai de 11 ori. La drepturile de regale, precum este dreptulă de cârcîumărită, se ia de basă suma arendei anuale de 15 ori socotită. După preţulă astfelă socotită ală averei nemişcătore să iau 4/to°/o ca e" chivalentă, de esemplă: Decă venitulă curată catastrală ală cutărei sessiunl comunale face 40 fi., acestă venită de 20 ori luată face suma de 800 fi. mai departe are o casă supusă dărei de chiriă (hâz-berado) după care a trasă în anulă trecută 1887 ună venită de 400 fi. acestă venită înmulţită cu 15=6000 fi., Afară de acesta mai are încă o casă supusă dărei de classă (hâzosztâlyado) după care plătesce pe ană 2 fi. dare, aceştia înmulţiţi cu 60=120 fi.; la olaltă suma: 6920 fl. După acesta sumă 4/l0°/0=27 fi. 68 cr. echivalentulă pe ană. Dela 100 fi. face 40 cr. şi dela 1000 fl. face 4 fl. o-ohivalentulă pe ană. După preţulă averei mişcătore să ia ca echivalentă 2/io%- Re esemplu : Decă o corporaţiune are avere mobilă 2000 fl. afară de acesta după dreptulă de cârcl-mărită capătă pe ană 2000 fl., acestă venită. din urmă socotită de 15 prl dă suma de 80.000 fl., la olaltă ^2.000 fl. şi după suma acesta -/10°/(l=64 fl. echivalentă. Nu cadu sub echivalentă: a) Acele lucruri nemişcătore, carî deşi formeză proprietatea neîmpărţită a unei comunităţi, dâră folosirea şi usu-fructuarea acelora întru atâta e legată de posesiunea de casă şi de pămentă a singuraticiloră locuitori, încâtă proprietatea acelei comune se consideră de parte întregitore a singuraticiloră posesiuni. Astfelă de esemplu: Decă în o comună au fostă 20—80 de iobagi şi a-ceia au o pădure comună, din care lem-nărescă în proporţiunea posesimiiloră, ori mai mulţi locuitori din o comună cumpără ună bună, pe care îlă îm-părţescă, deră păşunea ;o lasă comună etc. etc. b) Tote acele obiecte cari nu cadă sub dare de casă, ori de pămentă, precum suntă casele preoţescl, şcola şi casele învăţătorescl. c) Lucrurile mobile ale sânteloră biserici şi temple menite spre celebrarea cultului divină. d) Lucrurile mobile ale instituteloră publice de învăţămentă, de binefacere publică şi ale celoră filantropice, precum şi totă averea mobilă a instituteloră a-cestora încâtă în sensulă statuteloru ori litereloră fundaţionale nu se potă folosi spre alte scopuri. e) Usufructuanţii beneficieloră ală căroră venită curată pe ană nu trece peste 400 fl. f) Societăţile de acţiuni, după fabrici şi curţile acestora. * * * Dela 1 Ianuariu 1888 înainte, echivalentulă se stabilesce totă pe câte ună periodă de 10 ani următori, şi aşa precum se va stabili acum la începută, tot asemenea va rămâne pe durata de 10 ani următori; er după trecerea celoră 10 ani erăşl se va stabili de nou pe alţi 10 ani. Astfelă fiă-care corporaţiune să fiă cu atenţiune, ca după averea sa mişcătore şi nemişcătore să nu se arunce e-chivalentulă mai mare de cum prescrie legea, er aruncându-se suma mai mare, să reclame în contra, în sensulă legii. Spre scopulă acesta avândă în vedere, că autorităţile respective, au emisă provocări cătră tote. corporaţiunile pentru a compune fasiunile de echivalenţii, fieşte care să’şl procure, fără amânare, estrase din colele catastrale despre averea sa nemişcătore din cari, văclendă venitul curată ală aceloră pământuri, să se o-rienteze la compunerea fasiuniloră, in-ducândă esactă acelă venită curată, şi darea şi chiria caseloră în fasiunl, apoi înaintândă acele fasiunl autorităţii dela care le-a primită, în terminulă în care s’au cerută. După ce se voră [înainta acele fasiunl oficieloră pentru măsurarea taxe-loră, avândă pe basa acelora a se măsura echivalentulă, corporaţiunile respective au datoria a cerceta şi a se informa : câtă echivalentă s’a socotită pe averea loră comunală, parocliială, bise-ricescă şi şcolară; şi decăJară afla că s’ar fi aruncată mai multă decâtă prescrie legea, atunci să recurgă şi adecă în sensulă §§-loră 29—86 ai art. de lege XXXIV din 1881. Fieşte'1 care corporaţiune îndată ce primesce cola de plătire a echivalentului are dreptă să recurgă dela (jiua de primire în timpă de|30 de cjile intra dominium şi în timpă de 90 de cjile dela primirea eolei de plătire extra dominium la direcţiunea financiară, înaintândă recursulă la respectivulă oficiu pentru măsurarea competinţeloră seu. la direcţiunea financiară. Contra decisiunei direcţiunei dela cjiua primirei în timpă de 80 4^e este a se înainta recursulă la judecătoria reg. financiară administrativă din Budapesta (Măltosâgos m. kir. penzugyi kozigazga-tâsi birosâg) Afară de acestea mai este încă aşa numita cerere de justificare. Decă orecare corporaţiune din vre-o pedecă neatâmă-tore dela voinţa sa şi neîncunjurabilă, în timpulă amintită mai susă de 90 de (|ile n’ar recura, atunci are dreptă să se folosescă de cererea de justificare, care trebue motivată cu documente demne de credinţă şi dimpreună cu recursulă respectivă are a se înainta în timpă de 30 de cfile, care se începe dela cjiira din urmă, în care ar fi fostă a se aşterne recursulă, aşa deră dela primirea eolei de plătire a echivalentului în timpă de 120 dile.' La casă de nefolosire a mijloceloră de dreptă aici amintite, demăsurarea întră în valore de dreptă şi apoi echivalentulă trebue plătită în cursă de 10 ani unulă după altulă. Se înţelege de sine câ în contra decisiunei asupra cererei de justificare în timpă de 30 c^ile se pote recura. Tote schimbările carî se întâmplă în averea unei corporaţiuni, vândare seu cumpărare, suntă a se arăta in timpă de 8 cjil© oficiului de demăsurare a taxelor spre îndreptarea demăsurării. Baiu românu în Timişora se va a- rangia in 8 Martie n. (20 Februarie v.) 1888 în „ reduta “ oraşului (sala hotelului „Principele de coronă44) din cetăte, în favorulu „Alumneului naţionalăi: şi ală scoleloră române din Timişora. Incepu-tulă la 8 ore sera. Bilete se potă căpăta, pe lângă arătarea invitării la cassariulă G. Ardeleană, advocată şi fiscu ală oraşului Timişora, er sera la cassă. Preţulă de intrare de familiă 5 fl. de personă 2 fl. o lojă 6 fl. Contribuirî benevole se primescă cu mulţămită şi suntă a se trimite cassaru-lui numită. Damele suntă rugate a se înfăţişa, câtă se pote, în costumă naţională. Comitetulă aranjatoră se compune din d-nii: Nicolau Coşariu, presidentă, Teodoră V. Păcăţiană, notară, Georgiu Ardeleană cassară., Vichentie Adamă, Iu-liu Belu, Petru Braşovană, Georgiu loar noviciii. Pavelă Furma, Nicolau Jiauu, Iu-liu Micu, Ioană Miatovieî, Alexandru Nâ-dâşană, Ladislau Orosu, Emilă Popă, De-metriu Sviraţiu, Victoră Serbii, George Trăilă. , SCIifcl TELEGRAFICE. (Serv. part. ală „Gaz. Trans.u) Viena, 18 Februarie. — Pro-iectulu de lege asupra reuniuni-lorti şi adunâriloru academice după o desbatere înfocată fu înaintată la comisiunea şcolară. Berlina, 18 Februarie. — împărtăşirile contelui Şuvalov lasă si-tuaţiunea neschimbată. Despre ne-gociărî în genere nu se pote vorbi în momentulă acesta. T6ta atenţiunea cercuriloru politice se îndreptă asupra celoră ce se petrecă în Parisă, unde este în perspectivă ună minister iu Floquet, care nu va remâne făr’ de efectă asupra situaţiunei internaţionale. Berlină, 18 Februarie. — Parlamentul germană a primită după o* disensiune de şese ore legea a-supra socialiştiloru, după a treia cetire. Parisă, 18 Februarie. In urma stăruinţeloră lui Floquet ministrulă-preşedinte Tirard s’a decisă a rămâne în postulă seu. San-Remo, 18 Februarie. Starea prinţului de coronă germană e mulţămitore (?). Profesorii voiescă să facă de seră erăşl o nouă vi-sitare a gâtlegiului. DIVERSE. Bătăile franco-germane în Constan-tinopolu. Multa sgomota a făcuta în Galata unu incidenţa de cea mai mare gravitate. Patru marinari francesî, de pe vaporulfl „Petrei44, petreceau intri o cafenea din Galata; în faţa loră la altă masă se aflau patru-spre-c|.ece marinari dela ună vaporă germantt. O certă se isca între cele două grupuri de marinari. Una marinară francesa, Schan, fu lovita cu una ciomagfi *în capa atâtu de tare, încâtă ’i-lă crepâ. Trei marinari ruşi săriră în ajutorala Francesiloru. în' bătaiă Nemţii îşi scoseră revolverele din buzunaru. Publicula interveni anunţânda sosirea patrulei turceşcî Lucrurile liniş-tindu-se, Francesii şi Ruşii au hotărîta între ei să nu descopere faptula şefilortt lorii, şi în adevără Sehan, în câteva cu- vinte, pe care cu greu putu să le ros-tescă, povesti că lunecase pe ghiaţă şi se isbise cu capula de o petră. A doua di comandantultt vaporului „Petrei44, a-fiândă adevărulă, trimise scire comandantului vaporului germana că, faţă cu întâmplarea din ajuna, marinarii fran-cesî nu voră descinde pe uscată decâtă înarmaţi ca şi cei nemţi. Curs ulii pieţei Braşovă din 18 Februarie st. n. 1888. Bancnote românesc! Arginta românescă Napoleon-d’orI . . Lire turcesc!. .• . Imperiali .... Galbinl.......... Ruble Rusesc! Discontulă , . Cump 8.30 Vând 8.56 8.45 n 8.48 10.02 >7 10.05 11.32 77 11.37 10.32 77 10.37 V) 5.88 77 5.92 6°/o u 101.— r> 102.— 5o/o n 98.— 77 99.— 107.— 71 108.— «Vi- 1 CC o~ ►a CD ana Cursulu la bursa de Viena din 17 Februarie st. n. 1888. Renta fie aura 4% . • ..... 96.55 Renta de hârtiă 5%.......................83.10 Imprumutula căilora ferate ungare . . 148.— Amortisarea datoriei căilora ferate de osta ungare (1-ma emisiune) . . . 94.— Amortisarea datoriei căilora ferate de osta ungare (2-a emisiune) . . . 123.75 Amortisarea datoriei căilora ferate de . osta ungare (3-a emisiune) . . . 109.50 Bonuri rurale ungare..................104.— Bonuri cu clasa de sortare .... 103.50 Bonuri rurale Banata-Timişu .... 103.— Bonuri cu cl. de sortare .............103.— BouurI rurale Transilvane.............104.— Bonuri croato-slavone ..................103.25 Despăgubirea pentru dijma de vina un- guresca .......................... —. Imprumutula cu premiula unguresca . 119.50 Dosurile pentru regularea Tisei şiSege- dinului............................122.75 Renta de hărtiă austriacă................77.75 Renta de arginta austriaca .... 79.10 Renta de aura austriaca ...... 108.70 Losurl din 1860 , ... .... 133.25 Acţiunile băncei austro-ungare. . . . 860.— Acţiunile băncei de credita ungur. . . 271.50 Acţiunile băncei de creditaaustr. . . 269.5 Galbinl împărătesei ... ... 5.98— Napoleon-d’orl .... ..... 10.03' /2 Mărci 100 împ. germane................62.17lj.. Londra 10 Livres sterlinge..............126.75 Primăvara s’apropiă. Cu privire la sosirea apropiată a timpului de sâmâ-nattt, nu credemă a fi de prisostt decă atragemă atenţiunea celoră, pe cari îi intereseză, asupra firmei Edmund Mauth-ner, Kronprinzgasse 18 în Budapesta, care e una din cele tfiai vechi casse de co-merciu cu semânţe în ţeră; chiaru lunga durată a esistenţei sale ne servesce de cea mai bună dovadă despre solidaritatea sa şi despre realulu ei comerciu. Der pe lângă asta, trebue se amintimă, că disa cassă e totă-odată şi iniţiatorea tuturoră stăruinţeloră de reformă în co-merciulă cu semânţe şi prin acesta a adusă fără îndoelă ună serviţiu aşa de însemnată şi agriculturei şi horticulturei, care pentru agricultură câtă şi pentru cultivarea grâneloră a contribuită de sigură multă la ridicarea acestoră duoi factori în genere. Dreptă dovadă servesce faptulă, că aprope în fiăcare ană acestă firmă a primită câte o distinţiune, aşa în anulă trecută i s’a dată de societatea regnicolară de horticultura marea medaliă de aură pentru merite. Nici ună magazină de semânţe pănă acum nu s’a găsită demnu.de acestă distincţiune. Aceia caii dorescă a cunosce progresele realisate în comerciulă cu semânţe, o voră pute face cu celă mai bună suc-cesă citindă catalogulă generală de cu-rendă apărută, care prin pre bogatulă lui cuprinsă constitue pentru agricultori şi proprietari de grădini ună ajutoră aşa de binevenită, precum încă niciodată nu lî-a mai stată la disposiţiune. Catalogulă generală a lui Mauthner âstimp dela 94 pagini în cuartă mare, s’a întinsă la 144 pagini şi prin bogatulă său cuprinsă pote satisface tote pretensiunile agricultoriloră şi horticultoriloră de orice natură ar fi ele.. Acestă catălogă este totodată dovada cea mai bună, că nici o cassă de comerciu cu semânţe nu este apreţiată mai multă ca asta de cătră agricultori şi posesori de grădini în Austro-Ungaria, România, Bulgaria şi Serbia şi că în mulţimea muşteriiloră nici una nu se pote mesura cu stabili-mentulă firmei Mauthner. Exteriorulă catalogului este forte elegântă şi presintă o parte din grădina firmei în execuţiune atâtă de artistică şi cu gustă arangiată, încâtă servesce de totă lauda institutului artistică â lui Deutsch (Csettel et Deutch.) Scopulă acestei împărtăşiri e der mai vârtosă de a atrage atenţiunea cer-curiloră agricultore asupra acestui cataloga, frumosu şi orientătoră, şi se observă că aceia, cari n’au stată încă în relaţiune directă cu numita firmă voră pute primi acestă catalogă gratis şi franco cu cea. mai mare prevenire imediată prin postă, decă-lă voră cere prin o cartă de corespondenţă. Editoră şi Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu. Nr. 27 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888. „ Seidene Grenadine 95 kr. r robcm uni) ftuctnmfe 3olIfret bas Fabrifc- Wepot €i. Heiiiieberj? (F. F. poflieferaut) I Ziirich. ITÎnftei* umgefieitb. 23rtefe JO Fr. porto. Farbig, schwarz und weiss Seiden-Moiree von Qr I.m bis ff. 7.60 per lîTcter (antique mtb franţais) rerfeubet roben= uub ftiicFtueife «V l»r. 5oIlfret bas Fabrik-Depqt («. Henneberf (F, F. poflieferant), Kiirleb. îîîufter unujefyeiib. î?rtcfe \0 Fr. porto. 20.24—1 Avisii d-lorti abonaţi! Rugăm pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei. să binevoiascâ a scrie pe cuponul! mandatului poştalii şi numerii de pe fâşia sub care au primiţii diarulu nostru până acuma. Domnii, ce se aboneză din nou, se binevoiascâ a scrie adresa lămurit! şi se arate şi posta ultimă. Totodată facem! cunoscut! tuturor! D-lor!, abonaţi, că mai avem! din anii trecuţi numeri pentru complectarea colecţiunilor! „ Gazetei. “ precum şi câteva întregi colecţiunî, pentru cari se pot! adresa la subsemnata Administraţiune în cas! de trebuinţă. . (! Administraţiunea „Gaz. Tram.“ Pentru lucru eminentă şi gustă bună la esposiţiunea regnicolară din 1885 din Budapesta, distinsă cu medalia cea mare a esposiţiunii. VV In Budapesta, strada Vâczy Nr. 17. Becomandă obiectele necesare pentru adjustarea bisericiloru şi capelelorH cu cele ce sunt provficjută în abundanţă pentru preţurile, cele "mai moderate, şi lucrate câtă se pote mai irumosă, anume: reuniuni de înmor- Odăjdii felon — ment»,. şi altele, după ritulă MPk iMI . ... MJEJf Statue, policandre, po- gr. orientală. tire şi chipuri sfinte, Prapori şi stindarde 1 sfeşnice pentru altariu pentru reuniuni. şi de pirete, candele. Stindarde pentru pom- Iconostase, chipuri pen- pierl, copii de scolă, reuniuni industriale, re-uniuni de cântări şi tru fruntariu. înmormântarea Domnului etc. etc. Primescu repararea hainelorii vechi precum şi aurărirea şi argintârirea pe lângă preţuri moderate. A Cusături cu aură, arginti! şi mătasă şi haine bisericesci, cusute cu fini de aură, V argintă şi mătasă. Q Cantate bisericesci. Inv&litore de prestolă. Mărfuri bisericesci. Damaste etc. A .. Punctualitatea mi-o potti adeveri prin mai multe sute de epis- a 0 tole tip recuiioKcinţă. V A Cataloge de preţuri la dorinţă trimitu libere de post-port. 179.30—100 oooooooooooooooooooooooooooooo0 „ECONOMUL!?1 IKSTlTUTtt DE CREDITA ŞI DE ECONOMI, SOCIETATE PE ACŢIUNI IN CHIŞIU. COIVOCIRE. Economulu . institut! de credită şi economii, societate pe acţiuni în Cluşiu, ’şl va ţine adunarea generală anuală m 8 Martie, a. c. st. n. dimineţa la 10 ore, în localitatea institutului. La care adunare prin acesta se invită domnii acţionari ai institutului, facenclu-se atenţi la disposiţiunile Ş-ului 19 din statute. Obiectele adunărei voră li: 1. Raportulă direcţiunei; 2. Raportulă comitetului de revisiune; 3. Alegerea membrilor! Comitetului de revisiune pre 3 ani, conformă disposiţiuniloru §-ului 194 ală legei comerciale; 4. Stabilirea Bilanţului pre 1887, şi licsarea dividendeloră; 5. Eventuale propuneri; 6. Esmiţerea unei comisium spre verificarea procesului verbală ală adunărei generale. Din şedinţa Direcţiunei institutului „Economulă“, ţinută în Cluşiu la 4 Februarie 1888. ‘ Alesandru Bohaţiefă. luliu Coroianu, preşedinte. ' directoru esecutivă BILANŢULU PE ANEfit 1887. alu institutului (lp erac&tu şi dfr ecoi|qi|i|i, „EOOjVOMULU“, societate pe acţiuni în Cluşiu. QOHTULtr PEOHTULUI ŞI. AI PERDEEHORtJ • Venituri. Spesele curente 204 55 Sal arie l,227i 71 ,, Chiria biuronlui 180 — Interese de depuneri, semestrul! I. . 1,503 31 - Interese de depuneri, semestrul! II.. . . 1,799 34 '' Interese transitfirie la credit! ficsu . . . 1,516 21 Interese trafişiţprie la credit! cambial!. . 228 20 Interese la fondul! de reservă 4% . 45 95 •> i Interese la fondul! special! de reservă 4°/0 2 88 Inţerese la fondul! de pensiune 4°/ft. . . 2 06 Darea erarială 938 44 t Onorarie. 400 — Procentele capitalului 2,500 — Profit! curat! 2,532 26 ~ 13,080 .91 Interese de întâiei o re . Tacsa de transcriere . Interese la credit! fics! . Interese la credit! cambial! Manipulare.... Provisiune .... Timbre........... Portul! postai! . Interese la depuneri 22 1 9,253 78 26 1.644 95 515 88 1,566 07 — 92 11 87 64 18 Artive. cpntuiu. m 13,0801 91 Pasive. Anticipaţinnl 174 Capital! 48,870 Alo biliar! 472 — Depuneri 71,039 55 Credit! fix! 107.258 18 Albina . . . . , 3,000 — ' Cambial! 23.030 57 Fondul! de reservă 1,194 74 Kereskedelmi-bank 600 — * v Fondul! special! de reservă 74 88 Kdlozsyâri-bitelszovetkezet 50 'V Fondul! de pensiune 53 49 \ Interese la depuneri ........ 837 • 44 Scopuri filantropice. . , 19 29 *: Transitoriu al! biroului 46 50 Interese la depuneri, 1,799 34 ; •’ CaBsa în numerariu. . 758 27 Interese transitarie la credit! fix! . . . 1,516 21 i Interese transiţorie la creditjî cambial!. Onorariu *) Procentele; capitalului ....... Profit! curat! 228 400 2,500 2,582 20 26 133,227 96 153,227 96 Cluşiu, 31 Decemvrie 1887. luliu Cprftiami m. p. Oţ, 6î;eflqrw $i!AŞj rn. p. Alexandru Filipu m. p. directdră. ’ cassară. comptabilă. Directoratul! împreună cu comitetul! de revisiune în şedinţa mixta de astăcji a revăcfiitu în t6te posiţiueile acest! Bilanţ! şi. confrnntandu-1! cu cărţile principale şi ausiliare ale institutului l’a aflat! în consonanţă cu acelea întru tdte esactu. Cluşiu, 4 Februarie 1888. Membrii direcţiunei: Alesandru Bohaţielu m. p , preşedinte, Gavrilu Popăm. p. Ioană Petranu m. p. Emericu Pppu m. p. .v 4- •* Cemiietulă de revisiune: Hiculae F. Negruţiu m. p., preşedinte. Lazaru Bajdi m. p. Ştefană Havasi m. p. Basiiiu PodobsL m. p. Apcireiu Truţa m. p. In posiţiunea acesta s’au stabilită 5% pentru întregul! capitală socială de fi. 50,0QQ, deşi p&nă în 31 Decemvie 1887 au incursă numai fi. 48,870—peu-tru-că în urma flecisiunei Direcţiţinei, şi acţiunile răscumpărate mai târdiu încă se vor! împărtăşi în %-ele şi dividendele anului trecutăr^auyăa^ă f a retundsţ proprietarii acelora cassei inştiţtltul'ui—cOnformă §-ului li din statute—8°/0 de întârdiare pentru sumele plătite după tenpină. - Tipografia A. MUREŞIA.NU, Braşov!.