gfgicfinu, 'AdBtiistruHttCT Tipografia: 1 i BRAŞGVU, piaţa mar» Nr. 22.V Scrisori nefrancate nu se pri-ir.tscfl. Manuscripte nu se retrimită! Birourile de aimuciurt: Bfaţovu, piaţa mare Nr. 22. Inserate mai primesc!* în Viena: ItaMfXme. HmsenutUu «ii Vogler fOttokgas), Hain/'eh Scl/nlek. Aloix Ilerndt. M.DtiUx, A.Qippeltk. •I. Han-ncUrţi: în Budapesta: 1. V ffold-l)f.rţttf. Anton Aleza. Eckxtein /iernat; în Frankfurt: Ci. I. Daube: i u Ham -burp: A. Ste/n/r. Preţulu inserţiuniloru: oserifl garmondu pe o colinii, li or. şi iiO or. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoieli. Reclame pe pagina IlI-a o seria 10 or. v. a. st" u îl ) bani. >»;> -/aî AlTULtJ LI. —^■€hweta^-4ese în fte-care (ţi. Abonamsiite psatrn Anstro-Uagaria Pe unu anfl 12 #1., pe şăse luni 6 fi.. pe trei luni 3 fl. Pentru Roiâiia şi străinătate: Pe unii anii 40 franci, pe şese luni 20 franci, pe trei luni 10 franci. Se prenumeră la tote ofi-ciele poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori. Abenaientuli pentru Braşov!: la administraţiune. piaţa mare Nr. 22, etagiulu I.: pe unfl.ană 10 fi., pe şese luni 5 fi., pe trei luni 2 fl. '50 cr. Cu flnsulfl încasă: Pe unfl. ană 12 fl., pe şăse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Uiui esemplarft 5 cr. v. a. seu 15 bani. Atâtft abonamentele cutii şi inserţinuilo sunt a se plăti înainte. Nr. 26. Braşovtt, Sâmbătă, 6 (18) Februarie 1888. acesta alianţă în caşul! unui răs Braşova, 5 Februarie 1888. în fjilele trecute au răsunat ii de pe tribuna parlamentului spaniolii cuvinte nobile de conciliare la adresa poporeloru europene. Emilio Castelar, celebrul îi orator! ,-ilu Spaniei, a formulatei unu program! alţi viitorului. El!, care îiică nu şl-a perdut! credinţa în idealurile înalte ale omenirii, ţine fie rău pe toţi aceia, cari cu politica lorii învrăjbesc! poporele si faci ca acolo, unde ar trebui se tiă simpatia, pentru ca statele se p6tă lucra în unire la marea operă a libertăţii şi a progresului, (lomnesce a<|T neîncrederea si ura cea mai înverşunata. Politica resboinică şi de cucerire, e faţă tocmai acum dintr’un! mic! incident!. Ministrul! de osterne francesu Flourens mergând! la llriancon, o fortăreţă dela graniţa francesă-italiană, a ţinut! aici un! discurs!, în care a făcut! puţină aluni un o la încordarea dintre Francia şi Italia. PasagiulI acesta din discurs VI.fi lui s’a telegrafatu la Roma neesaotu, aşa că Italienii s’au sem-ţitîi ofensaţi şi foile lor! au pu- blicat! articull forte iritaţi în contra Franciei. Acum se constată că Flourens n’a <|isu, că, „a venit! prin Italia la Briancon, ca se se convingă, cum stau fortăreţele dela graniţa franeesă,44 ci a c|is! numai că a trecut! peste teritoriul! italian! în acel! departament!. Destul! ca acest! incident! a deslănţuitu patimele şi a făcut! s! isbuenescă duşmănia dintre cele două ţări surori, ale căreia urmări le caracteriseză „Neuefreie Pressew în modul! următor!: „In alte împrejurări amu pute să găsim! că este de plânsu duşmănia între două popore de a-prope înrudite, cari în modul! a-cesta reprobă entusiasmulu lui Castelar pentru uniunea latină. Der în situaţiunea de faţă generală, ura dintre Italieni şi Francesl, care devine din cţi in c[i mai mare, nu numai că nu nutresce făclia răsboiului, der este chiar o garanţia pentru pace.** „Cumcă Italienii ar! lăsa să da seduşi de a ataca Francia, este prea neverisimil! spre a lua în consideraţiă casulu. Der prin aceea, că Italia este aliată cu Germania si Austria, i se îngreunez! torte mult! Franciei esecutarea revanşei. După datele cele mai nouă oficiale Italia dispune de-o armată]de aprope nouă sute de mii omeni. Decă va pune pe picior! de resboiu numai două din trei părţi a acestei armate, Italia este deja un! aliat! de cea mai mare, pote chiar de-o decicjătore importanţă „ Decă sentimentele odinioră a-tât! de cordiale ale Italienilor! pentru Francia nu s’ar! fi răcit! de tot!, Germania şi Austria n’ar! pute să conteze neeondiţiunat! la fidelitatea Italiei cătră tratatul! de alianţă. Astăc|î ele sunt sigure de alianţa celui de al! treilea.** „Că s’«a putut! întâmpla* acesta, că Italia ţine şi va ţine cu firmi-tate la liga de pace, este a se mulţumi în parte numai dibăciei diplomatice a Cancelarului german. Der cu greu i-ar fi succes! lui Bis-mark de...a. desbina Italia cu to-tul! de Francia, decă politicii francesl nu far! fi sprijinit! aşa de mult! in acesta lucrare. începând! dela Thiers pană la Flourens ei an trăit! si trăiesc! toţi în credinţa că Italia din recuiioscinţă pentru 1850 trebue se sufere mult! din partea Franciei, şi au tratat! regatul! mtotdeuna eu. trufiăL „’Ce privesce recunoscinţa, ea jocă peste tot! în politică şi in raporturile internaţionale un! rol! subordinat! şi afară de a cesta Italienii sunt! de părere, că cu Sa-voia si Nîzza au plătit! prea scump ajutorul! Franciei din 1859, decât! ca se-i .mai şi mulţamescă pe deasupra. Trufia, însă, ce-o arată Francia faţă cu Italia în tote ceşti unite pri vitore la Marea mediterană; se resâmte din partea tinerei puteri mari, care nu fără sforţare şl-a eluptat! posiţiunea sa, ca o dureros! ofensare**. „Trufia Franciei e mai ales! de vină, că întro cele două popore s^au des voi tată nisce raporturi a- prope duşmănose, aşa că a fost! de ajuns! o depeşă neesactă, spre a face să isbuenescă ura. Cei din Roma se vor! linişti ce-i drept!, pentru moment!^ după ce vor! esamina tecstul! esact! al! vor-birei ministrului Flourens; der pentru aceea disposiţiunea ambelor! popore unul! faţă cu altul! nu va deveni mai amicabilă...“ România şi alianţele paterilor! centrale. „Pester Lloyd“ a primit! din Viena o corespondenţă, care privesce d’aprope pe România. între altele se f]ice: La ambasada rusescă de aci se scie fdrte bine ce tratate şi învoeli mai esistă afară de tratatele cu Austro-Ungaria şi Italia, care au foştii publicate acum de curând!; ambasada n’a putut! fi surprinsă de cuvintele destul! de clare ale mardiisului Sab’sbury cu ocasiunea discuţi unei asupra adressei în parlamentul! englesii; şi la ambasada rusescă este cunoscuţii şi cnprimuM învoelilom făcute cu România. In special! acestea din unTlă, intrăm! moment! dat!, sunt! de natură d’a aduce ad absurdum pe aceia, cari mai cred! încă, că politica lui Bismarck tinde mai mult! d’a setedi -decât! d’a închide Rimei dnmiulu spre Balcani. .... în ceea ce privesce* mijîbeele cele violente, Rusia se vede închisă de tote părţile, astfel! că nu pote se’şl facă drum! prin nici o parte. Decă ar roi sâ ia drumuln spre Bulgaria prin România, har găsi în fatai rasului t« numai asupra două seu trei cjiare : celelalte cjiare datat ore de ton! stau sub infhfinţa protector ilarii lor! speciali. îfistrelcr * germrrn o mai sein se istonşeşca şi de-o influentă rusescă ce se manifestă în secret! în Francia, Cu ajutorul! ei ar fi vorba acum de-a se împăca Ferrg cu l'lo-guet. care s’a făcut! prieten! de cruce cu ambasadorul! rusesc! din Paristî, ca să pdtă intra amândoi în cabinetul! viitori. Carnot, se cjice, a consemţit! şi prin urmare cjilele cabinetului actual! Tirard sunt! numărate. Atitudinea Franciei. Ministrul! de osterne francesu Flourens, fiind! candidat! al! de-partamentuIni Hautes-Alj »es pentru cameră, a sosit! acolo şi a răspuns! cu următorele cuvinte primarului din Briancon, care l’a felicitat! pentru succesele sale diplomatice: Nr. 26 1888. ) GAZETA TRANSILVANIEI. Meritulă se cuvine întregei ţeri, pentru că dincolo de graniţă s’a simţită că în pieptulă ministrului de csterne bute inima Franciei. Acestoră sentimente patriotice şi ataşamentului la instituţiănile liberale ar trebui să |se atribue succesele nostre militare, decă graniţa ar ji atacată. Aceste sentimente m’au adusă la d-vostrâ şi m’au determinată se calcă în departa-mentulă Hautes-Alpes dela graniţa italiană şi se viu mai înteiu la Briancon, sentinela înaintată a graniţei nostre. (A-plause.) La alusiunea primarului, cu privire la planulu de a mări forţa defensivă dela Briancon, ministrul respunse: Ca francesă şi patriotă am avută să me ocupă deja cu aceste proecte şi voiu continua a mă interesa de ele. Cuvintele ministrului francesu fiarele engleseseî le consideră ca o prevestire de resboiu. „Standard socotesce, că o alianţă între Rusia şi Francia este apropiata, er „ Times “ crede, că pe par-tea lorii va fi si Anglia care, lă-sându Rusiei libertatea de acţiune în Europa, va fi şi ea lăsată se anexeze Afganistanulu. er Rusia nu va mai înainta în Asia. D-lu Cassagnae a adresată că-tră prinţulu le-rome Napoleon, care are unu fiu în armata italiană, o scrisore în care 4ice între altele: „Totdâuna v’am combătută, der în patriotismulă vostru niciodată nu m’am îndoită. In numele acestui patriotismă vă provocă să ordonaţi fiului vostru, se părăsescă serviciul u, în armata italiană. „Pote ună Napoleonft să rămână într’o armată, care se organiseză pe faţă în contra Franciei, care stă în soldulă Germaniei şi, precum se vede din trac-tatulă de curând ft publicată, va fi aşe-datu la graniţa francesă, spre a ameninţa Francia şi a năvăli asupra ei'? In mo-mentulă când Italia se aliază cu celă mai crud el ft inimică ală Franciei şi desfăşură drapelulă italiană în contra binefăcătorului său. fiiulft unui Napoleonă nu mai pote îndrepta ascuţişulă săbiei sale contra inimei patriei sale!u Aceste demonstraţiunî ale Frau-cesiloru în contra Italiei suntu de reu augur ii pentru viitoru. piarulu italianu ,,Riforma“, vorbindu despre discursuri! ministrului Flourens în Briancon, ac-centueză importanţa lui şi e de părere, că resumatulu telegrafică ală pasagiului privitoră la Italia trebue că e necorectă. Precum amu spusă, ală cincilea con-gresii ală corpului didactică din Bomânia se va ţine la BucurescI în dilele de 18, 19 şi 20 Aprilie 1888 st. v. Se va discuta despre: „Programele de studii ale învăţământului primară rurală şi urbanău. Atâtă „memoriile/-, câtă şi „înscrierile44 să vorft adressa d-lui secretară 6V. C. Dobrescu, profesoră la liceulă Sf‘. Sava, strada Scaunele Nr. 47. Se acordă o reducere- de 50. la sută pe liniile ferate. :,• * ♦ •* .JFractatuM comercialii între Bomânia si Turcia s’a publicată deja îri „Moni- torulă oficială44 din BucurescI. * * 4= Anton Szilagyi, scriitoră diurnistă la solgăbirăiatulă din Ilea-mureşiană în-treţinea relaţiunî] vrednice de pedepsă cu nevasta vărului său. Sâmbătă sera îşi petreeură toţi trei la ceaiu pănă târ-cjiu, apoi se despărţiră şi părechea căsătorită se culca. Der după-ce adormi bărbatulă, nevastă-sa se scula şi se duse la iubitul u ei. Bărbatulă se deşteptă mai târdiu, der nu voi se facă larmă, ci aştepta să se’ntorcă nevastă-sa : acesta însă nu se mai întorse, ci fu aflată Duminecă dimineţa mortă cu amantulă ei cu totă. Szilagyi o împuscase întâiu pe ea şi apoi se ’mpuşcâ şi pe sine. Se 4ice că îngrijise elă de acesta cu o săptămână înanite. * ❖ * La institutulă de moşită din Oradea-mare se facă înscrierile pentru cursulă de vâră dela 1 — 10 Martie. La înscriere se se presinte certificatulft de indigenată şi de nas cere, şi atestată de moralitate şi de sănătate. $ In Noulu de lângă Bistriţa, precum spune „Bistr. Wochblttv, lupii vină noptea pănă în comună; de asemenea în Orhemlu din Dobeca şi în Voldorf\ unde mulţi câni le-au cădutft jertfă. Luni noptea spre Marţi ună hamalft dela. gara Bistriţa era să fiă mâncată de doi lupi în loculă unde linia ferată se încrucişeză cu dru-mulă ce duce la loculă de dare la semnă. Venindu însă tocmai atunci trenulă, şi mai strigândft hamalulft şi după ajutoră, bestiile fugiră, Din dieta ungară. Fiindîi mini steni lu cultelor! şi instrucţiunei publice ungurescT resorturi!, cu care naţionalităţile nemaghiare au cele mai multe da-raverî şi buclucuri, dămîi aci unu resumatu din desbaterile asupra bugetului acelui minister!, care ne pote interesa mai mulţii. Raportorulă Alex. Orszag spune, că pe anulă acesta bugetară s’au stabilită cheltuelile ministerului din vorbă cu 7.142,170 fl., er venitele cu 804.584 fi. Intre cheltuelî s’a prevăzută o sumă şi pentru zidirea unei scdle reale ungu-rescl în Braşovă. E de observată, că dela 1876—1888 cheltuelile acestui bu-getă au orescută cu 2 milione. Recomandă bugetulă spre primire. Daniil Iranyi elice, că din raportulă ministrului resultă, că instrucţiunea poporală se află într’o stare tristă, şi to- tuşi în scopulă acesta s’a pusă în bugetă eu 25,000 fl. mai puţină ca ţn anulă trecută. Der decă din causa relei economii financiare nu s’a putută pune la dispo-siţiune o sumă mai mare pentru instrucţiunea poporală, atunci să ia măsuri mi-nistrulă ca sumele ce suntă de cruţată 1a, scolele superflue .să se întrebuinţeze mai amăsurată scopului. Suntă unele şcole civile şi poporale superiore, care pricinuescă statului cheltuelî mari, der puţină folosă aducă. Aşa e şcola poporală din Dicio-Sân-Mărtinu, unde suntu 3 învăţători, cart toţi la, urni loca au "> şcolari. Şcola costă pe ană 4000 fl., deci instrucţiunea flăcărui şcolară 800 fl. Yorbitorulă speră, că ministrulă va desfiinţa acestă şcola, care e o curată risipă. Oratorulă trecândă la afacerile bisericesc!. amintesce mai ânteiu jubileulă Papei. îşi esprimă părerea de rău. că prelaţii catolici, cari au condusă pe peregrinii unguri la Roma, în vorbirile şi adresele loră omagiale au găsită de bine a vorbi şi de restabilirea puterei lumesc! a Papei, Las’ că nici istoria, nici e-semplulă actualului Papă nu doveclescă necesitatea dominaţiunei lumesc! a Papei, der nu a fostă nici cu cale, nici cu tactă o asemenea demonstraţiă în împrejurările actuale politice, si acesta o voră dice toţi acei patrioţi, cari potă apreţui deoparte situaţiunea critică de acjl a Ungariei, de altă parte valorea alianţei cu Italia (Yii aprobări în stânga şi în Stânga estremă.) Norocă că nici guvernulă italiană, nici naţiunea italiană nu au interpretată acele manifestaţiuul ca ale naţiuuei unguresc!. Făcândă apoi amintire de enciclica din anulă trecută a Papei, prin care se combăteu căsătoria mixtă şi scolele comune, dice oratorulă că ar fi timpulft să se asigure libertatea religiosă si atunci vorft dispăre de sine greutăţile ce stau în calea regularii dreptului de căsătoriă, Elă si face o propunere în interesulă introducerii libertăţii credinţei religiose. Argumentele guvernului contra propu-nerei, (]ice elă, n’au fostă sincere; când se elicea că în ţâră şi aşa e libertate religiosă, când apoi erăşl ministrulă o declara ca ună periculă. care duce la ni-liilismă, la dissoluţiune. Propunerea vorbitorului este : „Ministrulă cultelorft e avisată să presinte ună proiectă de lege asupra libertăţii credinţei religiose/4 (Yii aprobări în stânga estremă.) Ministrulă Trefort elice, că în privinţa instrucţiunei ar face mai multă, der n’are bani, stau rău finaneele şi aşa multe se negligă, în speranţă că se va repara,răulă în timpuri mai bune. E dreptu că avemft scdle, (fise ministrulă, a căroră înfiinţare a fostă urgentă cerută de ună ţinută întregă, des-,pre care însă mai târejiu s’a constatată că suntă superflue. Acestea le vomă închide şi banii ce se cheltuiau pentru ele se vorft întrebuinţa ăi ai amăsurată scopului. Ce privesce libertatea religiosă, eu încă sunt în principiu pentru ea. Cu tbte astea nu-i potă primi propunerea, din came politice importante. (Aucjiţî!) Trebue să avemă înaintea ochilorîî intere-sulft statului maghiară şi ală eulturei maghiare. M’aşă bucura forte, decă TTugaria, se va afla odată într’o stare, în care să se potă introduce o astfelă de neţărmurită libertate a credinţei re-ligidse, precum doresce d-lă deputată. (Strigări în stânga estremă: Elă nu cere libertatea neţărmurită a religiunei!) Nu vreu să mai repetă lucruri ce le-am spusă adeseori în acestă cameră, der vreu să reflecteză numai la două momente. Mai ânteiu, orl-ce membru ală acestei camere scie ce se întâmplă în sînulă bisericii greco-ortodoxe. Se lu-creză în sînulă ei cu orl-ce preţu ca să rupă uniunea bisericei grecesc! cu cea catolică. Şi se face ore acesta din punct de vedere ală religiunei ? Asta-i o ees-tiune de limbă şi putere, curată naţională. Ală doilea, se luaţi în considerare, ce se ’ntemplă. în cerculă Sârbi loră catolici. Pretutindenea accentueză ci introducerea liturgici stare. Când liturgia bisericei catolice în Laibach va fi slavă, nu vomă împedeca nici în Ungaria introducerea liturgiei slave, decă suntemă amici ai libertăţii credinţei religiose, şi acesta, elen. nar fi salutara pentru statuia 'maghiara si pentru cultura maghiară. Yii aprobări). D-lă deputată a (fisă, că eu adeseori aşăfi accentuată, că si aşa în Ungaria esistă libertatea credinţei. O libertate precum a formulată) d-lă deputată negreşită că nu esistă; der avemă libertatea consciinţei şi cum că aceea se respectă în mare gradă la noi, voi cita un faptă. Nu înţelegă cum ună creştină pote fi cuprinsă de prejudiţii încâtă se nu voiescă a-sl lăsa sS i-se boteze copi-lulă, der astfelă de caşuri s’au ivită. Iu-tr’ună asemenea casă ml-a scrisă odată capulă supremă ală respectivei confesiuni, ca se recvireză poliţia şi geudarme-ria si se pună se se boteze copilulă. (Ilaritate.) N’am făcută acesta, căci în modulă acesta deu nu vreu se procură bisericei creştine credincioşi. (Aprobări în depta.) Individulă are peste totă libertate neţărmurită în privinţa consciinţei şi a credinţei ; îndată ce însă întemeiază o familia, acestă libertate este în unele privinţe restrânsă şi laturea practică a acestui cercă de idei este tocmai cesti-unea căsătoriei. Acesta trebue reformată, trebue să se pună capătă stării de acjl (Yii aprobări) şa cugetă că d-lă ministru de justiţiă se ocupă şi cu a-cestă cestiune. Voiu atinge, şi cestiunea congruoi. Acestă cestiune am adus’o pe tapetă, se tracteză şi speră că se va şi resolva; căci părerea mea despre ori-ce biserică catolică FOILETONULt „GAZ. TRANSri w uirc toastu. — A s moc iarea ideiloră — La o anumită oră unii aveau voiă bună, 70. Şi la masă bendă „sampaneu îşi petreceau îm* [preună. Der ce sdrte schimbătore, mai târeţiu cu cinci' [minute! La despotica poruncă fură decapitaţi iute. Unulă însă ore-care din cei condamnaţi la morte, Prin câteva trăsuri scurte a descrisă cumplita [sdrte, 75. A Franciei cei strivite, deorece i-s’a dată Graţia ca se vorbescă; pocalulă înfricoşată Ală morţii-lă ţinea în mână, trebuindft imediată. După vorbire sâ-lă beie: aşader a toastată... Şi începu prin urmare într’ună tonă duiosă, pro- [fundft: 80. „Se. striga odiniorări cjise bietulă muribundă, „Se trăiesc’alft nostru rege! der acum nu avemft [rege, „Şi tu ]>atriă iubită, adl nu-i cine te direge ; „ Pregătit u-ţl-au tiranii ună destină înfricoşată. „Se trăiescă republica ! mai târeţiu der au stri- [gată. 85. „Der acum nici republica nu este la noi în ţeră „Să trăiescă libertatea, după’aceea mai strigară, „Inse ce durere mare, ce tristă fatalitate, „Că în ţâra mea iubită nu este nici libertateu. .,Eh!”. mai clise muribunclulă şi atunci îngăU [binesce : 90. „Să trăiâscă ghilotina, care pe toţi ne unesce! ! \ „Şi (jicendă aceste vorbe, cătră publică se închină, Şl-apoi bendă pocalulă morţii: a căcjută sub ghi- |lotină. Inse vremea e schimbată, acjl se cere să stri- [ gămft: Constituţia trăiescă, de ea se ne bucurâmft. 95. Scimă cu toţii forte bine, că în ţâra, ndstră cultă, Acum este libertate, ba ne spună că e prea | multă ... G divină libertate, ce cântări de bucuriă. Seu ce fapte gloriose.pentru tine voiu descrie'?... Ge istorii minunate scire-amă dice despre tine.... 100. Der inse deocamdată, va fi mai consultă, mai [bine. De si’n vorbe si’n scrisore eşti ună simetă stră- ? ? î O [lucită, Ca se ne ţinemă de norma unui antică erudită, A lui Pitliagoras greculă, omă învăţată din v«- [cliime Şi prove*jută dela fire cu minte si agerime. 105. Elă era născută în Samos. Şi patria sa iubită, Când vecţii că de tir anulă* j era forte reu strivită, A fugită de voia bună în esilfi’ndepărtată. Elă cu agera sa minte păn’ la cjei s’a înălţată, Şi lucruri misteriose, cehi natură asctinse-au stată, 110. De-a nu le sci muritorii, elă pe tote le-a scrutată. A fostă în multe privinţe Pithagoras vestită omă, Era matematică mare, filosofă şi astronomă. Elă scruta că fulgerile cum şi de unde provine? Ce fiinţă este cjeulă'? şi nâua de unde vine’? 115. Şi când se audă prin aeră tunete că durduescă, Tună Joe, urlă ventulft, ori dor norii se lo- | vescă'? Cine’nvertesce pămentultt? care-i cursulă st.e- | leloră ‘? Şi ce lege observeză acestea în mersulă loră'? A fostă deră Pitliagoras celă din Samos renumită, 120. Care multe lucruri grele şi ascunse-a resolvită. Şi decă far ierta cumva a morţii sigură lege, Se mai vină odată’n lume, hei ! în multe ne-ară [corege! ( Va urma.) ________■ \ ■ *) Polyr.ratus. Nr. 26 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888, ba despre orî-ee biserică şi confesiune, este că ea nu are sS constea numai din-tr'ună cultă esterioră, ci trebue s6 fiă o instituţiuue morală, care influinţeză asupra mersului ideiloră, asupra purtării omeniloră. Pentru ajungerea acestui ţelu e necesară, ca confesiunile sâ’şl educe bine preoţii loră si se’i provadă bine. A amintită d-lă deputată şi pere-grinagiulă la Roma. Noi nu ne-amă a-mestecată în acesta, căci liane veniam damus, petimusqnc vicissim. Decă noi vremu libertate, trebue se măsurămă cu aceeaşi măsură; nu e permisă a restrânge pe alţii în libertatea loră. De altmintrelea eu îiam cunoscinţă despre ceea ce s’a vorbită şi făcută în anumite cercuri, der potă asigura camera, că noi în a-ceste afaceri vom procede totdeuria după lege şi ţineudă sema de interesele statului ungurescă. După tote astea regretă forte, der trebue să rogă camera a respinge propunerea d-lni deputată Iranyi şi să a-mâne resolvarea acestei cestiunl pe timpuri mai bune, mai fericite. (Aprobări în drepte.; (Va urma.) Permţiunl ai®uml it tmM. „Kronstâdter Zeitungu a primiţii din Pesta o corespondenţă, datată dela 10 Februarie n., în care se 4i°e intre altele: Şovinismulă ce păşesce totă mai o-fensivă contra naţionalităţiloră nemaghiare se validiteză şi în biserică şi a dată nascere unui stătută făcută de con-ventulă generală ală confesiune! ev. augsb. (Slovacii Săntă protestanţi), în sensulă că agitaţiuni contra supremaţiei maghiare din partea funcţionariloră bisericesc! formeză ună delictă canonică. Pe temeiulă acestui stătută suntă espuşl unei persecuţiunl fără considerare preoţii şi învăţătorii, sub pretextă că au simţăminte panslaviste, fiindu că ţină strînsă la naţionalitatea loră slovacă si se o-pună mieltiriloră de a li se magliiarisa scola şi biserica. Mai nou e pendentă în acestă privinţă ună casă, cu deosebire flagrantă de disciplinare bisericeseă fanatică. Ună învăţătoră eminentă, stimată forte multă de comuna sa, anume Carolă Salva, care e si redactoră a duoră foi periodice pedagogice si ală unui calendară, este din causa simţăminteloră sale naţionale ună spinu în ochii superioriloră bisericesc! şoviniştî, deorece activitatea sa ca învă-ţfitoră e esemplară. Câteva atacuri In calendarală seu contra maghiarisărei cu forţa aven să servescă acmn ca motive pentru înlăturarea sa. Procurorulă nu putu găsi nimică periculosă statului ori duşmănescă Maghiariloră în calendară, pe care-lă confiscaseră organele comita-tense, si aşa refusâ al intenta procesă de pressă. Acum însă superintendentulă Czekus dispuse cercetare disciplinară în contra lui Salva, sub pretextă că are simţăminte panslaviste, care şi fii condamnată la pierderea slujbei de cătră tribunalulă disciplinară (după ce doi membri au fostă eschişl ca interesaţi) cu 5 contra 2 voturi pentru ună articulă întitulată: „Este şi Slovaculă omă?44 In motivarea sentinţei, tribunalulă declara, că trebue să se pună pe basa protestantismului maghiară, ale cărui drepturi, autonomiă şi esistenţă legală se întemeiază pe fiinţa de stată maghiară, aşa că ce atacă stafidă, atacă în acelaşi timpă şi drepturile fundamentale ale protestantismului... Deşi comuna Klenovec ţine cu credinţă la mvăţătorulu loră şi deşi nu i se pote dovedi acestuia vre-o acţiune duşmană statului, apelaţiunea lui Salva a fostă respinsă şi de instanţa a doua şi abia e de sperată, că instanţa a treia, tribuna-lulă bisericescu ală districtului de dincolo de Dunăre, va modifica acestă sentinţă dictată de ura fanatică a mashia-rismului din Ungaria de susă contra a totă ce e slavă. Amărîciunea din causa acestei si a adâncă întţe. prptestaătih slovaci şi/#!:>ki curgere o mişcare d’a trece în massă^la ortodoxismă, care‘mişcare în împrejfirl-rile actuale politice apare forte îngri-jitore. In biserica protestantă a1 Ungariei; în urma maniei de perSecuţiune naţio* nală, domiiesce celă mai mare arbitriu, ba chiar o complectă desconsiderare a dreptului faţă cu preoţii şi învăţătorii, caii nu se supună orbesce şi fără să crâcnescă tendinţeloră de maghiarisare, şi autonomia, care în timpurile de mai nainte s’a dovedită ca o bastionă tare nu numai a libertăţii consciinţei ci şi a libertăţii politice, ameninţă acum a deveni ună factoră de împilare, cu totulă contradictorică spiritului protestantică, deorece din partea puterii statului nu e de aşteptată nici ună ajutoră. Deschide’şî-voru odată ochii şi acei cărturari slovaci, cari încă totă mai eredîî că făcendu-se n-nelte unguresc! voru îmbunătăţi amărîta sorte a bietului pop oră slovacă, amărîtă tocmai din causa slugărniciei acelora soiu de cărturari ? „MACEDONIA" IievMa Români for fi din Pemnmla-Odlcankă. Macedonenii! Voinică poporă! Da, voinică, pentru că cuprinşi între naţionalităţi deofcebste şi îacătne deţl puijo îfiâijjă pe dânşii, nu s’au dată bătuţi de âtâtea veacuri, s’au împotrivită şi şî-au păstrată pănă acum şi naţionalitatea şi limba, luptândă cu^în versuri are şi contra Slavi loră si contra Greoiloră, cari şi unii şi alţii voiau să îi înghiţă, şi menţinândă încă la meacjă-di de Balcani vlersulă ro-mânescă. Şi lupta ce au avută să ducă în po triva aprigiloră loră duşmani a fostă mare şi teribilă, luptă de fie-ce momentă, luptă nedreaptă, pentru că cei cari voiau să cutropească erau mai tari şi aveau în mână ună puternică instrumentă de su punere: şcolele. S’au luptată însă Macedonenii, luptă şi astâ-ijî încă. Ba chiar Ippta de atţî o multă mai întinsă decum a fostă pănă acum. Macedoneniloră le trebue să-şi ţină necontenită viă totă vigorea spre a-şl apăra şcolele, pe care şi le-au făcută a-cum, limba şi naţionalitatea. Şi într’acestă luptă ei au trebuinţă de sprijinulă tuturora Româniloră, tu turoră celoră cari suntă consângeni cu dânşii. In ţâră la noi, în România liberă, Macedonenii au o societate; şi acmn au si o gazetă. Primulă numără ală acesteia a apărută acum câtăva vreme şi portă titlulă pe care l’amă dată acestui mică articulaşă. Scopulă c)i arului Macedoneniloră de aci e destulă de lămurită expusă prin de-visa ce şî-a luată: „Fiat lux44 şi prin următorele rânduri ce extragemă din precuvântarea comitetului care a înfiinţată revistş „Macedonia44 : „A lucra pentru afirmarea naţiona-lităţei Româniloră din Peninsula-balca-nică şi pentru respectarea drepturiloră strămoşeşcl, de o parte, âr pe de alta a desgropa trecutulă literară ală acestei naţionalităţi, precum şi a cultiva cu stăruinţă dialectulă ce vorbeşce: iată, în scurtă, îndoita ţintă ce urmări mă.” Salutămă cu bucuri ă apariţia acestei reviste şi sfătuimă pe cetitorii noştri s’o sprijinescă. Voiţi face o faptă folositor© naţionalităţei nostre românesc!. Gtedicfat .'Von Vu Alessadri, dentseh von L; V. Fischer. (Seite .91)- Jjer gelehrte U«rr Piaireh;' cine * UtBăhteuQ^ iuis dem Volke, aus dem Romănischen des V. A. Urechia iiberseffct von Lucretiâ" Frenţişu (Seite* 114). Lîttbratut. (Â. J. Odobescfi’s „Scrieri litemwrşi istorice.44 S. 125). Inserate. (Seite 127.), ,f Prenumerationspreis, fur Osterreich-Ungarn 10 gulden jăhrlich, fur Deutsch-land 12 Mark, fur das ubrige Ausland 20 Francs i. G. zalilbar am Sitze der Direction. Abonnements werden nur fxir ein ganzes Jalir eingegangen. Preţulă pentru Austro-Ungaria 10 fl., pentru străinătate 20 franci în aură pe ană. Abonamentele se facă numai pe anulă întregii. Literatură. Rontănische Revue politiscli-littera-risclie Monatschrift, erscheint in Hesicza, Sud-Ungarn; Herausgeber Dr. Cornelius DiaconovicJi. IV. Jahrgang II. Heft. In-halt: Eine deutscbe Stimrne zur Nationa-lităteiifrage in Ungarn. Von Dr. Treu-Walir (Seite 65). Das Szorenyer Mandat. (Seite 68.) Rundschau. (Das Jubilăum der Gazeta Transilvaniei.44 (S. 74. — Hon-veds und Dorobanzen. (S. 76 — Romani en vor den Neuwahlen. S. 81.) — Das muster eines Kirchenfursten und VolkW f oberhauptes, von E. St. Seite 86). Der di ferite asemenea procedări a pâtrunsărothe AVald, „Dumbrava roşie A histor. Corespondenţa „Gazetei Transilianief. Sibiiu, în diua Intemp. Domn. 1888. Jialulu Ueuniunei fenieiloru române din Sibiiu. Ca în toţi anii dela. esistinţa sa, şi în anulă acesta Reuniunea femeiloră române de aici a dată ună bală în folo-sulă scolei sale de fetiţe, carele şi de astă dată a reuşită strălucită. O parte a publicului română de aici era avisată deja de timpuriu prin ună cfiară locală, ca să nu contribue la reuşita balului, absenţa loră inse nu s’a pre observată. V’aşă trhhite o recensiune după ,,Tri-buna“, der nu potă, din simpla cansă, că acestă diară se îndeletnicesce mai bu-curosă cu deosebite picanterii şi bagă semă • nu şire timpu| oţj voiă se .poupa şi de batulă Reiiniunei l Mneildră române, din locă. Vă comunică deci recensiunile foi-loră străine ele aici, ca să vedeţi cum ne consideră străinii: „Siebenb. Deusch. Tageblatt” din 13 1. c. scrie următorele: „Lustrulă deplină şi tote graţiile le-a întrunită balulă Reuniunei femeiloră române în sala dela ,,Impăratulă romană.“ ,,După devisa: ,,celă ce jocălaurmă jocă mai bine“, drăgălaşele aranjatore ale acestei petreceri de earnevală o-au pusă pe finea cam ev aiului/' ,,De acestă reservare n’are să le pară rău, căci la elegantulă publică permanentă ală balului „Reun. fem. romb s’a maf adausă ună numâră de stimătore şi de amici, cari anume s’au preseut^tă ca să facă îippreună călătoria cu ultimulă trenă de plăcere ală Canievalului, ca astfel ă să-şi potă păstra cele mai drăgălaşe suvenirl ale sesonului de bală.“ „Interesulă principală la bahtlă a-cesta l’au stîrnită jocurile naţionale; cu tote acestea s’au esecutată şi ceialalţî numeri ai ordinei de danţă că atâta zelă şi iubire, încâtă se pote constata, că balulă a satisfăcută pe deplină chiămărei sale, de a procura petrecere tuturoră celoră presenţlV „Capii autorităţiloră milităresăî şi civile au participată la acestă frumosă petrecere.“ „Herm. Zeit.u scrie următorele: „Balulă aranjată prin Reun. fem. rom. din Sibiiu, alaltăseră, în sală redutei orăşenesc!, încâtă prţyesce lustrulă şi eleganţa toaleteloră pompose, şi cu privire la societatea alesă, carea se coadună aici, si carea dă acestoră petreceri lus trulă adevărateloră baluri de elită — în tru nimica n’a rămasă îndărătulă celoră din trecută. „Comitetulă ..Reun. fem. rom.4, în frunte cu Domna Maria Cosma ,cu cunos-cuta-i afabilitate cuceritore, dimpreună cu prevenitorulă comitetă aranjatoră, compusă din domni inteligenţi, au contribuită si de astădată cu celă mai bună succesă de a preface sala dela „Impă-ratulă romană4' într’uuă locă de veseliă nobilă, de plăcere animată şi de punctă de convenire pentru strălucitele şi far-mecătorele frumseţî femeiescl.44 „Că numărulă părechiloră danţatore a fostă mai mică ca altă dată, se es-plică prin mai multe caşuri de doliu ce s’au ivită în anulă espirată. 1 u „Intre cercetătorii frumosului bală român eseti s’au putută vede: Episcopulă Dr. Ţeutscli, Escel. Sa F. M. L. AValdstătten, generalii Schonfelcl şi bar. Pach, colo-nolii Tlascal, Polii şi Gărger, preşedintele trib. Jânossy, directorulă de finanţe Denk. procurorulă reg. Hatfaludy, sub-colon. Koblisz, primarulă orăş. Hoch-meister, directorulă de poliţiă Drotlefih midţl ofi.cerî. de ştatulă majoră şi superiori; fmiorioăari de stată şi milităresel si altfelă de onoraţiorî44 „Musica a provSclnt’o în ittpdă ;forto esceleută capela Nr. 31.4 4 La acestea eu numai atâta mai a-daugă, că pe lângă succesulă morală şi celă materială este după împrejurări destulă de frumosă, căci după informaţiunile primite dela aranjatori trece peste 300 fl. Convocare. Adunarea generală constituantă a „Ueuniunei fenieiloru române din Aradă şi provinciău se convocă pe 9 (21) Fe-bruariu 1888 la 10 ore ’nainte de mecjăcji în sala mare a „Seminariului diecesanău în Aradă. Dată în Aradă, în 30 Ianuarie (11 Februarie) 1888. Comitetulă interimală Hermina P. Hessemu Ioană Beleşiu presidentă. secretară. SOIRI ULTIME. Viena, 15 Februarie. Se efiee — sub rezervă — că cabinetulu din St. Petersbourg ar prezintă de astădată o programă concepută în a-cesttt sensu: Proclamaţiunea căderii prinţului Ferdinand, de cătră puterile semnatare ale tratatului dela Berlină, împreună cu Turcia. DerînorUce casă, Rusia menţine că este indispensabilii ca o forţă armată rusescă, al cărei efectivă ar fi fixată într’unu acordă comună şi ca ună mandată scurtă şi limitată, să asiste la restabilirea unei ordine de lucruri regulată în Bulgaria. DIVERSE. Ţarulîi şi Bismark. Ţarulă a trimisă prin representantulă său la Berlină, corniţele de Şuvalow, 10 chilograme de icre negre principelui de Bismark. Adelina Patti pleacă erăşl în America) unde va cânta erăşl pentru „ultima44 oră. Garderoba vestitei artiste umple 43 de lăc|b ală căroră transportă dela Lis-sabona pănă la La Plata, biletulă de dramă pentru artistă şi suita ei costă 1800 dolari seu 9000 franci. Costumele ei numai pentru Traviata costă 15,000 dolari seu 75,000 franci. Cursitlu pieţei Braşov ii din 17 Februarie st. n. 1888. Bancnote româjiescl . Cump. 8.50 Vend. 8.52 Argintă românescă . 8.45 8.48 Napoleon-d’orI . . . 10.02 10.05 Lire turcescl.... 11.32 îî 11.37 Imperiali V 10.82 n 10.37 GalbinI ...... îl 5.88 n 5.92 Scris. fonc. „Albina11 101.— 71 102.— ri - ii 11 &«/ îî 98.— 7? 99.— Ruble RusescI . . . 107.- V 108.— Discontulă .... 6’/,- -8% pe ană Cnrsnltt la bnrsa de Viena din 16 Februarie st. n. 1888. Renta de auru 4%................. Renta de hârtia 5%............... Imprumutulu căi loră ferate ungare Amortisarea datoriei căiloru ferate ostă ungare (1-ma emisiune) . Amortisarea datoriei căiloru ferate ostu ungare (2-a emisiune) . Amortisarea datoriei căiloru ferate ostu ungare (8-a emisiune) Bonuri rurale ungare............. Bonuri cu clasa de sortare . . Bonuri rurale Banatu-Timişfi . . Bonuri cu cl. de sortare . . . Bouurl rurale Tran silvane . . . Bonuri croato-slavone .... Despăgubirea pentru dijma de vinii guresed................... Imprumutulu cu premiulu ungureseft Dosurile pentru regularea Tisei şiSege dinului . . . . . . . . , Renta de hărtiă austriacă. . . . Renta de argintă austriacă . . Renta de aură austriacă ... . LosurI din 1860 , ... . . Acţiunile băwcei austro-ungare. . Acţiunile băncei de credită ungur Acţiunile băncii de credităaustr. G albiul împărătesei ... Napoleon d’brî . . 4 . ... Mărd 100 împ. germane .... Londra 10 Livres sferlinge . . . de de de 96.65 83.— 148.— 94.40 123.75 . 109.50 , 104.— 108.50 103. — m— 104. — 103.25 119.— 122.70 77.30 79.20 108.65 133.50 860.— 272.— 269.50 5.98— 10.03’., 62.17’/; 128.a5 Editoră şi Redactoră responsabilă : Br. Aurel Mureşianu. Nr. 2..... GAZETA TRANSILVANIEI. 1888. 55 ARDELEAN A“ Active. INSTITUTfi de credita şi de economii, SOCIETATE PE ACŢn IN OREŞTIE. COUTULtJ BILAUTULUI. Pasive. 40,000 950 56 173,933 92 46,947 — 75 — 5,576 59 1,769 47 7,427 04 Cassa în nmnerariu. . .. Monetă............, . . Cambii de bancă escomptate împrumuturi hipotecare . . . Mobiliara; Spese de fundare . după amortisare . . Diverse conturi debitore 2,949 : 28 123 32 208,686 50 . • . . • 29,860 50 iperire liipot. 5,420 — caveiiţî . . 26,256 — 618 — . . 499.56-1 . . 49.96 449 60 . . 423.15 . , 84.63 338 52 * 1,977 86 276,679 58 Capitalu socialu i 800 acţiuni ă fl. 50................. . j Fondulîî de reservă...........................| Depuneri pentru fructificare..................1 Cambii de bancă reescomptate..................| Dividende neridicate................. . . . j Interese anticipate pro 1888 . . . • . . Diverse conturi creditore.....................1 Profitu curata.............................. 276,679; 58 Ore ştie, la 31 Decembrie 1887 st. n. IosiW de Orbonaşft m. p. Samniln Popa m membru în direcţiune. membru în direcţiune. Dr. Ioană Miim m. p. directorîi esecutivu. Aurelii Popovicî-Barcianu m. p. comptabihl. Subsemnatuiu comiteta am esaminatîi bilanţuia presenta şi confrontându-lu qu registrele principale şi auxiliare ale societăţii ţinute în bună regulă, l-am găsită în consonanţă cu aceleaşi şi exacta. O rest ie, la 5 Februarie ,1888 st. n. Comitetulu de supraveghiare: Dr. Ştefana Erdelyi m. p. . ' . Nicol&u Popoviciu m. p. Laarianu Berceanu m. p. ff . h lf m, fiii t TI. Lîî I I I I m DTTl m a ta a a B I irL Se deschide abonamentu pre anula 1888 la AMfCULU FAMILIEI, lliaru beletristica şi enciclopedicu-literarii—cu ilustraţiunî. Cursulu XII. — Apare în 1 şi 15 ofi a lunei in numeri câte de 2—3 cole cu ilustraţiunî frumose; şi publică articlii sociali, poesie, novele, schiţe, piese teatrali ş. a. — mai departe traeteză cestiunî literare şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a Români lorii de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiuni din patria şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisuesce a face câte o oră plăcută familiei strivite de grijile vieţei; şi preste totîinisuesce a întinde tuturora indivicjiloru din familia o petrecere nobilă şi instructivă. -— Preţuiţi de prenumeraţiune pre a nu lu întregii e 4 li., pentru România şi străinătate 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali. PREOTIHU ROMÂNU. Piară bisericesc!, şcolară şi literară — cu ilustraţiunî. — Cursulă XIV. — Apare în broşuri lunare câte de W-k—cole; şi publica portretele şi biografiile archiereilom şi preoţiloru mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilustraţiunî,-- mai departe articlii din sfera tuturora sciinţelorti teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serba-torî şi. âi^eSsfii 'eosigfiunî, mai alesă funebralî, — apoi studii pedagogiee-didactice şi scienţifice-literaii; şi în urmă totă soiulu de a-menunte şi scirî cu preferinţa celoră din sfera bisericesc!, scolastică şi literară. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregii e 4 fl. —- pentru România 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali. Colectanţii primesett gratisâ totti alu patrulea esemplaru. ^ Inikieri de probă se trimit ii ^eatisii ori-eui cere. PT A se adresa la „CANCELARIA NEGRUŢU“ în Gherla—Sz-ujvâr.—Transilvania. TMR - - n x ,•••• :•------ Toţii de aci se mai potti procura şi urm a tor ele cărţi din editura propria: TA! m p ni* I I I li I I f r p ifj] p I I % I I i i i I I i pi Mi P L|> D lv I m S. Apologie. Disensiuni filologice şi istovi ce maghiare' privitor© la Roiiiânl, •învederite şi rectificate de Dr. ,Gre-goriu Silaşi. — Partea I. Paulă Hun-falvy despre Cronica lui. Georg. Gabr. Renascerea limifei romanesc!m vorbire .şi scriere învoderită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. «Op complet). Broşura I. II., şi HI. Preţuit! broş.. I. II. câte 40 cr.—Broşura III. 30 cr. Tote trei împreuna 1 fl. Cuvântări bisericesc! la tote sărbătorile de preste ană, de L Papiu. Ună volum! de preste 26 cole. Acest opă de cuvântări bisericesc! întrece tote opurile de acest! soiu apărute ])ăgă^cupţ- şy^pdg şi notiţă istorică la fle-caro seibătdre, care arată timpuli! întroducerei, fasele prin cari a, trecută şi modulă cum s‘a stabilită respectiva serbătore. Preţulă e 2 fl. Barbu cobzariulu. Novelă origi-• nală. de Emilia Lungu. Preţulă 15 cr. Puterea amorului. Novelă de Pau-lina C. Z. Ro vinarii. Preţulă 20 cr. Idealul! pierduţii. Novelă originala (le Padina O. Z. Rovinaru. Pre-ţiilu 15 ci*. ' Opferâ unui om! de bine. Novelă originală. — Continuarea novelei: Idealul! pierdută de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr. Fântăna dorului. Noveţă poporală de - G-eovgiu Simu. Preţulă 10 cr. Codrean! craiul! codrului. Baladă de Georgiu* Simu. Preţulă 10 cr. Ultimul# Sichastru. Tradiţimie rin mi ni steri ulă de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dată 26 Aprilie 1886, Nr. 13193. — Preţulă 30 cr. Gramatica lirnbei române lucrată pe basc sintactice aTeMbână Buteanu, prof. giînn. Ună volum! de-peste 30 cole. Preţukf ■* J Manuală de stilistipă de Ioană F. Negruţă, profesor!. Opă' âptdbâMişi din partea ministeriului de culte*şi iii-strucţiuiie publică cu rescriptulă de dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. Partea practică forte bogată a acestui op — cupriii(|endă composiţiunl de totă soiul! de acte obveniente în referinţele vieţei sociali—se pot© întrebuinţa cu multă folos! de cătră preoţi, învăţători- şi alţi cărturari români. Preţul! 1 fl. 10 cr. ■ Nu rnâ uita. Colecţiiuic de v’un-Suii, funebralî,, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţul! 50 cr. Carte conducetore la propunerea calculărei în scola poporală pentru învăţători şi preparandii Broş. I. scrisă de Gavrilă Trifu profeson! ])rej>;irau-dialil. Preţulă 80 cr. Cele mai eftine cărţT de rugăciuni: Mărgăritarul! sufletului. Cart© bogată de rugăciuni şi cântări bisericesc! forte frumoşi! ilustrată. Preţulă uimi esemplară broşurată e. 40 cr., legată 50 cr., legată în pânză 60 cr., legată ţriai fină 60, 80, 90 cr., 1 fi.. în legătură de luxă 1.50—2.50 Midulă mărgăritar! sufletesc!. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericesc! — frumos! ilustrată,: pentru pruncii şcolari, de ambe secsele. Preţulă unui esemplară broşurată e 15 cr., — legată 22 cr., legată în pândă 26 cr. Cărticică de rugăciuni şi cântări pentru pruncii şcolari de ambe secsele, ’ Cu măi multe icoiie frumose. Preţulă unui: esemplară e 10 cr.: 50= 3 fior,: KXG--5 fl. ■ , Visul! Prea Sântei Vergure Maria a Născătorei de D-ţfcu urmată de mai multe .rugăciuni fruiuose. Cu iedne frumose. Preţulă unui esemplară speriată franco c 10 crd 50 esemplavc 3 fl., 100 esempfarC 5 fl. V: a. Epistolia D. N. Isusă Cbristosu. Preţulă urmi esemplară legată şi spedală dram-o e 15 cr. Iii ii Ui 1 I I 1 1 I I i hi! Ti Ld iii ii 1 i In li i il! 1 I I 1 L3 1 f 1 f 1 I 1 Orr amilii m Sr^ri cr-it- __a i *: Tipografia; A. MUREŞ] A NU, Braşovă.