Macîinnea, AdMuisîratinnea , Tipografia:
feRAŞOVtf, piaţa marc Nr. 22.
Scrisori nefrftncate nu se primesc*, Manuscripte nu se retrimit* !
Bironrile de annuciarî:
Braşovu, piaţa mare Kr. 22.
Inserate mai primesc* in Viena: findol/Mosse. ILiasemtein <(• Yof/ler (OttoMaus). Heinrich Scindek, Moi,s HenitU. yi.Dulex. A.Oppitik. .1. Ikui-ut bcry: în Budapesta: -t. V. tiold-beiţffr. Anton Mesei, Eckutt tn Bemol; înFrankfurt: U.L.JJanbe: inHam-burg: .1. Stn'u, >.
Preţul* inserriuniloru: o seria garmoncl* pe o colon* 6 cr. si -30 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoielii. Reclame pe pagina IlI-a o seria IU cr. v. a. seu dO 'oaril.
-V - •
AlTULtr LI.
„Gazeta11 iese în fie-care di.
A&en8ffl8flîe pentru Anstro-tJngaria
Pe ună anu 12 fl., pe ş6se luni 6 fl., pe trei luni’3 fl.
Pentru România şi străinătate:
Pe unfl anu 40 franci, pe şese luni 20 franci, pe trei luni 10 franci.
&«prenumeră la tote ofi-ciele poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori.
Ationnnmntulu pentru Braşovu:
laadministraţiune, piaţamare Nr. 22, etagiulu I.: pe uniiami 10 fl., pe şese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dus ui fl in casă: Pe unu anu 12 fl., pe şese luni 6 fl., pe trei lupi 3 fl. Unfl esemplaru 5 cr. v. a. seu 15 bani.
Atft>tfl abonamentele cât* şi inşerţiunile sunt a se plăti înainte.
Nr. 25.
Brasovii, Vineri, 5 (17) Februarie	1888.
Braşovâ, 4 Februarie 1888-
-Si în alte părţi ale lumii mo-narbice se întâmplă destulă de desă, ea membrii familieloru domnit ore să ia parte şi la câte unu bală seu la îilte festivităţi aran-giate de diferite corporaţium şi reuniuni, nu numai la balurile Curţii. Der pretutindeni apare ca unu lucru naturală, că membrii dinastieloră se silescă astfeln a susţine contactulă cu cetăţenii şi nu se isoleza de ei cu desăvârşire. Numai în monarhia nostră se dă o importanţă deosebita vi-siteloră menţionate, ce le facă membrii casei imperiale la anumite ocasiunî.
Până la ună punctă înecare se pote esplica, că în monarhia acesta poliglotă se dă însemnătate mai mare participării membriloră casei domnitore la festivităţile ce-tăţehiloră. Şi acesta vine de a-colo, că odată, aranjeză Germanii o academia musicală seu literară, altădată se înaugureză ună teatru cehi că, ori ună institută polonă şi earăşî altădată se dă câte ună baiu strălucită, ungurescă şi aşa mai departe. Fiecare poporu, din cele multe, câte trăiescă în acesta vastă Împărăţia, se bucură, decă pote sărbători ca ospe în mijlo-oidîi seu pe ună membru ală casei domnit6re, seu chiar pe domnit orulă însuşi.
Nimănui însă nu’i vine în minte de a da acestoră visite de cur-toasiă altă importanţă decâtă cea adevărată. Numai Ungurii facă în aeestă privinţă o deosebire, care pune intr’o lumină particulară naivitatea lorii, isvorîtă din temperamentală sangvinică si din şovinismulă loră escentrică.
Cli probă despre acesta vomă cita aici o parte dintr’imu articulă ală foiei şoviniste oposiţionale clin Cluşiu ,,Ellenzekw, întitulată „prin-ţulu de cor bilă şi kulturegyletulă“, în care, după ce îşi arată bucuria că prinţulu Rudoltu şi princesa Ştefani a au urinată învitaţiunii ce li s’a făcută de a lua parte la baiu lă aranjată în opera din Pesta în folosirii! kulturegyletului maghiară din Arclelă, cjice:
„Cu adâncă recimoscmţă va lua actă întrega naţiune de acesta faptă a prinţului moştenitorii, debrece vede că prin aceea ocupa terâmu în cercurile cele mai înalte o ast-felă de direcţiune, care ce-i clreptu se arată foite târejiu, der care mai curândă ori mai târejiu trebuia se urmeze. înţelegemă acea direcţiune, după care ca sa domnit ore vrea se transplânte şi în viaţa socială acea contopire cu naţiunea, pe care a adus’o în fiinţa cu privire la dreptulă de stată pactulă dela 1867. Se măiturisimă sinceră : cu totu pactulă, cutbta constituţia, familia Habsburgica a întîmpinatu câtă se pote de rece cele mai nouă nisumţe ale naţiunei maghiare şi s’a ţinută departe câtă numai s’a putută de cele mai multe mişcări naţionale, carî n’au pornită din cercurile oficiale ale Ungariei, ci din sîmriîi societăţii naţionale maghiare. S’a ţinută departe însuşi
domnitorulă, cler mai multă încă membrii familiei domnitore.“
„Intre aceste era şi mişcarea cea mare naţionala pusă în scenă de E. M. K. E. (kulturegyletulă maghiară ardeleană). Der ele unu timpă încoce Maiestatea Sa, tocmai aşa, ca şi membrii singuratici ai înaltei sale familii, iau totă mai desă parte la festivităţi şi mişcări de acele, carî nu privescă numai câte o inaugurare de ca-sarmă militară, deschiderea dietei şi alte acte ca aceste de carac-teră oficială, ci indică ore-care ni-suinţă naţională a societăţii maghiare “.
„Şi aşa e şi bine, şi nu numai atâta, cler din punctă de vedere ală intereseloră identice şi strînsă încopciate ale naţiunei şi ale familiei domnitore aşa trebue să fia. Atunci când familia Habsburgiloră a renunţată în Ungaria la sistemului ele germanisare şi la abso-lutismă, a trebuită conformă le-giloră consecenţei logice se se decidă şi la aceea, ca clincbee de Laita nu numai se conceda formarea şi consolidarea unui stată naţională maghiară plină de vi-gore, cler se-lă şi promoveze cu tote mijlocele ce-i stau în putere. Corona s-lui Stefanu numai ună rege maghiară o pote purta cu siguranţă şi temeiulă neresturna-bilă ală acestei corone îlă pbte forma numai statulă şi naţiunea maghiară consolidate u.
„De aceea familia domnitore înainteză numai iiiteresulă seu propriu bine înţeleşii, când spriji-nesce cu puterea dinastică şi cu totă tăria strălucirei nisuinţele iiostre naţionale, carî tindă la a-jungerea acestui scopă. Aeestă interesă reciprocă face să fia o necesitate logică întocmirea unei curţi regale deosebite maghiare şi înfiinţarea unei armate naţionale, carî ară forma temelia neclintită a întăririi naţiunei şi statului maghiară. w
„Avemă firma speranţă, că nu va întârdia multă cjiua în care se va recunoscu aeestă adeverii. Şi pană atunci primimă cea mai nouă mani fes! a ţiuite a prin,Udul de coronă eu deplină recănoscinţă, nianites-taţi.une prin care a sancţionată din locu atâta de înalţii nisuinţele Emke-ului (kiiltiiregyletuluij. Esemplulă prinţului moştenitoră de sigură că le va lua cu desăvârşire atacurilor ă duşmane îndreptate în contra Kulturegyletului ascuţişulă lorii.."
Ne îndoimă că prinţulă ele coronă s’a gândită la tote aceste grozave consecinţe politice, ce-după fbiă din Cluşiu trebuia se le aibă înfăţişarea sa la balulă kulturegyletului, precum: contopirea familiei doinnitbre cu şovi-nismiriă ungurescă, curte regală deosebită maghiară, armată naţională maghiară, sancţionare a nisuinţeloră kulturegyletului, fără a’şl reserva măcaru dreptulă de a vede decă sunt bune seu rele ş. a.
La aceste nu s’a putută gândi moştenitorulă tronului, ei a urmată învitaţiimei negreşită în idea, că prin participarea sa sprijinesce numai nisuinţe curate de cultură
ale naţiunei maghiare. Despre aceea, că kulturegyletulă are „ duşmani u şi că înălţimea Sa ar fi chiămată a-lă scăpa ele „atacurile“ acestora, nu creclemă să fi fostă jnformată, căci atunci uşorii putea să se întrebe: ce scopuri culturale voră fi acele, carî nu potă fi a-junse decâtă prin ajutorulă puterii dinastice cu întrega ei strălucire?
E vorba în articululă foiei maghiare şi de „întărirea statului'*. Ei bine, prinţulă de coronă scie tară îndoielă, că statulă nu se compune numai din Maghiari şi că spre a-lă întări e la locă ca dinastia şă sprijinescă nisuinţele de cultură maghiare, der nu e nicidecum la locă ca „să sancţio-neze“ nisuinţele îndreptate în contra limbei <şi a cui turei pop orelor ă nemaghiare.
Căci ce ar folosi, decă dinastia câştigându’şî simpatiile Maghiarilor printr’o asemenea „ sancţionare w şî-ar înstrăina pe celelalte pop ord nemaghiare, carî constitue aprope două treimi din poporaţiunea statului ?
Faptulă acesta neresturnabilă trebuia se’lă aibă înaintea ochiloră foia şovinistă, ca se nu facă din-tr’o simplă visită la ună bală o acţiune mare de stată kulturegy-letistă, la care se puteau gândi nu-i vorbă mulţi dintre magnaţii, câţi au înfrumseţată serata cu strălucirea costumeloră loră, nu însă prinţulă de coronă, care este chiămată a domni odată peste tote popo-rele acestui stată.
Mesagiuln tronului engles*.
La 9 Februarie n. s’a deschisă pariamentulii englesă cu ună dis-cursă ală tronului în care se elice :
Primescu necontenită dela tote celelalte puteri asigurări cordiale despre simţămintele loră paclnice, precum şi despre dorinţa lord seriosă de a susţine pacea lumii Regularea graniţei afgane, ce s’a terminată de oficerii mei în acord cu oticerii împăratului rusescă, va contribui la înlăturarea neînţelegeriloră dintre ambele puteri în ce privesce posesiunile loră asiatice. Silinţele mele d’a face, prin trimişi de ai mei, pe regele ‘ Âhissiniei să nu se încurce în resboiu cu Italia, spre a se evita vărsarea de sânge au rămasă fără resultată. Desbaterile conferinţei întrunite în Yasington pentru a aduce în ordine unele cestiunl iscate între Canada şi Statele unite se continuă. Tractările pentru regularea. canalului de Suesă, întru câtă a fostă deosebire de păreri în unele puncte între mine şi republica francesă, s’au terminată. Am mai încheiată cu republica francesă o învoială pentru protegiarea vieţii şi proprietăţii pe Hehridele nouă printr’o cornisiune navală mixtă. 0 Conferinţă, convocată în tomuă la Londra, de representanţl ai puteriloră interesate în industria saltarului spre a cliibzui decă e cu putinţă se se pună capătă vătămătorului sistemă de premii, a făcută însemnate progrese pe calea îneheiării unei învoiell satisfăcătore.
Proiectele de lege ce se voră presenta în anulă acesta, suntă făcute pe basa cruţării. Se voră lua măsuri pentru a se aduce înbunătăţirl în apărarea porţii-riloru si slaţhmiloru de cărbuni ale impe-
riului, ce. suntă urgentă reclamate de progrpsulă sciînţei militare, precum şi a se forma o escadră deosebită pentru protegiarea comcrciuţui australiană.
Măsurile luate în favorea Irlandei s’au	cp îngrijire. Resultatulă
e satisfăcătoră; crimele agrare s’a.u împuţinată, puterea d’a se conjura pentru acte de violinţă a slăbită în modă esenţială. Se voră propune măsuri pentru desvoîtarea isvoreloră de ajutorare ale Irlandei şi pentru a se uşura sporirea pro-■ prietariloră de pământii. Se atrage atenţiunea asupra temei unei administraţium locale în Anglia şi se voră propune măsuri în aeestă sensă precum şi pentru regularea raporturiloru dintre finanţele locale şi ale imperiului şi pentru uşurarea sarcineloru impuse acum contribu-abililoră.
Auspiciile in privinţa eomerciului sunt mai pline de speranţă ca de unu şiră de ani încoce. Regretă că nu se observă o îmbunătăţire a sitmliunei economice. Atrăgendu atenţiunea asupra acestei mari ramuri de câştigă, speră că se voră găsi mijloce d’a combate cu efectă greutăţile sub care sufere*. Sunteţi îuvitatl a chib-zui proiecte de legi pentru o mai eftină transcriere a proprietăţii de pămentă, pentru modificarea procedurei la încas-sarea 4ecimfior!b pentru ridicarea ins-tracţiunei technice, pentru evitarea ne-cuviincioseloru preferări în tarifulu de transportă pe căile ferate la producte indigene şi streine, pentru încetarea abu-suriloră în formarea associaţiuniloră pe acţii cu arestă restrânsă şi pentru întregirea legii privitore la responsabilitatea patroniloră în caşuri de nenorocire a lucrătorilor ii. Mai departe se voră presenta măsuri pentru îmbunătăţirea stării uuiversităţiloră scoţi ane, pentru regularea poliţiei oraşeloră în Scoţia şi pentru împuţinarea cheltueliloră legiferărei bi-lului privată.
Pressa rusă şi vorbirea lui Bismark.
„NorcU din Bruxela, foia mi- -nisterului de, esfcerne rusii, scrie despre vorbirea cancelarului germanii :
Diseursulă lui Bismark pare a forma ună comentară pacifică la publicarea .tractatului de alianţă austro - germană. Deciaraţiunile esenţiale dindiscursă suntă de natură pacifică, fficendă că nu credo în agresiunea rusescă, precum .şi mani-feâtare.â încrederii absolute în cuventulă pacifică ală Ţarului Alexandru dove-descă^că prinţulă ..Bismark cunosce bine şi apreţiază justă situaţia. Ce a disă densul despre concentrarea trupeloră rusesc! este de asemenea exactă în înţelesulu că nu pune în legătură cu intenţiuni răsboinice măsurile militare, luate do Rusia în virtutea independenţei sale şi. în calitatea sa de mare putere. Tocmai în momentulă când organisarea oştirei germane, cu privire la siguranţa şi mărirea imperiului germană, se aduce pană la punctulă estremă ală întăririi şi încordării ei. Bismark n’a putută să nege dreptulă şi datoria Rusiei, de a’şl apăra aceleaşi interese şi de a’şl urmări scopuri analoge cu mijloce egale. Con-clusia din discursă: „Noi Germanii ne temeniţi numai de Dumucijeu" nu va părea exagerată în marea’i elocinţă militară, în gura representantului unui imperiu, care ar fi incontestacilă cea mai mare putere militară din lume, decă ti ar exista Rusia.
Nr. 25
* GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
Cu alte cuvinte „Nord“ vre s& cjieă, că pe lângă frică de^Lum-ne^eu, Germania totu are fiică şi de Rusia.	Y
SCIRIlE DILEI.
Ministrală de honvecp a adresaţii unu cerculară, în putere» căruia se va chema la asentare şi classa 4 de etate, între altele, în cercurile de asentare: Agnita, Crişă, Buia. Giertanăj, în tote Cercurile de asentare ale comitatului Făgă-raşă, în Âiudă, Mureşă-Uiora, Ighiu. Roşia, Ocna Sibiiului, Selişte. Boiţa, Nocrig, Poiana, în tote cercurile de asentare ale comitateloră Târna veloră, în Turda, în Vinţulă de susă, Iara, Câmpeni, Crasna, Şimleulă Silvaniei, Taşnadă, Celiulu Sil-vaniei. Zelău, Gilău, Huedină, Almaşil, Cluşiu, Iadă, Rodna, Betlen, Ilonda mare, Gherla. Hunedora, în tote cercurile de asentare ale comitatului Ciucă afară de Ciucsereda, în Oderheiulă săcuescă, Cris-turulă săcuescă, Homorodă, Baia, Sigetă, Solnocă, Şomcuta mare, Careii mari, Săt-mar, Baia-sprie, Feher-Gyarmat, Măgura, Seghedină, Dobriţină, Verşeţă, în tote, cercurile de asentare ale comitatului To-rontalu, afară de Perjamos şi Hatzfeld, în tote cercurile de asentare ale comitatului Araclu afară de Peclca şi Şiria, în tote cercurile de asentare ale comitateloră Bihoră, Bichişu, Caraşă-Se-verină, Cianadă, afară de Macău, în Glod Breţcă, Secele.
* *
*
După cum spune „Peşti Napkri, mi-nisterulă de interne se ocupă cu ore-care schimbări în vieţa municipală şi anume: deorece statutele privitore la administrarea baniloră comitateloră şi a oraşe-loră libere r. suntă compuse după cele mai diferite principii, nu mai corespund în multe locuri referinţeloră moderne şi de altă parte din punctă de vedere ală controlului se potă cu dreptă cuvântă găsi defectuose, ministerulă adună cele mai importante principii, care suntă a se lua în considerare cu privire la o mai precisă administrare a baniloră şi la ună controlă mai cu efectă, şi aşa va provoca municipiile se revicjuescă respectivele statute conformă principie-loră amintite.
*
* *
Ministrulă ungurescă de comunica-ţiune a detrasu debitulu poştalii pentru ţările coronei ungare foiei serbescl din Zara „Srpski Listu.
N’o ii făcendă politică „patriotică^ kulturegyletistă !
* *
* ■
Despre ună nou casă de batjocurire a limbei române de cătră slujbaşi ungurescl ni se comunică următorele: „In 4 Feb. n. ună scriitoră română dela o fi ciulă co-mitatensă din Bistriţa, după ce şl-a- finită lucrările sale oficiose. s’a dusă în altă odaiă la nisce colegi ai săi maghiari şi a începută a le povesti mai multe a-necdote de rîsă, firesce în limba cea dulce a mamei sale. Deră ce să vecii? Pe
când povestea, ecă întră în odaiă voini-eosulă vice-paşă Pane,zel Janos. proto-no-tară comitatensă şi cjice furiosă ungu-resce: „Ce audă? Aici în oficiu nu ţl-e iertată să vorbesc! limba cea sdrenţosâ va-lahicescâ, ci mimai-,limba statului, decă mai vrei să mâncl pane ungurescă.1- Pof-timă cultură din partea unui oficială ce ocupă o treptă aşa înaltă într’nnă comi-tată românescă. Apoi se mai clică cineva, că omenii ăştia n’au să civiliseze Orientulă! Etă aşa ni se baţjocuresce limba nostră cea dulce ce ne-au lăsat’o ca celă mai scumpă*odoră nobilii şi nemuritorii noştri strămoşi.u Opinmţa.
Nu scimă pe cine să compătimimă: pe funcţionarulă română, care mâncândă pâne românescă are durerea se au4ă îm-putându-i-se că mancă „pâne ungurescă, “ oii pe vice-paşa, care mâncândă pâne românescă îşi bate jocă de cei ce i-o dau şi care, ne prindemă, e si membru' ală Kulturegyletului.
Sj: ^
*
Ală cincilea cmgresu ală corpului didactică din România se va întruni în Bu-curescl în (filele de 18. 19 şi 20 Aprilie viitoră. Se voră discuta programele învăţământului primară urbană şi rurală.
& *
*
„Kulturegyletu-ulă a luată hotărîrea, ca să înfiinţeze cu totă dinadinsulă biblioteci poporale cu cărţi ungurescl. In sco-pulă acesta s’a prevădută în bugetulă de pe anulă acesta 1000 fi., er pentru viitoră câte 600 fi. pe anuy
Ce de apă bătută ‘n piuă!
*
* *
La fiitorcerea prinţului bulgară Fer-dinandu dela Filipopolă la Sofia, ună Agentă ală societăţii liniiloră ferate de joncţiune a pusă secvestru pe vagonulă în care era trăsura şi caii prinţului, pentru că prinţulă a călătorită pe liniile societăţii fără permisiunea ei. Cu tote demersurile guvernului bulgară societatea îşi menţine secvestrală. Se crede că de de aci se voră nasce urmări seriose pentru societate.
Corespondenţa „Gazetei Transilyaniei".
Din marginea Câmpiei, 12 Febr. n. 1888.
Alegere ilegală de jude comunalii. In Săbadă, comună mare şi curată românescă, situată în apropiare nemijlocită de Mureşă-Oşorheiu, s’a alesă în 31 Ianuarie de jude comunală jidanulă Izsâk Samuel.
Spre clarificarea lucrului servescă următorele:
1.	înainte de asta cu vr’o 26 ani veni în Săbadă jidanulă Izsâk, tare săracă ; se aşecjâ acolo cu familia întregă, îşi deschise o cârclmă de beuturl spir-tuose, er ceva mai târefiu începu şi cu vendarea de mărunţişuri, lumini, aprin-jore etc. Elă se încâlcii cu încetulă, cumpără şi o casă dela ună săteană. IVJai târdiu trecu la cele eterne lăsândă în urmă’i ună fiu, care acum este şi cârcl-mară şi arendatoră a- trei bunuri în Săbadă.
2.	Ună bogată din Muresu-Oşorhei,
d-lă Burdâcs. cumpăra înainte de asta cu 15 ani ună bună domnescă cu curte în comună şi posesiune întinsă la câmpii; mai cuprinse de atunci realităţi în comună şi pământuri în hotară, îşi întinse binişoră şi posesiunea extravilană şi res-trînse în modă simţitoră pre bieţii Săbă-denî în păşuni tu.	!
In 31 Ianuarie pretorele (solgăbirăul) Molnar merse din M.-Oşorheiu la Săbadă în trăsura d-lui Burdâcs şi însoţită chiar de d-lă Burdâcs, si abătură acolo în curtea acestuia. Sătenii erau adunaţi deja în casa scolei, primiră ordină a merge în curtea d-lui Burdâcs.
Se duseră acolo, intrară în sala cea mare. Solgăbirăulă şi d-lă Burdâcs erau în o căsuţă laterală, de nude chemară acolo 2 săteni români şi pre jidanulă Izsâk Samuel, apoi anunţară mulţimei pe aceşti trei indivicjî de puşi în candidaţiă. Totodată dete ordină ca mulţimea să a-legă 10 omeni din sînulă ei ca alegători, punendă spre scopulă acesta termină de 5 minute. Termiiiulă espirâ, dintre cei 10 bărbaţi abia intraseră 3 în casă. când ecă solgăbirăulă începu a jura pre jidanulă Izsâk Samuel şi-lă declara de jude.
Surprinderea şi indignaţiunea săte-niloră a fostă mare, văclendă actulă acesta ilegală, ignorarea legii şi călcarea în pi-ciore a voinţei unei comune întregi.
Influenţa d-lui Burdâcs. de sigură, la solgăbirău ajuta pe uniculă locuitoră jidană în Săbadă la postulă de jude comunală. Este fundată acum temerea să-teniloră, că voră fi strînşl în curele de judele comunală nou şi marele arendatoră, si totodată şi de d-lă Burdâcs.
SermanI Români, amară vă răsplă-tescă streinii ospitalitatea!
Tăbăcaru.
Bicadu. Ianuarie 1888. Persecuţiimi jidemo- maghiare. Prin aceste puţine rânduri voiescă a vă scrie ceva despre incendiulă din comuna Bi-ca4ă, comit. Sălagiului, din noptea de 20 Noemvre a. tr.
Eu încep en dă din amdă 1876 mă aflu ca învăţătoră în Bica4ă, unde din anulă 1878 am avută în continuu doi contrari neînpăcaţl, şi aceia au fostă d-lă Szâsz Lâszlo aspirantă de învăţătoră şi ună evreu Yeisz Moisza.
în Bicacjă, ca centrală cercului cu acelaşă nume. se întâmplă alegerea de representanţl comitatensl. Susă numiţii au păşită ca candidaţi şi apoi au corteşită şi pentru alţi „patrioţi14 ca şi ei. Er eu, împărtăşindu-mi-se părerea „membriloră partidei naţionale române" căj pre cine să candidămă, am stată ca fertilă contra susă numiţiloru, cari totdeuna au că4utfi, er noi amă triumfată.
La alegerea de representanţl comunali totă asemenea. In gmulă 1885 fiind alegere de primară a păşită Veisz Moisza de candidată, er poporală i-a fostă în contra, der fratele de crace ală său Szâsz Lâszlo nu s’a odihnită pănă nu i-a putută câştiga pre şese representanţl comunali ca se potă intra în candidaţiă, er candida-
tulă poporului avendă acum numai patru membri, n’a putută intra în candidaţiă. Şi aşa s’a alesă de jude Yeisz Moisza cu 6 voturi, er poporală n’a votată.
AtmicI noulă jude s’a întorsă cătră poporă şi a 4ish: „Acum eu sunt Dum-ne4eu în Bica4ă şi pănă atunci nu mă voiu odihni, pănă nu voiu scote pre îu-văţătonilă din sată, ca pre unulă ce lucră contra statului^ (firesce în favorea fărtatului său). Apoi în decursulă aces-toră 3 ani batjocurit’a poporală, maltra-tatu-l’a, aeupritu-l’a, pălmuitu-l’a aşa în-câtă nu este suflare de omă în comună, care când îlă vede să nu se îngreţoşeze de elă. Cătră mine s’a întorsă cu binele şi a disă să mă lapădă de cătră poporă şi să fiu amică cu elă, că tote-ml voră fi pre voiă, der sufletulă nu m’a lăsată ve4endă cum baţjocuresce poporală.
Yă4endă că nu mă pete câştiga, a spusă cătră d-lă Preotă Eliă Fortisă, că elă totă comuna o pote învârti cum îi place numai cu mine nu învinge, der are elă altă cale de a mă muia.
Şi aşa, după cum au mărturisită patru martori, fiindă ascultaţi în 19 Deeemvre de judele învestigatoră din Ceh ulii Silvaniei. s’a adeverită că elă. Yeisz Moisza. m'a aprinsă; atunci, începândă din 21 Deeemvre a fostă deţinută în a-restă, er în 22 a fostă a doua ascultare, atunci martorii presentându-se în curtea judecătoriei cercuale numai decâtă vodă pe acolo pe d-lă Szâsz Lâszlo şi pe ună frate ală lui Veisz Moisza umblândiî printre martori, chemându-i la o parte, şi destulă că la ascultarea a doua, fiindă şi tractaţi forte dură de judele investi-gatoră, doi şî-au retrasă fasiunile şi a-tuncl pe Yeisz Moisza 1’a pusă în libertate. Acum umblă cu bani după eontra-martoii numai să nu cafiă. Eu contra sentinţei am protestată şi acum aştep-tămă resultatulă şi decurgerea procesului mai departe, de care * am speranţă că se va aduce la lumină, căci şi cei doi martori au fostă seduşi şi pentru aceea şî-au retrasă fasiunile.
Destulă atâta, că Bica4ulă, comună pură românescă, acum o înghiţescă Jidovii, din ghiarele cărora numai cu puteri unite se pote mântui. Căci la din contră peste puţină timpă va fi ală doilea Entradamă.
Atunci vai şi amară de Români!
Vasiliu Drăganu învăţătoră poporală gr.-eat.
Bcdulu arangiatu în favorulu fondului reuniunei femeiloră române din eomi-tatulu Hunedorei. Dela ultima adunare generală a „Associaţiunei transilvane pentru cultura şi literatura poporului română^ ţinută în Deva la 12 Augustă 1874 pănă în 11 Februarie n. a. c., bală română în orăşelulă nostru nu s’a aran-giată.
Erna grea, apoi si împrejurarea, eâ mai în tote ţinuturile acestui vomitată a fostă şi suntă puse în perspectivă a-rangiărl de baluri, pusese comitetulă aran-
FOILETONULtJ „GAZ.*TRANS.U
(iY
UHY TOASTU.
— Associarea ideilortt —
1. Este o datină vechiă, că în timpă de bucuriă,
La ospeţe şi la minte facă mare ceremoniă. Dintre obiceiuri unulă, vreu acum se amintescă, Şi ce voiu sci despre densulă puţină se vă po-
[vestescă.
5. Scimă cumcă pe la ospeţe, la ospeţe mari, domnesc!, Ţi-se dă ocasiune, decă vrei ca să vorbesc!, înţelegă vorbiri framose, ţăsute cu măieştriă.
Şi care cuprindă în sine parte din oratoriă.
Şi după vorbire’ndată urmeză nemijlocită
IO.	TJnă pocală de beutură, de vină dulce şi iubită. Aceste vorbiri anume, ce toaste se numescă, Cumcă toţi le ţină de bune, de felă nu mă în-
Jdoescă.
Originea loră se perde, departe’n timpuri trecute, Şi eu nu sein, cumcă ore cărţile cele avute 15. De istorii ş’obiceiurî conţine-voră nisce date: Cine-a fostă inventatondă toasteloră lăudate V Probabilă că a fostă Noe, însă sigură nu o scimă, Şi numai prin hipotesă trebue s’o statorimu. Drăguţă de hipotesă! multora le prim}! tu bine, 2( >. Erudiţii matematici ce s’ară face fără tine ? Astronomii fără tine ară pute se scie ore.
Câte milurl suntă departe stelele şi mândrulă sore? Ară pute ei să vorbescă de Satumă, Joe, Neptimă, Decă tu nu le-ai întinde ună ajutoră oportună? 25. Şi alte framose lucruri ară pute ei să ne spună,
, Ore scire-ară fără tine, cumcă suntă omeni în —
[lună ?
Drăguţă de hipotesă • nesecată îţi e isvorulă, în orî-ce dubietate tu joci pe „conducetoralăa î Să revenimu la toaste. Scimă cu toţii forte bine, 30. Când toastulă se finesce, iau toţi pocalele pline, Şi în semnă de consimţire, ei le golescă până’n
[fundă,
Er’ vorbitorulă se simte măgulită forte profundă. Şi in aceste pocale e flnidulă renumită,
Este vinulă ce te’ncântă de Noe descoperită.
35. Ună omă însă ore-care a avută ună gustă bizară încâtă a ţinută anume ună toastă de1 totă amară. Nu era elă la petreceri, ci în loculă de penare, Unde nu e bucuriă, numai groză şi’ntristare.
Cu a nostră cugetare se mergemă deocamdată, 40. Colo în Parisulă mare, în Francia lăudată,
Şi uşoră vomă face acesta, căci mai iute ca ş’ună
[ventă,
Gândulă nostru scimă că sboră. — Sorele dela
[pămentă,
Pre cum ne spună astronomii, omeni învăţaţi, cu
[carte,
E cindeel de milione milurl dela noi departe.
45. Şepte milione milurl, ba mai multă într’ună minutu Pote percurge lumina, precum ne este sciută:
Că lumina dela sore pan’ la noi pote pătrunde Tocmai în şepte minute şi în trei4eci de secunde. Şi er ne spună astronomii, că suntă forte multe
[stele
50. Care se numescă şi fixe. şi lumina dela ele Pănă vine la pământă, la planeta ’ntunecată, Timpă de şese ani recere; ce distanţă’nfricoşată E dela stelele fixe pănă la bietulă pământii!
Der într’ună momentă la ele se duce ală nostru
[gândă!
55. Gândulă nu cunosce margini, nu cunosce depărtare; Şi’n Parisă ne va conduce la momentă, si prin
[urmare,
Se ne revocămă în minte revoluţia amară,
Pre care o a produs’o potestatea arbitrară.
S’a convinsă deplină atuncea şi regele’ncoronată, 60. Că noroculă pentru dânsulă nu este intabulată: Că noroculă se’nvertesce cu mare celeritate.
Ca rota locomotivei în cursuri accelerate.
Trebue der să cunoseemă acestă mare adeveră: Tote lucrurile’n lume atârnă d’unu firii de păru. 65. Lucrurile care cred emă, că au solidă fundamento, Se risipesc» şi nimica nu e sigură ună momentfi, Pe timpulă marei revolte, graţia’n numita ţâră, După cum a (lisă poetulă: şi între fraţi era rară.
(Va urma.)'
G-AZETA TRANSILVANIEI.
1888.
giatoră în dumerire de o reuşită pre cum ar fi dorit’o.
Scopiflă măreţii inse întru a cărui atingere a fostă arangiatu acestă bală, şi mai presusă de tote multă accentuata dorinţă de-a conveni odată câtă de mulţi t-. Români inteligenţi din acestă comitată, de a se mai cunosce mai de aprope: a i; paralisată greutăţile şi a contribuită i multă la reuşita frumosă şi peste aştep-i;. tare a balului.
Punctă la 9 ore sosi preşedinta re-i uniunei, onorabila domnă Ana Petco n.
Şandoră, carea între sunetele marşului £ „Mihaiii", variată de însufleţite „să tră-f i&scăw postându-se după cu i-se presen-; tară mai multe dame din ţinuturile mai t depărtate, se începu danţulă cu „,Hora“.
Unu numără considerabilă de domne i. şi darnicele apoi bărbaţi cu trecere pro-:	bată din tote părţile comitatului avurămu
onore a-i vede la olaltă.
Pe lângă preponderanţa pitorescului şi f vanului costuma naţionala femeiescă, am vădută şi o mulţime de toalete modeme din cele mai preţiose şi ffumose.
Petrecerea a fostă de totă animată.
)	Danţulă „Romana^ a fostă de 2
ori cu multă precisiune jucată; de multă nu am avută ocasiune a vede „Rom ana “ cu atâta graţia şi tactă esecutată.
Cadrilele şi „Romana” au jucat-o 36 păreclii.
Scopulă materială al acestui bală încă e îmbucurătoră, venitulă curată se urcă aprope la 100 fl. In vremurile de acjl; considerabilă sumă.
Cu revărsatulă dimineţii se fini a-cestă convenire amicabilă şi cordială a multoră familii române din acestă comitată. şi cei presenţl se despărţiră cu im-presiunea, că şi noi Românii, noi de noi, putemă face multă numai să voimă.
Unu Română deveanu.
anii din urmă în Viena, şi acelă măes-tru, a cărui musică îi va place mai multă Carmen Sylvei, va primi libretto ca să-lă arangeze pe note. Lucrarea se elice că conţine mai alesă texte de cântece şi romanţe.
A eşită de sub ţipară : Tomulu alu ll-lea din Geografia pentru scolele medii,
lucrată pe basa planului ministerială mai nou, după D. Laky, de d-nii profesori din Braşovă: D. Făgărâşanu şi A. Băir-seanu. Preţulă unui esemplară broşurat, formată 8 de 98 pag., este 50 cr. Ediţi-unea lui H. Zeidner în Braşovă. In urma disposiţiuniloră mai nouă ministeriale, tomulă de faţă este întocmită ast-felă, ca şcolarii din CI. I gimnasială seu reală să p6tă afla în elă întregă mate-rialulă prescrisă pentru clasa loră, fără să fiă siliţi a-şl cumpăra dintr’odată ună întregă tractată de Geografia. S’a adunată adecă materialulă privitoră la ţerile europene, afară de regiunea Mărei-Me-diterane, er materialulă piivitoră la celelalte continente s’a lăsată pentru tomulă ni.
RaportulB Societăţii braşovene pentru ajutorarea prisonierilord pe an. 1887. Din
acestă raportă aflămă, că în decursulă anului espirată au primită din averea societăţii 69 de penitenţiarl săraci bilete de drumă de fieră pentru călătoriă la locuinţele loră situate în comitate mai depărtate, er 10 inşi primiră ajutore de călătoriă. Pentru ca cei liberaţi din arestă, cari n’au adăpost* şi nici de lucru, să nu turbure siguranţa publică în decursulă câtă stau fără ocupaţiune, se înfiinţase din partea societăţii ună asilă pentru dânşii. In acestă asilă s’au ocrotită în anulă trecută 75 persone pe timp de 82 dile şi 88 nopţi. Societatea a lucrată multă pentru corecţionarea morală şi instmcţiţmea spirituală a pe-nitenţiariloră. S’a propusă feligiuiîea de preoţii diferiteloră confesiuni, s’a dat instrucţiunea primară prin 3 învăţători, pentru 3 despărţeminte divisate după naţionalitate. Pentru despărţămentulă română a funcţionată ca învăţătoră d-lă G-eorge Moiană. Intrările societăţii în decursulă anului au fostă de 1351 fl. 25 cr. S’au spesată cu ajutore 263 fl. 33 cr., cu asilulă şi încălcfirea lui 104 fl. 33 cr., cărţi şi unelte de învăţămentă 24 fl. 76 cr.. onorară celoră 3 învăţători 300 fl. etc. Cu totulă s’au spesată 848 fl. 40 cr. Averea societăţii constă din 503 fl. 2 cr.
Concertu în Cluşiu.
Inteliginţa română din Cluşiu va da ună concertă împreunată cu danţă, în favorulă „ fondului pentru înfiinţarea unei scâle române de fetiţe în Cluşiuîn 8 Martie st. n. 1888 în sala Redutei urbane. Inceputulă la 7 6re sera.
Biuroulă comitetului arangiatoră e compusă din: Preşedintele: Iuliu Coro-iană, advocată. Cassariulă: Tuliu Ro-şiescu. Controlorulă : Basiliu Rodâbă.
Preţulă întrărei : 2 fl. de persona; 3 fl. de familia din 2 membri, er pientru ceilalţi de fiecare 1. fl.; ună biletă de ferestră seria I. 2 fl. 50 cr.; seria II. 1 fl. 50 cr.; de galeriă 1 fl.
Bilete se potă procura, pe lângă a-r&tarea acestui învitatoră, în 7 si 8 Martie — în localitatea casinei române din Cluşiu (strada „bel-szena nr. 6.) — dela 10—12 şi dela 2—4 ore, şi în sera concertului la cassă.
La începutulă pausei celei mari 12 tineri — în costumă naţională — voră presenta jocurile istorice : „Căluşiemlăw, „Românulă" si „Bătuta^.
Ofertele marinimose, precum şi su-prasolvirile, se voră chita cu mulţămită pe cale diaristică.
NB. Damele suntă rugate a preferi costumulă naţională.
SCIRÎ TELEGRAFICE.
(Serv. part. ală „Gaz. Trans.“)
Berlin*, 16 Februarie. Laprân-4ulu parlamentarii de erl, canee-larulu imperiului îşi esprimâ speranţa, că se va susţine pacea.
San-Remo, 16 Februarie. Starea prinţului de coronă erî: Somnul*, întreruptă uneori prin dureri de capii. S’a sculată la ameţii şi a mâheatfi bine. Dr. Makenzie nu plecă.
Kowno, 16 Februarie. E în perspectivă construirea mai departe a altor* casarme. Gurnisona s’a spo-
Din Neoplanta.
In şedinţa representanţei comunale a Neoplantei, ţinută la 9 Februarie, Sâr-bulă Jasiu Tornity. care e membra nou ală representanţei, interpela pe primară pentru ce nu se permite clubului liberală serbescă. ce e informare, de a’şi începe activitatea sa înainte de a se aproba statutele ; mai departe pentru ce s’a confiscată o carte sub pretextă că prin ea se aţîţă poporaţiunea serbescă.
Primarulă răspunse, ca toţi „patrioţii^ că e necesară se se susţină liniştea publică (pe care de altmintrelea nu o turburase nimenea). Ba ună membru din comisiune, anume Pressburger, „patriotă “ făcută, întrebă pe căpitanulă poliţiei, că ce disposiţiunl a luată în privinţa caşului amintită în mină? După ce răspunse interpelatulă, vedi-bine totă ca ună „patriotă^, se ridică fişpanulă şi efise că, deşi nu e obligată a vorbi, în interesulă liniştirei poporaţiunei (de altr mintrelea neturburată de nimeni) pote spune, că de 6f.fi ani nisuinţa sa principală a fostă d’a susţine concordia între diferitele elemente (negreşită în sensă „patrioticău). asta o va nisui şi în vii-toră, der în contra celui ce cuteză a turbura liniştea va folosi cele mai energice mijloce ce’i stau la disposiţiune. Pentru disposiţiunile luate, fişpanulă (fise că ia răspunderea la loculă cuvenită. „Maioritatea patriotică,u dice corespon-dentulă lui „Pester Lloydu, „a primită cu aplause declaraţiunea fişpanului.u
Se putea altfelă? Ună lucra tot-deuna „uită patrioţiiu a’lă spune: în ce constau pretinsele aţîţări, contra cărora să iau măsuri „patriotice” ?
Literatură.
Se scrie din BucurescI cătră „W. Allgem. Ztg.” ; Incuragiată prin succe-sulă ce ‘l’a obţinută opereta Apăjune (Der Wassermaim), Regina Etfsabefa a României lucreză de câţiva ani la ună Wn'etto (o mică operă) în poesiă. pentru care folosesce legende poporale române. Acestă interesantă lucrare e aprope gata şi Regina şi-a esprimatfi în (filele acestea intenţiunea de’a o preda unui compozitorii de operete vieneză. Spre a face o alegere definitivă, Regina a dispusă să i se trimetă estrasele de pianu din acele opefete, ce s’au esecutată în
ritu acum in urmă cu doue baterii de câmpii.
Berlină, 16 Februarie. „Nord-deutsche Ailgemeine Zeitung“ vor-besce despre situaţiune ca fiindu continuu seriâsâ şi câtă se pote de penibilă, încâtti nu are nici unu punctu de ra4imu, nici o mesură, ca unde înceteză mlaştina conjecturiloru şi unde începe pămentulu tare alu fapteloru.
Logodnă.
In 11 Faură a. c. st. n. d-lă lonu Popă Reteganulu, învăţătoră conf. română în Rodam veche, s’a logodită cu D-şora hmsa,
fiica d-lui Nicolau Beşiană, protonotară în retrage.
Le dorimă viaţă îndestulită tinerei părechl!
❖
D-lă Romulu Raca, teologă absolută ală Diecesei Lugoşului, s’a logodită cu domnişora Asinefta Siuiaga, fiica d-lui Iosifă Siuiaga, preotă gr. or. în Lăpuş-nică, lângă M. Dia.
Se fiă în cesă cu norocă!
Baiu în BucurescT.
Societatea generală de ajutoră reciprocă a lucrâtoriloră tipografi din România va da ună mare bală în profitulă fondului societăţii, ală cărei scopă este:
a)	A înlesni membriloră căutarea în caşuri de bolă;
b)	A veni în ajutorulă societariloră când voră fi în adevărată lipsă de lucra;
c)	A înmormenta pe oricare socie-' tară că: ceremonialăld cuviineiosă. precum şi femeile loră;
d)	A le asigura bătrâneţele prin pensiuni viagere, când puterile nu’i voră mai servi şi în casă de infirmitate:
e)	A cumpăra unu locă în capitală, pe care se va clădi o casă de retragere, unde lucrătorii ajunşi în bătrâneţe şi fără mijloce de esistenţă voră găsi ună asilă;
f)	A ajuta pe văduvele şi orf«nii membriloră societari şi
g)	A ajuta pe călătorii tipografi.
Balulă se va da în sala Băiloră E-
foriei, în sera de Sâmbătă, 6 Februarie 1888, sub patronagiulă Domnei I. V. Socecă.
Cu tote ca societatea s’a organi-sată într’ună modă regulată de funcţionare, adunândă şi ună mică capitală, totuşi necesităţile reclamate fie diferitele cereri de ajutore suntă atâtă de numă-J rose, îneâtă ea n’ar pute oorăspunde pe deplină menirei ei şi greutăţile totă crescânde,' de signifl, că nu s’ară putfi întâmpina fără a ataca fondulă socială.
Tocmai pentru a alimenta acestă fondă de ajutorare, comitetulă dă a-cestă bală, a cărui reuşită depinde în mare parte de puterniculă sprijină ală publicului.
Societatea primesc® cu, recunoscinţă orice ofrande i s’ar face, şi numele bine-făcătoriloră va fi înscrisă în cartea de aură, potrivită spiritului statuteloră.
Preşedinte ală societăţii este d-lă lână Weiss tipografă, er secretară d-lă M. lemescu.
DIVERSE.
Răsplată. Despre împăratulă romană Gallienus, care a murită la 268 după Christosă lovită de o săgetă, se poves-teseă următorele: Soţia sa i se plânse contra unui giuvaergiu, că i s’ar fi vândută bijuterii false pentru o sumă mare, şi ceru ea se-lă pedepsescă. Gallienus, care nu era deplină convinsă despre înşelăciune, ordona ca giuvaergiulă să fiă arestată şi într’o fii se fiă sfâşiată în publică de ună leu. La acestă execuţiă teribilă se aduna o mare mulţime de po-poră. Publiculă aştepta în tăcere şi privea la nenorocitulă condamnată, care tremura în mijloculă coliviei. Etă că se deschise, cu ună sgomotă înfiorătoră, uşa de fieră dela cuşca fiareloră sălbatice. Ochii tuturoră erau aţintiţi într acolo — giuvaergiulă cădu în genunchi, jumătate leşinată. Atunci tării spaţiul* se umplu deodată de rîsete şi chiote vesele: unu curcană mare năvăli în coliviă şi prin glasu’i stridentă răspunse la rîsetele publicului. Ună heroidă publică .se urca pe ună locă înaltă, ceru tăcere şi (fise: „Elă a înşelată şi a fostă înşelată ; acestă groză de. morte i-a fostă o pedepsă de graţiă !“ y	-
PlIŞCă vechiă. Din Piacenza se scrie :
In casa cetăţeanului de aici Trenti s’a întâmplată o nenorocire. Familia Trenti păstra de mulţi ani o puşcă veche , a-dusă de ună străbună din bătălia dela Trebbia la 1799. Acestă puşcă ce sta atârnată între alte arme în cămară, a fostă scosă de acolo, pentru-că se găsise ună cumpărătoră. Elă examina arma, de-odată puşca se descărca şi în acelaşă momentă se audi ună ţipetă sfâşietoră. Puşca a stată încărcată 89 de ani. încărcătura a lovită de morte pe ună copilă din casă.,
Temperanţii în Marea-Britaniă. Esistă în Englitera şi America de nordă o societate, numită a temperanţiloră, care constă din membri, cari şi-au propusă să se absţână dela tote beuturile alcoolice şi se combată viţiulă forte lăţită ală beţiei. Cu ocasiunea jubileului reginei Victoria, acâstă societate a făcută reginei -ună dară forte curiosă. Acestă presentă consta din o petiţiune subscrisă de mai multă de ună milionă de femei şi fete în vârstă de peste 10 ani. Acestă petiţiune are o greutate de 6 măjî şi o lungime de 7 mile englezeşcî şi în ea se cere ca tote cârciumele şi restaurantele se fie închise Dumineca. Dintre cetăţi ocupă loculă primă Liverpool. Se gă-sescă subscrise femeile şi fetele multoră cârciumaiî şi hotelieri. In ună mică o-raşă, care are 42 de cârcimne, au subscrisă 38 de femei de cârciumarl. Au subscrisă şi multe neveste de proprietari de berării. Tote confesiunile şi sectele şi tote păturile societăţii suntă representate în acestă petiţiune.
HECROLOGU.
Aurelia Maicară născută Popă, în numele său şi ală fiiloră sei Lucreţia căsătorită Viciu, Vasilie, studentă, Carolina, Emiliu, Georgiu, Maria, în numele ginerelui său A. Viciu, profesoră gimnasială, în numele părinţiloră săi Basiliu Popă, preotă gr.-cat* în Budiulă de Câmpiă, a soţiei sale Carolina, şi a tuturoră con-sângeniloră şi cunoscuţiloră săi, anunţă cu inima durerosă, cumcă neuitatulă soţă, tată şi socru
ISasilftu JIaioi*ii.
v.-protopopu gr.-cat. alu Pogăcelei.
după ună morbă îndelungată s’a mutată la cele eterne în 14 Februarie a. c. la 8 ore dimineţa, în etate de 54 ani, şi ală 26-lea ană ală fericitei sale căsătorii.
Rămăşiţele pământesc! se voră aşeda, în cimiteriulă gr.-cat. din locă spre re-pausulă eternă în 16 Februariu st. n. a. c. la 2 ore după amecjă.
Chimitelnicidă de Câmpia, 15 Febr. 1888.
Fiă-i ţărîna uşoră şi memoria binecuvântată !!!
€ur§ulii pieţei Bra^orîi
din 16 Februarie st. n. 1888.
Bancnote românesc! .	Cttittp. 8.4ă Vend			8.50
Argintă românescă ,	n	8.44	11	8.48
Napoleon-d’orf . . .	17	10.02	11	10.05
Lire turcescl. . . .		11.32	fi	11.37
Imperiali		r	10.32	11	10.37
Galbinl			5.88	11	5.92
Sens. fonc. „Albma“ 6% „ IV		101.-		102.—
71 °0/§ 11		98.-	11	99.—
Ruble Rusesc! . . .		107.—		108.—
Discontulă . . . .		1 00 C O " G>	ană	
Cursul* la bursa de Viena
din 15 Februarie st. n. 1888.
Renta de aură 4%......................
Renta de hârtia 5"/0..................
Imprumutulă căăoru ferate ungare .	.
Amortisarea datoriei căiloră lerate de ostu ungare (1-ma emisiune) .	.	.
Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostu ungare (2-a emisiune) . . . Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (3-a emisiune) . . .
Bonuri rurale ungare..................
Bonuri cu clasa de sortare .... Bonuri rurale Banatu-Timişu ....
Bonuri cu cl. de sortare .............
BouurI rurale Transilvane . .	.	. -
Bonuri eroato-siavone ......
Despăgubirea pentru dijma de vină un-
gurescă .........................
Imprumutttlu cu premiulă ungurescă . Losurile pentru regulare®. Tisei şi Sege-
dinului . .	.............
Renta de hârtia austriacă.............
Renta de argintă austriacă............
Renta de aură austriacă . . . . . . Losurî din 1860 ,	...	....
Acţiunile băncei austro-unggre. .	.	.
Acţiunile băncei de credită Ungur. .	.
Acţiunile băncei de credităaustr. .	.
GalbinI împărătesei ...	...
Napoleon»d’orî ....	...........
Mărci 100 împ. germane................
Londra 10 Livres sterlinge ......
96.50 83.—
148.—
94.50 123.75
109.50 104.—
103.50 103.—
103.	—
104.	— 103.25
119.L
122.75 77.90 79.20
108.65
133.75 864.— 271.50 269.20 5.98—
10.08
62.15
126.80
Editoi’ă şi Redactorii responsabilă:
Br. Aurel Mureşianu.
Nr. 25
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.

CQ 1
iii O
•a © -"3
>*3 h
. ICO o i i
II
Sl
3 2
_■*£ <« .2
a ^ 4	o s * - 5>
o3 OJ	fj 2>rt © ~
S -2 '-§* ^ tS A
* o Sq3 o o sgc-s 5^2 ©3 8*3 s
3 n5 «S >3 >3 =
'*■'• P*-3 ©
3 .2. o
r3|£ S,„
'o.® •	~
3.i
• r^l
.® I	- 3
î I «t 5 • r*
O >CC »®H
. U -n
r? o y

'2* > ® a
xs *!i
Se
Ş » S 83
3 £ ©
<2 “
slfl-sj
grf*js!
•s — !-L bcr©
6*1 is
.■37 O .. © _g .3
^8? AS
•sil g-ii
3 3rd -2
4J O^; r<j -J CC
U o >X i-
g£ “gf *
£ p >cs 3 © —
h s
oă n-33
"ŞJS
CC <-* ?H
G _
|| 1**^ !r 3 fl *\
ji cs tr o -r- b
_ a
5 ’S
«ă
3
^ 2
2 <0 c -*
9 i
* 03 _
©îC
«8 .i s ,•	- « : S H
2 £ ~	£	'£e58<2
= 3 A _	— ® 3 * ,
S.s ^
f—« «H
-3*
« 2
Î5 5 ^ ©
= >= ~ 3
Sa r- “
^ X Mi
«
»	X	?
*»	•	■*	2
g	55	»	?
2
tD i»
| * =f *
^ i 1 1 -
1 ^ S g
r ^ s ■ M s Z ^ ■3 s* >ss ■* ® -r *<
N A i£
Nr. 564 ex 1887.
PTJBLICAŢIU1TE.
In urma procesului vincularu intentată la acestă forfi de Nas-tasia Crişianu ca A. contra bărbatului seu Bruchentariu Vasilica ca I., prin acesta este legitime citată a se presenta în personă înaintea acestui foru matrimonială în termină de ună ană şi o cji, spre a lua parte la pertractările vincularî cu soţia sa, căci la din contră procesulu se va pertracta şi decide şi în absenţa, densului.
Dela presidiulă tribunalului matrim. gr. cat. de l-a instanţă a
tractului Dergei.
Der o-ea, la 28 Noemvre 1887.
181a.o—2
Ioană Haţieganu,
Y.-prot.top. trac, şi preside ală for. matr.
Avisu d-loru abonaţi!
Rugăm pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenuineraţmnei să binevoiască a scrie pe cuponulu mandatului poştală şi numerii de pe fâşia sub care au primită diaralîi nostru până acuma,
Domnii, ce se aboneză din nou. se binevoiască a scrie adresa lămurită şi să arate şi posta ultimă.
Totodată facemă cunoscută tuturoră D-loră abonaţi, că mai avemă din anii trecuţi numeri pentru complectarea colecţiuniloră „Gazetei.* precum şi câteva întregi colecţium. pentru cari se potă adresa la subsemnata Administratiune în casă de trebuinţă.
Administraţiuma „ Gaz. Transă

îesif

«Uili
JE
MM MMM
m
MM
jir'r’i,
w
Se deschide abonamentu pre anulă 1888
la
AMIGULU FAMILIEI. Diaru beletristică şi enciclopedică-literaru — cu ilustraţiunl. — Cursulu XII. — Apare în 1 şi 15 di a lunei în numeri câte de 2—3 cole cu ilustraţiunl frumose; şi publică articlii sociali, poesie, novele, schiţe, piese teatrali ş. a. — mai departe tracteză cestiuni literare şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice: apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a Româniloră de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiuni din patria şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisuesce a face câte o oră plăcută familiei strivite de grijile vieţui; şi preste totu nisuesce a întinde tuturoră indivieţiloru din familiă o petrecere nobilă şi instructivă, — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregii e 4 fl.. pentru România şi străinătate 10 franci — lei, plătibili şi în bilete de bancă ori maree poştali.
PREOTUiO ROMÂNO. Piară bisericescă, şcolară şi literară — cu ilustraţiunl. — Cursulu XIV. — Apare în broşuri lunare câte de 2'A — 3V2 cole; şi publică portretele şi biografiile arciiiereiloră şi preoţiloru mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilus-traţiunî, — mai departe articlii din sfera tuturoră sciinţelorii teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serbă-torî şi diverse ocasiunî, mai alesă funebrali, — apoi studii pedagogice-didactice şi scienţifiee-literarî; şi în urmă totă soiulu de a-menunte şi scirl cu preferinţa celoru din sfera bisericescă, scolastică si literară, — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 fi. — pentru România 10 franci — lei, plătibili si în bilete de bancă ori maree poştali.
/ÎL!)
14
H
-H
11
141
41
i
frf
Coledanţii primescQ gratisu totu alu patrulea esemplaru.
Alinieri de proliă se trimită gratisu orî-eui cere.
PT A se adresa la „CANCELARIA NEGRUŢU“ în Gherla—Sz-ujvâr.—Transilvania, "ai
1
OflC T * —
Totu de aci se mai potu procura şi următorele cârţî din editura propriii:
Apologie. Discusiuni filologice şi istorice maghiare privitore la Români, învederite şi rectificate de Dr. Gre-goriu Silaşi. — Partea I. Paulii Hun-falvy* despre Croişca Ltii Geoi%. Gabr. Şincai. Preţulă 30 cr.
Renascerea limbei românesc! în vor-bire şi scriere învederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Op complet). Broşura I. II. şi III. Preţulă broş. I. II. câte 40 cr.—Broşura III. 30 cr. Tote trei împreună 1 fi.
Cuvântări bisericesc! la tote sărbătorile de preste and, de I. Papiu. Ună volumă de preste 26 cole. Acest opă de cuvântări bisericesc! întrece tote opurile de acestă soiu apărute pănă acum—avendă şi o notiţă istorică la fie-care serbătore. care arată . timpulă introducere], fasele prin cari a trecută şi modulă cum s'a stabilită respectiva serbătore. Preţulă e 2 fi.
Barbu cobzariuld. Novelă originală ue Emilia Lungii. Preţulă 15 cr.
Puterea amorului. Novelă de Pau-lina C. Z. Rovinaru. Preţulă 20 cr.
IdealulQ pierdută. Novelă originală de Pauli na C. Z. Rovinaru. Preţul u 15 or.
Opera unui omu de bine. Novelă originală. —Continuarea novelei: Idea-lulu pierdută de Paulina C. Z, Rovinaru. Preţulă 15 cr.
de
de
Fântâna dorului. Noveţă poporală Georgiu Simu, , Preţulă, 10 cr. Codreanu craiulă codrului. Baladă Georgiu Simu. Preţulă 10 cr. Ultimulă Sichastru. Tradiţiune de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr..
Elu trebue se se însore. Novelă de Maria Schwarte, traducere de N. F. Negruţă. Preţulă 25 cr.
Branda seu Nunta fatală. Schiţă
din emigrarea lui Dragoşă. Novelă istorică naţională. Preţulă 20 cr.
Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după Wachsmami, de Ioană Tanco. Preţulă 30 cr. •
Probitatea în copilăria. Schiţă din sfera educaţiunei. După Ernest Le-gouve. Preţulă 10 cr.
Hermană şi Dorotea după W. de Goethe, traducţiune liberă de Constantină Morăriu, -,Pi;eţul.ă 50 cr.
IfigenUl 16 biubdii. Tragediă în 5 acte, după Eupide, tradusă în vei*surl de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
tftgenia în Tauria. Tragedia în 5 acte, după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
PetulantulQ. Comedia în 5 acte, după Augustă Kotzebue, tradusă de Ioană St. Şuluţă. Preţulă 30 cr.
Carmen Sylva. Prelegere publică
ţinută în şalele gimnasiului din Fiuine
prin Vincenţiu Nicoră, prof. giînnas. — Cu portretulă M. S. Regina Româ-Preţulă 15 cr.
mei.
POesii de Yasiliu Ranta-Buticescu. Ună volumă de 192 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi arangiate. Preţulă redusă (dela 1 fi. 20 cr.) la 60 cr.
Trandafir! şi viorele, poesii. poporale, culese de Ioană Popă Reteganu. Ună volumă de 14 cole. Preţ. 60 cr.
Tesaurulfi dela Petrosa seu Cloşca CU puii ei de aurii. Studiu archeologic de D. O. Olinescu. Preţulă 20 cr.
Biblioteca Sătenului Românii. Cartea I, II, HI, TV, cuprindă materii forte interesante şi amusante. Preţulă la tote patru 1 fi. — câte una deosebi 30 cr.
Biblioteca Familiei. Cartea I. Cuprinde materii forte interesante şi amusante. Pretnlă 30 cr.
Colecta de recepte din economia, industria, comerciu şi chemiă. Preţulă 50 cr.
Economia pentru seolele popor, de T. Roşiu. Ed. II. Preţulă 30 cr.
îndreptării teoreticii şi practicii pentru învSţământulfi intuitivii în folosulă eleviloră nonnall (preparandia!!), a în-veţătoriloră şi a altoră bărbaţi de scolă, de Y. Gr. Borgovană, profesoră pre-parandială. Preţulă unui esemplară cu porto francată 1 fi. 80 cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia aflămă vre-ună opă, întocmită după lipsele scoleloră nostre în mesura în care este acesta, pentru aceea îlă si recoman-dămă mai alesă directoriloră şi învC-ţătoriloră ca coloră în prima liniă interesaţi.
Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Român!. De Y. Gr. Borgovan. Preţulă 15.
Manualii de Gramatica limbei române. pentru sculele poporali în trei cursuri de Maximă Popă, profesoră la ginmasiulă din Năsăudă. — Manuală aprobată prin ministeriulă de culte şi
cu multă folosit de cătră preoţi, învăţători şi alţi cărturari români. Preţulă î fi. 10 cr.
m
14
tril
i
Nu mfi uita. Colecţiuno de viersuri funebrali, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţulă 50 cr.
Carte conducfitore la propunerea calculărei în scola poporală pentru învăţători şi preparând!. Broş. I. scrisă de Gavrilă Trifu profesoră preparandia lă. Preţulă 80 cr.
Ml
Cele mai eftine cărţi de rugăciuni:

f
de.
insţrucţiiiTie pmbljcă ^u rescmAşlşi dată ^26 Aprilie 1886, Nr. lollf3?. Preţulă 30 cr.
Gramatica limbei române lucrată pe base sintactice de Ioană Buteanu, prof. gimn. Ună volttmă de peste 30 cole. Preţulă 2 fi.
Manualu de stilistică de Ioană F. Negruţă, profesoră. Opă. aprjibaţă şi din partea ministeriului de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. Partea practică forte bogată a acestui op — cuprindendă ctfmposiţiiml de totă soiulă de acte obveniente în referinţele vieţei sociali—se pote iiăpebuinţa
MărgăritarulO sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericesc!
14
i
forte frumosă ilustrată. Preţulă unui esemplară broşurată e 40 cr., legată 50 cr., legată în pânză 60 cr., legată mai fină 60, 80, 90 cr., 1 fi., în legătură de luxă 1.50—2.50
Micuiu mărgăritaru sufletesed. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericesc! — frumosă ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Preţulă unui esemplară brOşurată e 15 or., — legată 22 cr., legată în pândă 26 cr.
Cărticică de rugăciuni şi cântar!
pentru pruncii şcolari ele ambe secsele, Cu mai multe, ieo&fe triumfe. '■ Preţulă unui esemplară e 10 cr.: 50—3 fior.: 100—5 fi.


Visuld Prea Sântei Vergure Maria a Nă8cgt6r* de	urmată de mai
multe rugăciuni frumose. Cu icone fiu-mose. Preţulă unui esemplară spedată franco e 10 cr., 50 esemplare 3 fi., 100 esemplare 5 fi. v. a.
Epistolia D. N. Isusd Christosd.
Preţulă unui esemplară legată şi spe-dată franco e 15 er.
m
14
I
1
I
i
i

'y'l
Tipografia A. AIUREŞIANU, Braşovu.
•A