v

’Muttnn, AtitiitflntliiiBr ^ Tiţografia:
BRAŞfVO, piaţa, mare Ir. 22.
Scvisori nefrancate nu se pri* meţcfi, Manuscripte nu so retrimite !
Birosrile de amintim:
Braşov#, piaţa mare Nr. 22.
. Inserate mai prim eseu în Viena: fiudolf Moaşe, ffuasenstein <fc l’ogler (OluMmis). Heinrich SciwJek. Moi* ' JJent&i, M.Pnkes, A.Oppelik. J. Dan-■ . ntbery; în Budapesta : .1. T. Uold-berper, Anton, Mesei, Kcksttin het'nei: ' înFrankfiJrt: G.L.Panbc: inHam-burg: A. Sfetim-,
fc’&ţret'Ma inserţiunilortk: o seriă. * gai’mondu pe o . colonii ti cr. 1 80 cr. tinp'bru •pentru o publicare. Piiblicttn mai dese după tarifă -fi învoielii. Beclame pe.pag^ia UI-a o seriă 10 cr. v. a. sen 80 bani.
AlTULtl LI
-Gazeta“ iese în fie-oare <Ji-
AtHraameiîe pentn Anstro-Unearia
Pe linii anu 12fl., pe ş6se ltmî S fl., pe trei luni 3 fl.
Mtin Koiâma şi străinătate:
Pe unu anu 40 franci, pe ş6se luni 20 franci, pe trei luni . tO franci.
Se prenumeră la tote_ ofi-ciele poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori.
Abonamentul!! pentru Braşov!!:
laadministraţiune, piaţamare Nr. 22, etagiulu I.: pe unu anu 10 fl., pe şese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusulu în casă: Pe unu anii 12 fl., pe ş6se luni 6 fl.. pe trei luni 3 fl. tTntt esemplaru 5 cr. v. a. seu 15 bani.
Atâtu abonamentele câtii şi inserţiunile sunt a se plăti înainte.
Nr. 24.
Braşovtl, Joi 4 (16) Februarie
Brasovu, 6 Februarie 1888-
Alegerea' de deputată în Ca-ransebeşu, despre care amu raportată în numerulă premergătorii ală foiei nostre, ne-a dată o nouă dovadă, că poporulă română bine condusă şi disciplinată pote stârce prin purtarea sa admiraţiunea tu-turoru.
Solidaritatea şi buna înţelegere, ce a domnită între miile de alegatori întruniţi în c[iua de 8 Feb. în Caransebeşă, este ună bună pre-semnă pentru viitoră şi servesce tuturoră Româniloră ca esemplu-de imitată.
Numai printr’o atitudine demnă si solidară Românii îşi potă câştiga respectulă cuvenită, numai astfelă voru pute ei să aducă la valore dreptele loră postulate naţionale.
Acesta e clară şi toţi suntemu gata a recunosce, că multă vetţă şi multă onore şi-au câştigată conducătorii Româniloră dinacelă colţ ală Banatului prin priveliscea îm-bucurătore, ce ne-a oferit’o alegerea de Mercurea trecută.
Resultatulil, ce l’au dobândită denşii prin procederea loră, se cuprinde în cuvintele pronunţate clapă alegere de cătră preşedintele ungară ală biroului electorală, care a cjisă, că deca Românii voră continua a se purta totă astfelă „voru resârî şi pentru ei timpuri mai lume/’
Este însemnată resultatulil morală, ce l’au câştigată alegătorii români ai cercului Caransebeşă prin atitudinea loră solidară naţională.
întâiul u alesă ală cercului, d-lă generală Docla, a fostă declarată, precum scimă, dietei unguresc!, ca nu ia parte la deliberaţiunile ei, nici la mandatulă seu de deputată nu renunţă. D-sa a motivată acesta cu starea abnormală în care se află, poporulă română în tim-pulă de faţă, fiindu nulificatu po-liticesce în modă artificiosu şi astfelă fiindă scosă din* cadrulă constituţiunei ungare. După ce n’a intrată în dietă nici după â doua provocare, s’a anulată man-clatulă. d-lui Do da şi s’a ordonată o nouă alegere, la care în sensulu leo-iloră din vigâre d-lă Doda nu mai putea fi realesă.
Adversarii credeau, că d-lă general u Doda va face cu tote aceste să fia alesă, spre a demonstra numai. Se vede înse ca d-lă Doda nu e amică ală demonstraţiuniloră nefolositore, de aceea a recomandată alegetoriloră sei ca de ren-dulă acesta se alegă pe vredni-culă protopopii ală Orşovei, d-lă Mihaiu Popovicî.
Aşa s’a şi întâmplată şi alegătorii români din cerculă Caransebeşului prin alegerea cu aela-maţiune a numitului protopopă nu numai că au dovedită încrederea cea mare ce o au în conduceto-rulă loră, der au mai documentată preste acesta înaintea lumei, că şi poporulă cugetă aşa cum cugetă generalulă Doda, că şi elu-este pătrunsă de amărăciune din causa nedreptăţiloru, ce trebue să ţe sufere.
Este der mare resultatulă morală dobândită prin alegerea de Mercurea trecută.
La ună altă resultată nici că ne puteamă aştepta în timpulă de faţă şi sub împrejurările ascepţio-nale, în cari s’a severşitu acestă alegere.	■
Solidaritatea Româniloră întruniţi în Caransebeşă la actnlă electorală a impusă, negreşitu, advers ari loră, cu tote aceste însă nu-i nici o speranţă, ca ei se se gân-descă a’şî schimba politica loră, duşmanâsă naţionalităţiloru.
îi supără multă pe cei dela putere, că esistă ună cercă electorală, de care nici că se potă a-propia cu uneltirile loră şi cu măsurile loră teroristice. Or! cum ar fi însă, Caransebeşulă remâne totă numai ună singură cercă e-lectorală, care esprima cugetările, marei masse a celoră nemulţumiţi der nu o pote si representa.
Şi când cjicemă nemulţumit! nu înţelegeam numai pe Românii bănăţeni, or! pe bănăţeni laolaltă cu fraţii loră ungureni şi ardeleni, ci vorbindă de marea massă a celoră nemulţumiţi trebue se înţelegemă tote naţionalităţile nemaghiare.
Pentru ca duşmanii desvoltării şi ai esistenţei naţionale a Nema-ghiariloru să fia scoşi cu desever-şire din periculosele loră ilusiunî, este neapărată de lipsă ca se-şî dea mâna tâte pop orele asuprite, în scopă de a se apăra cn puteri u-nite în contra uneltiriloră de raa-ghiarisare.
Cu cestiunea acesta importantă a „solidarităţii tuturora NemagJiiari-loruse ocupă unu „politică practicăw într’unu remarcabilă articulu, publicată în „Românische Revue“ şi în organulă naţională ală Slo-vaciloră, „Narodnie Novmy“ din Turoţu-St.-Martonu.
Autorulă memoratului articulă e de părere, că în lupta de apărare contra tendinţeloră de des-naţionalisare popârele nemaghiare ară trebui se fîă aliate naturale, der cu tote aceste pănă acuma a-cea luptă a constată numai din nisce lupte singuratice ale diferitelor ă naţionalităţi, care împrejurare a făcută cu putinţă succesele dobândite de supremaţia maghiară.
După acesta constatare autorulă cerceteză căuşele, pentru car! nu au inaugurată pănă acuma poporele nemaghiare o acţiune comună defensivă. Cea mai principală causă, răspunde elu, este dibăcia adversariloră în practicarea devisei loră divide et impera“. Certele bisericesc! între Român! şi Şerb!, interesele economice deosebite între Sârbi şi Şvab!, diferenţele în opiniunile de dreptă publică dintre Sas! şi Români, antipatiile politice între Slovac! şi German!, tote aceste le-a sciută esploata partida dela putere spre a înstrăina între sine elementele, car! erau avisate la o comună a-perare.
Este ună tristă adevără, (ţiee mai departe articululă, că pop6-rele nemaghiare au lăsată a fi folosite unulă în contra celuilaltă.
Fiecăruia dintre aceste pop ore i se pote imputa, că conducătorii sei au pactată cu guvernulă pe contulu celorlalte, or! celu puţină, că n’au ţinută unulă cu altulă, când cereau interesele comune. Spre paguba loră propria cetăţenii nemaghiar! nu s’au ţinută de axioma: unirea dă putere. Numai în vieţa municipală şi comunală s’au vecţută orecarî semne mai bune. Aceste suntă însă numai nisce slabe începuturi.
Trebue se se gasesca o formulă, 4ice „politiculă practică, “ care se esprime gravaminele şi postulatele comune ale Nemaghiariloră şi se indice direcţiunea acţiunei loră comune politice. Căci decă este ca lupta pentru egala indreptăţire să fiă continuată în Ungaria poliglotă cu prospecte de succesă, atunci partea cea mai mare a poporaţiu-nei, partea asuprită, trebue se fiă consciă de aceea, ce numai printr’o comună acţiune se pote dobândi.
Cu alte cuvinte propune a se formula într’ună programă „solidaritatea tuturoră Nemaghiarilor pe care însă o numesce în modă neesactă „naţională^, deorece e vorba de legătura între diferite naţiuni; c^ice, că decă nu se ya face acesta delăturându-se micele neînţelegeri, invidii şi particularităţi, atunci lupta poporeloru nemaghiare pentru esistenţa naţională şi pentru interesele loră culturale şi politice va fi încă multă vreme zadarnică şi urmată numai de desastre.
Aşa vorbesce „politiculă prac-tică“ şi bine vorbesce în principiu. E vorba numai cum se se apuce luerulă ca să se realiseze,,solidaritatea “ propusă de elă. In totă casulă va fi bine decă acesta solidaritate va prinde rădăcină înainte de t6te în sînulă fiecărui po-poră în deosebi. Solidară odată în sînulă său, elă pote fi solidară şi în alianţă cn alte popore.
In înţelesul acesta ne felicităm de frumosulă şi rarală esempln de solidaritate, ce ni l’au dată grani-ţerii generalului Doda.
„Căfetoria d-lui Sturdza“.
Sub acestă titlu „Correspon-dance de I’Est“ publică următo-rele:
Faţă cu observaţiunile provocate de nota pe care amil publicat’o cu privire la călătoria d-lui Sturdza, suntemtt obligaţi a completa informaţiunile pe care le-am datu în acestă privinţă. România, fiindti asigurată că interesele sale suntă identice cu interesele alianţei austro-ger-mane, a voită să se orienteze asupra si-tuaţiunei actuale. Nu ne vomă înşela stabilindă unu raportă directă între a-cestă dorinţă şi călătoria d-lui Sturdza.
Când ministrula română a venită la Viena, M. S. împăratulă a esprimată dorinţa de a-lă vede ; şi la Berlină corniţele Herbert de Bismark? a întrebată la Friedricîisruhe^ decă d. Sturdza are să fiă primită cu plăcere. In urma răspunsului afirmativă ală1 cancelarului, mi-nistrulă s’a dusă la dînsulă în sera de 28 lanuariiţ si s’a reîntorsă Puminecă la Berlină.
In convorbirile ce d. Sturdza a a vută la Viena şi la Friedrichsruhe este sigurii că n’a fostu vorba d’a, garanta neutralitatea României.
Acesta este ună pium desiderium, care a fostă de multă timpă părăsită. In adevără, România a înjualesă eăj decă cerea pură şi simplă’4’ garanţia neutralităţii sale, s’ar lovi de dorinţele G-erma-niei şi AustrO-Ungariei.. Cele două imperii voiescă să aibă în ea o aliată de valore, cu adevărată folositor©, şi care să se apere însăşi f&ră a le impune nici o sarcină. Der nu este mai puţină sigură că a fostă vorba de situaţiunea României în cas de conflictă; .şi impresiunile pe cart ministrulu le-a dusă la Bucurescî permită d’a se crede că, în casă de luptă, ea n'are se remânâ isolată.
Decă Rusia ar voi se năvălescă pe teritoriulă său, fiă numai pentru a’şl forţa o trecere în Bulgaria, România ar respinge imvasiunea prin puterile aliate, care nu o vor lăsa să fiă sdrobită.
I). de Bismark însă, care caută în totdeuna să se folosescă câtă se pote mai multă de aliaţii săi şi să micşoreze sarcinile ce ar putea să apese asupra G-ermaniei, a sfătuită pe România, cum sfătuesce pe toţi ceilalţi aliaţi ai săi, d’a deveni din ce în ce mai tare, adecă d’a se înarma din crescctă pănă ’n tălpi. Acest sfată a fostă repetată acuma în urmă d-lui Sturdza.
In totă casulă acăsta dovedesce, că România comptesă de aci înainte în Europa şi că marile puteri redă trebuinţa d’a se înţelege cu densa.
Tratatele de alianţă
ale Italiei eu (îcrmanla şi Austro-Uugaria.
„Neue freie Presseu dela 11 Februarie n. publică dela cores-pondentulu seu din Roma urmă-torea interesantă scrisore datată dela; 8 Februarie:
Nisce comunicări ce mi s’au făcută adî şi a căroră veracitate nu pote fi bănuită, mă pună în posiţiă de a vă indica punctele de eăpeteniă ale tratate-toră de alianţă ce le-au încheiată Austria şi Germania cu Italia pentru asigurarea situaţiunei europene creată prin pacea dela Berlină.
Tratatulă încheiată între Austria şi Italia obligă:
1.	Pe Austria la o neutralitate bine «voitore în casă când Italia ar fi implicată într’un răsboiu în contra Franciei;
2.	Pe Italia la aceeaşi atitudine în casulă unui răsboiu ală Austriei contra Rusiei.
8. In consideraţia acestoră învoieli Austria, se mai obligă de a promova pe câtă îi va sta în putinţă interesele Italiei în Marea Mediterană şi a nu intre-prinde nimică în Peninsula Balcanică fără a se pune mai nainte în înţelegere cu Italia.
Tratatulă dintre Italia şi Germania este făcută în scopulă menţinerei autonomiei şi libertăţei naţionale. Cu asigurarea solemnă, că nici una din părţile contractante nu va rupe pacea în modă arbitrară, ele ’şî promită ca în casă când una ori alta dintre ele ar fi atacată de Francia să-şî dea ajutoră una alteia cu întrega loră putere armată pănă la în-cheiarea păcei în comună acordă.
O clausă adăugată tratatului şi subscrisă de representanţii Italiei, Germaniei şi Austriei stabilesc© în fine, ca în caşul când Francia şi Rusia ar voi se între-
Nr. 24
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
princlă în comunii un resbelii de ofensivă contra Austriei şi Germaniei ori şi numai contra Germaniei, întrega putere armată a celoră trei state aliate va fi întrebuinţată pentru a întâmpina acestă atacfi,şi de sine se înţelege, că pacea se va încheia numai în acordă comună şi după o înţelegere prealabilă reciprocă.
Decă susă pomenitele interese ita-liane din Marea Mediterană (cari consistă adl în menţinerea posesiuniloră reciproce) suntă indicate mai precisă, a-cesta nu mi-s’a spusă , der mi-s’a accentuată espresă, că stipulaţiunile principale de mai susă ale tratatului suntă complectate prin învoelî speciale ce s’au făcută între Italia, Austria şi Anglia, pentru a apăra costele austriace şi italiane contra orf-cărei încercări de debarcare din partea inimicului.
ATITUDINEA SPANIEI.
Corespondentulu clarului „L’In-dependance Belgeri scrie acestui Ţiarii din Madridu următorele :
D. Castelară. marele oratoră Casti-liană, a pronunţată Marţi în camera Cor-tesiloră ună discursă mare, în care a des-volvată pe largă ideile sale asupra situa-ţiuuei generale în Europa. Acesta mă-reţă espunere a produsă asupra camerei o împresiune mare. Niciodată d. Castelară n’a fostă aclamată cum a fostă Marţi. Miniştrii, deputaţii republicani şi chiar conservatorii s’au scoborîtă în he-miciclu pentru a’lu felicita ş’a-i strînge mâna când s’a scoborîtă dela tribună.
Punctulă esenţială ală discursului d-lui Castelară a fostă comparaţiunea regimului industrială, care prevaleză în cele doue AmericI, ş’a regimului militară, care apasă pe Europa. D. Castelară a demonstrată că America întrece pe Europa, pentru că Europa conservă o stare de resbelă care o necinstesce şi o slăbesce. D. Castelară atribue reulă europeană politicei resboinice şi de cucerire, care a pusă pe împeriulă germană în oposiţiune cu politica liberală inaugurată în Europa în 1830, mulţămită înţelegerei dintre Fran-cia şi Englitera. Pentru nefericirea tutu-roră, dela 1870, acesta politică a încetată d’a mai domina.
Oratorulă a preconisată neutralitatea Spaniei şi desinteresarea sa întruna con-flictu europeană. Elă spuse că guvermdă treime să rămână neutru, der opiniimea publică trebuie să căra desarmarea şi redarea Alsaciei şi Lorenei Franci ci, cart suntă ţinute pe nedrepţii.
Propune d’a considera ca o dogmă naţională integritatea imperiului maro-chiană, de care nimeni nu trebuie să se atingă începândă cu Spania.
IJ. Castelară a apărată apoi înţelegerea cu Francia asupra cestiunei africane; elă critică modulă d’a lucra ală Italiei, intrarea ei în alianţa puteriloru din Nordă; der laudă, din contră, forte multă pe Italia pentru libertatea ce dă astă-dl Papii, pe care oratorulă îlă sfătuesce d’a re-
nunţa cu desăvârşire la puterea timpo-rală şi d’a nu se maigândi la restaurări imposibile, după ce înţelepciunea şi prudenţa Italiei au demonstrată compatibi-itatea între autorităţile pontificale cu desăvârşire respectate şi Statulu italiană cu desăvârşire laică şi parlamentară.
In peroraţiunea sa, d. Castelară a disă că’şl va consacra ultimii ani ai vie-ţei sale pentru a scrie istoria liberalismului în Europa.
S’a aplaudată forte multă în Cameră partea de discursă în care d. Castelară a denunţată greşelile principelui de Bis-marck după 1870, greşeli cari au condamnată pe Francia a căuta alianţa rusă si când a declarată că totă Europa era interesată d’a vede pe Germania şi pe Francia reconciliindu-se, cu atâtă mai multă, că ostilităţile loră suntă datorite întâmplăriloră de cucerire, pe când rivalitatea între Ruşi şi Germani e o rivalitate fără leacă, o rivalitate de rassă.
SCIRILE plEEI.
„Corr. de l’Estu e în posiţiune a comunica, că între ambasadorulu austro-ungară din BucurescI contele Gulocliowski şi între ministrulă de esterne română d-lă Ferichide a fostă în dilele trecute ună viu schimbă de păreri şi resultatulă acestoră convorbiri îndreptăţesce a spera, că tractările pentru încheierea miei convenţii comerciale austro-ungaro-române se
voră reîncepe în curândă.
*
* *
După cum spună foile unguresc!, la balulă ce s’a dată în 10 Februarie n. în Pesta în favorulă Kulturegyletului ardeleană, a asistată şi pârechea princiară de coronă. Princesa de coronă Stefania a ţinută cu acestă ocasiune cer ele.
Ore să nu fi aflată pănă acum pă-rechea princiară de coronă, ce tristă misiune şl-a luată acestă Kulturegylet V *
( * *
D -na Elena Mocsonyi de Foen, văd. după George Mocsonyi de Foen, comunică scirea despre cununia fiicei sale Georgina Mocsonyi de Foen, ce s’a celebrată în Budapesta la 2 (14) Februarie, cu JRudolf conte de Bissingen-Nippenburg, camerară c. r. şi locotenentă în res. ală Regim, de husari c. Radetzky Nr. 5.
Adresămă părinţiloră şi tinerei pă-
rechl cordialele nostre felicitări.
*
In Cluşiu se află în circulaţiune monede false de argintă de câte ună florină. In causa acesta fii ascultată la primăria din Cluşiu ună proprietară din Luna, la care s’au aflată asemenea monede. Se speră din fassionările acestuia la descoperirea unei mari bande de falsificatori de monede.
*
* *
In JBandulă de Câmpia gendarmeria a arestată nnă falsificătoră de bani a-nume Eduard Brooser şi pe ajutorulă lui Alexandra Turbucs. Brosser fabrica
florini din zincă, er Turbucs îi punea în circulaţiă.
*
* *
Guvermdă română a fostă invitată, scrie „Epoca“, a’şl trimite delegaţii săi la ună congresă ce se va ţine la Emisă la 25 Iulie 1888 şi care are misiunea a studia tubcrculosa umană şi animală. La acestă congresă potă lua parte toţi medicii, cari se voră înscrie la d. Dr. L. H. Petit, secretarulă congresului. Etă co-mitetulă care a fostă însărcinată cu or-ganisarea acestui congresă: D-nii Chau-veau, membru ală institutului, preşedinte; Villemain membra ală academiei de medicină, vice-preşedinte; Cornii, Grancher, Lannelongue, şi Verneuil, profesori ai facultăţii de medicină din Paris, membri; şi d. Dr. L. H. Petit, secretară generală.
*
# %
In Siyhişora bântue cumplită tifu-sulă. Pănă la 6 Februarie n. s’au a-nunţată la poliţiă 51 caşuri. Pană acum însă numai ună bolnavă de tifusă a murită.
*
* %
Cetimu în „Ellenzek‘: dela 13 Februarie : „Nu e multă de când s’a stabilită în oraşulă nostru funcţionarulă Gyula (Iulius) Helwig. Cu ocasiunea seratei de erî a pompieriloră voluntari, a-cestă funcţionară s’a esprimată, că la noi a învăţată a cunosce limba nostră, la noi a învăţată a iubi totă aceea ce este maghiară. Pentru ca şi prin fapte să dea espresiune acestei declarări, a dăruită pe sema ,,Kulturegylet“-ului 7 fl. 10 cr.... Nobilulă esemplu ală dărui-torului nu are lipsă de laudă.“
Are dreptate foia. ungurescă; scie ea bine de ce are lipsă.
*
* *
Direcţiunea ateliereloră industriale de învăţămentă clin Cluşiu a deschisă ună atelieră, în care se învaţă sculptarea în lemnă.
*
* *
Locuitorulu din Aradu, aflătoră a-cum la Offenbaia, Toma Bărbii, şl-a schimbată numele familiară în „Biroh aşa ne spună foile unguresc!.
Ne bucurămă că amă mai scăpată de ună jidovii, armenă ori ţigană ungurescă cu nume românescă.
*
* *
In Molia, comit. Sibiiului, s’a stinsă
cu totulă epidemia de bubată.
*
* *
In Sepsi - Sân - Georgin industriaşulă Franz Andler, omă forte vorbăreţă, stătu în sera de 11 Februarie n. cu vr’ună sfertă de oră mai multă împreună cu câţiva amici la ună pahară de vină. Ca să scape apoi de predica Ce s’aştepta să i-o ţină, ea de obiceiu, socră-sa, nu bătu la uşe, când se duse acasă, ci se culca în şură pe fenă şi adormi pentru tot-deuna, căci pănă dimineţa — îngheţă.
Avisă socreloră!
Camimicaţianea intre Codlea şi finţarî.
Ţera Bârsei, Ianuarie 1888.
Distanţa dintre Codlea şi Ţînţari este a^rope 7—8 chilometri. Din Codlea spre Ţînţari mergi pe drumulă ţărei vr’o 4 chilom., şi dela părăulă Hoibo-şelă apucă o cale de pădure spre Ţintar!, carea, deşi abia are o distantă de vr’o 4 chil., în timpuri nefavorabile ţi-se pare că e de 14 chil. După' ce pe acestă cale scurtă, der miserabilă, ţi-se sdrun-cină tote osele, şi ajungendă aprope de Ţînţari şi scăpendă de răsturnişă îţi faci ca creştină bună sfânta cruce, că ai scăpată teafără, ajungi la riulă Hămăradea. Acesta, decă e timpă frmnosă şi cu o săptămână mai înainte n’au fostă ploi, atunci pote că. se •pote trece prin apă, că podă peste elă nu este; când însă suntă ploi, avendă o alviă adâncă e periculosă, si de multe ori nepracticabilă. Ţînţărenii la atarî ocasiunl seu aşteptă pănă ce scade apa, seu, avendă trebuinţe la Codlea seu la Ghimbavă, trebue să facă ună ocolă forte mare.
Celă mai mare neajunsă ofere erna Hămăradea, căci ea arare-orî îngheţă peste totă, ci numai pe mărgini, şi trecătorii cu carăle şi cu săniile trebue se trecă prin apă pre lângă vite. şi nu arare-orî apa este pănă în brâu. In dilele trecute chiar G. S. membrulă representanţii comunei Codlea dinpreună cu alţii au a -vută neplăcuta ocasiune de a se răsturna cu sania în apă.
Comuna Ţînţari în nenumărate rânduri şi timpuri diferite a petiţionată la autorităţile politice spre a se face ună dramă regulată şi ună podă peste Hămărade. Autorităţile pnlitice au între venită şi au provocată comuna Codlea, ca se delă-ture aceste neajunsuri. Comuna Codlea, prin influinţa ei. a răspunsă, că ea n’are lipsă de dramă şi podă spre Ţînţari, şi ea nici că va face, presupunândă, că pentru Ţînţărenî e bună destulă şi celă care este.
Multă ne mirăniă că nu ni se face nici ună dreptă! der mai multă oftămă ! Dămu dări pentru totă ce avemă. între cari si dare de dramă, si cu banii [noştri se facă drumuri pentru alţii şi noi nu putemă eşi din sată nici cu pieio-rulă nici cu carulă. In timpă de iernă curăţimă de zăpadă dramurile ţărei prin sate streine, şi noi şi vitele nostre ni le chinuimă prin omeţl de zăpadă, făcân-du-ne noi înşine cale pe unde nimerimă. şi în vremuri ploiose frământămă noro-iulă pădurei Codlei. spre mai marea nostră desconsideraţiune şi batjocură!
Asta ni-e răsplata nostră pentru jertfele ce le aducemă? încă se nu şe fi imi-plută cupa de năcazuri şi de neajunsuri? Rău amă ajunsă şi mai rău nu se pote! Astărjl. când pentru înlesnirile coniuni-caţiunei statul speseză cu milionele, căile nostre de comunieaţiune cu comuna Codlea să rivaliseze cu stepele Siberiei, în paguba nostră a tuturoră din comună ? • Decă nu se va delătura aceste pedecl, mâne poimâne esecutorii nu voră mai găsi ce vinde pentru dări, şi se voră în-torce cu traista golă, Decă o comună cu peste 500 familii nu merită a sta cu altă comună în comunieaţiune prin drumuri şi poduri în stare bună, cum vom mai suporta greutăţile?
Speranţa încă nu e perdută, pănă când comuna Ţînţari va ave în frunte bărbaţi de inimă şi conscii de chemarea loră, şi aşa credemă, că câtă de curendă representanţa comunală va întreveni din nou spre a delătura aceste greutăţi şi
FOILETONUL!? „GAZ. TKANS.“
Dia auturile Româniloru.
Ierba fiereloru (şereloră)
Ca să fiă cineva hoţă, cum e data, are lipsă de trei lucruri: 1) să fiă născută în planeta hoţiei; 2) îndată după nascere să-i dea inamă-sa puţină apă, der aceea se i-o terne în gură prin gât-lanu de lupă, si a 3-a) fiindă mare,, când vrea se’şî incepă lefteria hoţiei, să’şl câştige ierba, fier ălora.
De aci der se vede, că nu totă omuîă pote să fiă hoţă. De cumva nu-i născută în planeta hoţiei, cum cercă să fure ceva, îndată îlă şi prindă, apoi ce capătă nu mai împarte cu nimeni ; de n’a beutu apă prin gâtlană de lupă, nu se pote face hoţă cum e data, nu’i vine pofta de furată în ori-ce vreme, ci numai rară; apoi rogu-vâ ce liotă e acela care umblă numai la clilo mari după furată? Er de nu şi-a însematu ierba fie-
i^loră, rămâne de tare numai ca şi ceştia-lalţl omeni, deci, de-lă prindă cu fură-tura, îlă dobreză pănă-i pârăie osele de i-se facă totă pozderî ! Are deci mare nevoiâ omulă, care vre se fiă hoţă ca hoţii, de ierba fierăloră. din care decă capătă numai ună firuţă câtă de mică, decă şi-lă altoesce în carnea din palmă, apoi e voinică, nu se teme de ună sată de omeni, nn-lă prinde puşca, nu este fieră care se nu-lă sfarme în palme ca şi când ar fi de coleşe (mămăligă). Nu este deci nici o mirare, decă ierba fie-reloră este atâtă de căutată încâtă ac|I a devenită forte scumpă, ba numai rară, forte rară se află şi cu greu se pote căpăta. Şi este aşa de căutată, căci mulţi s’ară face hoţi, der nu potă fără ea; şi este atâtă de puţină, că. este ierba dracului, adecă nu Dumnecjeu a s&dit’o, ea şi pe alte ierburi, ci mamonulă a să-dit’o numai icî-colea câte ună firii printre ierburile lui Dummujeu sfântulu: şi este atâtă de scumpă, că puţinei suntă omenii, cari . o sciu căuta; numai puţini
suntă cari o cunosc ă. Să sciu că mî-aţl plăti bine, eu v’aşl sci învăţa cum să faceţi si ce, ca să căpătaţi ierba fiâre-loră ?! îmi făgăduiţi că’mi veţi plăti ? Bine!
Mergi la, ho tară (îmi pare forte rău că nu vă potă spune pe ee vreme: (|iua ori noptea, înainte ori după Rusalii ? der de aflu — vă spună negreşităj. mergi deci la hotară cu unu ciuberă în spate şi cum mergi, nu vorbesc! cu nimeni nici o vorbă ; audl ? nici ună cuvântă legănată nu scoţi pe buzele tale! Şi totă umbli cu ciubărulă în spate pănă afli ună ari cin; princjl ariciulă, îlă bagi sub ciubără (pui adecă ciubărulă pe elă cu gura’n josă ori cu fund ulii în susă) şi stai la. pândă pe ciubără, cu bricegulă deschisă în mână, der nu dicî nimicii. Ariciulă dă să iesă, der nu pote, că tu eşti greu, nu te pote rădica cu ciubără cu totă. începe deci a se tângui sub ciubără, şi se vaetă, si se dăolesqe, der se nu’ţl fiă milă de elă, taci mulcomă şi şecjl pe ciubără. Şi tânguirea lui cea jalnică o
audă nemurile lui, ceilalţi arici, şi toţi se pună şi se resfiră prin ierburile de^ prin hotară pănă dau ele ună firuţă de ierba fierăloră. Cum au dată de elă, îlă ia unulă în gură şi face semnă celorlalţi se nu mai caute, că a găsită leculă; apoi plecă toţi aricii cu alaiu pănă la soţulă loră, care este robă sub ciubărulă tău. Tu însă se nu te temi de ei! Ei ară voi adecă se-i dea cumva ariciului din robiă firuţulă celă de ierba fierăloră, deci voră umbla pe lângă ciu-beru. Atunci tu a-ei vede la care este firulă celă de jerbă în gură. îlă iai repede, tai cu bricegulă în jialmă şi pui firuţulă în tăietură, carea de loeă se şi vindecă. Făcendu lucrulă acesta, vei ajunge hoţulă celă mai mare: dinaintea ta nu va fi lăcată care se nu se deschidă, nu va fi fieră prea tare pe faţa pământului.
Cine o scie altcum — altcum se o spună.
(Audită pe Someşulu mare în Transilvania,)	Ioană Popă Rftegamdu.
Niv24
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
neajunsuri causate prin comunicaţiunea cea nepracticabilă.
Apelămfl în causa acesta din nou la sprijinulu autorităţilorii nostre politice şi în casulă estremu chiar şi la inaltultt ministerft regiu; noi însă în năcasurile nostre nu vomîi înceta a ofta clicându Quousque tandem abutere ...............patientia nostra?
Sivii păţitulu.
Racortu despre foMatloiea pneroşiiort Hibaiin şi Elisa Stroesco pe anali! 1887.
In ■ adunarea generală a Associaţiunei din Braşovă pentru sprijinirea învăţă-ceilorti şi sodalilortt români meseriaşi, ţinută la 31 Ianuarie (12 Februarie) n. c. în sala de desemnă a gimnasiului română din locă, d-lă secretară dr. L Bo-zoceanu a cetită următorulă raportă:
Onorată adunare generală!
Comitetulă subscrisă este în plă cuta posiţiune a da următorulă raportă despre însemnata fundaţiune a Gene-roşiloră Mihailă şi Elisa Stroesco.
Acestă comitetă, conformă decisiunei luate de On. Adunare generală din anulă trecută, a înaintată generoşiloră fundatori o adresă de mulţămită în nu mele adunării generale subscrisă de toţi membrii Associaţiunei pentru spii jinirea învăţăceiloră şi sodaliloră români meseriaşi.
Relativă la decisiunea luată de On Adunare generală asupra fructificării acestei fundaţimil, Comitetulă D-Vostră are onore a raporta, că fundaţiunea se află plasată — conformă dorinţei generoşiloră fundatori — în hârtii fondare rurale române garantate de stată şi cari aducă dobândă de 7% în aură. Pentru îndeplinirea acestei operaţiuni de plasare a fostă rugată Pre On. nostru concetăţeni Dlă Diamandi I. Manole, care îndeplinind’o prin cassa de schimbă C. Pascu din Bucuresci în 18/30 Maiu 1887 a predată Comitetului aceste hârtii de 50,000 de franci.
Comitetulă, mulţămindă D-lui Diamandi Manole pentru ostenela avută cu acesta operaţiune, depuse aceste efecte în cassa Werthaimenă a Associaţiunei, care se află la d-lă casieră. Cuponele acestoră efecte s’au tăiată la l-a Iulie 1887 şi încasatăfl. A şesea parte din aceste interese s’au adaosă la capitalulă fundaţiunii, care este as-tărjl de 50,200 de franci, eră restulă schimbată în florini 584.95 s’a întrebuinţată conformă preliminarului bugetară ală acestei fundaţiunl şi adecă:
a) Pentru	vestminte învâţ.	fl.	207.31
b) T	taose şcolare . .	D	109.—
0 r	stipennii învăţ. .	77	121.2o
d) „	stipendii la sodall	77	124.-
75	medicină şi alte	7?	19.20

Suma fl. 580.71
Din modulă cum s’au întrebuinţată în anulă trecută veniturile acestei fundaţiunl se pote uşoră vede, de ce mare folosi. este ea pentru promovarea inte-reseloră Asociaţiunei şi pentru ajungerea scopului Ioni ce-lă are ea în vedere. Ună esemplu:
Pănă când în anii trecuţi în pre-sera Crăciunului nu se puteau împărtăşi cu parte numai din cele mai neapărată de trebuinţă vestminte, decâtă numai cei mai lipsiţi dintre lipsiţi, In anulă acesta, mulţămită generoşiloră fundatori Mihailă şi Elisa V. Stroesco, s’a putută împărtăşi din rodurile ei bi nefăcătore 92 de învăţăcei meseriaşi români aflători toţi aici în Braşovă.
Presăra f acesta de Crăciună, când s’au împărţită’ vestmintele la învăţăcei lipsiţi, se p6te număra cu dreptă cuvântă între cele mai frumose serbări umanitare.
Ceremonia de împărţire a fostă precedată de o vorbire a preşedintelui, fiindă presenţi şi membrii comitetului. A fost un jmomenti solemnă şi înălţătorii de inimi acela în care învăţăceii împărtăşiţi de binefacerile fun-daţiunii îşi esprimau fragetele loră sentimente de recunoscinţă cătră generoşii loră protectori prin vii aclama-ţiunl de „Se trăescă Domimlă.şi Domna Mihailă şi Elisa Stroescou şi la ori-ce ocasiime le voră pronuncia numai cu respectă şi veiieraţdune.
Societatea sodaliloră români conformă unui condusă ală on. Adunări generale a dată în cjiua de 9 Noemvre, cjiua de Sf. Arhangheli Mihailă si Ga-vriilă, o producţiune musicală. Acestă serbătore a, fostă pentru Associaţiune ună prasnică îndoită. Associaţiunea a serbată şi cjiua onomastică a acelui mare protectoră ală meseriaşiloră români. Sărbătorea s’a deschisă printr'o vorbire ţinută de secretarulă Associaţiuilii prin care a arătată însemnătatea deosebită a acestei dile pentru meseriaşii români.
Ună sodală a declamat o odă la adresa fundatoril^i, apoi au urmată cântări şi declamaţiunî din partea Sodaliloră.
O impresiune de nespusă de plăcută a produsă desvălirea duoră frumose cadre, representândă chipurile generoşiloră fundatori Mihailă şi Elisa Stroesco şi depinse pentrua cestă ocasiune de d-lă pictoră M. . Popă şi dăruite Associa-ţiunii.
Acestea suntă on. Adunare generală liniamentele generale în care a credută Comitetulă a Vă pute espune fasele prin care a trecută fundaţiunea în starea în care se află actualmente.
Bart. Baiulescu,	Dr. I. Bozoceaau,
preşed.	secretară.
Teatru în Reghinulâ săsescu.
Representaţiune filantropică. Teatru de diletanţi.
Inteliginţa română din Reghină şi jură va arangia Duminecă la 19 Februarie st. n. 1888 în sala hotelului oră-şenescă din Reghinulă săsescă o repre-sentaţiune teatrală în favorulă şcolari-loră săraci de acolo. Se voră representa piesele :
I.	Cârlanii, vodevil într’ună actă de C. Negruzzi. Personele : Leonescu fiulă boerului proprietară, d. S. Barbu. Mironă, d. J. Duma, Terinte, d. V. Duma, ţărani fruntaşi. Domnica nevasta lui Mironă, d-şora Ales. Schiopulă. Vochiţa nevasta lui Terinte, d-şora Silvia Rusu. Scena se petrece într’ună sată-
II.	Drumulu de ferii, comediă într’ună actă de V. Alexandri. Personele : Bălaşa jupânesă bătrână, d-na M. Ceuşianu. Co-conulă Nalbă proprietară, d. V. Duma. Adela fiica lui Nalbă, d-şora Ales. Schiopulă. Radu ingineră topografă, d-lă S. Barbn. Caliopi văduva interesantă, d-na S. Todea. Manoli arendaşi, d. Dr. Al. Ceuşianu. Manolache fiulă său, d. Iac. Butnariu. Ioana ţiganca fată în casă d-şora Silvia Rnsu. Sava ţiganulă, d-lă Iul. Mera. Scena se petrece la moşia coconului Nalbă.
Preţurile: Logea 5 fl., loculă I 80 cr., loculă II 60 cr., parterre ,50 cr., ga-leriă 30 cr. ’ Bilete de vexare se află la d-lă C. Fronius neguţătoră şi sera la cassă.
Inceputulă la lf,8 sera. — După representaţiune urmeză danţă.
dela 30 Decerăvre 1887 (11 Ianuarie 1888) se va ţine în 9/21 Februarie a. c. la 3
ore d. a. în localulă însoţirii.
Obiectele puse la ordinea 4^ r®" mână cele indicate în convocarea memorată.
Deva, 31 Ianuarie (12 Febr.) 1888.
Direcţiunea.
8CIRÎ ULTIME.
Contele Pavelîi Şuvalov, amba-sadornlu rnsu din Berlină, s’a întorşii Vineri din Petersburgu la postulu său şi după câteva ore a avutu o lungă convorbire cu se-cretarulu de stată contele Herbert Bismarh.
In Viena a conferită Duminecă în ministerulă de esterne contele Kalnoky cu prinţulu Reuss, am-basadorulu germană, pe cându în acelaşu timpă d-lă de Novikov, fostulă ambasadoră rusă în Viena. care a venită Sâmbătă sera din Petersburgu, a conferită cu prin-ţulă Lobanov în ambasada rusă 5 bre.
*
Acestoră conferinţe diplomatice li se atribue o deosebită însemnătate.
„ARIEŞIANA‘
institut!! de credita şi de economii, societate je.actii
IN TURDA.
Convocare.
Domnii acţionari ai institutului de credită şi economii „Arieşiana“, socie tate pe acţii, se invită conformă §. 17 ală statuteloră societari la a
II adunare generală ordinară, care se va ţine în Turda în 17 Martie 1888 st. n., după ame4i la 2 ore în localitatea şcolei române gr. cat. din locă Agendele adunării voru fi:
1.	Raportulă direcţiunii despre re-snltatulă timpului de gestiune dela în-ceputulă activităţii societăţii.
2.	Raportulă comitetului de supra-veghiere.
3.	Deciderea asupra compturiloră anuale şi asupra* împărţirii profitului curată.
4.	Fixarea marceloră de presenţă pentru anulă curentă.
5.	Realegerea comitetului de supra-veghiare conformă §. 42 din statute.
6.	Eventuale propuneri în cadrulă statuteloră.
7.	Adegerea a trei acţionari pentru verificarea procesului verbală ală adunării generale.
Domnii acţionari, cari în înţelesulă ţ?. 19 din statutele societăţii dorescă a participa la adunare în personă ori prin plenipotenţiaţî, suntă poftiţi a’şî depune acţiile respective „titlulă provisoriuu şi eventualele documente de plenipotenţă la cassa institutului celă multă pănă în 17 Martie a. c. la 12 ore a. m.
Turda, 10 Februarie 1888.
___________ Direcţiunea.
Incunosciinţare.
Domnii participanţi ai însoţirii de anticipaţiune şi credită rHunedâm“ pe acestă cale se încunosciinţeză, că adunarea generală fixată 'pe 30 Ianuarie (11 Februarie) 1888 din lipsa membriloru presenţi, receruţl de statute, neputen-du-se ţine, acea, conformă convocării
scibI telegrafice.
(Serv. part. ală „Gaz. Trans.“)
Pesta, 14 Februarie. Părechea princiară de corbnă a asistată la balulu casinei naţionale, care a decursă strălucită.
San-Remo, 14 Februarie. To-tulă merge bine. Umflătura gâtle-giului scade. Prinţulă de coronă deja s’a sculată.
Berlinu, 14 Februarie. Parla-mentulă a primită primulă arti-culă ală legii socialiste, prin care legea se preMmgesce pănă la 30 Septemvre 1890.
Sofia, 14 Februarie. Guvernulă a primită cunoscinţă despre formarea de comitete ruso-bulgare în Constantinopolă şi în Belgradă, care sub pretextă că facă comerţ, facă pregătiri ca în primăveri să începă acţiunea la graniţa bulgară
Londra, 15 Februarie. In camera comuneloră Tergusson de clară, că guvernulă, afară de an gageamentele cunoscute, nu şî-a luată asupră’şî nici o îndatorire care să stipuleze o acţiune militară englesă pe mare.
Riga, 15 Februarie. In urma conclusului Senatului rusescă, se propune a se porni procesă penală în contra preoţiloră evange-licî din provinciile Mării Baltice, din causă .că promoveza freîntor cerea locuitoriloră deveniţi ortodox! la biserica evangelică.
DIVERSE.
Câtu trăiescu furnicele? E o părere generală, că, durata vieţei animalice e în proporţiune cu mărimea corpului, pre-cândi părerea acesta este deminţită prin multe esperinţe; aşa Sir John Lnbbock, carele de mai mulţi ani studiezi vieţa fumicelori, observă, că în fiirnicăriele sale se află lucrători din speciele : Lasius niger şi Formiea fusca, cari suntu mai bătrâni de 7 ani, şi din specia Formiea fusca suntă în vieţă două femeiuşcî din anulă 1872. Deşi se arată pre ele unele semne de etate bătrână, precum inţepenirea pi-cioreloră şi ună felă de greutate, totuşi luntu în putere bună şi în continuu spo-rescă. („Foia bis. şi şcol.u)
Cum să ss conssrvs prunele pe ernă ? Culege prunele pănă când suntă încă cu bruma pe ele şi le aşed'ă într’o olă de Iută nouă şi neopărită, aşa ca nici o anină să nu fift vătămată seu mai m6le ca cealaltă, ceea ce ar dă nascere şi la stricarea celorlalte prune. După-ce umpli ola pănă susi. legă-o la gură cu o be-şică de bon seu cu ori ce felă de piele mole, aşedă-le apoi în apă stătătore (Iacă, ori baltă) şi lasă-lă acolo pănă ierna. Procedendi astfelă. vei pută să ai la
masă în 4iua de Boboteză prune pros-pete şi bune.
Miresă de 80 de ani. Se scrie din
Voslau: Sâmbăta trecută, flăcăulă plină de vieţă Karl S., care administreză o moşiă aprope de Kottingbrunn, s’a cununată în biserica din Ginselsdorf cu a-vuta economă Katharina H., care e a dona oră văduvă. Miresa e de 80 de ani, mirele de 40.
Obiceiuri curiose la poporele sălbatice. Ună distinsă exploratoră modernă ală Africei, Stanley, care în 1886 a întreprinsă o nouă eşpediţiune în centrală Africei, raporteză lucruri curiose despre populaţiunile din Congo şi Arrouhimi. Cele mai interesante şi mai industriale suntă aşa numiţii Ba-Vanzi. Aceştia sciu se facă ole, suntă pricepuţi în prelucrarea ferului şi altoră metale, prepară mai cu semă topdre şi cuţite, care le vinde altoră popore învecinate. Mobilele loră de lemnă suntă decorate cu ore-care gustă şi locuinţele loră, mai cu semă în Bolobo, suntă construite cu mare îngrijire. Iubescă nebunesce musica în forma unei lire cu cinci corde şi ună tipană, pe care ese-cută piese relativă destulă de melodiose, Păcată însă, că aceste semne, care ară dovedi ore-care civilisaţiune, suntă amestecate cu superstiţiunl curiose şi obiceiuri forte scîrbose. Astfelă spre e-senrplu sclăvia atâtă s’a înrădăcinată în moravurile loră, încâtă află ceva forte naturală, ca la mortea unui şefă se masacreze femeile şi servitorii lui cei mai fideli. Căpăţînele loră se împlântă pe beţe în jurulă unei movile mici, făcute din Iută, pe care se facă nisce de-semnurl fantastice şi care acopere rămăşiţele stăpânului mortă. In vârfulă movilei se pnne o umbrelă deschisă, care pote ore când a scuti pe vre-ună europenă de ploie şi care în Congo ca şi pretutindenea în celă mai. extremă o-rientă a devenită insigniile puterii. Ba-yanzi au convingerea, că (ori-ce individă care părăsesce lumea acesta, trece inmediată într’altă lume, unde are a-ceeaşl esistinţă, unde are aceleaşi griji, datorinţe şi posesiuni. Nu ară fi deci eonvenală şi conformă rangului, . decă ună şefă ar ajunge în cealaltă lume fără ună cortegiu însemnată de femei, de prieteni şi sclavi. Prin urmare escep-ţiunile suntă forte numerose. Femeile se spân4ură de obiceiu de arbori şi ultimele loră convulsiunl în stadiulă de agonie suntă acompaniate de semnele şi strigătele de bucuriă a celoră de faţă, cari nu se cugetă că şi ei voră fi es-puşl, mai curându ori mai târ4iu, la aceeaşi sorte.	(„Mes. Bmn.u)
CurgulA pieţei Braşov»
din 14 Februarie st. n. 1888. Bancnote românescl Argintă românescu NapoleofL-d’orî .	.
Lire turcescl.	. .
Imperiali ....
G-albin!..........
n »
Ruble Rusesc! . Discontulă .	.
Cump. 8.48 Vând. 8.50			
	8.44	91	8.48
	10.02	99	10.05
	11.32	99	11.37
	10.32	99	10.37
	5.88	99	5.92
li »	101.—	99	102.—
U n	98.—	»	99.—
	107.- /i—8% Pe	99 anii	108.—
Cursnltt la bursa de Vxraa
dinAB Februarie st. n. 1888.
Renta de aură 4% . .	..........96.55
Renta de hârtiă 5% . . ^.............88.10
Imprumutulă căiloră ferate ungare .	.	148.—
Amortisarea datoriei căiloră ferate de
ostă ungare (1-ma emisiune) . . .	94.30
Amortisarea datoriei căiloră ferate de
ostă ungare (2-a emisiune)	.	.	.	123.25
Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (3-a emisiune)
Bonuri rurale ungare ...
Bonuri cu clasa de sortare Bonuri rurale Banată-Timişă .
Bonuri că cl. de sortare . .
Bouurl rurale Transilvane . .	.	.	.	103.75
Bonuri croato-slavone ................108.25
Despăgubirea pentru dijma de vină un-
gurescă .........................
Imprumutulă cu premiulă ungurescă .
Losurile pentru regularea Tisei şi Sege-
dinăliu...................
Renta de hârtia austriacă. .	.	.
Renta de argintă austriacă .	.	.
Renta de aură austriacă . .	.	.
Losuri din 1880 ,	. . .	.	.
Acţiunile băncei austro-ungare.	.
Acţiunile băncei de credită ungur.
Acţiunile băncei de credităaustr.
Argintă —.— GalbinI împărătesei
Napoleon-d’orl...................
Mărci 100 înap. germane ....
Londra 10 Livres sterlinge . .	.
108.35
104.—
1(«.50
103.—
103.—
119.—
122.— 77.95
79.40
108.40 133.30 864.—
272,25 270.— 5.90— 10.03 62.15 126.75
Editoră şi Redactoră responsabilă :
Dr. Aurul Mureşianu.
GAZETA TRANSILVANIEI.
Nr. 34
■	. . -T"'"
1888.
ANUNCIUEI.
Reuniunea femeiloru române din Braşovu pentru crescerea fetiţeloru orfane
va da
Sâmbătă în 6* (18) Februarie a. c.
in sala Redutei
0 PETRECERE CU DANŢfi.
-----------
Bilete de intrare â ! fi. de personă şi de farniliă (până la 4 per-sone) 2 fl. 50 cr. se potu procura dela d-nii M. & L. Laszlo. Fraţii Simay şi N. I. Ciurcu.
Nr. 51 ex 1888.
14,3—2
Edictu.
Demetriu Lateşiu, gr. cat. din (rurgkiu, a intentată procesă divor-ţială contra muierei sale Linţa Po-pescu, gr. cat. din Caşva, carea l’a părăsită cu necredinţă. Insă ubi-caţiunea inctei nu e cunoscută, şi aşa acţiunea nu i s’a putută intima.
Deci Linţa Popescu prin acesta este provocată şi citată, ca în termină de ună ană şi una (ţi dela prima publicare a edictului se se presenteze înaintea torului matr. delegată de I instanţă ală Reghinului săsescă, alt-cum se va da cursă liberă procesului inteutată şi incta va fi suplinită prin cura-toră ad actum.
Presidiulu forului matr. delegaţii gr. cat. de 1 instanţă atu Reghinului sâsescu.
Reghin ă, la 6 Febr. 1888.
Basiliu Batiu,
protopopii gr. cat. şi preş. forului.
No. 1147 ex 1887.
12,3-2
EDICT0.
Ioană Curca, gr. cat. din Ho-morodă, a intentată procesă rna-trimon. contra muierei sale Maria născ. Comană, carea cu necredinţă l’a părăsită de mulţi ani, şi a căreia ubicaţiune este necunoscută.
Deci Maria I. Curca născ. Comană gr. cat. din Homorodă prin acestă Edictă se citeză şi provocă, ca în termină de unu ană, dela prima publicare, se se presenteze la presidiulă forului matrimonială gr. cat. de I instanţă a Vicariatului Făgăraşului, spre a fi confrontată cu bărbatulă seu şi a răspunde la acţiune, că la din contră, procesului i se va da cursă liberă şi densa va fi înlocuită prin ună cura-toră ad actum.
Făgăraş ă, 28 Dec. 1887.
Alesandr# Mica,
Vicai'tt foran. şi preşedintele forului matrim. gr. cat. de I instanţă.
Institutu. de creditu şi de economii
FILIALA BRAŞOYtJ.
Primesce depuneri spre fructificare şi plătesce pentru ele
amesurată timpului de abc|icere, darea de venită de 10°/0 şi
5, 4 seu 3V2 % interese;
cumpără şi vinde scrisuri fonciare de ale .,Albinei“ după cursulă cjilei, pe care totodată le recomandă p. t. publicului ca cea mai sigură si avantagiosă hârtiă pentru plasarea de capitale;
escompteză cambii cu celă puţină două subscrieri după calitatea loru cu interese de 6 V2—8% 5
escompteză cambii cu numai o subscriere decă acelea suntă asigurate prin hipoteca cu 7°/0 interese;
acordă credite de contă curentă cu 6V2% interese; acordă împrumuturi pe mărfuri car! au o valoi e stabilă şi nu suntă supuse stricărei pe lângă interese dela 6 ’/2—8% după suma împrumutului;
acordă împrumuturi pe tote efectele cotate la bursa din Budapesta, Viena şi Bucurescî, până la 85°/0 a cursului loră pe lângă interese pe 6 72 %;
cumpără şi vinde după cursulă filei monete; primesce în comisiune cumpărarea şi vinderea de ori-ce hârtii de valore pe lângă cele mai ieftine condiţiunî;
închiriază pe teritoriulă ce-lă posede lângă gara Braşovă, şi care e prin şine în legătură nemijlocită cu gara însăşi, a-
tâtă locuri libere pentru depositarea de marfă câtă şi cabine în magazinele sale seu magazine întregi, si primesce şi cantităţi mai mici de mărfuri spre depositare în magazinele sale.
Desluşiri detailate se potă lua la cassa filialei şi la bărbaţii de încredere ai acesteia.
Oarele de cassă suntă în fiă-care cji dela 9—12 a. m. şi dela 3—5 p. m.
Localulii „Filialei44 este în Braşovă, piaţă Nr. 90, etagiulu I.
INCHEIAREA SOCOTELELOEtJ
institutului de credită şi de economii „ARIEŞANA44 societate pe acţiuni Î11 Turda pe timpultt dela în-cepntulfl activităţii sale, adecă dela 29 Iulie 1887 pănă la ultima di a aceluiaşi anii.
Active.
COHTOff BILANŢULUI.
Pasive.
’ Cassa în numerariu		1848	42		Capitală socială intrată		33,893		
Cambie		18,330	99	t	Depuneri spre fructificare		22,132	42
împrumuturi hipotecare		35,899	—		Interese -anticipate pe 1888 		1165	11
împrumuturi pe obligaţiuni cu cavenţî . .	2410	—		Profită curată	 ...	1779	33
Mobilariu	365.30						
* ' după amortisarea de 10°/0. . . 36.53	328	77				
* Anticipaţium ...:.,		46	—				
Transitorii		106	68				
	' 58,069	76			58,969	86
					.1	
Psfaii.
COUmtJ PROFITULUI ŞI AL PERDERILORU.
Venituri.
•1 Interese de depuneri spre fructificare. . .	331	39		Interese :			
Interese de rescomptă		210	16		dela cambiele de bancă ....	1004.95	.	
Chirie				193	32		dela împrumuturi hipotecare	897.03		•
Amortisare: 10°/0 din mobilariu ....	36	53		dela împrumută pe obligaţiuni. .	78.99		'
Salare			181	74		dela ^depuneri la bănci		144.15		
Spesse		'345	70		dela amende de întâixţiare . . .	51.76	2176	88
Dare 10% după interesele capitalisate . .	36	82		Provisiunl (competinţa de scrisă)..	.	950	36
Porto		40 1779	33		* Spese de fundare .	.	27	75
X I Ullt'U CUI citii. •••*••••••	3154	99				3154	99
Turda, 31 Decemvrie 1887. 1				1			
D. St Ştuluţă m. p.,	Membrii direcţiunei:
directorii eseeutivu. Dr, Raţia, m. p., Anania Moldovanu, m. p., losifu Chioreanu, m. p.,
*	a*	n îf 1 ■	v
Silvestru Moldovanu, m. p.
comptabilu.
Simeonu P. Moldovanu, m. p.
Hubsemnatulă comitetă amă esaminatu bilanţulă presentu, precum şi contulă profitului şi ală perderiloră şi confrontându-le cu registrele principale şi secundare ale institutului le-amă aflată în consonanţă cu acelea şi întru tote esactu deduse.
Turda, 20 Ianuarie 1888.	A...----------------------
Nicolae F. Negruţu m. p.
Comitetulă de revisiune:
Petru Reşca m. p.,	Grigorie Popii m. p.,
lelinek Henricb m. p.
Tipografia A. MUREŞIÂNU, Braşovă.