Piiiaetiuiiea, Aiiminisiratiucea . Tipografia; BRAŞOVU, piaţa mare Nr. 22. Scrisori nefrancate nn se pri-inesciî, -Manuscripte nu se re-trimitVi! Birourile fie amintim: Braşovu, piaţa mare Nr. 22. Inserate maiprimeseu în Viena: Undot/ Mossc. IiMisenstei.il. d- 1 ’oyler (Ottodlaas), lleinrtch Seinitel:. Alo îs Hnrndl.:V.IMltes, A.Oppd/k, .1. Ihm-iieberg; în Budapesta : .1. V. (lold-bert/tr, Anton Mesei, Kchstei» Hernat: în Frankfurt: ii. L. Ihmbc: în Ham-burp: .i. Stefucr. Preţnlu inserţiunilorn : o seria garmondu pe o colon» ti cr. şi 30 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarii» şi învoielă. Reclame po pagina, IlI-a o seria IO cr. v. a. seu .‘!0 bani. ĂlTULtr LI. „Gazeta11 iese în fie-care di. Afionemente pentru Austro-Unsa ria Pe mm unu 12 fl., pe şese luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Pentru România şi străinătate; Pe unu anu 40 frânei, pe şese luni 20 franci, pe trei luni 10 franci. Se p r enumeră la tute oiî-ciele poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori. Abonament mi penim Braşov îi: la adm in is tr aţiun e, piaţa mare Nr. 22, etagiuiu 1. : pe tinuanu 10 fl.. pe şese luni 5 fl.. pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusulu în casă: Pe unu anu 12 fl., pe şese luni 6 11., pe trei luni 3 fl. Unu esemplaru 5 cr. v. a. seu 15 bani. Atâtu abonamentele câtu şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. Nr. 23. Braşov!, Luni, Marţi, 2 (14) Februarie 1888. Din causa sfintei sărbători «le mâne ..T nt emit inar ca Domnului**, (liarulu nostru nu va apără pene Mercuvi sera. Jilel de 50 de ani alft „GAZETEI TRANSILVANIEI1*. livii mare, Ianuarie 1888. Sten a (lela resaritu a condusu pe Magi la Mesia (lin Vifleimu. Steua clela Braşovul „Gazeta Transilvanii'/* a foştii câleuza Românismului în timpu de 50 ani. De aceea cu bucuria mare o salutămu la jubileidu ei de .50 ani. Fie ca ,.Gazeta Transilvaniei* s6 ne lie luceaferulfi conducetoriu încă în mulţi, mulţi... ani, eondu-cendu-ne la; libertate. egalitate si fraţi etate! losifd Baiu, parodia gr. e. lero-nimu Slavoca, capelan, Ioane I. Con-stanţiu învăţătorii, loanu Tivadaru, învăţătorii conf. Braşovu, 1 Februarie 1888. Pre când foile naţionale săsesc! se disputau asupra înţelesului vorbirei deputatului Molizi, care a (]isu, că în împrejurările de faţa pentru Saşii din Ardealul ar li pote mai oportună a se alătura la partida guvernului, se petrecu în clubului tiszaistu din Pesta o înfocată disensiune, care nu numai că, earacteriseză adevăratele tendinţe ale partidei dela putere faţă cu Saşii, der servesce şi ca ilustraţiume nemerită la vorbirea lui Meltzl. S’a ridicată adecă în sînulu clubului unu lu din cei mai de frunte deputat! tiszaişti, luliu Hor-vath, şi a trasă la răspundere pe actualulu ministru de justiţia Fa-binvi, din causă că acesta la numiri de funcţionar! în resortulu justiţiei ar ti preferită persone de acele, car! nu oferă destule garanţii că vom li credinciose „ideei de stătu”, ar li numitu la posturi însemnate ca judecător! o grămadă de Saşi şi Români, şi n’ar li luată în consideraţiă pe acei Ungur!, car! i-au fostă recomandat! şi au fostă protegiaţî de (Mitră deputaţii tiszaişti. Ministrului de justiţia, care e luterană şi Sasă de origine, a mai trebuită se-şî audă imputarea, că elfi părţinesce mai multă pe luteran! la numiri în funcţiuni şi că fâvoriseză pe acei judecător!, car! au servită sub absolutism ulu nem-ţescă şi au fostă cei mai credincios! sistemului lui Bacii. Ministrulu Fabinyi a stată unu momentul ea înmărmurită în faţa acestoru neaşteptate aeusări, s’a apărată apoi, cum a putută, arătând ă că elă a avută în vedere numai interesele justiţiei, că de aceea a trebuită se ia în consideraţiă la numiri anii de serviciu, căci decă ar deschide calea pro-teeţiunei şi ar preferi pe nisce tineri cu câţi-va an! de serviciu u-uorfu om en! meritaţi s’ar demoralisa justiţia. De aceea nici n’a putută ţine contă întotdeuna de recomandaţi uni ie deputaţiloră. In fine a supusă acesta procedere a sa a-preţiări i part) du 1 ui. Acostă răspunsă n’a mulţumită nicidecum pe tiszaiştî, cari se sem-ţescu torte ofensaţi din causă că ministrulă Fabinyi le dispută îndreptăţirea de a se amesteca în resortulă lui, făcendă să se nu-mescă în posturile vacante de judecător! protegiaţii lorii. Ministrulu preşedinte Tisza, văcţendă amărăciunea ce a cuprinsă pe mamelucii săi, a aliată de bine a le sprijini pofta de ingerinţă şi de protec-ţiune, declarând ă că acesta ingerinţă nu este neîntemeiată, deo-rece în cele mai multe caşuri deputaţii sunt „cei mai competenţi informatori ai miniştrilorău. Aşader partida guvernului împreună cu şefulu ei îşî alegă pe faţă protecţmnea şi nepotismtdu ca directivă , ear de altă parte proclamă intoleranţa ca principiu conducătoră în administrarea statului. Căci ce este pretensiunea de a înlătura şi nedreptăţi pe unii funcţiunari, deşi sunt harnici şi au mulţi an! de serviciu, numai pentru că nu li se pară destulă de şoviniştî deputaţiloră din partida guvernului, ce este acesta nedreptă pretensiune alta, decâtă cea mai crudă intoleranţă ? Şi ca se ne folosimă, spre carac-terisarea acestui faptă regretabilă, chiar de cuvintele unei foi maghiare, vom cita aici ceea ce scrie oposiţionalulă „Ellenzek44 despre pornirile mai nouă guvernamentale : „Este de totă întristătorii,44 scrie numita, foia, „că în parlamentului constituţională alu Ungariei se află o partidă, care proclamă pe faţă demoralisarea politică, şi voiesce să constrângă pe guvernă, ca însuşi se se facă sluga unui spirită şi a unei direcţiuni, care eimnciă, că numai acela să ’şl potă câştiga pane, pe care nu meritele şi aptitudinele sale personale îlă ajută, ci protecţiuneau. Tristă şi durerosu lucru în a-devără, că amă ajunsă aşa departe sub „înţ.elepta“ ocârmuire a d-lui Tisza, încâtă, cum adauge aceiaşi foia, „meritulă şi capacitatea numai atunci se potă valora, decă se tocmescă cu precupeţele politice, şi decă vrendă se ajungă la ceva, iiciteză pe contulă con-seiinţei loră pecătose.“ Der puţină ne pote linişti împrejurarea, că se găsesc fi foi opo-sifionale unguresc!, cari, în ceea ce privesce combaterea sistemului de protecţiime, se alătură la părerile actualului ministru de justiţia. Căci ce folosii că acele foi se ridică contra ingerinţei deputaţiloră tiszaiştî în administraţiune când de altă parte deschidă porţile protecţiunei prin aceea, că admită pretensiunea, ca se se nu-mescă în funcţiuni numai persone, contra cărora nu pote ti nici o îndoielă din punctă de vedere ală fidelităţii loră cătră „idea de statfr ‘ ? Amu vrea se scimă, care tunc-ţiouară sasă or! română nu va fi numărată între cei îndoielnic!, pe câtă timpă nu-şî va renega sem-ţulă seu naţională? Decă der i se va preferi nnă Ungnră neoşii ori şovinistu nu este acesta cea mri condamnabilă protecţiune ? Se trecemă înse la faptele ministrului de justiţia Fabinyi. Probabilă că sub conducerea sa au ajunsă câţiva Saşî în posturi mai înalte de judecători. Pote că s’a strecurată şi vr’unu Română, în puterea meriteloră sale. Der imputarea, că sub densulă au fostă înaintaţi „o grămadă de judecători valahi este cel mai sfruntată neadeveră. Amă vrea se scimă cine suntă acei mulţi „valahi44, pe cari i-a preferită d-lă Fabinyi şoviniştiloră de pur sang? Din contră suntemă informaţi, că d-lă Fabinyi a preferită Unguri tineri şi neesperţî cu câte 5 ani de serviciu, unoră funcţionari români cu câte 10 ani şi mai bine de serviciu, ba au fostă caşuri, că Românii, cari au concurată, nici n’au fostă puşi în can-didaţiă. Reu informată este d-lfi luliu Horvath, decă crede ca Românii suntă protegiaţî de cătră ministru Fabinyi. Ei n’au fostă protegiaţî de nici nnă ministru de justiţia ungurescu. Dovadă este chiar numerulă cu totulă neînsemnată ală judecătorilor fi români, cari se mai susţină numai prin diliginţa loră de ferft şi prin capacitatea loră. Şi decă puţinii Sas! şi Români, cari s’au strecurată ca prin urechile acului printre legionele de funcţionari unguri, apt! şi neapţi, le stau în cale ac|I şoviniştiloră dela putere, atunci, credem ă, că e timpulă, ca oportuniştii din sînulu naţionali taţilor ă nemaghiare se se desmetecescă odată şi se nu mai îmbete lumea cu apă rece, cum vrea se facă deputatulă sasă Meltzl. Vorbirea Prinţului Bismark în parlanientiilîî germanii. (Fine). Proieetulu va spori considerabila puterea armatei nostre. Eltt ne dă una sporii de trupe capabile de a purta arme şi pe caii noi le putemfi lăsa acasă; a-vendfu înse trebuinţă de ele, trebue se le ecliipămfi .şi cu arme bune. Imt a-ducU aminte de carabinele pe cari le-a furnisatU Anglia la 1813 pentru mib’-ţienii noştri şi cu cari făcusemU şi eu instrucţiune ea venătoră. Nu erau de nici o trebă; avendU înse arme bune, acestea garau teză tottt atâtul de multa siguranţa şi pacea şi valoreză totU atâtu de multa ca şi când ar f aliată cu noi o a patra putere mare care dispune de 700,000 soldaţi, celui mai mare nu-meru ce se pomenea. (Bravo). Acesta de asemenea va linişti nervosa nostră opiniune publică, şi va calma încâtva bursa şi pressa nostră. Din momentului în care proiectului va deveni lege vomU dispune de omeni şi. armele de asemenea nu vom lipsi, der trebue se ne procu-rămuu alte mai bune. Decă vomu forma o armată din cei mai buni omeni pe cari îi avenul, din părinţi de familia în verstă de peste 30 ani, apoi trebue se avemu pentru ei si cele mai bune arme. (Aprobări.) Nu trebue se’i armămU cu de acele, (“ari pentru tinerele trupe de liniă suntU destula de bune, der bărbaţii sdravenî, cari suntă părinţi de familia, despre a cărora conduită ne aduc etnii bine aminte când ocupaseră podului dela Versailles, trebue se aibă pe umerile loră cele mai bune arme. (Aprobări.) Decă odată se va întempla sd fimu atacaţi din doue părţi, putemfi pune la fiăcare din graniţa nostră câte unui mi-lionă de soldaţi, mai remânendu-ne şi o reservă de o jumătate seu unu milionul întregii. S’ar pute elice că urmarea va fi, că şi celelalte ţări îşî vorul înmulţi trupele. Acesta nu o potă.... căci de multul ele şi-au atinsă maximului ţifre-loră. Noi amu renunţată dela 1867 la sporiri fiindtt că credeamă că în. fede-raţiunea de Nordă vomă pute trăi mai uşoră. Vecinii noştri ne-au ajunsă la, uumrărtt, der nu şi la calitate. Nici ună poporă din lume nu pote avea soldaţi atâtă în pace ca şi în bătaia mai buni precum noi şi cari se formeză din concediaţi cari n’au uitată instrucţia, aici nu ne pote întrece nici ună poporul în lume. (Aprobări.) Mai avemă şi [o armată întregă de oficeri şi suboficerî cari suntă de ajunsă să comande imensa nostră armată. Nici în acestă privinţă nu ne pote nimeni întrece (aplause), căci pentru reali sarea unei asemenea armate se cere o forte mare întindere a obligă-mentului militară, care numai în Grer-mania există şi unde de asemenea se califică cei mai buni oficeri şi suboficerî spre a pute conduce pe soldaţi. Şi şi acea cultură, ce se recere, spre a face capabilă pe ună oficeri! seu suboficeră de a comanda, conformă pretensiunei, ce-o face soldatulă superiorului său, se găsesce la noi în straturi mai estinse, ca în vre-o altă ţeră. Noi avemă ună ele-mentă mai mare de oficeri si suboficerî ca alte ţări. De aceea tocmai întărirea pe care o realiseză proiectulă este mij-loculă care ne reţine de a întreprinde ună răsboiu ofensivă. Decă v’aşl şi spune că suntemă considerabilă ameninţaţi din partea Franciei şi a Rusiei, că pentru a nu fi înfrânţi trebue să începemă imediată acţiunea, şi decă m’aşl presenta parlamentului cu cerere de ună credită de ună miliardă în scopulă unui resbelă ofensivă cu vecinii , noştri şi rl-vdstră aţi ave încredere în mine, ceea ce speră că nu veţi avea-o (ilaritate), chiar şi în acestă casă resboiulă ar trebui si fie aprobaţii de t4tă naţiunea (Bravo), ca se fie condusă totă cu aceeaşi însufleţire ca şi la 18T0. ( Bravo . Ar fi însă forte greu de a face statele confederate şi poporale loră se înţeleagă necesitatea unui asemenea resboiu ofensivă. Rusia de astărjî s’ar indigna, Fran-cia ar sta ţepănă sub arme şi tote elementele neponderabile în caşul unui resboiu ofensivul ală nostru ar ţine cu inimicii noştri. Cu totulă alt-felă va sta lucrului în casulă când noi amă fi cei a-tacaţl. Dela Mcmelii şi pană ta Bodmsee, G-ermania întreagă ar sări ea, o mină de prafu de puşcă şi înarmată pănă în gâ,tă ar primi ataculă inimicului cu proverbiala furt ir e teutonică (furor teutonieusj (Bravo). Opiniunea publică a .Rusiei a arătata uşa unui amicii puternicii şi credincioşii. Nn ne îmbulsimit, nc-amu încercaţii se res-tabilimă vechile rclaţiuni, der nu alcrgănm după nimeni. (Bravoi. Respectulă pentru tractate în totd’a-una famă dovedită faţă cu Rusia şi în cestiunea Bulgariei e incontestabilă că amă stată pe terenului croită de congresulă din Berlină. Toţi eramu atunci de părere, ca, se dămii Rusiei influenţa re ’i-sc revine in Bulgaria. Nr. 23 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888. După ce la tronulă Bulgariei a foştii proclamată o rudeniă de aprope a Cassei imperiale ruseşcî, nimeni nu putea presupune că acela n’ar fi unii sincerii ade-rinte ală politicei ruseşcî. Prin lovitura de stătu în Bulgaria s’a născuţii o stare de lucruri care în teoria putea să atingă drepturile Rusiei câştigate la congresulu dela Berlina. Decă Rusia s’ar încerca pe cale diplomatică să îndemne pe Sultanulă la o intervenire, s’ar bucura de perfectulu nostru sprijină. Bulgaria, acestă ţerişoră între Dunăre şi Balcani, în genere nu e ună obiectă care sg merite ca Europa înce-pândă dela Neva pănă Pirenei, dela marea Nordică şi pănă la Volga se se a-runce într’ună răsboiu, după a cărui terminare abia s’ar putea şei pentru ce s’a bătută. (Ilaritate, aplause!) Ameninţările cjiareloră rusesc! nu ne potă face ca se nu sprij inimă unu eventuală demersu alu Rusiei pe cale diplomatică pentru redobândirea influenţei sale în Bulgaria, căci şi pănă acumă ne-amă silită să împlinimă dorinţele confidenţiale ale Rusiei, cari a-veau aceeaşi ţintă, şi acestă a nostră stăruinţă presa rusă se încercă să o înfăţişeze ca celă mai mare actă de duşmănia ală guvernului Germaniei faţă cu Rusia. Invitându-ne oficială ca să o sprijinimă în stăruinţa ei pe lângă Sultanulă pentru restabilirea situaţiunei creată de Con-gresu în Bulgaria, fără pregetă amu da urmare invitărei, de ore-ce interesele comune monarcliice pentru regularea rela-ţiuniloră în Europa ne leagă cu impe-riulă vecină ală cărui monarehă înţelege pe deplină şi îndeplinesce acestă problemă, lucrândă numai după cum ceră interesele marelui său imperiu şi ale lo-cuitoriloră săi în numără de o sută de milione. De aceea numai pentru casulu unei necesităţi ceremu acăstâ sporire a armatei. Decă acelă casă nu se va ivi e cu atâtă mai bine. Noi ne încercâmă să’lă evi-tămă. Stăruinţa nostră însă pănă la ună punctă ore-care e îngreunată prin ames-teculă şi ameninţările din afară. Ml-aşu permite se ndrcse.su o rugare străinătăţii, ca să lase la o parte ameninţările, căci şi aşa măi folosescu nimicu. Nu ne tememă de resultatulă unui răsboiu. Credemă cu tăriă în victoria nostră şi în causa nostră dreaptă, ca şi orî-ce sublocotenentă din străinătate, care se însufleţesce la ună paliară de şampaniă ; der tocmai pentru că suntemă conscii de puterea nostră lăsămă în mâna Provedinţei să hotărască, decă nu cumva vomă fi scutiţi în-tr’aceea de necesitatea de a ne bate. Focală trebue să fia pusă de cine-va, noi nu lu punemă. Nici puterea nostră, nici aliaţii noştri nu ne voră pute împedeca ca să nu stăruimă pentru menţinerea păcei. Neapărată pe noi ne supără multă insultele şi ameninţările pressei străine, der cu tote aceste vomă căuta să păstrămă pacea, anume cu Rusia. In câtă pentru Franci a, aplicarea pe care o are acestă vecină pentru spio-nagiu nu va pute provoca ună resbelă. Acele suntă fleacuri despre cari se chee că celă mai inţeleptă trebue se cedeze (ilaritate). Ameninţările, negreşită nu a-celea din partea guvemeloră. ci acelea din partea pressei, sunt câtă se pote de stupide (ilaritate). Mai bine ar face să ne înlesnească lucrulă. Suntemă forte accesibili pentru bunăvoinţă der pentru a-meninţărl câtuşi de puţină (bravo). Noi Germanii ne tememă numai de Dumnedeu şi de nimeni altulă în acestă lume. Suntemă veseli de a ave amici şi iubimă pretenia; cine ne ameninţă însă acela se va convinge, că amorea de patriă, care inspiră curajulă la luptă şi care la 1813 a chemată sub drapelă naţiunea întreagă a micei şi slabei Prusii de atunci, astăcjî a devenită ună bună comună ală Ger-maniloră, în câtă fie-care soldată va merge cu firma credinţă în inimă, că Dumnedeu e cu noi (aplause îndelungă repeţite). Concentrări rusesci. Din Varşovia se scrie cătră „Pol. Korr.w, că în Pinczow, gu-vemămentnlu Kielce, şi în împre-jurimele de acolo administraţiunea militară rusă a luatu în timpulu din urmă măsuri pentru încvarti-rare de cai şi ămenî. Aceste măsuri se esplică într’acolo, ca s’a luatu în perspectivă concentrarea unui mare numără de cavaleriă în acele părţi. In cercurile militare din Varşovia se vorbesce deja cu totă hotărîrea, că în adeverii în celă mai apropiată timpă se voră aşe4a la Pinczow patru regimente de cavaleriă circasiană. Unu respunsu indirectă lui Bismark. In şedinţa dela 11 Februarie n. a camerei franceze, Episcopulă Freppel vorbindă despre politica colonială care, c[ise elu. face parte din politica tradiţională a Fran-ciei încă din timpulă lui Richelieu, observă între altele, făcendă alu-siune la vorbele lui Bismark, „că Germania numai de Dumnecjeu se teme :* Deopotrivă departe de orî-ce micime de sufletă şi de ori ce lâudâroşiâ, Franeia e stăpână pe sine. Şi Franeia se teme de Dumnedeu. der nu ca acei farisei, cari se socotescă pe ei mai buni decâtă toţi ceilalţi şi facă paradă cu simţămintele lord religiose. Franeia se teme de Dumnecjeu şi nutresce încrederea, că Dumne-cjeii va fi în viitoră cu ea. (Aplause.) SOIRILE R] LEI. Ministru-preşedinte Tisza a declarată în dieta ungurescă. cu ocasiunea desbaterei asupra bugetului ministerului de finanţe, că la începutulă viitorei sesiuni parlamentare va presenta proiectulă de lege privitorii la răscumpărarea rega-lieloră. * •Jfi % Printr’o ordinaţiune a ministrului de honvedl, s’a concesă favor ea de a pute fi voluntari pe unu ană abiturienţi-loră scolei de industriă de artă din Pesta, scolei modelă de desemnă şi scolei pentru formarea profesoriloră de desemnă. Acelaşi ministru a ordonată ca la certificatele de liberare din armată (op-şite) să se alăture pe viitoră ună cupon care să instrueze pe respectivi asupra îndatoririlor lor ca glotaşî şi care să conţină numerii aniloră, pănă la care în casă de mobilisare are să se presinte sub arme după reşedinţa respectivei comande c. r. a cercului de intregire ori de glote. Din causa acestei ordinaţiunl s’a întâr-diată şi estradarea certificateloră (opşi-teloră.) * * * In BucurescI a murită unulă din cei mai mari binefăcători ai obştei, anume Iancu Fătulu în verstă de 66 de ani. Bună patriotă şi devotată binelui comună; elă a muncită o vieţă întregă pentru a alina suferinţele şi a veni în ajutorulă propăşirei naţionale. La morte, ca şi în vieţă, ultima’i gândire fu îndreptată totă binelui obştescă. Elă lăsa o avere însemnată de peste 30 de mii de galbeni Academiei române, şi 20 mii lei scolei pentru învăţătura poporului română. Fiiu din poporă, fiiidă unui preotă din Bărladă, pentru poporă s’a devotată în vieţă, la poporă s’a gândit si când şî-a dată ultima respiraţiune. * ❖ sf: Dela 1 Februarie n.. productele şi fabricatele ungare se esportă în Serbia cu taxe forte moderate. In casă când esportatorii ară ave deosebite dorinţe în privinţa staţiuniloră de cale ferată ce-i intereseză şi care eventuală în tarifă n’au fostă considerate din destulă, suntă invitaţi a aduce acesta câtă mai curendă la cunoscinţa camerei de c,o-merţă şi industriă din Braşovă. î*î * * In Slîmnicu, comitatulă Sibiiului, a începută comassarea. La 3 şi 4 Februarie n. a fostă alegerea unui ingineră dintre cei cinci cari concuraseră să facă comasarea. Preţurile cerute de ei variau între 1 fi. 40 cr. şi între 1 fi. 80 cr. de jugeră. Atâtă Românii câtă şi Saşii au formată în precjilele alegerei diferite partide. In fine Românii toţi şi-au dată voturile pentru inginerulă Tilea din Smigă er Saşii toţi pentru în-ginerulă Roth din Mediaşă. Findcă alegerea inginerului nu s’a făcută prin a-clamaţiune, se aşteptă ca să decidă în acestă privinţa tribuna lulă. * * * Prin ţinutulă trecător ei Vulcanii FOILETONUL# „GAZ. TRANS.« (8) MEMORIILE LUI GARIBALDI. (Juneţea. — Aventuri americane. — Luptele din 1848 si 1849.) Cu tote că Garibaldi a fostă neglesă şi neluată în semă după vredniciă, elă îşi câştiga la apărarea Romei cea mai mare gloriă. In 30 Aprilie bătu pe Fran-cesî înaintea portei San Pancrazio. în Maiu pe Neapolitanî la Palestrina şi Yel-letri. După, a doua ciocnire voi Garibaldi să năvălesc» pe teritoriulă neapo-litană, pentru ca să aţîţe populaţiunea la o răscolă. Elă crede, că printr’acesta s’ar fi schimbată sortea Romei, ba că chiar după căderea cetăţii s’ar fi putută continua răsboiulă cu succesă, şi elă tim-breză, ca cea mai grea greşală a lui Maz-zini, faptulă, că l’a rechemată cu trupele sale la Roma. Aci nu mai putu aduce elă nici ună folosă. Generalulă Oudinot rupsese într’ună modă laşă armistiţiulă, care espira abia la 4 Iunie, şi în noptea de 2 spre 3 ocupă printr’ună atacă po-siţiunea favorabilă din Quattro Venti (Vila Corsini), oare, cu totă consiliulă espresă ală lui Garibaldi şi ală lui Avez-zana, nu se fortificase, piua următore întregă încercară apărătorii a relua înălţimea, care, fiind cheia oraşului: era decisivă. Despreţuindă mortea, porniră înainte la atacă unulă după altulă : legiunea italiană, Bersaglieri ’lui Manara. şi la urmă regimentulă „Unione“, înflăcăraţi în personă de Garibaldi, luptândă din zorile cjilei şi pănă noptea. Ei năvăliră de repeţite ori pănă în edificiile vilei, unde luptară pieptă la pieptă, însă tote opintirile lorii se sfărmară de resistenţa tenace a, Francesiloră. Mai toţi oficerii coloneloră de atacă eăclură, între dânşii şi Gofiredo Marneli, Korner ală Italiei. Aceea a fostă cea mai gloriosă şi mai sângeros» cji a republicei romane.; deodată cu sorele din 2 Iunie apuse şi steua ei. Urma acum asediarea şi bombardarea regulată a oraşului, fără de nici o cruţare a tesaureloră ei de artă. Intări-turile din afară de oraşă fură repede perdute. afară de Vascello, unde Medici se apăra ca ună diavolii. Descuragiarea şi îndărătnicia cuprinseră pe soldaţi. Propunerea lui Garibaldi de a părăsi Roma cu tote trupele şi de a continua lupta în munţi, fu respinsă de Mazzini. Astfelă pănă a nu capitula oraşulă, Garibaldi se retrase pe răspunderea-i pro-priă în noptea de 3 Iulie prin Tiroli spre Terni, fără a fi supărată de Fran-cesl. 0 retragere mai tristă şi mai amă-rîtă rare-orl s’a vădută. Din cei 4000 de omeni, caii se retraseră, dispăreau pe fiă-care nopte cu sutele. Poporaţiunea dela ţeră, aţîţată de preoţime, se arăta pretutindenea forte duşmănosă, şi după ce trecuseră peste Apennini, începură a fi urmăriţi de trupe austriace, de care fugarii nu puteau scăpa, decâtă prin marşuri forţate de nopte. „Austriaciiu, scrie Garibaldi din cuvântă în cuvântă, „găseau cu puţină ostenelă conducători şi spioni, de aceea sciau totdeuna precisă unde steteamă noi; noi din contră, nu puteamu afla, nici chiar pentru ună pumnă de aură nici ună spionă, nici ună conducătorii^ Totă aceeaşi amară esperienţă o făcuse elă cu ună ană înainte în Italia nordică, acolo înse se consolase cu gân- domnesce mare frigă. Mai mulţi călători au dispărută acolo fără urmă, anume Ionă Bonţa,, G. Todorană şi N. Rădoiu, cari, după constatările oficiului vamală română, trecuseră prin vamă, der pănă adî nu s’au întorsă acasă în Vulcană. * * * Din comitatulă Turda-Arieşiu s’au estradată în luna lui Ianuarie c. 2B de paşaporte pentru liberă trecere în România. S’au incassată din dare 11,024 fl., mai multă cu 3812 fi. 99 cr. ca în anulă trecută. Nu trebue însă să se uite, că restanţa de dare a locuitorilorii din acestă comitată face 291,885 fl. 10 cr. Ll-o fi lăsândă gura, apă esecuto-riloră. * * * In dilele trecute fii atacată în Clu-şiu ună tîneră farmacistă, care se întorcea dela o petrecere. Necunoscuţii făptuitori l’au rănită greu cu cuţite şi eu săbii, aşa. că farmacistulă zace bolnavă în pată. Multe se mai întemplă în reşedinţa Kulturegyletului. ❖ * * Vinerea trecută s’a sinucisă în Me-diaşu ună tînără institutorii dela scola de stată, anume Otto Fikker. Motivulă sinuciderei este, precum se vede dintr’o scrisore lăsată în urmă’i, raporturi familiare nefavorabile. * * In decuriidă anului trecută Cluşiulu a avută 1001 industriaşi şi 370 de comercianţi, cari plătescă dare. Darea de venită a celoră dintâiă a fostă 17,508 fl. 71 cr., er a celoră din urmă 10,484 fl. 2 cr. In sensulă legei electorale au dreptulă de alegere 453 industriaşi şi 132 comercianţi. * ❖ * Advocatulă din Braşovă Dr. Franz Kabdcbo e numită notară publică r. în Făgăraşă. & ❖ * Societatea tineriloră industriaşi din Cluşiu are 170 de membri, fiăcare membru plătesce o tacsă de 30 er. pe lună şi în preţulă acestei taxe : are dreptă a se folosi de biblioteca comună a societăţii, pote conta în casă de boia pe un ajutoră de 70 cr. pe di dată din partea societăţii, er în casă de morte i-se suportă membrului răposată spesele îmor-mentărei. Alegerea de deputatu în Caransebeşu. Actulă de mare importanţă ală alegerii de deputată dietală s’a săvârşită în 8 Februarie st. n. spre cea mai deplină mulţămire sufletescă a tuturoră Ro-mâniloră binesemţitorî. Cu săvârşirea lui, starea nostră, în continuu agitată dela notificările date preşedintelui dietei de d-lă generală Trai ană Doda. a luată ună sfârşită ne mai pomenită. dulă, că astfelă se purtau supuşii aus-triacl. Acum îi lipsea şi acestă consolare. Totă mai mulţi omeni. între cari chiar si oficerî, fugeau dela elă; se respândeau prin ţeră, răpindă şi făcendă felă de felă de fapte ruşinose. Elă puse de împuşcă pe vre-o câţiva, „der ce folosă, deorece cei mai mulţi rămâneau nepedepsiţi". Ajungendă în San Marino, scrise pe trepta unei scări dela o biserică ulti-mulă seu ordină de [di, prin care desfiinţa restulă armatei sale. Elă suna astfelă : „Soldaţi, ve deslegă de datoria de a, me urma. Reîntorce-vă-ţl la eăminulă vostru, der gândiţi-ve, că Italia nu pote rămâne în sclăviă şi ruşinew. Doue sute de credincioşi nu voiră se-lă părăsescă. Cu aceştia năvăli elă peste Cesenatieo, pentru ca să se îmbarce de acolo pentru Veneţia. Insă flota austriacă îi curma calea si îlă sili din nou a debarca. Când păşi pe ţermă, purta pe braţe o fiinţă, care se lupta cu mortea; era credinciosa Anita, care cu tote că era, împovărată, făcuse întregă retragere călare, şi trebuia să mai facă încă ună lungă drumă pănă în ţinutulă Nr. 23 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888. De săptămâni să lucra cu puteri încordate, ca venindi diua unei alegeri nouă se dămi dovadă lumii, că noi sun-temi omeni, cari ţinemi la enunciaţiunile date de conducătorul^ nostru şi că pu-temi, când voesce aceşti conducători, să snportămi frigă şi fome, numai să nu dămă votă de neîncredere acelui bărbaţi, care este întruparea tuturori aspi-raţiuniloru nostre legitime, care a făcuţi ca causa nostră să fiă causa sa propria. Câţi de adânci pătrunşi este poporali de sentimentele nobile de alipire şi dragoste cătră conducătoruli binevoitori şi înţelepţi şi câţi de copţi se arată în judecarea intereselori sale a dovediţi din nou cu ocasiunea alegerii acesteia. Din depărtări de 2—3 cjile au veniţi pe joşi bătrâni de 70—80 de ani ca să stee la comanda generalului lori iubiţi, deşi geruli (21° C) părea că vrea să ne sleiască sângele’n vine. Era imposantă priveliştea, când mai bine de 4000 alegători porniră dela lo-culi de adunare (poduli de lemni) şi se îndreptară spre locuinţa [d-lui generali ca din însăşi gura lui să audă numele aceluia, pe care-li află demni ca să-i încredinţeze continuarea luptei pe calea creată de densuli. Ajunşi aci, strigătele de „Să trăiescâ cl-lu generală Traianu Dodai:, care dela plecare în continuu resunau, nu erau să se mai sferşescă la ivirea în ferestră a d-lui generali. Spunendi alegătorilori cum în virtutea legilori esistente densuli nu mai pote fi aleşi, recomandă de deputată pe părintele Mih. Popovicî protopopuli Orşovei. La rostirea numelui acestui bărbaţi înţelepţi, moderată şi statornici, mulţimea a eruptă în strigări de „Să trăiescâ depntatulu nostru d-lu Mih. Po-povici, prota Orşovei“. La 8 ore toţi alegătorii se aflau înaintea magistratului. După câteva minute preşedintele comisiunii prin o cuvântare potrivită deschide actuli de alegere publicândi că numai uni candidată este pusă şi că, decă în o l/2 de oră nu se va mai pune altuli, acela se va proclama de deputată alesă aii cercului electorali aii Caransebeşului. Pe mine şi pe mulţi alţi nl-a surprinsă curagiuli convingerii d-lui preşedinte Hedwig Bosz, care nu s’a sfiită a spune, că măsuri poliţiane n’a luată fiindcă sciă, că poporali severineani e mai pre susi de tote uni popori de ordine şi a dată espresiune speranţei, că continuândi noi a fi astfelă vori „răsări şi pentru noi timpuri mai bune“. După proclamarea deputatului Mih. Popovicî alegătorii au mersi la crucea din piaţa mare, unde venindi dl. deputată şl-a desvoltati programa intre a-probările generale ale alegătorilori. însoţită apoi de alegătorii sei s’a reîntorsi la cuartiri la comunitatea de avere. Aci le mulţămi şi s’a retrasă. dela Comachio, der greutăţile o snpu-seseră. Când fii adusă în casa colonelului Nirto Bonnet, care îi alergase în ajutori, îşi dădu ultima respiraţiune. Garibaldi plânse multă şi fierbinte lângă cadavrală ei, der trebui se plece decă nu voia să fiă împuşcată de Austriac!, ca şi Cice-ruacchio şi capelanuli său militari, Ugo Bassi, cari fuseseră prinşi într’a-ceeaşl oră şi chiar în apropiere. De acum începii, fiindu-i necontenită vieţa în peliculă, o călătoriă plină de greutăţi prin Italia. Amici credincioşi şi partisanl, cari se înţelegeau prin semne secrete, mijlociau urgisitului trecerea dela uni oraşă la altuli. Bonnet, Pater Giovanni Verita în Modigliana şi advocatuli Martini în Prato luară partea cea mai mare la scăparea lui Garibaldi şi Italia le pote fi în veci recunoscătore. Aceştia şi aliaţii lori îli duseră cu noroci pănă în Maremma toscană, de unde ajunse cu corabia la Chiavari. Der nici aci nu avu linişte: Generaluli Lamarmora, care, prin presenţa eroului devenită renumită, se putea teme de o nouă revoltă republicană în Geneva, puse de-li aduse acolo Poporali însă, care-şl identifică în o măsură aşa de mare interesele sale cu ale d-lui generali, erapse din nou în aclamărl la adresa d-lui generali şi nu a încetată pănă ce n’a venită să le a-dreseze cuvinte părintesc! de înbărbă-tare şi salutări celori de acasă. După acestea alegătorii s’au împrăştiată, inteliginţa însă s’a întrunită la o masă comună. In fruntea a 200 de comeseni şedea d-li deputată. Densuli ridica celi dinteiu toasti pentru ilus-truli nostru bărbaţi d-li generali Traianu Doda, apoi toasta d-li referentă consistoriali Traiani Barm pentru de-putatuli actuali şi d-li adv. Coriolani Brediceanu pentru alegători. — Au urmată apoi încă multe toaste. Târcjiu sera mai pute vede omuli câteva sute de alegători de prin comunele mai de aprope şi la toţi le pute ceti din faţă mulţămirea sufletescă. Toţi erau conscii de a fi săvârşită o faptă bună. Astfelă s’a sfîrşiti actuli alegerii de deputată în Caransebeşi. Eli pote servi de modelă. Impresiunea generală ce a produsă actuli alegerii în străinii de faţă e: că Românii sunti omeni cu minte şi mai pre susi de tote uni elementi care ţine cu firmitate la naţionalitatea şi la drepturile sale. Ţinuta din din Braşovă şi din Sighişora recunoscători. Cei din Sighişora au dată Kulturegyletului dela fiecare 100 ft. 1 fi., er cei din Braşovă au adresată aceluia o scrisăre de mul-ţămită forte cordială în limba un-gurescă. ta se f]ică i-au prinsă? Literatură. „Scota şi Familiau, foiă pentru părinţi şi învăţători; apare în Braşovi de 2 ori pe lună. Redactori: Ioană Popea şi Audreiu Bârseanu. — Nr. 18 şi 19 dela 1 (13) Ianuarie are următorali sumari: Epistole asupra crescerii adresate d-nei S. (urmare). — Scola şi sănătatea. — Calităţile învăţătorului, deDr. Petru Pi-poşi. — Lecţiunî din învăţământuli re-hgiunei în seolele primare (urmare), de Iosifi Aroni, înv. în Reşinari. — Mişcarea pământului, de M. D. Pauliani. — In anulă Domnului, de A. B. — Diverse (Cursuri din albinăriti, de G. M.; O or-dinaţiune ministerială; f Dimitrie Ion-ciovicl). , Trei muieri este numele unei anecdote poporale, scrise în versuri de Ni-colae Trimbiţoniu ; formată mici 8° de 39 pag. Editura librăriei N. I. Ciurcu în Braşovi. Preţuli 10 cr. Istoria minunatului Piticotâ de unâ COtfi CU barbă CU totfi, scrisă în versuri, formată mici 8° de 32 pag. Editura librăriei N. I. Ciurcu. Preţuli 10 cr. ......- „H AŢEGAN A“ asHociaţinne de anticipaţinne şi credită. Haţeg-ă, în 9 Febraariu 1888. Stimate Domnule Redactori! Dorinţa unui mare publici din ţinutuli Haţegului s’a realisati, statutele societăţii „Haţeganau assotiaţiune de anticipaţi-une şi credită (unguresce: „Haţe-ganau „elolegezesi es hitelegyletu,) conformi resoluţiunei tribunalului reg. ca fori comercial în Deva, dato în 27 Ianuariu 1888 Nr. 476 civ. s’au aprobată, şi firma, în conformitate cu art. de lege 37 din 1875, s’a. împrotocolati. In legătură cu acestă împrejurare de multă dorită se aduce la cunoscinţă publică, că associaţiunea şî-a începută deja. activitatea, că consiliuli administrativi ’şl va ţine şedinţele în fiecare săptămână Lunia dela 11 ore antemere- diane, eventualmente pe aceli timpi în cjiua următore, er depunerile spre fructificare şi alte plâtirf la cassă se pri-mesci în tote dilele luându-se afară Dumineca şi sărbătorile, că foile pentru publicarea afacerilori associaţiunei sunti decretate de adunarea generală constituantă ţinută la 29 Septemvre 1887, conformi punctului X din protocoluli aceleia : „Telegrafuli Români“ şi „Tribuna“ din Sibiiu, „Gazeta Transilvaniei^ din Braşovi. In fine onor. membri ai associaţiunei nostre se faci de nou atenţi la con-clusuli adunărei generale constituante, conformi căruia plătirea ratelori mai departe s’a ficsati cu începutuli din 1 Decemvre 1887 în prima fiăcărei luni, pănă lâ depurarea totală a părţilori fundamentali, şi că plătirea nepunctuosă are acea urmare, că respectivuli membru trebue, în sensuli § 18 din statute, să plătescă 8% interese de întârdiare dela diua decăderei, seu pote fi chiar eschisi din societate, în care casă plăti-rile deja făcute pică necondiţionată în favoruli fondului de reservă. Mihailu Bontescu, Ioan Tocaciu, directori. secretari. SCml TELEGRAFICE. (Serv. part. aii „Gaz. Transri) Pesta, 13 Februarie. La balulu datu erî la Curte au apăruţii 1400 de ospeţî. Balulu a eşitu splendidă. Maiestăţile loru şi părechea princiară de coronă şî-au petrecută escelentă. Roma, 13 Februarie. Scirea făiei „Montagsrevue“: Scirile ce sosescu în cercurile Curţii istorisesc& decursulu hotei prinţului de corona germană ca nespusă de seriosă şi reducă speranţele la minimum. Constantinopolă, 13 Februarie. Amhasadorulu rusă Nelidoff întreprinse pe lângă Portă paşi contra numirei lui Biasim-bey ca comisară specială pentru Bulgaria şi ameninţă, că va rupe raporturile în casă când elă ar fi trimisă acolo. Porta a renunţată la acea numire. După, scirî sosite din Filipopolă, e de aşteptată mobilisarea armatei bulgare. Bălti în Beiuşn. CaSina română din Beiuşu va arangia uni bală în sala ospătăriei opidane în 18 Februarie 1888 st. n. Preţuli de întrare: Pentru o per-sonă 1 fl. Pentru familiă după placi, începutuli la 8 ore sera. Ofertele marinimose se primesci cu mulţămită şi se vori chita pe cale 98.— 77 99.— Ruble RusescI . . . 109.— )7 110.— Discontul* .... «V*- 1 00 O ►d Cb an* Cnrsulă la bursa de Viena din 11 Februarie st. n. 1888. Renta de auru4:0/n . . .......... Renta de hârtiă 5°/0................. Imprumutulti căilori ferate ungare . . Amortisarea datoriei căilori ferate de osţu ungare (1-ma emisiune) . . . Amortisarea datoiiei căiloru ferate de oşti ungare (2-a emisiune) . . . Amortisarea datoriei căilorU ferate de oşti ungare (3-a emisiune) . . . Bonuri rurale ungare ....... Bonuri cu clasa de sortare .... Bonuri rurale Banati-Timişti , . ... Bonuri cu cl. de sortare ............ Bouuri rurale Transilvane............ Bonuri croato-slavone ............... Despăgubirea pentru dijma de vinii un- guresci ......................... Imprumutulu cu premiuli unguresc* . Dosurile pentru regularea Tisei şiSege- dinului.......................... Renta de hărtiă austriacă............ Renta de argint* austriac*........... Renta de aur* austriac*.............. Losuri din 1860 ,.................. . Acţiunile băncei austro-ungare. . . . Acţiunile băncei de credit* ungur. . . Acţiunile băncei de credit*austr.. . . Argint* —.— Galbinl împărătesei. . Napoleon- d’orl....................... Mărci 100 împ. germane................ Londra 10 Livres sterlinge........... 96.52 83.— 148.- 93.70 123.75 108.35 104.—> 103.50 108.— 103.— 103.60 103.25 119.— 122.— 77.80 79.15 108.40 133.25 864.— 271.50 26920 5.99— 10.04 62.80 126.80 Editori şi Redactori responsabili: Dr. Aurel Mureşianu. Nr. 28 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888. O 3© O o O >2 j I—( - - eg cd fl bO g A .g >s §S5sPS a ,0 g o g « ^ o © 3 © *S d © ^ >g> * 3 g -Jj S ij 'g -2 " S « g S că c$ jg ? © o «O Ph S r-lfl* » â*Ş ® S '3 ă _, ( ^ Cj cm ~ -=5 m ' o ,3 CM O J3 )0j H ^ C5 O r-H CC w O 3 O 2 2 -+3 3 3 o > ci,)ro a 5 c£ •’-' ^ Ci S $ £ 00 ® cd 23 00 S ^ 00 w ’)q OI £ T-H '2 ^ oo cts & sT-S _ C 3 v- -A ir- 9 r® ° 3 ^ ^ o S **• > | £ S.3 5 o» H S. m'C g o ,. 3 Sâ'S>3 g© c. ţ S'CQ g■&§ — V o :«^ ^ s ŞL °> P CC 0 3 cg o -P * C3 n ® * n n g cC © # 8-S a « £ 3 iilâ § )jg r£ .S ?H P ^ P p O p O 03 P -+a P >© o 02 Tg 2 *£ P O 3 3 •-&. 3 3 p . © 75 p • f—( r"1 *CC- '”* P !«—t © P O P d f4 o rQ d ■d =F* w ■ ■HI !> Pu-P co 3 p 2 *g © Pu ÎM ’o *P ? fi i-» i-m

- p 2 *3 §*J o *c 02 P CP P 03 •rj o CC p >p © CC CS • 0 !>■ 01 »P 02 «C Ş Sh ii M w -k Cg t—> o o> I © P © 2 >p PP .P ^ ' ^ P >P '» N V© p O PC p © CC o ftt Eo- © -4-» P © CC CC o p >p ^ >p © CC Vpv CC ^ p p :p o ;£- © “ t—+ . P © © © ,0 02 P CC- s ^ o !h p *p Se deschide abonamentu pre anulu 1888 la AMIQULU FAMILIEI, piaru beletristicii şi enciclopedicu-literaru — cu ilustraţium.— Cursulu XII.—Apare în 1 şi 15 4i a lunei în numeri câte de 2—8 cble cu ilustraţiunî frumose; şi publică articlii sociali, poesie, novele, schiţe, piese teatrali ş. a. — mai departe tracteză cestiunî literare şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa • socială a Românilortt de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunî din patriă şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisuesce a face câte o bră plăcută familiei strivite de grijile vieţei; şi preste totu nisuesce a întinde tuturoru indivitţiloru din familiă o petrecere nobilă şi instructivă. — Preţulu de prenumeraţiune pre anulu întregii e 4 fl., pentru România şi străinătate 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali. PRţpTULU ROMANU. Piară bisericescu, şcolară şi literară — cu ilustraţiunî. — Cursulă XIV. — Apare în broşuri lunare câte de 2‘/o—-8V2 cble; şi publică portretele şi biografiile archiereiloră şi preoţiloră mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilustraţiunî, — mai departe articlii din sfera tuturoru sciinţeloră teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serbă-torî şi diverse oeasiunî, mai alesă funebralî, — apoi studii pedagogice-didactice şi scienţifîce-literarî; şi în urmă totă soiulă de a-menunte şi scirî cu preferinţa celoră din sfera bisericescă, scolastică şi literară. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 fi.—pentru România 10 francî — lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali. Colectanţii primescu graţjşft totu alu patrulea esemplarâ. Mumeri de proba se trimită gratisu ori-eui cere. A se adresa la „CANCELARIA. NEGRUŢU1- în Gherla—Sz-ujvâr.—Transilvania. -a Totu de aci se mai potii procura şi următorele cărţi din editura propriii; Apologie. Discusiunl filologice şi istorice maghiare privitore la Români, învederite şi rectificate de Dr. Gre-goriu Silaşi. — Partea I. Paulii Hun-falvy despre Cronica lui Greorg. Gabr. Şincai. Preţuiţi 30 cr. Renaşcerea limbei românesc! în vorbire şi*'IUfiere lâVedefittf *şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Op complet). Broşura I. II. şi HL Preţulă broş. I. II. câte 40 cr.—Broşura III. 30 cr Tote trei împreună 1 fl. Cuvântări bisericesc! la tote sărbătorile de preste anii, de I. Papiu. Ună voltunu de preste 2G eole. Acest opft de cuvântări bisericescl întrece tote opurile de acestă soiu apărute pănă acum—avendu şi o notiţă isto-. rică la fie-eare serbătore, care arată timpulu întroducerei, fasele prin cari a trecută şi modulă cum s’a stabilită respectiva serbătore. Preţulă e 2 fl. Barbu cobzariulu. Novelă originală de Emilia Lmigu. Preţulă 15 cr. Puterea amorului. Novelă dePau-lina 0. Z. Rovinarii. Preţulă 20 cr. Idealulu pierdută. Novelă originală de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr. Opera unui omu de bine. Novelă originală.—Continuarea novelei: Idealulu pierduţii de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr. Fântâna dorului. Noveţă poporală de Georgiu Simu. Preţulu 10 cr. Codreanu craiulu codrului. Baladă de Georgiu Simă. Preţulă 10 cr. Ultimul!! Sichastru. Tradiţiune de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr. EI0 trebue să se însore. Novelă de M aia Schwarfe, traducere de ’N. F. Negruţă. Preţulă 25 cr. Branda seu Nunta fatală. Schiţă din emigrarea lui Dragoşă. Novelă istorică naţională. Preţulă 20 cr. Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după Wachsmann, de Ioană Tanco. Preţulă 30 cr. Probitatea în copilăriă. Schiţă din sfera educaţiunei. După Ernest Le-gouve. Preţulă 10 cr. Hermană şi Dorotea după W. de Goethe, traducţiune liberă de Constantină Morariu. Preţulă 50 cr. Ifigenia în Aulida. Tragedia în 5 acte, după Eupide, tradusă. în versuri de Petru Dulfu. Preţulu 30 cr. Ifigenia în Tauria. Tragedia în 5 acte, după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr. Petulantulfi. Comedia în 5 acte, după Augustă Kotzebue, tradusă de Ioană St. Şuluţu. Preţulu 30 cr. Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele gimnasiului din Fiuine prin Vincenţiu Nicoră, prof. gimnas. — Cu portretulft M. S. Regina României. Preţulu 15 cr. Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Ună volumă de 192 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi arangiate. Preţulă redusă (dela 1 fi. 20 cr.) la 60 cr. Trandafir! şi viorele, poesii poporale, culese de Ioană Popă Reteganu. Ună volumă de 14 cole. Preţ. 60 cr. Tesaurulfi dela Petrosa seu Cloşca CU puii ei de auru. Studiu archeologic de D. 0. Olinescu. Preţulu 20 cr. Biblioteca Şatenului Românu.. Cartea I, H, III, IV, cuprindă materii forte interesante şi amusante. Preţulă la tote patru 1 fl. — câte una deosebi 30 cr. Biblioteca Familiei. Cartea I. Cuprinde materii forte interesante şi amusante. Preţulă 30 cr. Colectă de recepte din economia, industriă, comerciu şi chemiă. Preţulă 50 cr. Economia pentru scolele popor, de T. Roşiu. Ed. II. Preţulă 30 cr. îndreptării teoreticu şi practicii pentru învăţămentuld intuitivu în folosulă eleviloră normali (preparandia!!), a în-văţătoriloră şi a altoră bărbaţi de scolă, de V. Gr. Borgovană, profesoră pre-parandială. Preţulă unui esemplară cu porto francată 1 fi. 80 cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia aflămu ,vre-ună opă, întocmită după lipsele scoleloră nostre în măsura Î11 care este acesta, pentru aceea îlu şi recoman-dămă mai alesă directoriloră şi învă-ţătoriloră ca celoră în prima liniă interesaţi. Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Români. De V. Gr. Borgovan. Preţulă 15. Manuald de Gramatica limbei române pentru scolele poporali în trei cursuri de Maximă Popă, profesoră la gimnasiulă din Năsăudă. — Manuală aprobată prin ministeriulă de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dată 26 Aprilie 1886, Nr. 13193. — Preţulă 30 cr. Gramatica limbei române lucrată pe base sintactice de Ioană Buteanu, prof. gimn. Ună volumă de peste 30 cole. Preţulă 2 fl. Manuald de stilistică de Ioană F. Negruţă, profesoră. Opă aprobată şi din partea ministeriului de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. Partea practică forte bogată a acestui op — cuprincjendă composiţiuni de totă soiulă de acte obveniente în referinţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa cu multă folosă de câtră preoţi, învăţători şi alţi cărturari români. Preţulu 1 fl. 10 cr. Nu mă uita. Colecţiune de viersuri funebralî, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţulă 50 cr. Carte conducătore la propunerea calculărei în scola poporală pentm învăţători şi preparancjl. Broş. I. scrisă de Gavrilă Trifu profesorii preparan-dială. Preţulă 80 cr. Cele mai eftine cărţi de rugăciuni; Mărgăritaruld sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericescl forte frumosă ilustrată. Preţulă unui esemplară broşurată e 40 cr., legată 50 cr., legată în pânză 60 cr., legată mai fină 60, 80, 90 cr., 1 fi., în legătură de luxă 1.50—2.50 Mi.CMlu mărgăritaru sufletescu. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericescl — frumosă ilustrată, pentru pruncii şcolări de ambe secsele. Preţulă unui esemplară broşurată e 15 cr., — legată 22 cr., legată în pânejă 26 cr. Cărticică de rugăciuni şi cântări pentru pruncii şcolari de ambe secsele, Cu mai multe icone frumose. Preţulă unui esemplară e 10 cr.: 50 3 fior.; 100—5 fl. Visuld Prea Sântei Vergure Maria a Născătorei de D-(jeu urmată de mai multe rugăciuni frumose. Cu icone fru-mose. Preţulă unui esemplară spedatu franco e 10 cr., 50 esemplare 3 fi., 100 esemplare 5 fl. v. a. Epistolia D. N. lsusd ChrjstQşd., Preţulă unui esemplară legată si spe-dată franco e 15 cr. m ii I 1 I -11 i 3 Iii Itil 4 4 m tA M ii ir I 1 IX 1! i r k 1 4 1 Ir i ! I 1 1 iii t4 I i 4 t fl FT: ii ii! m li. p P: » . Tipografia A. MUREŞIANU, Braşovu.