Bedactiiuiea, Admmislraimnea _ Tipografia:
BRAŞOVU, piaţa mare Nr. 22.
Scrisori nefrancate nu se primesc*, Manuscripte nu se retrimit* !
Birourile de annncinrî:
Braţovu, piaţa mare Nr. 22.
Inserate maiprimesc* in Viena: Budolf Mosse. Haanenstem	Voyles
(OftoMaas). Heinrich Schalck, Aloi's Hernii, M.Dulcea, A. Oppelik../. Dan-neberţf; în Budapesta : .1. V. Vold-beryer, Anton Mesei, Eckstein liernot: în frankfurt: li.L.Danbe; înHam-burg: -î. Steiner.
Preţul* inserţiuniloru: o seria, garmonclu pe o colon* 6 cr. şi 30 cr. timbru pentru o pu-. blicare. Publicări mai (lese după tarifă şi învoielă.
, Reclame pe pagina IlI-a o se-riă 10 cr. v. a. seu 30 bani.
AITULtJ LI.
Nr. 22.
Braşovtt, Sâmbătă, 30 Ianuarie (11 Februarie)
„Gazeta11 iese în iie-care <ţi.
Abonamente pentru Austro-tJngaria
Pe unu anu 12 fl., pe ş6se lunî 6 fl., pe trei luni’3 fl.
Pentru România şi străinătate:
Pe unu anu 40 franci, pe ş6se luni 20 franci, pe trei luni 10 franci.
Seprenumeră la tote ofi-ciele poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori.
ADonamentnin pentrn Braşotn:
laadministraţiune, piaţa mare Nr. 22, etagiulu I.: pe unu anii 10 fl., pe şese lunî 5 fl., pe trei lu»î^2 fl. 50 cr. Cu dusul* în casa: Pe un* an* 12 fl., pe şese liisri 6 fl., pe trei luni 3 fl. (J1nVe^empIar* 5 cr. v. a. seu .V Vri bani.
Atâta awbnamentele cât* şi inseflÎBpjţle sunt a se plăti înainte.
1888.
Din causa sfintei sărbători de mâne Sâmbătă „SS. Yasilie, Grigorie şi I6nuu, diarulii austru nu va apâre păne Luni aera.
Jîil¥l¥i
ală
„GAZETEI TRANSILVANIEI".
Cergăulu micii, 26 Ianuarie 1888.
Schiaulu din Cergăulă micu cu. bucuria saluta împlinirea de 50 de ani de esistinţă a scumpului (]iar& „Gazeta Transilvaniei“ ântâiului 4iai’ă românescu născută în timpurile critice; şi care a străbătută pănă în (jiua de astăcjl fi-gurându încă şi acum între celelalte cjiare române ca celu dintâiu cjiaru română.
Trăiască Redactorulu acestui 4iară şi viţa lui cea nobilă nici odată să nu piară, ci se totă crescă înflorescă, înmulţescă întru mulţi secuii, aşa se ve dăruiască îndura tul ă Dumne4eu!
Simionu Moldovanu. proprietară.
Iaşi, 24 Ianuarie 1888.
Multe au fostă luptele, cari au trebuită învinse de „Gazeta Transilvaniei “ în tiinpă de 50 de ani; der reuşita a fostă încoronata cu laurii biruinţei.
Dorescă ca de acum înainte se-i bă calea curăţită de spinii trecutului şi presărată eu rose. Eră D-Vostre se ajungeţi a serba jubileulă ală doilea la 1938 bu-curându-ve de deplină putere şi sănetate.	St. Emilianfi.
Somoştclnicu, în 30 Ian. 1888.
Ve rogă se primiţi şi din par-te’ml felicitările cele mai sincere la jubileulă de 50 de ani ală „Gazetei Transilvaniei“ ce-lă serbaţi dimpreună cu toţi Românii bine simţitori.
Dee pre buriulă Dumne4 eu ca să puteţi ajunge şi jubileulă de 100 de ani cu învingere şi triumfă. Implinescă-vi-se scopulă şi- dorinţa!
Trăiescă mama nostră „ Gazeta u trăiescă Domnulă George Bariţă, vredniculă bărbată al Românilor trăiescă demnulă succesoru şi Re-dactoră, D-nulă Dr. Aurel Mu-reşianu!
Trăiăscâ totă naţiunea româ-născă!
Şiofronu N. Oprea.'
Braşovă, 28 Ianuarie 1888.
Decă amă voi să considerămă ca ună barometru ală situaţiunei europene enunciările diferiteloră foi oficiale, atunci amu trebui să credemă c|iaru.liii primului ministru ală Angliei, care. 4ice, că dis-eursulă principelui Bismarck a produsă în totă Europa ună efectă liniştitorii şi că limbagiulă francă ală cancelarului este ună bună presemnă pentru susţinerea păcii.
Amă trebui să-i credemă lui „Morning-Post“ mai alesă după ce vedemu, că însuşi organulu mi-nisteriului de esterne rusescă „Journal de St. Petersburg“ se silesce a interpreta discursulă cancelarului germană în sensă pacînică, decla-rându, că încrederea ce a mani-festat’o Bismark în cuvintele Ţa-rnlui, care are intenţiunl pacînice, este o ,,garanţiă pentru susţinerea păcii în modă solidă.“
„Ne vomă pute numai felicitau, adauge foia oficială rusescă, „decă şi în viitoră va rămâne, ca în trecută, comunitatea de interese basa raporturiloră dintre Germania şi Rusia. “
Ce-i dreptă principele Bismark a vorbită cu atâta cruţare şi cu atâta blândeţă despre Rusia şi Ţarulă ei, încâtă guvernulă din Petersburgă pote fi pe deplină mulţumită cn multe pasagie din lungulă său discursă, şi nu i-a venită nicidecum greu organului d-lui Giers de a se pronunţa emu s’a pronunţată, culegendă aceste pasagie favorabile pentrn Rusia.
Der ce a 4isa numai d-lă de Bismark? A 4isu că în lucrurile europene ună cuvântă prea multă pote strica multă, ear multe cuvinte puţinii potti folosi.
Cuvinte, multe cuvinte îinplu şi a4f colonele foiloră oficiale. Unde remânft însă faptele?
Principele Bismark a arătată cum s’ar pute resolva cestiunea bulgară. Germania, 4ise elă, e gata a sprijini Rusia, decă acesta ar cere dela Sultanulă să intervină, pentru ca să se restabilescă situaţiunea creată în Bulgaria prin congresulă dela Berlină şi decă în modă oficială ar provoca pe Germania să-o sprijinescă pe cale diplomatică.
Asupra acestui punctă din dis-cursulă lui Bismark tace cu to-tulă organulă chiui Giers. Când e vorba de-o faptă spre a resolva cestiunea bulgară Rusia se dă în-clărăptă şi-şî reservă libertatea de acţiune. Rusia evită chiar orî-ce pasă spre a descurca lucrurile, ea se ţine reservată şi aşteptă, adu-cându pe ceilalţi în confusiune totă mai mare.
Aici e marea dificultate a situaţiunei. De aceea ni se pare, că tţiarele englese independente au destule cuvinte a 4iee, ca dis-cursulă prinţului Bismark a turburată mâi multă situaţiunea, cle-câtă a clarificat’o, şi că franciieţa lui este totă aşa de misteriosă, ca şi tăcerea altora, căci cu tăte asigurările lui Bismark, lumea se va întreba, ca ore ce se va întâmpla decă Rusia acjî mâne va păşi în acţiune faţa cu Bulgaria şi Austria i se vâ opune?
Şi fiindă vorba de lapte, este interesantă a curios ce şi părerea foiloră radicale francese. „Nu tre-bue să ne uitămău, scrie „RappeD, „la ceea ce 4iceBismark, ci la ceea ce face. Elă face ună împrumută de răsboiu şi înmulţesce armata germană. Restulu suntă numai cuvinte. “ Er „Gaulois“ (\ice: „Vorbirea cancelarului germană n’are altă urmare practică, decâtă că Europa se va îmbrânci sub povara înarmărilor ă, cari crescă mereu. “
Aceste suntă în adevără fapte, cari ţină Europa într’o continuă fierbere, numai câtă principele Bismark le dă o altă interpretare, 4icendă că vecinii neodihniţi îlă constrîngă a se pune în stare de apărare. Vecinii erăşî întorcă foia şi acusă pe Germania, că ea neliniştesc e lumea. Cui să-i credemă?
Ceea ce mai dă nutrementă speranţeloră în susţinerea păcii este posiţiunea tare, ce şî-a creat’o Germania prin alianţele ei. In privinţa acesta a făcută sensaţiune, că Bismark în vorbirea sa, dnpă ce tace amintire de alianţa cu Austro-Ungaria şi Italia, mai vor-besce pentru prima ora şi de „alianţe cu alte state“.
Cari suntă ore aceste „alte state ? “. Nu cumva înţelege can-celarulă germană aici şi pe România , despre care se susţine mereu în pressa europenă, că vo-iesce să se alăture la liga de pace europenă ?
Este greu a admite acesta, decă vomă ave în vedere declarările solemnele făcute de repeţite-orî de guvernulă română în cameră, că România voiesce se-şî susţină în orî-ce împrejurări neutralitatea sa, observândă o atitudine deopotrivă leală faţă cu vecinii săi.
Câtă pentru scopulă alianţe-loră, despre care principele Bismark 4icei că este de-a susţine pacea şi de-a face să se respec-teze tratatele, România nu pote decâtă să consemţă cu elă, facă orî nu parte din alianţă. Numai de s’ar şi proba în realitate că acesta este în adevără scopulă principală ală ligei puteriloră centrale, der suntă destule momente, cari slăbesă încrederea şi în asigurările principelui Bismark.
Vorbirea Prinţului Bismark
îu parlamentulu germană.
(Urmare)
Negreşită, la 1866 politica rusescă era în mare avantagiu. Pentru politica rusescă din trecută datorămă mulţămită mai alesă împăratului Alexandru I. Im-peratulă ne-a sprijinită la 1813, elă putea se se ’ntorcă dela graniţa polonă şi se ne lase cădemă; der asta n’a fă-cut’o. Pentru aceea suaţemă obligaţi a mulţămi împăratului, ori decă vremă se fimu sceptici, politicei rusesc!. Acestă recunoscinţă amă dovedit’o totdeuna dela Friedrich Wilhelm III încoce. Saldulă Rusiei în Contulă prusiană s’a achitată în Olmutz prin amicia nostră, vreu se 4ică încă . şi mai multă, prin aceea, că ne-aină pusă la serviciulă ei pe care îm-păratulă Neculae l’a esploatată, (Jică .în Olmutz, unde împeratulă Neculae n’a ţinută parte Prusiei şi nu ne-a luată în apărare. Elă a avută peste totă o mai mare predilecţiune pentru Austria, de-câtă pentru Prusia. Noi din parte-ne n’amă ruptă vechia tradiţiune cu Rusia şi amă ţinută strînsă la ea anume în răs-boiulă CrimeeV Atunci am propusă, fericitului rege, care nu era răsboinică, se concentrămă la graniţă, în locă de 100,000 omeni, 200,000 omeni â cheval, aşa că ară fi putută fi întrebuinţaţi la drepfca şi la stânga. Că regele n’a făcută acesta, trebne să ’i fimă recunoscători. Eram atunci încă tînără şi neespertă. Din răs-boiulă Crimeei eşirămă der deasupra ca amici ai Rusiei, şi acesta cu deosebire am gustat’o eu, când am fostă ambasadorii în Petersburgă.
La răsboiulă cu Austria cei din Rusia priveau cu şatisfacţimie şi le doreau Austriaciloră perdere. In 1870 amă făcută amiciloră noştri ruşi serviciulă în Marea Negră, ceea ce n’amă fi putută
face, decă amă fi fostă bătuţi. Aşader nici răsboiulă din 1870 n’a avută ca urmare o indisposiţiune a Rusiei contra nostră. Le citeşti tote acestea, ea sg esplieu genesa tractatului cu Austria, ce a fostu publicaţii de curendti, şi ca să apără politica Maestăţii Sale de orî-ce imputare. (Cancelarală se ridică erăşî şi vorbesce mai departe stândă.)
In anii dintâiu după 1870 era linişte, numai la 1875 începu amiculă meu de mai nainte şi colegulă men Gorciacof să arate înclinări de a o căuta popularitatea mai multă în Prancia decâtă la noi. Atunci [apăru şi telegrama, după care noi am fi voită să năvălimă în 1875 asupra Franciei. Mă înstreinâ lucrulă acesta şi avui o via discuţiune eu colegulă meu Gorciacof. Eu aveam totă-o-dată chemarea de a susţine pacea,, care a fostă introdusă mai întâiu prin visita celoră doi împăraţi în Berlină la 1872 şi prin visitele următore. Abia în 1876 întempinarămă anumite opţiuni din partea Rusiei, care însă le refusarămă. Urmarea a fostă, că Rusia s’a adresată directă la Viena şi aici, dec* nu mă’nşelă, s’a făcută în Ianuarie 1877 cu privire la crisa orientală o învoială, care admitea ocuparea Bosniei de câtră Austria. După aceea veni răsboiulă şi fui forte mulţămită, că furtuna se descărca mai departe la sudă. Pacea se făcu apoi prin con-gresti, căruia îi premerse încheia-rea păcii dela San-Stefano. Ce se făcu în San-Stefano nu inspira mai multă îngrijire ca ceea ce aduse congresulă. Paguba ce o causă congresulti păcii dela San Ştefana a fostu mică; der decă acestă pace a fostă ună capă de operă nu seim A-tuncî mă provo cară se conducă eu congresulă. Eram bolnavă în Friedrichs-ruhe şi nu pre avem voia. Simţulă meu de datoriă şi memoria împăratului Alec-sandru I mă îndemnară însă să primesc. Rusia dobândi aprobarea Angliei, en luai asupra mea să câştigă pe Austria şi congresulă să făcu. Eu mt-am inţelesti rolulu la congresti, ca şi cum aşti fi fostu ătti patrulea plenipotenţiatti rusescă, ba potă 4ke ală treilea, căci pe Gorciacof -nu puteamu se-lu recunoscti ea atare. In timpnlă congresului nu s’a esprimată o dorinţă rusescă, care eu se nu o fi fă-cută: să să primescă.' Arh fostă în mie-cjulă nopţii la Disraeli, care era bolnavă în momentulă când congresulă era aprope să se spargă, spre ală susţine, aşa că îmi gândeamă: celămai mare ordină rusescă în briliante îlă posedă deja, căci la din contră ar trebui să-lă primescă acuma.
Ce mare a fostă prin urmare surprinderea mea, când iu Rusia cu înce-tulă începu pressa campania în contra Germaniei şi când aceste atacuri culminară în pretenţimiea, ca noi să eserci-tămă pressiune asupra Austriei. En nu puteam să facă acesta, pentru că decă ne-amti fi mstreinatti pe Austria, noi amu fi devenită cu totala dependenţi, de Rusia, decă namu fi voiţii să remânemu cu totulti • isolaţl. Mânia Ruşiloră în contra congresului îmi cţicea, că chiar de ne-amu pune în serviţiulti dorinţeloru rusesct, nu amu fi scutiţi de aceea, de a veni in certă, cu Rusia in contra voinţii nostre. Veni lucrulă pănă la adevărate ameninţări de răsboiu; prin aceste am eninţări amă fostă siliţi de a face ceea ce eu am evitată 20 de ani, a alege între cei doi vecini ai noştri. Am negociată atunci în Gastein şi în Viena, şi tractatulă cu Austria publicată atunci ale valore încă şi astăcjl.
Nr. 22
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
Publicaţiunea s’a înţeleşii greşiţii de cătră foi. ca unii ultimatum, ca o ameninţare. (Vocî: Aucliţl!) Aşa cevaşl nu putea se cuprindă elu. mai alesă după re cupr insulă tractatului era de multă cunoscuta cabinetului ruse seu. nu numai dela Nocmvrc. Era o datoria de lealitate cătră împeratulil Alexandru de a i spune clarii cum stă lucrulu. Decă n'amu fi încheiaţii tractatulu, ar trebui să'lii încheia mu as-tădi. Elă posede calitatea unui tractată internaţională, elu este espresiunea in-tereseloră reciproce durabile. (Vii aprobări). Esistă tractate, la care nici o putere mare nu pote ţine durabilă, fără să viă în contradicere cu poporală. Acesta însă nu obvine | în acestă tractată : căci nu e vorba numai de ună tractată cu Austria, ci de asemenea tractate ce s’au încheiată între noi si alte guverne (Sensaţiunei, mai alesă înţelegeri ce le avemă cu Italia, care tote suntă numai espresiunea nisuinţeloră şi pericu-leloră comune. Italia şi noi amă trebuită să ne eluptămu mai întâiu dela Austria dreptulă de a ne consolida; amândoi nisuimă acuma a apăra pacea si desvoltarea mteriorâ în comună cu Austria. Nisuinţa. este între noi precum şi încrederea reciprocă, că tractatele se voră ţine ; şi faptulă că prin aceea nici unulă nu devine dependentă de celălaltă, deeâtă numai întru câtă suferă interesele sale, face ca aceste tractate se fia durabile.
Câtă de multă zace în interesulă a-mendurora acestă tractată, s’a arătată în Nikolsburg şi în anulă 1877. încă în Nikolsburg vădurămă, că nu ne pu-temă lipsi de o Austriă tare pentru durată. In anulă 1870, ce e dreptă, mulţi
ofensaţi în Austria erau sedus! de a se ^ ’
răsbuna, faţă ou inimiculă din 1860; der politica înţeleptă a cabinetului austriacă şi-a clisă, că decă Francia ar fi învinsă împreună cu Austria, asupra nostră, Austria şi-ar fi câştigată în adevără posiţia sa de mai nainte în Germania, der ar fi mulţămit’o ca şi pe o a. doua confe-deraţiune renană Franciei, şi Prusia ar fi fostă silită irevocabilă dea se' alătura la Rusia. Casulă acesta se ivesce şi la noi în Germania. De va f ster săi Austria de pe planulu Europei, noi renamemu iso-laţî pe eontinentu între Rusia şi Francia, cele mai mart puteri militare, seu deve-nimă dependenţi de una seu de alta. Ună stată ca Austria nu dispare, ci prin aceea că este lăsată în baltă, precum s’a admisă în modă falsă în Villafranca, se înstreineză şi se constrînge, de a da a-celuia mâna, care din parte’şi a fostă contrarulă unui amică nesigură. Noi în puterea intereseloră egale avemă doi
FOILETONULU „GAZ. TRANSA
(2)
MEMORIILE LUI GÂRIBALDI.
(Juneţea. — Aventuri americane. — Luptele din 1848 şi 1849.)
Mai multă de ună deceniu călăto-resce tînerulă Garibaldi pe Marea, me-diteraqă, schimbă odată corabia cu catedra de profesoră într’o familia din Cons-tantinopolă şi ia parte după reîntorcerea sa în patriă la conjuraţiunea republicană din Piemont. In florile dimineţii de 5 Februarie 1834 se strecoră ună omă prin Porta della Lanterna afară din Geneva: este Giuseppe Garibaldi, care puţine dile mai în urmă îşi cetesce într’o gazetă în Marsilia sentinţa de morte. Viitorulă erou naţională italiană scăpase ca prin urechea acului din manile gâ-delui. înainte în lumea nouă! îi e de aici încolo lozinca. Se duce în Rio-de-Ianeiro, face acolo eunoscinţa lui Ros-setti şi începe împreună cu acesta ună negoţă. „Der nu suntemu făcuţi pentru aşa ceva44, observă elă laconică. Ambii suntă chemaţi în curendă într’altă misiune. Republica Rio Grande, care purta resboiu cu Brasilia, îi învitâ a lua parte la r&sboiu. Garibaldi se face pirată, cea mai aventuriosă periodă a. vieţii sale, plină de peri cule. ostenelă şi suferinţe începi şi durezi pană la 1848.
amici siguri, siguri nu din iubire — cu tote că poporele portă resboiu din ură, der din iubire acesta nu s’a mai întâmplată. (Ilaritate.) Ele nici din ură nu portă întotdeuna resboiu, căci la din contră Francia ar trebui să trăescă, întotdeuna în resboiu. Der în iubirea de pace ne unescă pe noi cu aliaţii noştri nu numai disposiţiunî, ci şi interesele cele mai neaperate ale echilibrului europenii. De aeeea credă că D-Vostre veţi aproba politica împăratului, care a în cheiată tra-ctatulă.
(Va urma.)
Înarmările Mnntenegrnlm.
Din Antivari se anunţă „Corr. de l’Est44, că acolo s’au îmbarcată trei ofi-ceri muntenegreni în celă mai strictă incognito pe o corabiă grecescă care era destinată, a merge la Marsilia. Scopulă călătoriei loră se dice că e: a face însemnate comande pentru armata muntenegreni- la fabricanţi de arme francesî. Ministerulu de răsboiu muntenegrenă a decisă, se dice, a spori bateriile de munte, pentru care materialulă necesară va fi procurată asemenea în Francia. Mai departe s’au îmbarcată în Antivari pe ună vaporă turcescă 32 de Muntenegreni pentru Constantinopolu. Nu cumva ca. să se alăture la. ceilalţi Muntenegreni şi Ruşi. cari pregătescu. sub conducerea a trei oficerl ruşi, o nouă rescolă în Bulgaria, şi încă, cum se flice, cu soirea principelui Muntene-grului?
SCIRILE pILEL
Intr'o telegramă din Caranscbcşu cătră „Pester Lloyd44 se flice despre ale-rea. noului deputată: „Peste trei inii de alegatori români naţionalişti, mai alesă din cerculă Bozoviciu şi Teregova erau adunaţi. Actulă alegerei a decursă în cea mai mare linişte şi ordine. Proto-presbiterală Orşovei Michailă Fopovicm a. fostă unanimă alesă deputată. Popovi-ciu este în verstă de 60 de ani, ună Ul-traromână turbată, care cu greu va. copia comedia, de abstinenţă, a lui Doda. După alegere referentulă consistorială Ionaşă şi apoi noulă deputată ţinură vorbiri cătră. alegatori înaintea unei cruci din stradă A
Rău îi supără pe „patrioţi14 admirabila atitudine românâscă a alegetoriloră dela Caransebeşă, cărora sfânta cruce să le ajute!
*
* *
„Când e geră mare, e bine şi folositorii să-ţi încălflescl puţinteii! inima cu
Elă a descris’o mai pe largă ca. pe tote celelalte, căci mai multă de a treia parte din memorii este consacrată ei şi nenceta.tele mici lupte ale acestui nesfârşită răsboiu suntă descrise cu aceea pe largă şi cu acea, claritate ce o consacră. omulă 1a. bătrâneţe bucurosă păţa-niiloră din tinereţe. Garibaldi se bate mai eu semă pe apă, câte odată pe uscată; în totdeuna. cil vitejiă, der mai totdeuna, fără de norocă. In trei rânduri fii silită să-şi ardă mica sa flotilă, ca se nu cadă în mâna inimicului şi chiar în câuipulă deschisă îi surise numai arareori succesulă. Unu am oră fără de speranţă. cătră frmnosa Manuela Fereira aruncă o uşoră racjă de lumină pe deasupra sălbaticiloră svercolirî ale răsboiului, în mijloculă cărora din când în când îlă cuprinde dorulă de a ave vatra lui şi familii. Intr’una din aceste duiose dis-posiţiuni cunoscii elă pe Anita şi acestă întâlnire este decicjătore. Elă însuşi dice: „Anita, mama Ailoră mei, a fostă soţa vieţii mele în dile bune şi rele, femeea, ală cărei curagiu mi l’am dorită atâtă de desă. Privirămă unulă la altulă încântaţi şi în tăcere ca două fiinţe, cari nu se vădă pentru prima oră., ci cari caută unulă în trăsurile feţii celuilaltă ună raflimă pentru memoria loră. în fine o salutam flicendu-i: Trebue să fi a mea“. Nu vorbeam deeâtă puţină limba
o lec-ă de vină bună A aşa. voră fi cugetată nisce „ospeţi de nopte44, caii alalta-seră pe frigidă celă mare au nimerită în curtea casei Nr. 233 din Tergulă Straeloru. Der şi era h'igă, ce e dreptă, şi cu frigidă nu e de glumită să stai pe-afară. Ce să facă „ospeţiA V Fiindă că proprietarulă nu s’a gândită la „mo-safirîA uitase să lase cheile la uşa pim-niţei şi aşa ei au fostă nevoiţi se rupă lacatulă şi după. multă, trudă au şi pătrunsă înăuntru. Der vrednică este „mun-citorulă44 de munca Ini, şi dec-î recompensaţi au fostă şi ei: cu ună butoiaşă cu vină, cu nisce sticle cu şampania şi cu alte lucruri ce au mai găsită şi pe care le-aiv luată cu dânşii. Fapta pote fi săvârşită şi din pricina dragostei, cum se bănuesce, de nisce soldaţi cari, în locă să facă curte servitdreloră unui altă locuitorii din amintita casă. au făcută curte pimniţei proprietarului, bag'semă fiindă că li s’a părută mai rentabilă.
Rămâne acum ca aceşti mosafirî de nopte se facă ciinoscinţă — de cumva nu-lă cunoscă deja - cu priciiilă arestului, de care vrednici s’au făcută.
*
# *
Cu ocasiunea. desbateriloră din dieta ungară privitbre la proiectulă de lege pentru înarticularea convenţiunei comerciale încheiate cu Germania. între alţi deputaţi sasi a vorbită şi cunoscu-tulă deputată sa să kulturegyletistă Guido Baussncrn, făcendu'şi din nou profesiunea sa de credinţă ca bună uneltă kulturegy-letistă, prin cuvintele: „Celă ce mă eu-nosce, acela scie, că eu nutrescă pentru naţiunea germană cele mai căldurose simpatii, ceea ce pe mine ca Sasu ardeleană nu me împedeeă d’a fi ună hună patriotă maghiară şi ună aderentă lup-tătoră hotărîtă ală ideii de stată maghiară. Din acestă motivă m’ani făcută şi membra ală kulturegyletului ungu-rescă, a cărui ţîntă este lăţirea ideii de stată maghiară în Arde ală si care în a-devără nu urmăresce nici o tendinţă agresivă contra naţionalităţilor de acolo44.
„Patrioţii44 l’au aplaudată straşnică. Şi cum să nu aplaude o asemenea uneltă kulturegyletistă! E dreptă că foile săsesc! îlă ignoreză şi cu dreptă cuvântă, ba la timpulă său au şi declarată, că pentru naţiunea săsescă îlă consideră ca mortă.
Cet.imă în „Kolozsvâr44 : „Şi în Li-vadia din comitatulă Hunedorei au începută să umble la scolă omeni mari. Am amintită deja în două rânduri despre a-cestă lăudabilă pornire, iniţiată de învăţătorii poporali. In Livadia este a se atribui învăţătorului Ferencz Balâzs lauda
portugesa şi rostii îndrăsneţele cuvinte pe italienesce. Der influinţai magnetică cil obrăsnicia. mea. Pronunţasem o sentinţă, înghiţisem ună nodu, pe care numai mortea îlă mai putea desface. Găsisem o comoră oprită, der o eomoră de mare valore. De era cineva vinovată, atunci eram eu acela44. La istorisirea acestei peţiri originale adauge Garibaldi o mişcătore tânguire asupra morţii pre-matui'e a Ani tei: din cuvintele sale răsună înăbuşitele suspine ale unei inimi tari.
De aci înainte îlă însoţi frumosa. şi viteza femeă la tote espediţiimile res-boiului în serviţiulă Monterideului. în care trecuse. Când flotila sa este covârşită de puterea inimică, tocmai pe când elă se afla pe uscată, ia Anita comanda şi descarcă ea însăşi celă din-tâiu tună. în groznica retragere prin pă-durele de las-Antas, care se făcu pe frigă şi furtună fiindă ploi tropice torenţiale. perdură curagiulă si cei mai voinici soldaţi chinuiţi fiindă de fonie şi -de sete. Anita, care îşi purta fecioraşulă celă de 3 luni pe braţe, se ţinea, bine încuragiândă pe cei desperaţi. Nu părăsi pe soţulă său nici când cu îndelunga asediare a Moutevideului prin Qurives.
La începutulă acestui asediu forma Garibaldi din conaţionalii săi a şefi aţi în oraşă acea legiune italiană, despr% rare
că. 65 de bărbaţi, între anii 18—55 ai etăţii, îşi dau silinţa Vinerea, şi Dumineca sera. dela orele 6—8, a învăţa în etatea loră de Janos aceea, ce în etatea loră de Ianesi au neglesă, ori n’au avută ocasiune a învăţa. Ei se îngrijescă şi de luminatulă şi încălditulă salei de îti-veţămentă. Baiemi de ar face-o acesta în câtă mai multe locuri A
Suntemă siguri, că aci erăşî avemă de a face cu o apucătură, kultnregyle-tistă în scopă de a acoperi vr’unu fiasco kulturegyletistă faţă cu Românii.
îjc
„Kolozsvâr44 publică o corespondenţă din Cluşiii, prin care se dice. că s'ar pute pune premiu pentru acela, care va sci se afle pe pământii o politiâ mai nedestohiică ca cea din Cluşiu. pice că au trecută săptămâni întregi, de când nisce ficioraşi vagabumll se aşedă în fiăcare di pe la amedi sub ferestrile scolei de fete reformate, insultă pe fetiţe cu cuvinte murdare, er când esă din scolă, s’ar asupra loră, le împingă, le cotescă, şi acesta se repetă la anumită timpii în fiăcare di. Repeţitele plângeri ale pro-fesoreloră n’au ajutată nimicii, poliţia nu e în stare a pune capătă scandalului. Se dice, că. aceşti vagabundi ar fi elevi ai scolei catolice de acolo; sa întâmplat că şi omeni mari au stată şi au «ascultată la acestă scandală desfătându-se, ceea ce este ună semnă — după cum se dice în numita corespondenţă -— că în Cluşiu se află omeni neeivilisaţl şi între persanele mari.
Şi să nu se uite, că Cluşnlă e reşedinţa Kulturegyletuhii!
*
:jc $
In 6 Februarie n. a arsă în Cluşiu ună copilă de 1 ană care fusese lăsată de ai casei pe vatră lângă focă, fiindă că’i făcea mart' bucuria, şi se apropiase de flăcări.
Negligenţi şi condamnabili părinţi!
Literatură.
Primimă ună nou Catalogu de cărţi române Şi musică ală librăriei Nicolac 1. Ciureu din Brasovă. Nu este multă de când raportarămă despre ună altă cata-logă de cărţi ală acestei librării, din care constatarămă, că librăria d-lui Ciureu cuprinde ună numără forte frumosă de totă îeliulă de scrieri românesc!. Noulă ea-talogă însă ne arată, că librăria d-lui N. I, Ciureu s’a îmbogăţită încă cn ună în-sămnată număiă de scrieri şi composi-ţiuni de totă categoria. Partea I. a catalogului indică în ordine alfabetică numele unui forte mare numără de autori români a. diferite scrieri literare, scien-ţifiee etc., apoi căiţi didactice, şcolastice etc; diferiţii numeri apăruţi din Biblioteca eopiiloră, precum şi diferitele scri-
vorbi în curendă întrega Americă sudică. Elă observă, că ea avea să convingă mai întâiu lumea, că şi Italienii potă fi viteji, şi astfelă a luptată pe pă-mentă străină pentru onorea ţării pro-priă. Piintre faptele sale răsboinice a devenită vestită lupta dela Sânt Antonio. Fiindă numai 180 omeni în potriva a 1200 se ţinură Italienii 8 ore, respinseră tote atacurile şi luândă pe răniţi la mijlocii îşi făcură drumă cu baioneta printre călăreţii inimici. „Ei îşi bătură jocă de cea mai bună cava-leriă din lume44, dice Garibaldi, „deşi nu aveau deeâtă pusei rele cu cremene44, şi supărată adauge elă: „Adesea mi s’a întâmplată să audă acasă în patriă pe tinerii noştri feciori strigândă: „Cava-leriă, cavaleria l44 şi — eu ruşine o mărtu-risescă — aruncau armele luând’o la fugă44.
Elă avu ocasiune în curendă. a vede acesta cu ochii. Anulă 1848 sosise, şi peste oceană străbătuseră veştile despre mişcările revoluţionare în Europa. Italienii diu Moţe video aflaseră, că Piu IX încuviinţase reforme, că flăcările rescolei isbueniseră în nordulă şi sudnlil patriei loră. Le suna pe la urechi imnulă res-boinică a lui Mameli: „Italia si destau şi îndemnă pe cei mai bravi dintre ei a. se reîntorce. Iu 15 Aprilie 1848 îşi luă Garibaldi dimpreună cu 62 soţi adio dela America, spre a lupta pentru liber-
Nr. 22
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
eii din Biblioteca poporală a „ Tribunei din Mica bibliotecă a istorioreloră interesante, din Mica bibliotecă pentru copii. din Noua Bibliotecă ilustrată cu gravuri fine colorate pentru copii; Noua Bibliotecă română ; Diferite cărţi bisericesc!; apoi cărţi poporale, romane etc. în numără considerabilă ; piese teatrale. Partea II a catalogului cuprinde unu numără totă aşa de însemnată de diferite bucăţi pentru ftiusică : Romanţe pentru o voce cu acompaniamentă de piană, piese de danţă pentru piană 2/m şi pentru salonă. Apoi: TranscripţiunI uşore, Antologia musicală, Diverse. Prin numita librăriă se potă procura şi eharte geografice, globuri, maşine de calculată şi totă felulă de rechisite de învăţămentă. La comande mai mari se acordă rabată. Catalogulă din vorbă se trimite gratis şi franco ori cui îlă cere.
A P EE.fr!
„Ajută-te, şi Dumnezeu te ea ajuta
Multă hulă şi ocară au pusă pe noi răuvoitorii neamului nostru, ca să ne înfăţişeze lumei ca pe nisce venituri barbare şi făpturi necioplite ; femeia română însă a rămasă totdeuna neatinsă de defăimările loră. Străinii cercândă a înnegri părtea bărbătescă, riali găsită de câtă cuvinte de laudă pentru femeiă. Framseţea, talentulă, sîrguinţa, trezvia şi alipirea de vatra strămoşesc* a femeii române au fostă totdeuna obiectulă de admirare pentru toţi, câţi au stăruită să ne cunoscă. Ba mai multă. Românca-noră, care întrândă în familia străină a bărbatului, romaniseză totă casa, astădl a devenită proverbială.
Dela Lucreţia lui Collatinus, Cornelia Grachiloră şi Plotina lui Traiană pănă la mama lui Ştefană celă mare şi pană la, ţăranca din coliba de astădl, Românca ca Romană a fostă pavăza gin-tei, mândria naţiunei nostre. In puterea virtuţiloră ei înăscute, femeia română nl-a păstrată pănă astădl limba şi ca-raeterulă nostru naţională.
Pănă astădl da. Der ce va fi d’aci înainte ? Ce viitoră se arată, generaţiuni-loră nouă? Ore frumseţa, talentulă, sirgu-inţa, tresvia şi chiar neclintita alipire de tradiţiunile străbune, suntă acestea d’a-junsă d’a purta şi mai departe lupta cea grea, lupta cea mai nouă contra moder-neloră pomiii, ce tindă a ne despoia de caracterulă genetică ală părinţiloră noştri ?j
Nu! Acestea nu suntă de câtă însuşiri nobile, cu cari se nasce femeia română, graţiă sângelui său de viţă, alesă, însuşirile înăscute însă, lăsate în voia loră atunci, când puternice aparate sunt puse în lucrare pentru a le altera, usoră potă degenera.
Femeia română are trebuinţă de instrucţiune. Acestă instrucţiune are să fiă în consonanţă cu insuşirile ei, să des-volte er nu să vicieze virtuţile străbune. Ultoiu bună nu e decâtă acela, care se asimileză sângelui, er nu-lă învenineză.
Noi toţi, pre câţi D-4eu ne-a binecuvântată cu mlădiţe familiare, cuprinşi suntemă de grije, când ne gândimă la vi-itornlă fetiţeloră nostre, — decă împre-
jurările de astădl nu s’ar schimba. — Unica mângâiere în aceste timpuri grele dace în vitalitatea, neamului nostru, în firea sa răbduriă şi niciodată desperată, er cu deosebire în nemărginita dărniciă a Românului de câteorl e să apere limba sa şi caracterulă său românescă.
De aceste idei si sentimente conduse, femeile române din Oraviţa — eră şl femeia - au luată în mână causa întemeierii unui institutu românit de crescere pentru fete, o idee, carea de câţiva ani se agitează în poporală nostru din ţinutulă acesta, şi carea isvorăsce din adencă simţită, necesitate ce dilnică bate 1a, inima fiecărui părinte de familia. - La o conferinţă ce s’a ţinută în sala casinei române de aici, adunatu-s’a inteliginţa nos-tră de ambele sexe în numără aprope completă. Aici s’a luată hotărîrea unanimă, ca să se. înfiinţeze o reuniune de femei române, ală cărei scopu mareţă să fie: întemeierea unui institută română pentru crescerea feteloră. Astfelă amă credută mai uşoră şi mai curendă a ne pute vede visulă cu ochii, bine sciindă că nime altulă ca femeia n’are farmeculă, d’a, deschide inimele la orî-ce faptă su-blimă. Er de altă parte amă dorită, ca în cadrulă unei reuniuni să li se deschidă femeiloră nostre ună câmpă mai largă de activitate, ce cu dreptu cuvântă compete acestui factoră însemnată în vieţa socială.
Toţi într’ună gându şi o inimă amă constatată nu numai necesitatea, ci şi posibilitatea, realisării scopului nostru generală.
Din acestă conferinţă subscrişii, aleşi fiindă ca comitetă provisoră, amă fostă însărcinaţi cu îndeplinirea lucrăriloră pre-paratore.
Venimă deci cu respectulă cuvenită şi cu iubire căldurosă a ruga pre totă Românulă, femeiă şi bărbată, care se an-tereseză de scopulă indicată, să binevo-iescă a se înscrie în lista nostră cu pro-pusnlă hotărîtă d’a se face membru ală „Reuniunei femeilor române din Oraviţa.u
Din conferinţa Comitetului prorisorn, ţinuta în Ora,viţa- Montană, în 3 (15) Ianuarie 1888.
Ana Mangima,	Dr. G. Vuia,
presidentă.	.secretară.
Membrii comitetului:
D-nele : Maria Ghidi u, Letiţia Lepa, Anastasia5 Bis tr cană, Livia Vuia.
D-nii: Andrciu Ghîdiu, Ionu Bistrean, Sim. Mangiuca, llie Trăilâ, Ionii Lepa.
( ou votai'e.
Adunarea generală a „Asociaţiunei pentru sprijinirea înveţăceiloră şi soda-liloră români meseriaşi se convocă în sensulă Statute!oră Ari. XIV pe Duminecă 31 Ianuarie (12 Februarie) a. c,. la 3 ore d. pr. în sala de desemnă a Gim-nasiului românescă în Braşovă.
Toţi domnii membri ai acestei Aso-ciaţiunl si. toţi Românii doritori de înaintarea scopului ei sunt rugaţi a lua parte la acestă adunare generală.
Agendele adunării generale voră fi:
1.	Raporiulă Comitetului despre lucrările sale în decursulă anului 1887.
2.	Raporiulă Oasarului: a) despre a-
facerile de casă ale Asociaţiunii., b) ra-portulă despre administrarea fundaţiunei generoşiloră Miliailă şi Elisa Stroescu în anulă 1887.
3.	Alegerea unei Coipisiunl, pentru inscrierea de membri noi.
4.	Raporiulă Comisiuuei despre cen-surarea socoteleloră casei si asupra raportului Comitetului şi propuneriloră sale.
5.	Deciderea asupra propuneriloră.
6.	Alegerea membriloră în Comitetă.
7.	Ficsareaprincipieloră despre fructificarea fonduriloră în anulă 1888.
8.	Ficsarea bugetului şi sumeloră de ajutorare.
9.	Primirea de membri onorari.
Bart. Baiulescu,	Dr. I. Bozoceanu,
preşed.	secretară.
Soiri poliţienesc!.
Alaltaerl înainte de amedă, cam pe la 9 ore, s’a perdută în strada funariloră ună inelă de logodnă. Aflătorulă bine-voiască a-lă preda la poliţiă.
Pentru a face să’nceteze neajunsurile pricinuite de eerşitorii de stradă şi de Sâmbăta, cari Dumineca şi sărbătorea în timpulă serviciului divină stau înaintea uşiloră dela biserici cerşindă, şi la înmormântări, la procesiuni bisericescl, la nunte, la botezuri ş. a. molesteză pu-bliculă prin cerşitulă loră, căpitănatulă orăşenescă s’a adresată cătră oficiile pa-rochiale de aci cu rugarea de a lucra pentru sterpirea acestoră neajimsurl şi de a invita publiculă să depună bani în puşculiţele ce se voră aşeda în biserică, er la luna sumele adunate să se predea căpitănatului spre a le împărţi între ceysitorl.
Baiu In NUsUudU, SUllşte şi Brăila.
Bală se va ţine în 18 Ianuarie st. n. 1888 în sala reuniune! de lectură din Nâseudu în favorea fondului şcolariloră bolnavi.
Preţulă intrărei de o personă singuratică 1 fi., de o personă în familiă 80 cr. v. a. Inceputulă la 8 ore sera. — Comisiunea administratore a fondului scolariloru bolnavi.
Petrecere cu jocă se va arangia de „Reuniunea pompieriloră voluntaridin Seliste la 2/14 Februarie 1888 în sala scolei române de acolo.
Yenitulă curată este pentru fondulă reuniimei. Intrarea de familiă 1 fi., de personă 50 cr. Oferte marinimose se pri-mescă cu mulţămită şi se voră chita pe cale publică. — Comitetiilu arangiatoru.
In 6 Februarie v. se va da convenirea Societăţii „Carpaţii“ secţia II Brăila în salonele RaUy de acolo. Inceputulă la 9 ore p. m. precisă. Biletulă este personală.
NB. Donmele potă merge în toaletă
simplă; Costumulă naţională este preferabilă.
In ordinea de danţă se află: „Ro-mana“, „Mureşancau, „Rom anulă “ şi „Hora Bucovinei.a
SCIRÎ TELEGRAFICE.
(Serv. pari. ală „Gaz. Transri)
Berlinu, 10 Februarie. Se vor-besce că contele Waldersee a luatu parte la sfătuirlle statului majorii generală austro-ungaru şi că a propusă acestuia planulu de campania ală lui Moltke. Amendoue puterile s’au înţelesă de a trimite în casă de resboiu ofîcerî superiori austriac! în cuartierulă generală germană şi vice-versa.
San-Remo. 10 Februarie. Er! după amedă Dr. Bergman a făcută traheotomia (tăetura în gâtle-giu spre a induce aerulu) la gât-legiulă prinţului de coronă germanii. Starea acestuia este suficientă.
DIVERSE.
Unu Metusalemfl unguresed. In Lu-
goşiu a murită în clilele trecute ună ofi-ţeră de cavaleria din timpulă lui Iosifă II. Era în verstă de 332 de ani şi lângă patulă seu de morte şedea, fiu-său mai mare, în verstă, de 104 ani. Afară de acesta mai avea 13 copii, 37 nepoţi, 18 trănepoţî, fără, a se mai număra cei cari se voră mai naşce.
C( ursii Iii pieţei Braşov ii
din 10 Februarie st. n. 1888. Bancnote românesc! . Cump. 8.48 Vând. 8.50
Argintii român eseu Napoleon-d’orl . ,	.
Lire turnesol....
Imperiali...........
Galbim..............
Sci’is. fonc. „Albina" 6°,
n 11	»i M
Ruble Rusesc! .	.	.
Discontulă ....
8.44	„	8.4b
„	10.02	„	10.05
„	11.82	„	11.37
,,	10.32	„	10.37
5.88	„	5.92
„	101.-	„	102.-
„	98.	„	99.
„	109.—	„	110.—
61/,—8°/0 pe ană
Cursnlu la bursa de Viena
din 9 Februarie st. n. 1888.
Renta de aură 4% •	•	 95.95
Renta de liârtiă 5°/0...................82.35
Imprumutulă căiloră ferate ungare . . 147.80 Amortisarea datoriei căiloră ferate de
ostă ungare (1-ma emisiune) .	.	.	98.50
Amortisarea datoriei căiloră ferate de
ostă ungare (2-a emisiune) .	.	.	123.—
Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (3-a emisiune) . . ,
Bonuri rurale ungare .......	104.—
Bonuri cu clasa de sortare .... 103.50
Bonuri rurale Banată-Timişă .... 108.—
Bonuri cu cl. de sortare .............103.—
BouurI rurale Transilvane..............103.60
Bonuri croato-slavone ..................103.—
Despăgubirea pentru dijma de vină un-
gurescă.............................. —.
Imprumutulă cu premiulă ungurescă .	119.—
Dosurile pentru regularea Tisei şi Sege-
dinului....................... 122.—
Renta de hărtiâ austriacă...............78.15
Renta de argintă austriacă..............79.15
Renta de aură austriacă................108.20
LosurI din 1860 ...................... 133.25
Acţiunile băncei austro-ungare. . ' .	. 856.—
Acţiunile băncei de credită ungur. . . 269.r/j Acţiunile băncei de f credităaustr..	. . 267?>7
Argintă —.— Galbinl împărătesei. . 5.99—
Napoleon-d’orî......................10.051/-,
Mărci 100 împ. germane..................62.30
Londra 10 Livres sterlinge............127.—
Editoră şi Redactorii responsabilă:
Dr. Aurel Mureşianu.
tatea Italiei. „La Speranza‘‘ se numea corabia care îi ducea, şi speranţa înve-selitore le umplea inima. Aceia, cari a-tâta timpă luptaseră în serviciu străină, voiau să-şi pună acum vieţa la disposiţia patriei, şi cu strigăte de bucuriă păşiră în 23 Iunie în Nizza pe pămentulă patriei, însufleţiţi de dorinţa de a da ochi câtă de curendă cu inimiculu.
In curenţiă erau se fiă însă amarnică amăgiţi. Poporală îi întâmpina în tote părţile, mai cu semă în Genua, cu strigăte de bucuriă der guvernulă Sardiniei îi întâmpina cu mare neîncredere. Pe de altă parte influinţâ Mazzini duş-mănosă în potriva lui Garibaldi. Cu durerosă amărăciune se plânge acesta din urmă de uneltirile Mazziniştiloru. Ei înstrăinară tinerimea de elă, îlă îne-griră, şi îlă numiră, trădătorii pentru că voia să se alăture la armata regescă, în locă de a ridica de sine stătătorii stin-dardulă republicei. Carolă Albertă însă îlă respinse, când elă îi puse la dispo-siţiune serviciile sale. şi chiar guvernulă provisoriu din Milană se temea de elă. Singurulă Casaţi credea, că totă l’ar pute întrebuinţa, şi îi încredinţa formarea unei legiuni de voluntari, care căpăta, erăşl numele „legiunea italia,nă“ şi care în curendă crescu la 3000 omeni. Despre isprăvile ei raporteză/tmiturî italiane patriotice : ceea ce au tăcută în adevără
istorisesce Garibaldi cu necruţătore con-scienţiositate.
Legiunea înaintase chiar în Monza, când sosi scirea despre încheierea armistiţiului cu Radetzky. Imediată fugiră o mulţime de voluntari si fiindă că alţii voiau să-i opreseă, s’ar fi iscată între ambele partide ună măcelă, decă nu intervenea Garibaldi. Mai ren stan lucrurile în Como, unde deşertau pe fiecare nopte cete întregi, treeându în Elveţia, aşa că tote cafenelele şi birturile din Lugano erau pline de aceşti ciudaţi eroi. Lupta ce o avu legiunea la Luino se vede a fi fostă forte neînsemnată, căci Garibaldi scrie la finea raportului său : „Câţiva oficeri austriac! rămaseră morţi." Atacată în Morazzone de Austriael, fugi legiunea în mare disordine, spre a se împrăştia apoi cu desăvârşire. Numai cu 30 de omeni trecu Garibaldi în Elveţia. Asta e totă isprava ce au făcut’o cei cu cămaşa roşia în anulă 1848 şi, trebue să mărtnrisimă, e aşa de puţină, încâtă chiar şi raporturile austriace de pe acelă timpă erau încă măgulitore pentru ei.
Din Elveţia, unde Mazzini lucra în continuu în contra lui, se gândea Garibaldi a pregăti o nouă revoluţiune. Elă se duse la Geneva, unde îlă învitâ Paolo Fabrizzi în numele guvernului sieiliană (revoluţionară). Elă se îmbarca cu 72
de tovarăşi, debarca însă în Livorno, pentru a se duce la, Florenţa. Insă gn-vernulă toscană îlă dete afară din ţeră, celă papală îi interzise călătoria prin statulă papală. In furtunele din Noem-vre , îngropaţi în zăpadă până la genunchi, fără de mantale şi f&ră bani, stătu mica cetă vre-o câteva cfiL L graniţă fără a sci ce să începâ; nici Guerazzi şi nici Piu IX nu avură milă de ea. Cum a ajunsă ea, în fine la Bo-logna, uită a istorisi Garibaldi. S’ar fi disolvată cu totulă, decă nu ară fi insuflată nou curagiu populaţiunei italiene scirile despre uciderea lui Rossi şi despre revoluţiunea din Roma. Cumcă ună fiu ală lui Rossi a fostă oficeră garibaldiană, este unii curiosă a dansă la capitol ulă „Părinţi şi fiiri
Abia după fuga Papei şi după ce se proclamase republica în Roma fii chemată Garibaldi şi legiunea sa. Nici a-acum nu se bucura de-o prea. mare înere dere. Puterea legimiei, care era restrînsa, la începută la 500 de omeni, nu putea să trecă nici intri acestă timpă de lipsă peste numărală îndoită. Cum sta ea cu inarmarea dovedesce împrejurarea, că Garibaldi înainte de a porni din Rieti, unde în fine se distribuiră mantale omeniloră săi, pe jumătate îngheţaţi, celoră ce nu aveau pusei — li se dădură land. Acestk lipsă de îngrijire din partea repubfica-
niloru dela putere este causa principală pentru care îi inculpă atâttt de aspru. „Despotismulă“, aşa descrie elă starea în care se afla pe atunci Roma,, „lăsase pentru ună momentă frânele guvernului pe mâna palavragiiloră, pentru ca să a-meţescă şi se adormă poporală, cu firma convingere, că aceşti papagali voră pregăti terenulă teribilei reacţiunl, care se lăţea peste întrega peninsulă.u De re-peţite-orî ocăresce pe Mazzini forte aspra. Acesta nu s’ar fi pricepută de locă în afacerile militare, şi cu tote acestea s’a amestecată în totă loculu, lui Garibaldi i-ar fi reţinută comanda supremă. Pănă la 4 Iunie conduse ministrală de resboiu Roselli comanda, şi abia în acea c}i când totulă era perdută, i se dedu lui Garibaldi. Acesta inculpă pe Mazzini de cea mai nedemnă golosiă. Elu s’a temută a nu fi pusă în umbră de Avezzana şi Garibaldi, de aceea trimise pe unulă la Aneena, şi celuilaltă nu îi încredinţa decâtă apărarea unei părţi a zidiriloră cetăţii. Roselli a fostă ună bravă colonelă, der i-a lipsită esperienta de a conduce o armată.
(V» una»)
Nr. 22
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
Avertisment!
VERITABILUL A, ca celu mai es-celentu productu dintre tote,
INDIErO-OELLAGK-WICHSE
(VacRft de laeu din oleiu-indigo)
din cunoscuta c. r. priv. fabrică a lui
Johann Parger în Yiena
I., Schulerstrasse Nr. 7,
este provâdut* pe cutiorele de lemn* de soiul* Nr. 3 până la Nr. 6, şi pe cutiorele, de
metal*. cu eticheta originală mai sustt imprimată, care este înregistrată la, c. r. cameră de eomerţ* şi de industria sul» folio ţţ 14, Nr. 1532 ca marcă de protecţiune.
In timpul* mai nou provine vacf* cu falsificarea acestei etichete, şi adecă, îh locul* cuvântului von. care pe etichetele veritabile se afiă d’asupra firmei, stă la falsificate cuvântul* narii, şi lipseşce la aceste falsificări adresa mea adevărată:
L, Schulerstrasse Nr. 7.
Aceste falsificate conţină, unii producţii reu, cu totul* fără preţ*, şi falsificatorii au de scop* de a înşela onor. publică. Pentru aceea se avertiseză fiecine de a nu cumpăra aceste imitaţiunî fără valore şi este rugată de a se uita la aceea că fiecare cutie de
i
Indigo-Oellack-M ichse




€
tx>
<>
<>?
ci
veritabilii, trebue se fie provădută cu eticheta originală de mai sustt, pe care se află adresa mea întregă. Orl-ce etichetă, care difereză de acesta, conţine ună falsificată.
Onoratul* publică îşi pote imagina, că ună product*, a cărui fabricantă nu cuteză a adauge firma sa proprie, trebue să fie forte rău.	3,4—3
SEMNE PENTRU CAPITALIST!
din partea lui
ih«9.| HERM, KH0PFUCACB1B, | [««».
Cassă de Bancă protocolată,
VI i:\A.I., Wallnerstrasse Nr. 11. YIK.VI.
De când miliarde din averea naţională se plaseză cu firmă încredere în puterea susţi-nătore ele stată a vechiului imperiu, în valori de stată rentabile, la celă mai mică semnă, de posomorîre a situaţiunei politice tresare atâtă fiecare proprietară de rente, câtă şi aceia, cari şî-au plasată banii în valori de căi ferate şi în valori locale, şi îşi aruncă într’o iiitaţiune neîntemeiată hârtiile şi alergă la cea mai de aprope cassă de păstrare, care 1a, rendulă ei îşi plaseză banii erăşi numai în valori egale, oferind* deponentului interesele minime şi nepermitendu nici o controlâ în administraţiunea ei. Se recomandă aşa dâră în prima liniă a alege numai hârtii din patriă bine fundate, a eă-rOră rentabilitate e garantată sub tote împrejurările, care işî recâştigă cursurile chiar şi în timpii de resbeld şi care sunt* mai pre susă de ori ce îndoelă. A-şi mobilisa averea impune precauţiune sub acesta însă înţelegă a se desface de tote hârtiile negarantate şi a-şi procura numai valori bine probate.
Ocasiunea, ce nu s’a ivită, de mulţi ani, că:
1^ «•elitele noMtre forte bine ela&aate aducă 5J/2"
hârtii garantate de ale eăilorA ferate aducă 6% priorităţi forte solide aducă 5%	1010—5
se fie folosite de toţi capitaliştii speculanţi pentru a-le cumpăra.
Deoreoe la bursă momentulu este totulâ, me rog* pentru înştiinţări ia timpu, pentru ca să puteţi apuca momentul* potrivită, şi să puteţi trage folosă din ridicarea cursului hârtiiloră recomandate de mine. — = E Pentru capitaliştii, cari vreu să-şi asigure cuv-sulă ce momentană este eftină, suntă totdeuna gata pentru ună acontă potrivit*, care în casă de lipsă pote fi şi în hârtii de valore, de a-le avansa banii pană cândvo.xu fi în posiţiune de a ’şl lua în primire efectele tote, seu parte din ele oii de a-le pute vinde cu folosu. Informaţiuni în privinţa acesta se dau în modă direcţii şi gratuitu.
oooooooooooooooooooooooooooooog
o
o
o
IOSIF GAVORA.
Pentru lucru eminentă şi gustă bună la esposiţiunea regnicolarâ din 1885 din Budapesta, distinsă cu medalia cea mare a esposiţiunii.
0
0
0
0
0
o
o
o
In Budapesta, strada Yâczy Nr. 17.
Recomandă obiectele necesare pentru
adjustarea ‘bisericilorti şi capelelorti
cu cele ce sunt
provăcjută în abundanţă pentru preţurile cele mai moderate, şi lucrate V câtă se pote mai frumos*. anume:	y
0
0
0
0
0
0
0
0
Odăjdii feion
akele, după ritul u gr. orientală.
reuniuni de înmormântare.
Statue, policandre, potire şi chipurî sfinte, sfeşnice pentru aitariu şi de părete, candele. Iconostase, chipuri pentru fruntariu. înmormântarea Domnului etc. etc.
Prapori şi stindarde pentru reuniuni.
Stindarde pentru pompieri, copii de scobi, reuniuni industriale, reuniuni de cântări şi
Primescu repararea haineloru vechi precum şi aurărirea şi argintărirea pe lângă preţuri moderate.
Cusături cu aură, argintă şi mătasă şi haine bisericesc!, cusute cu liră de aurii, argintă şi mătasă.
Dantale bisericesci. Invelitore de prestolu. Mărfuri bisericesc!. Damaste etc. Punctualitatea mi-o potA adeveri prin mai multe Mute de epi*-
tole de reeunoMeinţă.
Cataloge de preţuri la dorinţa trimită libere de post-port.
179.30-
OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOG
oO
FARMACIA
I. PSEHHOEEH
VIENA, Singerstrasse Nr. 15
188,12-10
la „g o 1 cl c ii e n R e i c h s a p f e 1‘
Pilule pentru curăţirea sângelui, mai înainte numite „Pilule unicersalc*, merită cu tot* dreptulă numirea din urmă, de ore-ee în faptă nu esistă aprope nici o bolâ, la care nu ar fi probată în mii de caşuri efectul* lor* miraculos*. în caşurile cele mai cerbi-cose, la cari multe alte medicamente s‘au întrebuinţată înzadaru, s a dobândită cu aceste pilule de nenumărate ori şi după unu scurtă timpii deplină insăn&toşare. I cutioră cu 15 pilule 21 cr., I sulă cu 6 cutiore I fi. 5 cr., la trimiteri nefrancate cu rambursă I fl. 10 cr.
Trimiţându-se preţul* înainte costă cu espedarea francată 1 sulă cu pilule 1 ii. 2.5 cr., 2 suluri 2 fl. 30 cr., 3 suluri 3 fl. 35 cr., 4 suluri 4 fl. 40 cr., 5 suluri 5 fl. 20 cr., 10 suluri 9 fi. 20 cr. — Mai puţină de ună sulă nu se pote trimite.
Au incursă o mulţime de scrisori, prin cari consumatorii acestoră pilule mulţămesc* pentru redobândirea sănătăţii lorâ după, cele mai diferite şi grele bole. Ori-cine a tăcută odată încercare, recomandă acest* medicamentă mai departe.
Reproducemu aci câteva dintre multele scrisori de mulţămită.
Leonuuny, 15. Mu iu 1883.
Prea onorate Domnule! Pilulele D-v. producă adevărată minune, ele nu sunt* ca alte aşa de multe medicamente recomandate, ci ele a]util întru adeverii aprope la tote bălele. Din pilulele, ce am fost comandată la Pască, am împărţit* cele mai multe la amici şi cunoscuţi şi au folosit* la toţi. chiar şi persdne. de o etate mai mare şi eu diferite băle şi defecte au dobândit* prin ele, deşi nu perfectă sănătate, der totuşi o îmbunătăţire însemnată, şi vot se* a urma, cu întrebuinţarea lor*. Te rog* der a-mi mai trimite încă 5 suluri. Din parte-mi şi dela toţi, cari amu avut* deja norocirea prin pilule D-v. a ne redobândi sănătatea, primiţi cea mai cordială mulţămită.	Martin Deutinger.
Ikyu Sst.-fîţ/on/if, Hi Februariu 1882.
Onorate Domnule! Nu Ve pot* esprima în destul* cordiala mea mulţămită pentru pilulele D-v. de 6re-oe pre lângă ajutorul* lui D-deu. consort» mea care deja ani îndelungaţi a suferit* de miserere, s’a vindecat* prin pilulele D-v., şi cu tote că şi acum treliue din când în când să întrebuinţeze din ele totuşi sănătatea ei s’a îmbunătăţit* întru atât*. în cât* pote se-şî vedâ de tote ocupaţiunile ei cu vioiciune
juvenală. Acesta a mea mulţămită Ve rog* a o întrebuinţa spre binele tuturor* celor* cari suferii. şi Ve rog* totodată, ca să-mi trimiteţi din nou 2 suluri pilule şi 2 bucăţi săpun* chinezesc*. — Cu deosebită stimă, supus*.
Alois Novak, prim-grădinar*.
Stimate Domnule! Presupunând*, că tote medicamentele D-tale vor* ii aşa de bune. ca reimmitnlH balmrnu contra ilogerâtu-riloru, care în familia, mea a făcut* umi sfârşit* grabnic* la mai multe umflături de degerătnră, m’am decis* pe lângă totă neîncrederea mea în aşa numitele mijlâce universale de lecuire, a hia refugiul* la pilulile curăţitoi e de sânge ale D-tale, ca prin ajutorul* acestor* mici globulele să bombardez* la emorrlioidole, do cari şuier* de ani îndelungaţi. Nu esitezfi de loc* a ve mărturisi acum*, că suferinţa mea învechită după o întrebuinţare de 4 săptămâni a Încetat* cu totul*, şi că recomand* aceste pilule în cercul* cunoştinţelor* mele cu cel* mai mare zel*. Nu am nimic* în contră şi dec» vei face. întrebuinţare în public* de aceste ale mele şire. însă fără de subsemnarea mea.
Yiena, 20 Februariu 1881.
Cu înaltă stimă C. v. T.
Balsam* contra degerâturei vie I. Pser-ho fer, de mulţi ani recunoscut*, ca celu mai sigur* remediu contra suferinţelor* de degerătură de tot* felul*, precum şi spre vindecarea vanelor* învechite etc. 1 borcănel* 40 cr., cu trimiterea francată fi5 cr.
Balsam* contra guşilor*, remediu de încredere spre lecuirea umflăturilor* la gât*. 1 flacon* 40 cr., cu trimiterea francată fio cr.
Esscnţă de viaţă, (Picături de Prof/a) contra stomacului stricat*, a mistuirei rele şi greutăţilor* de tot* felul*, un* remediu de casă escelent*. 1 flacon* 20 cr.
Sucul* - Spitzwegerich, medicament* de casă în genere cunoscut* şi escelent* contra catarului, răguşelei şi a tusei etc. 1 sticluţă 50 cr., 2 sticluţe cu trimiterea francată 1 fi. 50 cr.
Âlifiâ americană contra rheumatismului, cel* mai bun* medicament* !a tote suferinţele rheumatice, junghiuri. Lschias (bolă de tremur*), junghiu la urechi etc. 1 fi. 20 cv.
Lichior* din hurneni de Alpî dela W. O. Bernbard. 1 butelia 2 fi. fi'O cr.. 1 butelia 1 fl. 40 cr.
Esenţă pentru ochi de Romershausen, 1 butelia 2 fl. 50 cr., */2 butelia 1 fl. 50 cr.
Praf* contra asudării piciorelorft, 1 cutia 50 cr. cu trimiterea francată 75 cr.
Pomadă de Tanochinin de I. Pserhofer, de un* şir* de ani recunoscută de medici ca cea mai bună dintre tote remediile pentru crescerea perului. Un borcan* elegant* adjustatu 2 fl.
Plastru universal* de prof. Steudelu, la rane din lovitură şi împuns*, la tot* felul* de bube rele şi la umflături învechite, ce se sparg* periodic* la pi-ciore, la deget,*, la rănile şi aprinderile de ţiţe şi la multe alte suferinţe de acest* soiu, s’a probat* de multe ori. 1 borcan* 50 cr., cu trimiterea francată 75 cr.
Sare universală de curăţcniă de A. W.
Huhich. Un* remediu de casă escelent* contra tuturor* urmărilor* diges-tiunei stricate precum: durere de cap, ameţelă, cârcei la stomach. acrei & în gât*, suferinţe baemoroidale, eonstipa-ţiune etc. L pachet* 1 fl.
Franzhrantivein 1 butelia (S0 cr.
Afară de preparatele aci numite se mai află tote specialităţile farmaceutice indigene şi streine, anunţate prin tote diareic austriace, şi la casu. când unele din aceste specii nu s’arft afla, în deposit*. se voi * procura la cerere cu promptitudine şi cât* se pote de eftin*.
Trimiterile prin postă se efectuez* iute, deca se trimite preţul* înainte, seu cu rambursa,
Trimiţ(6n(lu-se preţulu înainte, (mai bine prin mandată poştală) este porto poştală eu multă mai eftină, decătă la trimiteri eu rambursă.
19* Incunosciinţare.
Din incidentulu esaminării oficiale ce se face periodicii la ca-zanulu de Vaporii, Baia de ahuru va, ii Dumineca în 12 şi Luni în 13 Februarie 1SK8 st. n. închisă.
Administraţiunea Băiloru de aburu
ui,2—2	din Braşovu.
Avisu d-lort abonaţi!
Rugăm pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiimei se binevoiaseă a scrie pe cuponulu mandatului postalu şi numerii de pe fâşia sub care au primiţii diarulu nostru până acuma.
Domnii, ce se aboneză din nou, se liinevoiască a scHe adresa lămurită şi se arate şi posta ultimă.
Totodată facemil cunoscuţii tuturoru D-lorfi abonaţi, că mai avemu din anii trecuţi numeri pentru complectarea, colecţiuniloru „Gazetei." precum şi câteva întregi eoleeţium. pentru cari se potu «adresa la subsemnata Administratiune în casu de trebuinţă.
Adrnirmtraţiunea „Gaz. Tram“
ra
Lr
Irn
I
s

Incunosciinţare!
V/
BĂILE CALDE
IU HOU OTSTEUTTELE BASmUEI DE POEŢELANU
al
m
suntu dela 2 Ianuarie 1888 deschise şi predate publicului spre folosire. DIRECŢIUNEA BĂILORU CALDE DE PUTINĂ, DE ABURU ŞI DUŞURI IN BRAŞOVtJ.
11,3— 3
10-Jnnlllnlii»nllrarrsriralr=Rf=Rir^lr=7r=ilraIlraIr=ilf=il«srâli9liraIr=inilralRrilr=ir=illrsî=ilr=ilr=iif=ilrnliRnr=iilr=ilnr-ilmlMrin‘n=7
nlmlr!ilnli=iRilli=iRlllsiil=lll(=W=IimiirtllSiliri