Redactiug, AdniiistratiiM ' Tipograla. BMŞOVU, piaţă mar* Nr. 22. Scrisori nefpancate nu se pri-mescu, Manuscripte nu se re-trimitu! fiiroirile de anuciiri •' Braţovfi, piaţa mare Nr. 22. Inserate mai primescu în Viena: RudolfMosse, Haasenstein & Yogler (OttoMaas), Heinrich Schalek. Alois Herndl, M.Dukes, A.Oppelik, J. Dan-neberg; în Budapesta: A. V. Gold-berger, Anton Mesei, EcksteinBernat; înFrankfUrt: G.L. Daube: înHam-burg: A. Steiner. Preţuiţi inserţiuniloru: o seri,» garmondu pe o colonă 6 cr. şi 30 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoială. Beclame pe pagina IH-a o se-riă 10 cr. v. a. seu 90 bani. AlTULti LI. nGazeta“ iese în fie-eare (ţi. AtxiBMe iieiîm Aistio-Higaria Pe unu anu 12 fl., pe şâse luni 6 fl., pp trei luni 3 fl. Pentn România şi .străinătate:' Pe unu anu 40 franci, pe şăse luni 20 franci, pe trei luni 10 franci. Seprenumeră la t6te ofi-ciele'poştale din întru şi din afară şi la dd. colectorî. Abonamentul pentrn BraşoYă: laadministraţimie, piaţa mare Nr. 22, etagiulu I.: pe unu anu 10 fl., pe şese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusulu în casă: Pe unu anu >2 fl., pe şăse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Unu esemplaru 5 cr. v. a. său 15 bani. Atâttt abonamentele câtu şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. Nr. 2L Braşovii, Vineri, 29 Ianuarie (10 Februarie) 1888. Braşovft, 27 Ianuarie 1888. Miniştrii unguresc! ţinu discursuri lung! în dietă şi făcu politică mare, ca să le mergă vestea în lume. Departe de noi de a-i invidia pentru acestă plăcere, 1 -UtiM' alesă când bine ne f este cunoscută, că de câte or! face d-lu Tisza câte o declarare mai importantă trebue să mergă mai în-tăiu la Viena se ceră instrucţiuni. E şi lucru firescu, ca se face mare sfară în ţeră în parlamen-tulu ungurescu, după ce actualii stăpânitorî voru cu orice chipu ca Ungaria se trecă înaintea Europei ca „mare putere,44 a căreia voce este liotarîtore în concertulu dualisticu. Au şi adus’o departe guvemulu ungurescu cu înrîurinţa sa şi de aceea înţelegemu şi mândria ce a cuprinsă pe fiecare patriotă din rendulu celoru privilegiaţi, când au vecjutu, că tracta-tulii de alianţă cu (fermania îlu publică deodată cu foile oficiale din Berlină şi Viena şi „Budapesti Kozlony44. Ar fi orecum justă acesta mân-driă ungurescă, când ar corăspunde câtu de puţină şi starea lucruri-loră din întru cu limbagiulă în-cre4ntă şi umflată, de care se io-losescă „marii44 politici unguri în pressă şi în parlamentă faţă cu străinătatea. Ar fi, credemă multă mai fo-lositoră şi mai sănătosă lucru decă miniştrii unguresc! ară ave puţină voiă şi puţină răgază de a mai arunca câteodată o scurtă privire şi asupra miseriei, ce dom-nesce mai vertosă în comitatele ardelenesc!, din causa vitregei şi neconsci enţiosei administraţiunî. Dela 1867, de când au ajunsă la putere, Ungurii nu facă alta decâtă totă centraliseză. Amă ajunsă aşa departe cu centrali-sarea, încâtă acum şi blanchetele, pe cari trebue se ne facemă fa-siunile de dare ni se trimită dela Pesta, din tipografia statului, în limba ungurescă, ca să nu le potă înţelege nimeni. Cu tote aceste ce vedemă? Ce spectaculă ni se oferă când arun-cămu o privire asupra modului cum se administreză de esemplu comitatele în Ardeală? Vedemă pe paşalele din diferitele centre guvernândă fiăcare după cum îlă taiă mai bine capelă, der fiăcare în altă modă, aşa că în unele comitate arbi-triulă şefiloră administrativi a produsă nisce stări în adevără [anarhice, cari le crează o posiţiune cu totulu deosebită de aşecţămintele şi legile esistente, ca şi când aceste comitate nu ară [sta sub „părin-tesca44 ocrotire a putemiciloră din Peşta, ci ară face parte din vr’ună ţinută ală Asiei. Să nu mergemă mai departe, ci se luămă ca asemplu numai eonii tatulă Albei interiore. Nu numai odată amă dată locă celoră mai durerose plângeri despre modulă nemilosă şi volnică, cu care tracteză pe poporă autorităţile administrative în acestă nenorocită judeţă. Astăcjl avemă trista sa-tisfacţiune de a vede ridicându-şe astfelă de plângeri chiar şi în foile unguresc!, din Cluşiu. Un locuitoră îngrijată de sortea sărmanului poporfi din Alba-inferiărăj adreseză, în ..Ellenzek^ dela 8 Februariu a. c., o interpelare cătră vicespanulă acestui co-mitată, în care ne descopere nisce abusurî revoltătăre, ce se comită acolo în 4iua niare. Solgăbirăii din Alba-inferi6ră, 4ice memoratulă interpelantă — dau nisce porunci diametrală o-puse legiloră statului şi stătu te-loră comitatului, prin cari asu-prescă în modulă celă mai barbară pe bietulă poporă. Aşa de pildă s’a dată poruncă omeniloră apăsaţi şi cu totulă sărăciţi de prin comune ca să provedă cu lemne cancelariile solgăbirăescî. Afară de acesta se constrîngă comunele de a plăti scriitori pe la oficiile solgăbirăescî cu câte 800 fl. pe ană, cu tăte că aceste oficii suntă compuse din solgăbirăul, ajutorulă seu, ună concipientă, ună scriitorii şi ună haiducă. „Suntemă gârboviţi de povara dăriloră, aşa că comitatulă nostru e fără părechiă în acesta privinţă44, exclamă interpelantele. Elă înşira apoi mai multă de 28 categorii de dări diferite, între cari nici nu socotesce plata învăţătorului, a cantorului şi a preotului, nici claca ce trebue să-o facă bieţii omeni solgăbirăului, notarului, judelui ş. a. Şi cu tote aceste se mai des-poie sărmanii omeni şi pe calea arătată nelegală! Nu mai trebue să spunemă, că poporalii din Alba inferioră este mai totă românescă şi-şî pote face omulă o ideă despre asupririle ce trebue să le îndure, decă acum au răsbitu chiar şi în foile unguresc! plângerile lui. Insă nu numai în administraţia politică, ci şi in cea judiciară din numitulă comitată se ivescă asemeni neorenduelî şi volnicii păgu-bitore şi asupritore. Nu de multă amă înregistrată plângerea poporaţiunei din causă că tribunalulă reg. şi judecătoria de cercă din Alba-Iulia nu respec-teză sărbătorile române. Acuma aflărnă că preşedintele tribunalului de acolo este încă de ună ană greu bolnavă şi că mai alesă din causa acesta mergă lucrurile ren la a-celă tribunală, aşa că chiar tabla regescâ din Tergulă Mureşului se miră de sentinţele de multe ori sucite şi pocite, ce se aducă. Der cele ce le înşirămă aici apară numai ca o picăfură în mare faţă cu nenumăratele plângeri ce ne vină din tote părţile. Pre când d-lă Tisza cu colegii săi facă politică mare şi contrac-teză la nouă împrumuturi, popo-raţiunea din ţeră stă să peră sub lovirile unei administraţiunî pă-cătose. Etă fructele multă lăudatului regimă constituţională un-uurescă! Caloria i-lui SMza in străinătate. Cu privire la călătoria ce d. Sturdza a făcută nu de multă în străinătate, ecă ce i se comunică din Bucur esc! 4iarului „Politische Korrespondenz :44 Cercurile politice din apropierea guvernului română se arată mulţumite de impresiunile pe care le-a primită minis-trulă română Stnrdza în timpulă petre-cerei sale în Austro-Ungaria şi Germania şi cu ocasiunea conferinţeloră cu perso-nele hotărîtore în politica austro-ungară şi germană, de orece acea armoniă de interese şi vederi, care a creată şi a făcută să se întărescă strînsele relaţiunl ale României cu cele două puteri din centrală Europei, s’a constatată din nou şi cn acâstă ocasiune. In timpulă petrecerei sale la Viena, d. Sturdza a adusă vorba şi despre re-laţiunile politico-comerciale între Austro-Ungaria şi România. Cu acestă ocasiune s’a constatată din nou, că nici una din ambele părţi nn găsesce folositoră inte-reseloră loră d’a prelungi actuala stare de lucruri; din potrivă în ambele părţi esistă intenţiunea sinceră d’a înlătura câtă se va pute mai curândă acestă stare de lucruri prin încheierea unei conven-ţiuni. Totă despre călătoria domnului Sturdza, „Pester Lloyd44 scrie: Ună întregă şiră de şopte se învâr-tescă împrejurată petrecerei ministrului română Sturdza la Viena şi Berlină, şi împrejurulă misiunei politice pe care dân-sulă a avută se o îndeplinescă. Unii cfică că d. Sturdza ar li umblată la Fried-richsruhe şi la Viena după asigurarea unei garanţii a neutralităţei teritoriale a României din partea Germaniei şi Austro-Ungariei. Răspunsulă ce a primită însă ar fi fostă negativă şi ast-felă s’ar li re-întorsă la BucurescI fără nici o ispravă. Alţii din potrivă afirmă, că d. Sturdza a părăsită Friedrichsruhe şi Viena pe deplină mulţumită, şi convorbirile sale cu principele Bismarck şi cu corniţele Kalnoky ar fi avută dreptă resultată ună arangiamentă, care s<5 presinte siguranţa, că România, la ori-ce ocasiune, va sprijini tote străduinţele puteriloră centrale d’a menţine pacea. In fine după o a treia versiune, d. Sturdza n a urmărită la Friedrichsruhe şi Viena altă scopă de câtă d’a lua informaţiunl sigure în privinţa situaţiunei politice, la a cărei desfăşurare ulterioră România, firesce, este d’aprope interesată. D. Sturdza s’a re-întorsă la BucurescI, după acestă versiune, cu convingerea firmă i că Germania şi Austro-Ungaria înainte de tote caută se menţină pacea. Acestă ultimă versiune, cea mai simplă dintre tote trei, ne pare cea mai naturală şi cea mai plausibilă. Vorbirea Prinţului Bismark în parlamentulu germanii. In 6 Februarie fundă la ordinea (filei în parlamentulă germană desba-terea asupra proiectului de lege şi împrumutului militară de 278 milione mărci, necesară pentru sporirea armatei germane, Prinţulă Bismark a ţinută ună discursă care a durată 2l/4 ore. Erau de faţă în loge : Prinţii Vilhelm şi Leo-polcl, precum şi toţi ambasadorii pute-riloră. Galeriile erau înţesate de publică. Vorbirea este următdrea: „Decă iau acll cuventulu, nu o facă acesta ca sS recomandă proiectulă, căci jiu mă temă, că nu va fi primită, deorece am încredere în parlamentă că va vota sporirea armatei nostre. nu din causa neliniştei ce predomină adî opiniunea publică, ci din consideraţiă cătră situa-ţiunea generală a Europei. Eu de aceea voiu vorbi mai multă despre cea din urmă, decâtă despre proiectă. „N’o facă bu-curosă acesta, căci în astă afacere de multe ori pote strica şi câte ună cuvântă rostită cu nedibăciă şi multe cuvinte nu potă multă folosi. Der mă temă, că decă voiu tăce, neliniştea ce predomină opiniunea pnbbcă şi dispo-siţiunea nervosă a poporaţiunei nostre şi streine s’ar mări numai. Aşă pute să repetă aci ce am (fisă înainte cu ună ană; de atunci situaţiunea nu s’a schimbată, şi decă s’a schimbată, acesta s’a întâmplată mai multă spre bine decâtă spre rău. P’atuncl ne temeamă de ună răs-boiu din partea Franciei. De atunci în Francia s’a dusă ună preşedinte iubitor de pace şi i-a urmat ună preşedinte iubi-toră de pace. Acesta e un bun simptom, că poporală francesă nu a scosă pe ale-sulă din cutia Pandorei, ci ne dă încrederea, că preşedintele Carnot va călca pe urmele Ini Grevy. Afară de aceea avemă ună momentă liniştitoru de mare însemnătate şi în ministerală francesă prin aceea, că nriniştri, cari erau capabili a subordona scopuriloră loră personale causa păcii, au fostă înlocuiţi cu alţii, cari nu facă acesta, Vă mărturisescă bucurosu, că aspectele faţă cu Francia, suntă mai puţin esplosive, mai paclnice decâtă în anulă trecută. Temerile ivite în anulă din urmă se şi refereau mai multă la Rusia decâtă la Francia seu aşă pute c|ice c& se refereau la schimbulu de provocări şi de aţUâri între pressa francesă şi rusă, der credă şi aceea, că în Rusia lucrulă nu stă mai rău ca în anulă trecută. „Frei-sinnige Zeitungu face alusiune la declararea mea de atunci: „Amiciţia nostră cu Rusia n’a suferită nici o întrerupere. Nu ne aşteptămă la ună atacă din partea Rusiei. “ Aceste cuvinte suntă tipărite cu litere grose. Pote că numita foiă a vrută să’ml uşureze de a reveni la ele (Ilaritate). Pote însă că a voită să şi in- . dice, că m’am înşelată în încrederea mea. Acesta însă nu s’a întâmplată. Motivele care puteau să dea ansă la acestă de-samăgire zacă parte în pressa ruscscă parte în concentrările de trupe ruseset. Câtă pentru pressă. nu’i potă atribui o ponderositate d£ei4Sţdre. .'-Se <|ioe .d&'rin Rusia pressa e mai multă ca în Francia, eu credă din contră. In Francia ea este 0 putere, care influinţeză asupra decisi-■ uniloră guvernului; în Rusia nu. In ambele caşuri, pentru mine pressa este negrelă de ţipară pe hârtiă. Indărătulă fiecărui stă totă numai câte ună singură omă, care a scrisă ca să dea nasăere unui articulă, şi la o foiă [rusescă, care e, pote, în legătură cu fonduri francese, mai stă, pote, şi câte ună „protectorău, care e câte ună funcţionară rusescă versată în politica de partidă. Amendoi însă nn însemnă nimicu faţă cu politica împăratului. In Rusia pressa e celă. multă barometrulă ce ne arată, ce este ertatu ori nu după legea de pressă rusescă, însă fără. a angagea pe împeratulă. In contra pressei ruseset am chiar mărturia împăratului, după ce avui onorea de a fi primită, după mai mulţi ani, înainte cu câte-va luni de cătră Domnitorulu."M’am convinsă că împeratulă Alexandru n'are Nr. 21 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888. ^ nici o intenţiune de a ne ataca. Pressei rusescî nu’i credu, împăratului Alexandru însă îi credu necondiţionaţii:' Dâcă amândoi stau faţă ‘n faţă civ min% arunci pressa- rusescă cu ura ei 6\ şi recunoscă, că atunci Rusia nicidecum n’a încetată a împiedeca formaţiunea confederaţiunei germane de nordă, ci a întîmpinat’o mai multă cu bunăvoinţă. N’aVea atunci Rusia jnici ună felă de neîncredere în politica nostră. Mă sâmţă pentru momentă ceva cam obosită; mă rogă să scusaţi decă voiu şede ună momentă. (Principele Bismark se aşe4ă pe scaună şi continuă vorbirea şecjendă). (Va urma.) Convenţia comercială ca România. 0 telegramă din Bucurescî a-dresată clarului „Presse“ din Yiena cjice: „Telegrafulă44, care e inspirată de ministrulă preşedinte, publică următorulă comunicată: „Pressa oposiţională cu ocasiunea alegeriloră a păşită cu nouă armă contra guvernului şi colporteză pretutin-denea scirea, că elă ar ave intenţiunea să reîncepă în celă mai apropiată*timpă tractările pentru încheiarea convenţiei comerciale cu Austro-Ungaria. Acâstă scire e absolută falsă. Decă peste totă ar fi vorba despre o reîncepere a trac-tăriloră, atunci de astădată iniţiativa nu va porni de aci, deorece delegaţii români, şi-au spusă deja ultimulu cuvântă în acâstă cestiune. Greci şi Români. (Fine.) Intr’o altă scrisore, corespon-dentulu foiei „Revue de l’Orient“ continuă studiulu seu astfelii: Monastiră, 14 Ianuarie 1888. Pănă când vă voiu trimite statistica oraşeloră şi comuneloră românescl din Macedonia, să vă semnaleză inexactitatea (jiarului „Messager d’Athenes44 în privinţa cărţei statistice a lui Bolinti-neanu şi asupra Macedoniei antice. „Messagerulău dice, că Bolintinean evalueză la trei sute de mii numărulă Româniloră din Thesalia şi din Epiră. Din două lucruri unulă: seu „Mes-sagerulă“ nu şî-a vîrîtă nasul în cartea lui Bolintineanu, seu că'a cetit’o cu o-chelarl grecesc!. Etă ce cjice Bolintineanu în cartea sa: „Călătorii la Românii din Macedonia,“ pagina 61: Deşi nu are câtuşi de puţină înclinare spre superstiţiune. crede a o fi văcţută adesea în furtuni pe mare şi în învăl-mişâla luptei, cum se ruga lui Dumnezeu pentru fiiulă săă. Elă trebue că a fostă ună băiată cu inimă bună, căci a vărsată lacrimi când din nebăgare de seină rupsese odată unui greuruşă ună picioră, şi a scăpată de înnecare cu mari opintii! o spălătoresă săracă. La etatea de 15 ani întreprinse prima sa călătoriă pe mare la Qde.ssa; următorea călătoria o făcu pe corabia tatălui său la Roma. Briveliscea cetăţii eterne îlă cuprinde cu putere admirabilă. „Roma ’ml deveni mai scumpă ca orl-şi-ce pe lume !4i esclamă elă. „Iubirea mea pentru Roma crescu numai cu depărtarea şi cu esiliulă, în locă de a dispăre. „Adesea mă răsfăţăm cu gândulă a-o vede încă odată. Roma este pentru mine Italia, este simbolulă Italiei u-nitet, apoi săverşescă-se unirea sub orl-ce fora^u. (Va urma.i In Macedonia snntă: 460,000 Români In Thesalia.......... 200,000 „ In Epiră şi Albania. 350,000 ! „ In Tracia............ 200,000 „ Totală 1.200,000 Români Aşa fiindă, întrebămă pe „Message-rulău, cum cjice că Bolintineanu evalueză la 300,000 pe Românii din Thesalia şi Epiră? „Messagerulă44 mai dice, că Macedonia aparţine pe temeiulă dreptului istorică elementului greceecă, totă aşa ca şi Atica şi Peloponesulă. Din acestă declaraţiune ar urma, contra celoră ce ne spune istoria, că Alecsandru-celă-mare, tatălă său Pilipă, generalii şi soldaţii loră erau Greci er nu Macedoneni; că Macedonia ar fi fost cucerită de Grec! er nu Grecia de cătră Macedoneni! Să lăsămă însă la o parte aserţiunile „Messagerului din Athena44 şi să ve-demă ce ne spună Justin, Quintu-Cur-tiu şi Strabone. Din mărturisirea aces-toră istorici demni de credinţă resultă: 1. Că Macedonenii erau Pelasgl, er nu Greci ; 2. Că Grecii şi Macedonenii vorbeau limbi aşa de deosebite, încâtă spre a se înţelege între dânşii aveu trebuinţă de interpreţi. Şi mai întâiu, Macedonenii erau Pelasgl. Etă cuvintele lui «Iustină, autorulă unei abreviaţiunî din marea istoriă scrisă de Trog-Pompeu, istoriă astădî perdută: Macedonia, tjiee «Iustină (Cartqa 7, cap. I-iu), se numia altă-dată Emathia, după numele regelui său Emathion. Ea păstrează şi astăzi pe celă dintâiu mo-numentă ală vitejiei acestui rege. Mărirea ei fu la începută nebăgată în semă şi hotarele ei destulă de înguste. — Locuitorii ei se numeau Pelasgl şi ţera a-vea numele : Peonia44. Deci, aceştia nu erau Greci. De altmintrelea Erodotă ne spune, că Atenienii înşişi schimbară limba când schimbară naţionalitatea, adecă atunci când din Pelasgl s’au prefăcută în Greci. Intru câtă se atinge de limba Ma-cedoneniloră, resultă învederată din istoria conspiraţiunei adevărate seu închipuite şi din discuţiunea ce avu locă cu acea ocasiune între Alexandru-celă-mare şi Pilota, generalulă său de cava-leriă, că acestă poporă nu vorbea grecesc©. Inadevără, Quintu-Curtiu ne spune, că Pilota, desmeticindu-se din ameţela ce’i causase neaşteptata acusare îndreptată contra lui, Alexandru îi cjise: „Spune ce ai să le spui pentru a-părarea ta în limba ta părinMscă.u „Cei mai mulţi dintre acei ce suntă aci răspunse Pilota nu suntă Macedoneni şi mă voră înţelege mai bine, decă mă voiu explica în aceeaşi limbă ca şi tine. „Deci, pentru a fi înţelesă de Greci, v’aţl explicată în grecesce. Din acesta, judecaţi înşi-vă, — dise Alexandru a-dresându-se cătră tribunală — câtă de puţină Pilota îşi iubesce limba părin-tescă. Elă singură o batjocoresce ne-voindă să o vorbescă. Să se explice dâr în orice limbă va voi. Câtă despre voi nu uitaţi că elă urăsce deopotrivă moravurile şi limba nostră.44 (Quintu-Curtiu: Cartea 6, cap. 9) In fine în capitolulă 10 ală aceleeaşl cărţi, ună orecare Balonă acusă pe Pilota de faptulă, că: „elă fiindă născută în „Macedonia, nu’i este ruşine să vorbescă „prin mijlocirea unui dragomană cu compatrioţii sei.44 Este deci lămurită, că limba mace-donenă ie deosebea de limba greeă pănă întru atâta încâtă, spre a înţelege se Grecii cu Macedonii, aveau trebuinţă de ună dragomană, adecă de cineva care să cu-noscă şi limba unora şi a altora. La mărturisirea lui «Iustină, Quintu-Curtiu, Strabone şi Erodotă, să adăogămă mărturisirea celebrului Demostene, despre care scimă că elă însuşi a vădutu Macedonia şi pe Laeed emonenl’şi le-a vorbită acestora cu gura, sa. Etă der cum se esprimă Demostene în a treia Filipică (cap: 7): „Grecii au suferită câteodată, multă din partea Macedoneniloră şi a nostră. Aceste suferinţe se potă însă compara cu suferinţele pe care ună copilă legitimă le sufere dela părinţii si dela fa- milia sa. Decă însă nnă nemernică sclavă, decă ună pretinsă fiu j efuesce o avere care nu’i aparţine, cum n’am găsi ore că o astfelă de purtare este multă mai în-spăimântătore şi mai revoltătbre? „Ore putemă noi să cugetămă alt-felă despre Filipă şi despre întreprinderile lui? „Despre Filipă care, departe de a fi Grecu, departe de a fi unitfi cu Grecii prin vre-o legătură şi chiar printre barbari nu se bucură de vre-o origine strălucită, nu este decâtă ună miserabilă Ma-cedonenă eşită dintr’ună locă de unde niciodată nn a eşită ună sclavă cum se cade.44 Decă Demostene considera pe Macedoneni ca nisce barbari, cum se pote să’i considerămă astăcjl dreptă Greci? Decă Demostene declara, că Pilipă nu era Grecă, că Macedonenii înşişi nu erau Greci, ce autoritate potă să aibă astăcjl aserţiunile cfiarulixi „Messager d’Athenes,44 care se sforţeză să desmintă pe însuşi Demostene, ală căruia descendentă elă se pretinde a fi? Acesta este ună lucru forte fără minte. Acesta este o îndrăsnelă care întrece tote marginele Prin citaţiunile ce amă menţionată mai susă putemă să judecămă pănă la ce punctă mitologii Greciei moderne şi cjiarulă „Messager d’Athenes44 metamor-foseză istoria. Mărgărită fmlu. SCIRILE PILEI. Suntem informaţi, că Kulturcgyletiştii din Braşovă se pregătescă să deschidă în primăvera ce se apropie o grădină de copii în suburbiulu Scheiu, cu scopă de a atrage copii români în acestă mrejă a maghiarisării. Ce ridiculă încercare! Se vede că omenii ăştia caută fiascurile cu luminarea, căci îi putemă asigura de celă mai cumplită fiasco kulturegyletistă. Şi apoi a considera pe Românii braşoveni atâtă de nemernici, ca să’şl înstreineze copii de imba şi neamulă loră, asta ar fi pre mare cutezanţă kulturegyletistă. £ % * Besultatulă alegeriloră de deputată pen tru camera română este cunoscută şi în colegiulă m: snntă aleşi 28 deputaţi ai partidei guvernamentale, 7 din oposiţiune, 1 balotagiu. * * * Cu ocasiunea desbaterei bugetare în dieta ungurescă, deputatulă Ferdinand Horanszki a dovedită, că datoria statului ungară e de 2270 milione fl. Efectulă a-cestei documentări a fostă deprimătoră în dietă, căci etă ce însemnâză o cifră atâtă de enormă: cu 2270 fl. de argintă poţi pardosi desă o suprafaţă de 346 ju-gâre eatastrale de câte 1600 stânjinî pătraţi, ori pardosindă linia ecvatorului îm-prejurală pământului, îlă încungiurl de aprope l*/4 ori. Pentru a plăti 2270 milione fl. de argintă, ar trebui ministe-rulă de finanţe să pună 144 de omeni să numere ună ană întregă câte 12 ore pe (ji. * * * D-lă advocată P. Tmţa aduce la cunoscinţă, că îndemnată de împrejurările familiare, după o activitate de şepte ani desvoltată pe terenulă advocaţială în Baia-de-Crişiu (fostulă Zarandă), cu 1 Ianuar. 1888, şi-a transferată cancelaria în Aradă (fo-ut 47) oferindu-şl serviţiile în t6te a- facerile ce cadă în cadrulă advocaţiei. * * * Pănă la 1 Februarie n. au fostă a-nunţaţî la oficiulă poliţienescu din Si-ghiş&ra 32 bolnavi de tifus, dintre cari 22 s’au înbolnăvită din causă că au băută apă dintr’o fântână pe care autorităţile au şi închis’o. * * * După cum spune o telegramă din Bucureştii, se vorbesce acolo, că în cercurile apropiate de ambasada rusescă e numită ca candidată acceptabilă la tro-nulă princiară bulgar Prinţulă Gr. Sturdza, ună fiu ală fostului Domnă ală Moldovei cu acelaşi! nume. Conferinţă solemnă. Societatea „Academia ortodoxă“ pentru literatură, retorică şi musică biseri-cescă hi seminariulă archidiecesană din Cernăuţi, va ţinâ „ Conferinţă solemnău Duminecă în 31 Ianuariu (12 Februarie) a. c. la 4% ore p. m. în sala sinodală cu următorulă programă: 1. „ Cuvântă de deschidere1*, rostită de preşedintele societăţii. — Corulă esecută „Mulţi anl“ în G-dură de prof. Is. Vo-robchievicl. 3. „Tatălă nostruîn E-dură, de I* cav. de Bpjană. 3. „Epoca lui Vasile Lupu şi Matern Basarabu, Domnii Moldovii şi Ţării ro-mânesdu, disertaţiune istorică de I. Do-rofteiu. 4. „Plângă şi mă tânguescă1', p. I. în C-dură, p. II în C-moll de prof. Is. Vo-robchievicl. 5. „ Sântă, Sântă, Sântă“ şi „Pre Tine Te lăudămă“, în E-dură de I. cav. de Bej ană. — Pausă. 6. „Intru mulţi apiî Stăpâneu în D-dur de prof. Is. Yorobchievicl. 7. „Părerile unoră contrari ai creştinismului şi combaterea aceloradiserta-ţiune apologetică, de Em. Nicorovicl. 8. „Ernau în C-dură de C. Porum-bescu. 9. „înfiinţarea metropoliei Moldoveiu, tratată istorică de G. Moroşană Mi-hăiescu. 10. „Isaia dânţuesce“, în E-dură de I. cav. de Bej ană. Cernăuţi, Ianuariu, 1888. Pentru comitetă: G. Moroşană Mihâiescu, Victor Zăharoschi, preşedinte. secret, de esterne. SCIRl TELEGRAFICE. (Serv. part. ală „Gaz. Trans.“) Pesta, 9 Februarie. A noua eomisiune judiciară a camerei de-putaţilorti a anulată alegerea lui Moritz Horvath (Szabadka). Caransebeşu, 9 Februarie. In loculă lui Doda a fostă alesă cu aclamaţiune ultramontanulă (p6te ultraistulă ?) Pop o viei. Berlină, 9 Februarie. Parlamen-tulă a primită proiectulă militară în a treia cetire en bloc. Viena, 9 Februarie. Ambasado-relă germană a conferită iy2 6ră cu ambasadorulă rusă Lobanow. DIVERSE. Cine e de vină ? Miculă Aurelă a gratulată înainte de amedă mamei sale de diua onomastică, promiţândă în gratula-ţiune, care era scrisă, că va fi de trebă şi ascultătoră. După amecjă sparse o ceaşcă de cafea — ec’aşa de răutate. Mamă-sa dojenindu-lă îi cjise: „Fapta acesta ţl-e promisiunea ta de adl-dimineţă că vei fi bravă ?u — „Ei, der ce, sunt eu de vină, decă tata ml-a căutată o astfelă de gratulaţiune ? Cununiă. D-lă George Bârsană, fiulă domnei Teodora Bârsană din Becleană, şi D-şora Laura Valeria Alutan-Cosgaria, fiica^d-lui şi d-nei N. Cosgaria din Făgăraşă, îşi voră serba cununia religiosă Duminecă în 31 Ianuarie în biserica Sfintei Treimi gr. or. din Făgăraşă. Le adresămă felicitările nostre căl-durose. ţiir*uiM pieţei Pmţfvii din 10 Februarie st. n. 1888. Bancnote românescl . Cump. 8.45 VSnd. 8.47 Argintă românescă . 8.42 8.43 Napoleon-d’orî . . . V 10.02 » 10.05 Lire turcesc!. . . . 11.32 55 11.37 Imperiali GalbinI r 10.32 5.88 55 55 10.37 5.92 Scris. fonc. „Albina44f>% 101.— 55 102.— » » » b0/a 98.- 55 99.— Ruble Rusesc! . . . 109.— 110.— Discontulă .... 672- —8% pe amă Snrtulă U bona de Yiena din 8 Februarie st. n. 1888. Renta de aurii 4% . . ... Renta de hârtia 5°/0.............. Imprumutulă căiloru ferate ungare Amortisarea datoriei căilorft ferate ostu ungare (1-ma emisiune) . Amortisarea datoriei căilorii ferate ostu ungare (2-a emisiune) . Amortisarea datoriei căiloră ferate ostu ungare (3-a emisiune) . Bonuri rurale ungare . . . . . Bonuri cu clasa de sortare . . Bonuri rurale BanatU-Timişu . . Bonuri cu cl. de sortare . . . Bouurl rurale Transilvane . . . Bonuri croato-slavone .... LosurI din 1860 ,................. Acţiunile băncei austro-ungare. . Acţiunile băncei de credită ungur. Acţiunile băncei de credită anstr. Argintă —.— GalbinI împărătesei Napoleon-d’oxi.................... l^ăţrcî 100 împ. germane .... Londra 10 Livres st-erlinge . . . de de de 96.55 82.95 147.80 93.75 123.- . 108.90 . 108.50 . 103.— . 103.— . 1(^.70 . 103.— . 133.50 . 858.— . 270.50 . 268.80 . 5‘.9872 . 10.03 . 62.227, . 126.80 Editoră şi Redactoră responsabilă: Or. Aura! PurţţtMtL Nr. 21 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888. Incunosciinţare! BĂILE CALDE IIT NOU CONSTRUITELE EASHTURÎ DE PORŢELANU sunttl dela 2 Ianuarie 1888 deschise şi predate publicului spre folosire. DIRECŢIUNEA BĂILORtJ CALDE DE PUTINĂ, DE ABURC ŞI DUŞURI IN BRAŞOVO. 11,3-2 3BBii^illSI!sn!SBlBgEMiiy!5il!MS!fi3»a^^ mm INCUNOSCIINŢARE! Farmaciştii din Braşov!! au hotărîtii unanimii în adunarea loră din 5 Decemvrie 1887, forţaţi prin pretenţiunile mai mari ce i se facii, şi în considerarea raporturilor!! nefavorabile, cari cţilnicu se formeză, ca pentru spitalurî, infirmării, case pentru caşuri de boia, reuniuni pentru caşuri de boia şi pentru calea ferată, să ficseze reducţia din preţft a 10 °/0. La persone private nu se pote acorda nici o reducţiă. Membrii reuniunilor!! pentru caşuri de b6lă, a ca-seloră pentru caşuri de b61ă şi amploiaţii dela calea ferată spre comoditatea lorii se pottl servi de ori ce far maci ă, de orece în fie-care farm ac iă se distribue medicamente în contul!! menţionatelor!! case, reuniuni etc. Farmaciştii din Braşovii: Cari Schuster, Ferdinand Jekelius, Johami Gooss, Eduard Kugler, Friedrich Stenner, Julius Hornung, Victor Klein, Eram Kellemen, Heinrich G. Oberth. 214,3—3 WT Incunosciinţare. Din incidentul!! esaminării oficiale ce se face periodică la cazanul!! de Vaporii, Baia de aburu ya fl Duminecă în 12 şi Luni în 13 Februarie 1888 st. n. închisă. Administraţiunea Băiloru de aburu din Braşovă. 16,2-1 Avisft d-lort abonaţi! Rugăm pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei să binevoiască a scrie pe cuponulă mandatului poştală şi numerii de pe fâşia sub care au primită diarulă nostru până acuma. Administraţiunea „Gaz. Transă l!Sigjigg!giS!Sg!gg!^gigBglî(ig5jSig!5i^ Se deschide abonamentu pre anulă 1888 la AMICULU FAMILIEI, piară beletristică şi enciclopedică-literară — cu ilustraţiunî.— Cursulă XII.—-Apare în 1 şi 15 cji a lunei în numeri câte de 2—8 cole cu ilustraţiunî frumose; şi publică articlii sociali, poesie, novele, schiţe, piese teatrali ş. a. — mai departe tracteză cestiunî literare şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a Româniloră de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunl din patriă şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisuesce a face câte o oră plăcută familiei strivite de grijile vieţei; şi preste totănisuesce a întinde tuturoră indivicţiloră din familiă o petrecere nobilă şi instructivă. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 fi., pentru România şi străinătate 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali. preotulO romănu. Piară bisericescă, şcolară şi literară — cu ilustraţiunî. — Cursulă XIV. — Apare în broşuri lunare câte de 2V2 — 8l/2 cole; şi publică portretele şi biografiile archiereiloră şi preoţiloră mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilustraţiunî, — mai departe articlii din sfera tuturoră sciinţeloră teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serbă-torî şi diverse ocasiunî, mai alesă funebralî, — apoi studii pedagogice-didactice şi scienţifice-literarî; şi în urmă totă soiulă de a-menunte şi scirl cu preferinţa celoră din sfera bisericescă, scolastică şi literară. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 fl.—pentru România 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali. Colectanţii primescu gratisu tottt aia patrulea esemplaru. Numeri de probă se trimită gratisu ori-eui cere. A se adresa la „CANCELARIA NEGRUJU“ în Gherla—Sz-ujvâr.—Transilvania. Totu de aci se mai potu procura şi următorele cărţi din editura propria: Apologie. DiscusiunI filologice şi istorice maghiare privitore la Români, învederite şi rectificate de Dr. Gre-goriu Silaşi. — Partea I. Paulii Hun-falvy despre Cronica lui G-eorg. G-abr. Şincai. Preţulu 30 cr. Renascerea limbei românesc! în vorbire şi scriere învederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Op complet). Broşura I. II. şi III. Preţuiţi broş. I. II. câte 40 cr.—Broşura III. 30 cr, Tot e trei împreună 1 fl. CuVâfrtărî bisericesc! la t6te sărbătorile de preste and, de I. Papiu. Unii volumii de preste 26 cole. Acest opii de cuvântări bisericescl întrece tote opurile de acestă soiu apărute pănă acum — avendă şi o notiţă istorică la fie-care serbătore, care arată timpulă întroducerei. fasele prin cari a trecuţii şi modulă cum s’a stabilită respectiva serbătore. Preţulă e 2 fl. Barbu cobzariulu. Novelă originală de Emilia Lungu. Preţulă 15 cr. Puterea amorului. Novelă de Pau-lina C. Z. Rovinaru. Preţulă 20 cr. Idealulu pierduţii. Novelă originală de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr. Opera unui omu de bine. Novelă originală. — Continuarea novelei: Idealulu pierduţii de Paulina G. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr. din emigrarea lui Dragoşă. Novelă istorică naţională. Preţulă 20 cr. Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după ’Wachsmann, de Ioană Tanco. Preţulă 30 cr. Probitatea în copilăriă. Schiţă din sfera educaţiunei. După Emest Le-gouve. Preţulă 10 cr. Hermand şi Dorotea după W. de Goethe, traducţiune liberă de Constantină Morariu. Preţulă 50 cr. Ifigenia în Aulida. Tragedia în 5 acte, după Eupide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr. Fântâna dorului. Noveţă poporală de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr. Codreanu craiulu codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr. Ultimulu Sichastru. Tradiţiune de Preţulă 10 cr. Elu trebue se se însore. Novelă de Maria Schwartz, traducere de N. Preţulă 25 cr. •> Branda seu Nunta fatală. Schiţă Georgiu Simu P. Negruţă. Ifigenia în Tauria. Tragedia în 5 acte, după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr. Petulantuld. Comedia în 5 acte, după Augustă Kotzebue, tradusă de Ioană St. Şuluţă. Preţulă 30 cr. Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele gimnasiului din Fiume prin Vincenţiu Nicoră, prof. gimnas. — Cu portretulă M. S. Regina României. Preţulă 15 cr. Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Ună volumă de 192 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi arangiate. Preţulă redusă (dela 1 fl. 20 cr.) la 60 cr. Trandafir! şi viorele, poesii poporale, culese de Ioană Popă Reteganu. Ună volumă de 14 cole. Preţ. 60 cr. Tesauruld dela Petrbsa seu Cloşca cu puii ei de auru. Studiu archeologic de D. O. Olinescu. Preţulă 20 cr. Biblioteca Sătenului Românu. Cartea I, II, III, IV, cuprindă materii forte interesante şi amusante. Preţulă la tote patru 1 fl. — câte una deosebi 30 cr. Biblioteca Familiei. Cartea I. Cuprinde materii forte interesante şi amusante. Preţulă 30 cr. Colectă de recepte din economia, industriă, comerciu şi chemiă. Preţulă 50 cr. Economia pentru scolele popor, de T. Roşiu. Ed. II. Preţulă 30 cr. îndreptară teoretică şi practică pentru învăţământul!! intuitivă în folosulă eleviloră normali (preparandiall), a în-vâţătoriloră şi a altoră bărbaţi de scolă, de V. Gr. Borgovană, profesoră pre-parandială. Preţulă unui esemplară cu porto francată 1 fl. 80 cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia aflămă vre-ună opă, întocmită după lipsele scoleloră nostre în măsura în care este acesta, pentru aceea îlă şi recoman-dămă mai alesă directoriloră şi înve-ţătoriloră ca celoră în prima liniă interesaţi. Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Români. De V. Gr. Borgovan. Preţulă 15. Manuală de Gramatica limbei române pentru scolele poporali în trei cursuri de Maximă Popă, profesoră la gimnasiulă din Năseudă. — Manuală aprobată prin ministeriulă de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dată 26 Aprilie 1886, Nr. 13193. — Preţulă 30 cr. cu multă folosă de cătră preoţi, învăţători şi alţi cărturari români. Preţulă 1 fl. 10 cr. Nu mă uita. Colecţiune de viersuri funebralî, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţulă 50 cr. Carte conducătore la propunerea calculărei în scola poporală pentru învăţători şi preparandî. Broş. I. scrisă de Gavrilă Trifu profesoră preparan-dială. Preţulă 80 cr. Cele mai eftine cărţ!de rugăciuni: Gramatica limbei române lucrată pe base sintactice de Ioană Buteanu, prof. gimn. Ună volumă de peste 30 cole. Preţulă 2 fl. Manuală de stilistică de Ioană P. Negruţă, profesoră. Opă aprobată şi din partea ministeriului de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. Partea practică forte bogată a acestui op — cuprin4endă composiţiuni de totă soiulă de acte obveniente în referinţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa Mărgăritarulu sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericescl forte frmnosă ilustrată. Preţulă unui esemplară broşurată e 40 cr., legată 50 cr., legată în pânză 60 cr., legată mai fină 60, 80, 90 cr., 1 fl., în legătură de luxă 1.50—2.50 Miculu mărgăritarul sufletescu. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericescl — frmnosă ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Preţulă unui esemplară broşurată e 15 cr., — legată 22 cr., legată în pânejă 26 cr. Cărticică de rugăciuni şi cântări pentru pruncii şcolari de ambe secsele, Cu mai multe icone frumose. Preţulă unui esemplară e 10 cr.: 50=3 fior.: 100=5 fl. Visulfi Prea Sântei Vergure Maria a Născătorei de D-deu urmată de mai multe rugăciuni frumose. Cu icone frumose. Preţulă unui esemplară spedată franco e 10 cr., 50 esemplare 3 fl.. 100 esemplare 5 fl. v. a. Epistolia D. N. Isusu Christosu. Preţulă unui esemplară legată şi spedată franco e 15 cr. Tipografia A. MUREŞIANU, Braşovu. i ■