Mttâutt,	-
Tipografia:
BfMŞOVO,	Vr. Stt.
Scrisori nefrancats nti ae pri- C. mescâ, Manuscripte nu se retrimită?
Birourile de amutciurî:
Brafovu, piaţa marc Br. 21. Inserate mai primesc ii in Vtoflt:
Rudolf Moaşe, Haasenstem & Vogler (OttoMaas),Heinrrph Sthalek, Moi» Eerndi, M.Dukes, A.Oppelik, J. Dan-nebtrg; în Badapţfct»:A. Y.Ookt-lerger, Anton Jfetei, Eckstein Bernat; înFrtnfcfiirt: O. L. Dauhe; în Ham* burg: A. Steiner.
Preţuiţi inserţftmilorâ: o seriă garmondti pe o coldnă 6 cr. şi 80 or. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifft şi tnvoiâiă. Reclame pe pagina itl-a. o seriă 10 cr. v. a. său 80 bani.
AH17I.tr LL
;0a*eta“ iese Ta
JUMuamente şatra AuKi&ţOuwrla:
Pe un* and» 4., pe şese Iun* 6 fi., pe txei luni 3 fi.
Pentru Bomăila .ţi srrfiinâtite:
Pe up.a anfi 40 franci, no ş6»e luni ‘40 franci, pe trei mai tO franci.
S6 prenumără la tdte oficiale poştale dju întru ai din afară şi la dai colectori.
: AMaseitulu pentru Bnşwt:
laadminiBtraţiune, piaţa mare Nr. 22, etagiulu I.: pe unu in 4 10 fl.,j>e săse luni 6 fi., po trei luni 4 fi. 80 cr. Cu dnsnT&în casă: Pe naft anii 1t fi., pe şise luni fi fi., pe tref luni 3 n. linii esemplarii 5 cr. v..». său '	ÎS bani.
Atată abonamentele cătai şi Mserţiunile sunt a se plăti înainte.
Nr. 19.
Braşovtt, ItercruS, 27 Ianuarie (8 Februarie)
MMtk 5fl de am
ală
„GAZETEI TRAESILVAEIEr.
Neposn, 18 Ianuarie 1888.
Deşi mai târcjiu* totuşi şi eu cu ocasiunea jubileului de 50 aiiî a celei mai bătrâne şi mai de valăre foi, a sentinelei românismului', a mamei „Gazeta Transilvani ei“, nu potu se nu-i adresezi sincerile mele felicitări şi u-rârl. Intru mulţi, mulţi, mulţi ani!! Şi cu ajutorulu Proniei divine vomă ajunge sublimulu scop pentru multă scumpa şi cercata nostră naţiune românescă!
Er D-V6stre, stimate Domnule Redactori, ve mai adaugă pro-verbiulă latină: „Bonus dux, bonum reddit comitem
Andrond Petri, înv. popor.
Braşovtt, 25 Ianuarie 1888.
Astăcfl cunoscemă şi cuprin-sulă discursului principelui Bis-mark, care a fostă aşteptată cu atâta nerăbdare, mai alesă în Francia.
Francesii par’că au avută pre-sâmţulă, că enunciaţiunile cancelarului germană voră fi îndreptate mai multă la adresa loră, decâtă a Ruşiloră.
Bismark nu acusă pe Rusia, ba incă pare a voi săescuse înarmările ei (ţicendă, că cabinetulă rusescă are intenţiunea de a da mai multă greutate vocei rusesc!, răcjimându-se pe o armată pregătită de resboiu.
Bismark acusă mai multă pe Francia pentru „înclinările ei res-boinice,w cari facă ca ea se fiă aliata Rusiei, îndată ce acăsta şi-ar pune în mişcare sotniele de cazaci.
F6rte caracteristică este aeelă pasagiu din vorbirea cancelarului .germană, unde c}ice, că ună răs-boiu cu Francia încă nu condi-ţioneză ună resboiu cu Rusia, dâr decă Rusia ar începe ostilităţile, atunci va fi neevitabilă resboiulă cu Francia, care în ca-sulă acela nu se va pute reţine de a nu întră în acţiune.
Cu alte cuvinte, Germania se teme de o cooperaţiune directă seu indirectă a Franciei cu Rusia şi de aceea a încheiată alianţa cu Austro-Ungaria, ca se potă preveni acestă periculă.
Voimu se trăimă în pace cu Rusia, 4ise Bismarck, voimă se păstrămă vechile raporturi oătră acestă imperiu, der nu voimă se tragemă de mânecă pe nimeni; amu încheiată alianţa ca se nu fimă necondiţionată dependenţi de Rusia.
Care va se 4ic&> Germaniei, care stă faţă în faţă cu Francia armată pănă’n dinţi, i-ară fi fostă legate mânile şi ar fi trebuită se facă în t6te pe voia Rusiei, decă nu era în stare a-i opune alianţa cu Austro-Ungaria seu chiar tripla alianţă.
Despre aceea, că are dorinţa de a trăi în pace şi cu Francia, Bismark n’a (fisă nici ună cuventă.
A accentuată numai că deo-
camdată orisontulă dinspre Francia au este încărcată ou nori ameninţători. De altă porte însă can-celarulă dă se cundscă guvernului rusescă, că ar pute se devină ărăşî
oelu mai bună amică împărăwJ ambeloră împărăţii aliate, în ca-
ţiiloră aliate, dăcă ar lăsa pe Fran cia în sărtea ei. Acesta este In-ţelesulă, ce trebue ae-lă dămă cuviinţe] oră după cari „Germania ar pută purta răsboiu cu Francia, fără ca acesta se condiţioneze, şi ună resboiu cu Rusia. “
Nu numai odată a declarată primulă ministru ală împăratului Wilhelm, că sărtea Bulgariei şi a peninsulei balcanice nu intereseză pe Germania. Cu alte cuvinte : ve4ă-şl Rusia de trebile ei în Orientă şi lase-ne pe noi Germanii se ne răfuimu noi singuri socotela cu Francia!
Acesta este firulă roşu ce legă ideile celei mai noue enunciaţiunl a principelui Bismark.
Vorbirea cancelarului germană în întregulă ei apare ca o ultimă încercare de a împedeca o ahanţă între Rusia şi Francia. Publicarea tractatului de alianţă germano-austriacă, 4ise Bismark, nu este a se privi ca ună ultimată, ci este numai constatarea firmei botărîrl a puteriloră aliate de a stărui în comună pentru susţinerea păcii.
„Germanii nu se temă pe lumea acesta de nimeni altulă, decâtă deDumne4eu!“ exclamă Bismark. începeţi resboiulă decă ve dă mâna, 4ice putemiculă cance-lară cătră vecinii săi dela apusă şi răsărită, prevenindu-i că spadele loră se voră înfrânge în pep-turile oţălite ale patrioţiloră germani, ale demniloră urmaşi ai lup-tătoriloră dela 1818.
Mândre şi pline de consciinţa de sine sunt aceste cuvinte. Der de ce au fostă pronunţate tocmai acuma?
De sigură că numai motive fdrte grave au îndemnată pe principele Bismark de a face acesta ultima încercare pentru a preveni marele conflictă ameninţătorii.
Reuşi-va 6re încercarea seu nu ?
Acesta este marea întrebare a momentului.
Câteva foi rusescl asigură din nou, în faţa publicării tractatului de alianţă germano-austriacă, că Rusia nu voiesce se atace pe nimeni şi 4ică, că decă Germania stăruiesce pe lângă aceea, că sco-pulă publicării a fostă numai de a arăta lumei, că puterile aliate sunt pătrunse de intenţiunile cele mai leale pentru susţinerea păcii, atunci Rusiei nu-i remane alta, decâtă să aştepte dove4î faptice pentru acesta.
Din Francia însă răsună altă voce. Răsună o voce de bucu-riă, că acum nimică nu mai împiedecă o alianţă strînsă între Rusia şi Francia şi că prăpastia dintre Germania şi Francia s’a mărită numai prin pubbcarea tractatului de alianţă germano-austriacă.
Şi aici e adevărata cangrenă, de care sufere a4l continentulă europenii. Aici e cheia tuturoră neajunsuriloră causate prin" ne-
contenitele înarmări. IŞste pen culăsa rivalitate dintre Germania şi Francia. [Este Art. UI ală trac tatului de alianţa, care prevede o acţiune comună a armâteloră
sulă unei cooperaţîunî active fran ceso-rusescl, seu şi numai în qa-sulă, când Rusia ar „ameninţa^ cu „mesurî militare*‘, pe celă atacată din partea Franciei, care păte fi nuinai Germania.
Decă „măsurile militare** suntu de ajunsă spre a nasce casm belii atunci ne putemă aştepta în cu-rendă, în sensulă vorbirei ^ance larului germană, la ună răsboiu prăspătă germano-frances, Austro-Ungaria avăndă misiunea de a ţine în locă pe Rusia şi a împiedeca decă se p6te ună răsboiu cu Rusia purtată în acelaşi timpă.
Bismark îşi pune speranţa nu mai în Dumne4eu şi în forţele Germaniei. Der vechiulă proverbă 4iee omulă îşi propune şi Dumne4cu dispune!
Greci şi Români
Sub acestă titlu cetimă în „Revue de l’Orientu, ce apare în Budapesta, dela 8 şi 15 Ianuarie 1888:
Corespondentultt nostru din Monas-tir (Bitoba) ne trimite în privinţa Cuţo-Vaiahilorti o nouă scrisore. De astădată densulă se absţine de orice polemică şi se mărginesce să numere fapte a cărora esactitate se pote contesta, (?) der cărora totuşi nu li se pote tăgădui însemnătatea.
Cu tote acestea, spre a evita chiar aparenţa de părtinire, punemă faţă cu densa o părere grecescă, reiumatultl u-nui studiu, care a fostă publicată în „Neologosu ((fiară grecescă din Constan-tinopole), ca răspunsă la articolele pu-
blicate mai nainte de (fiarele „La Tur-quieu şi de „Revue de l’0rientu.
Publicămă în primulă locă opiniunea forte curiosă a redactorului di arului „Neo-logosc :
„Nici o relaţiune nu esistă între Albanezi şi Guţo-Valahi şi tinerele naţiuni de pe amendouă laturile Dunărei.
„înaintea chiar a fiinţei acestoră din urmă, cei dînteiu împreună cu fraţii loră Greci apărau încă de multă timpă patria loră comună: Macedonia, mai cu sămă contra invasiiloră Cumano-Bulga-riloră, ai cărora descendenţi direcţi sUntă astătfl Românii, după amestecarea loră cu Dacii, cu Romanii, cu Goţii, cu Hunii, Avarii, Bulgarii, Ungurii, Grecii etc.
„Albanesii suntă fără îndoielă împreună cu Grecii o ramură a aeeluiaşă trunchiu, adecă ală trunchiului greco-pe-lasgică; câtă despre Valahi seu Greco-Valahl, aceştia suntă forte depărtaţi fie naţiunile de peste Dunăre, care formeză rassa română, şi Bizantinii suntă cei dînteiu cari în ală IV secolă au întrebuinţată numele: Valahi.
„Valahii n’au nimică comună cu Slavii şi cu Daco-Românii; ei nu suntă decâtă nisce nomacjl — vagabonzi — şi se deosebescă prin vieţa loră de păstori de rassa română, rassă curată agricultor e.
Greco-Vdlahii se tragă din împreunarea rassei grecescl cu rassa gotică, ceea ce se probeză cu limba loră şi prin alte mărturii. Numele: Valahii se da,
după Nilios, poporeloră car© locuiau în sate în Tracia, în Macedonia şi în Epiro-Thesalia, de oătră Bizantinii din timpulă împăratului Theodosie, adecă din timpttLfi stabilirei în acele ţări a Goţiloră, cari prin- alianţele laaiLeu. Grecii şi cu Romanii din Bizanţia^ - îmbrăţişândă reb--giunea şi însuşindu-şî limba şi moravurile ţârei, au fostă numiţi GotogreeI, -după cum astădl suntă numiri Greeo-Valahl
„Este învederată că cuventulă: Valahii nu se derivăză din Velch, nume, pe care .rassele germane îlă dau locuitori-loră imperiului romană, după cum istoricii româpl şi româno-filî l’au constatată de curândă, ci dela numele Vtach, care era unulă dintre căpitanii Goţiloră, şi fiin Vlacherm, ,ună nobilă Gotă, şfă cărţii num,e a lăşată urme visibile (la Constantinopofe.
„Câtă despre limba Gotogreqfloră, ea se deoeebesce de limba română şi semăna, după Cananus Lascares, cu acqa a poporului gemuwu, care locuesce pe mar-gitiele Mă%ei Nordului, deşi Thunmaun după cercetării© sale sciinţifice,. a constatată, că în limba greco-vfilahă jumătate fiin rădăcini suntă latine şi cealaltă jumătate se compune din rădăcini grecescl, jjotice şi diptr’acelea ală unei limfce forte analogă cu limba albaneză din filele ndstre. Alţi glosologî d^u idfo-meloră de peste Dunăre numele 4®; Daco-latină, pe când idiomului Grecp-Valahă seu Goto-Grecă îi dau numele de Macedono - valahică seu Traco-va-lahică.
„Odinioră Greco-valahii seu Goto-grecii uniţi de m^iltă timpă cu Grecii proprii fiişl şi ou Greco-albanezii au contribuită prin sacrificii comune la formarea rassei modeme, şi se considerau ca descendenţii Myrmidoniloră lui Afiife, ai lui Alexandru şi ai lui Pirhus; .ei combăteu pe Cumano - Bulgari, cari din CJumant s’au prefăcută acum de curenţlu în Români.
Pe acele timpuri nu esistau Syfio-gurî său comitete de propagandă; nici chiar pe timpulă când cefe trei ramure ale rassei grecescl din Macedonia -săvârşeau luptele loră vestite de care este plină istoria modernă.
„Nu se afiau er^şl Syllogurf atunci când unitatea acestoră trei elemente-se esprima prin organulă imei limbe comune, care a servită fiiloră glorioşi ai Macedoniei şi ai Epiro-Thesaliei să-şi exprime sentimentele şi cugetările loră şi să laude pe D-(feu.
„Nu esistau Syliogurî în timpulă când din puţinulă ce aveau, Macedonenii Epiroţii şi Thesalienii contribuiau la clădirea fareloră luminătore ale elenismului modernă, adecă colegiele din o mulţime de oraşe şi mai cu semă din Moscopole unde Greco-valahii au fundată una dintre cele dinteiu imprimerii grecescl, — şi, în fine, nu esistau Syllogurf cari să aţîţe pe marii patrioţi greci, ale cărora sacrificii pentru înălţarea elenismului modernă în genere nu suntă. contestate.
„Ore acestea nu suntă fapte făcute dfn causa comunităţei de origine, de acţiune, de tradiţiune, de dorinţe de suferinţe, de desvplţare mintală şi morală, în seopă de a dobândi unitatea ?
„Astăfiî se caută însă prin broşuri să* se distrugă acestă unitate, a lăsa să se înţelegă că acestă unitate este >dău-nătore pentru interesele imperiului otomană şi se încercă a se câştiga contra ei opiniunea publică europenă.
Nr. 19
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
„Din nefericire o asemănare de dialecte, o picătură de sângc'.şi uisce arme de origine comună îndepărtată, descoperită prin mijloce amplificative, nu, pot astă4î să dea nascere unorti naţiuni necunoscute. Decă ar fi astfelă, esistenţa naţională a mai multoră popore din Europa ar fi de sigură anulată.	|
„Nu trebue popârele care constituescu unitatea naţională a Macedoniei să fiă chemate să-şî nege naţionalitatea loră istorică, care este aşa de veche, pentru ca să ia alta nouă. Acestă unitate formeză garanţia Statului-quo politică actuală, Statu-quo aşa de eficace pentru consolidarea fratemităţei ce esistâ între Greci şi Otomani şi care nu va putea fi schimbată pe câtă timpă poporele din Macedonia se vor întemeia pe densa.u
Terminândă, „Neologosu 4ice, că nu crede în esistenţa a trei milione Alba-nesl şi Români, cari s’ară afla în miculă spaţiu cuprinsă între Muntenegru, Grecia şi Adriatica, mărginită de o parte de vila^tulă Cossovo şi de alta de marea Egeă, şi provocă pe corespondenţii noştri să combată cu probă, decă potă, afirmaţiunile de mai susă.
(Va urma.)
SGRILE piLEI.
Oetîmă în „Preotulă Română“ din Gherla următorele, sub titlulă „ Ajutoriuu: „Poporală română gr. cat. din Poiana Arieşului (comună mestecată cu Maghiari ev. ref.), în cea mai mare parte forte lipsită şi năcăjită, câştigându-şi pânea de t6te dilele cu lucrulă pe la streini, şi-a edificată în anulă 1882 o sc61ă întru tote corăspundătore cerinţeloră legei şi acum şi’a adunată materialulă de lipsă pentru ca în loculă bisericei vechi de lemnă — în care, fiindă aprope ruinată, i s’a înterdisă prin autorităţile civile ţinerea cultului divină, — să’şi c|i-descă o biserică nouă din materială solidă. Multele spese ce le-a avută însă cu cumpărarea locului, în care şi’a (ji-dită scola, şi a aceluia în care vreu să-şi (jidescă noua biserică — ambele cumpă-rându-le dela streini cu bani scumpi, — precum şi cu cjidirea şi adaptarea şcolei şi cu procurarea materialului de lipsă la noăa biserică: i-au stors de tot, aşa că acum credincioşii sunt siliţi a recurge la ajutorul confraţiloră de pretutindenea cu rugarea, ca să binevoiescă a-i ajuta întru îndeplinirea lucrului începută, con-tribuindă care-şî după putere la acoperirea speseloră de clidire a nouei biserici, şi ei din parte’şi promită, că la timpă potrivită asemene voră ajuta după putinţă pe alţi confraţi ai loră la astfelă de caşuri. Oontribuirile binevoitore să se - trimită la Redacţiunea acestei foi, („Preotulă Românău în Gherla) care le
va chita publice şi le va înainta la Jlo-cmă cfeştSiaţiunei Iortt“.
E de dorită ca acestă strigătă după ^ajutoră să hu răsune în pustiă.
* . .
•* *
; Alegerile de deputaţi pentru camera română s’au începută Sâmbătă ou cole-gîulă l. Din 64 deputaţi aleşi, 46 suntă ai partidei guvernului, er 19 suntă ai oposiţiunei. In 8 locuri suntă balotage. *
* *
Ni se scrie din Z&mesci^ că acolo a fostă Sâmbătă, în 23 Ianuarie v., pe la 10 ore sera ună incendiu, care a prefăcută în cenuşe şura şi şopulă unui locuitorii. Dauna este de peste 1000 fi. cari au fostă asiguraţi, o impresiune bună a făcută asupra dăunatului, asupra celoră ameninţaţi de acelă incendiu, precum şi asupra tuturoră locuitoriloră, sosirea neaşteptată a pompieriloră, cari la primulă avisă au alergată cu tote aparatele la loculă incendiului şi cari, deşi nuinai lucrători din fabrica d-lui Martin Kopony, proprietarală acelei fabrici, cu multă iuţelă şi desteritate au putută în scurtă timpă a localisa şi a stinge de totă incendiulă, ce uşoră ar fi putută lua dimensiuni mai mari. Locuitorii din Zernescî aducă şi pe acestă cale atâtă d-lui KopOny, câtă şi braviloră săi pompieri mulţămită publică.
*
* *
Visitarea administrativă a căii ferate săcuiesci Oderheiu secuiescu — Ciucu-Se-reda s’a făcută. In curendă va fi predată comunicaţiunei linia.
*
* *
Constatându-se necesitatea d’a se modifica traseulă (linia) căii ferate vici-nale Mureşu- Ludoşti- Bistriţa, ministrulă de comunicaţiune a ordonată o ulterioră visitare a liniei pe c}iua de 12 Martie.
*
* *
Se scie că ministrulă Tisza ţinuse la anulă nou o cuvântare în care ’şi-a esprimată speranţa că se va susţine pacea. Acestă vorbire s’a telegrafiată la Viena şi la Berlină în înţelesulă, că Tisza nu speră că se va susţine pacea. Urmarea a fostă că s’a produsă o mare nelinişte în tote cercurile politice şi mai cu semă la bursele ■ din Berlină şi Viena. In contra funcţionariloră dela oficiulă telegrafică din Pesta s’a pornită cercetare disciplinară şi în dilele acestea s’a făcută judecata.
Cercetarea se estinse asupra a 3 funcţionari şi anume : asupra aceluia care a primită telegrama destinată pentru bi-roulă de corespondenţe din Viena, mai departe asupra aceluia, care a trimis’o prin aparatulă Hughes şi asupra funcţionarului superiorii, care conduce oficiulă. Intenţiune răutăciosă nu s’a constatată din care causă lucrulă s’a încheiată cu procedura disciplinară. Judecata e
forte aspră. Funcţionaruiă care a tele-
*n;•• jOffy si :	I V.;. y. • -	• * V "Ş|
grafaftT ■roţbifeft ministrului - preşedinte; pe aparatulă Hughes- a fostă degradată din clasaşi a 4ecea ; rangă în classa a unspre4ece^ şi i s*| redusă leafa dela 1000 fi. la 809 fi., iŞ»dă şi| transferată într’n staţiune mai mică,^ înţr’ună postă sub.ordinâtă.^ Funcţionaruiă superioră care în diua de anulă nou a avută serviciulă, a fostă eschisă pe 3 ani dela înaintare afară de -aceea transferată pe spesele sale într’altă staţiune. Funcţionaruiă care a primită depeşa a fostă declarată nevinovată.
*
* *
In Chezdi- Oşorheiu a fulgerată şi a tunată în cjiua de 19 (31) Ianuarie. A
doua <ji a ploată o ploiă desă.
*
* +
La inspectoratulU de dare de aci s’a ‘săvârşită la 4 Februarie n. ună actă sărbătorescă: servitorulă pensionată ală acelui oficiu, Eduard Rigetti, după ună serviciu de 42 de ani, a fostă decorată de Maiestatea Sa cu medalia „Crucea de argintă pentru meritău. D-lă inspectorii r. de dare Ştefană Gencsy, ca represen-tantă ală d-lui comite supremă conte Andrei Bethlen, în presenţa unei adunări numerose şi cu o vorbire corăspun-dătore a atârnată medalia, între urări de „să trăiescă Maiestatea Sau, pe pep-
tulă lui Rigetti, felicitându-lă.
*
* *
In Angheluşă, comit. Trei-scaune, s’a împuşcată la 2 Februarie n. fata de 20 de ani a unui proprietară, numită Margita Tamasi. Causa sinuciderii nu se spune.
*
* *
In comitatulă Sibiiului suntă de o-cupat mai multe locuri de îngrijitori ai căi-loră comitatense, şi anume Nr. 7 cu locuinţa în Recea, Nr. 21 cu locuinţa în Şura mică, Nr. 40 cu locuinţa în Tăl-maciu, Nr 41 cu locuinţa în Sibiiu şi Nr. 54 cu locuinţa în Vurperu. Petenţii să-şi adreseze cererile pănă la 15 Februarie n. la măestrală drumuriloră comitatului.
*
* *
Acum câteva c^ile, ună Ţigană un-gurescă lăutară, întorcându-se dela ţeră acasă la Sepsi-St. Georgiu, întâlni pe drum ună lupu, care se pregătea să vină în neplăcută atingere cu elă. Boncza, aşa se numesce lăutarulă, care cântă cu cor-nulă, (trâmbiţa) în spaima sa veni la ideea, să scotă sunete puternice din cor-nulă său. Lupulă înmărmuri, începu a urla îngrozitorii şi însoţi, în orecare depărtare şi urlândă necontenită, pănă în-naintea oraşului pe bietulă lăutară, care întrâ triumfătorii în oraşă suflândă în comă.
Dărnicia regelui României.
Cetimîi în „Curierulu Finan-ciarîiw dela 24 Ianuarie:
Dâcă generoeitatea este unul din atributele caracteristice ale M. S. Regelui României, modestia Sa întrece liberalitatea Sa pănă în punctulă d’a o ascunde în ochii lumii. Se sci'a într’adevără,, că Su-veranulă nostru doteză cu cheltuiala Sa multe comune rurale cu şcoli şi cu biserici, că înaltele Sale bine-faceri oculte se întindă la multe văduve, la multe orfeline, la multă lume scăpătată, cu tote acestea erau greu de grupată tote aceste bine-faceri la ună locă pentru a pute răspunde calumniiloră. Astăcjl printr’o indiscreţiune a prinţului Dimitrie Ghica, suntemă în posiţiune d’a da aci cifra cheltuieliloră M. S. Regelui României. Mulţămimă sinceră prinţului Dimitrie Ghica pentru indiscreţiunea sa şi consi-derămă ca o datoriă d’a o pune în re-liefă, dorinţa nostră fiindă a face o deplină lumină.
In 1887, a (lisă principele Dimitrie Ghica dela tribuna întrunirii electorale dela Atheneu (ţinută în 4^eL trecute), lista civilă a Regelui şi veniturile Domeniului Coronei au dată ca venituri 1.985.185 fr. contra 2.087.895 franci eheltueli.
In 1888, bugetulă cheltueliloră întrece cu 239.350 fr. 60 bani pe acela ală venituriloră. „Afirmă pe onorea mea, care ’ml-e scumpă mai multă decâtă tote, esactitatea acestoră ciffeu.
Astfelă dintr’ună bugetă mai mică de 2 milione, Suveranulă preleva 400.000 franci pentru acte de bine-facere, burse, pensiuni, şi sub-venţiunî acordate la şcoli seu la biserici, plus 230.000 pentru Sinaia şi 180.000 franci pentru terminarea lucrăriloră castelului Peleşă.
Cuvântulă Prinţului Ghica a făcută pe poporală română să afle, că Suveranulă nostru dă cu amândouă mânile şi cu o deosebită bunăvoinţă.
Soiri poliţienesc!.
Suma de 1500 fi. semnată, de proprietarii de prăvălii deschise, în favorală cerşitoriloră de Sâmbăta nu s’a ajunsă prin incassarea terminată Vinerea trecută, ci acesta a ajunsă numai cifra de 1200 fii. Faptulă se esplică prin aceea, că mai mulţi neguţători au redusă la încassare sumele subscrise, alţii eră au refusată plă-tirea sumeloră cu observarea laconică, că „n’au chibzuită bine lucrulă.u
Spre a se evita neînţelegeri se a-duce mai departe la cunoşcinţă, că col-lectele făcute pentru scopuri culturale şi humanitare, pentru biserici şi confesiuni şi în favorală celoră păgubiţi prin întâmplări elementare, se sustragă compe-tinţei căpitănatului orăşănescă şi măsura
FOILETONUL# „GAZ. TRANS.U
(1)
Frântură âe cuyentare poporală.
Domnii dică: ţăraniilă e talpa ţârei, şi eu dică: femeia e talpa casei.
în adevără, cui i-a dată Dumnezeu femeiă bună, acela are parte de mare norocă în lume, căci peste casa lui pa-re-că sboră ângerii: într’însa e pace, şi unde cauţi găsesc! rânduială şi cură-ţiâ; mâna femeiei le face tote la timpă şi tote le aşecjă la loculă loră: după a-cestea cunosc! ochiulă ei, inima ei, ca-pulă ei.
Bărbatulă caută cu dragă la purtarea femeiei sale, inima îi rîde de bucuriă şi dragostea lui cu anii nu scade, ci cresce; aşa ună bărbată trăiesce îndoită mai multă, pentru-că vieţa îi curge ca apa cea limpede , ce nu o tulbură nimică; elă nu scie de sfadă, nu de ură, nu de răutate, nu de pismă, nu de cuvinte proste: în sufletulă lui e pace şi pace, şi bine e şi în casa lui şi în familia lui.
Deră pe de altă parte suntă omeni, cari credă, că numai avuţia este noroculă omului. Deci când vine timpulă să mergă cu feciorii la peţită, nu întrebă de câtă
<fe avere, de fălci de pământă, de nu-Uiără de vite şi de sume de bani.
Nu-i ce cjice, fălcile de pământă, vitele şi banii suntă lucruri bune, deră numai pe lângă o inimă bună de femeiă; nu-să însă de nici ună folosă, decă a-ceea care le capătă şi le are e ună pă-cată de femeiă, o făptură fără frica lui Dumnedeu şi fără ruşine, apoi răsfăţată, leneşă şi mârşavă. Şi câţi bărbaţi nu-să în lume, că âmblândă după avere, şi-au luată în casă o scorpiă ori o vacă băl-ţată şi ar fi bucuroşi să scape de dînsă!
Aşa era odată ună omă tânără şi avută din moşi strămoşi; elă avea casă mare şi gospodăriă bună, ca cum nu era alta în sată; avea 50 de fălci de locă, vite comute, crescute de mâna lui, moră prisacă şi câte de tote; la densulă erau totdeauna podurile pline şi sacii plini.
I-a venită timpulă şi lui să se în-sore; a umblată aşa deră în susă şi în josă, cum facă omenii cei avuţi, pănă-ce a dată de o fată, rumenă, frumosă şi avută. Elă se fericia cu femeia lui şi se fudulia cu dânsa ca cu nu sciu ce. Şi omenii încă nu-şî luau ochii de pe dânsa, când mergea Dumineca la sf. biserică, scii colea, bine îmbrăcată şi alesă de frumosă împodobită.
Deră credeţi, că a ţinută multă fericirea bărbatului şi mirarea omeniloră? Nicidecum! Căci îndată au băgată omenii de semă, că între dânsa şi bărbatu-său cuvântă bună nu-i, că în casa loră de răulă ei „Domne ajutău nu-i. Ea nu scia coce nici măcar ună cuptoră de pâne şi pânea ei era aşa, că nime nu o putea lua în gură. Ea nu scia nici la vatră şi bărbatu-său trebuia să-i ţină fată la fertă. Erau şi vaci de mulsă de ajunsă, deră de fruptă nu se mai alegea nimica; era şi cânepă de ajunsă, deră din ană în ană rămânea nelucrată. Ea nu scia nimica şi nu se apuca de nimica, pentru-că câtă a fostă acasă la mă-să, mă-sa tote le făcea singură, eră pe dânsa o lăsa din uşoră, mai de alesă, ca să cu-noscă lumea, că-i fată de bogătaşă şi n’are nevoiă să mai pună mâna pe lucru.
Deră într’o dimineţă face bărbatu-său la dânsa aşa: „Savetă, ean scolă-te, de caută ună pică pe afară şi derădică şi prin casă.u Saveta însă nu mai era deprinsă să se scole dimineţă; de aceea nu răspunde nimica, decâtă se întorce pe ceea-laltă parte, de adorme şi dorme eră dusă.
Cine mulgea vacile şi cum le mulgea, ea nu-şî mai bătea capulă; de era
strată în grădină ori de nu era, ei îi era totă atâta. La femeile celelalte era în grădină ceapă, usturoiu, pătrînjei, sfecle, curechiu, pepeni şi câte de tote ; la dânsa în grădină însă numai ştiră, lobodă şi cucută. Unde ai fi pusă ochiulă în gospodăria ei, ai fi cunoscută, că gospodina de casă nu-i de nimica, ba încă că-i şi murdară; căci de ai fi căutată la strachină, strachina era nespălată, de ai fi căutată la doniţă, doniţa era nespălată, de ai fi căutată la cofă, cofa era nespălată, ba ce, chiar verde de negrijită; eră cămaşa de pe dânsa era ca de pe cei-ce facă cărbuni ori umblă cu păcură.
Le dete Dumnedeu şi copii şi bietulă bărbată se mângâia: „Lasău, spunea elă, „Saveta acum îşi va mai lua de semă şi se va apuca de gospodărită, căci Dumnecţeu ne dă copii şi trebue să gri-jimă de dânşii.u
Aşa! Cum nu! Copii bieţii umblau şi ei aşa, de rufoşi, aşa de nespălaţi şi nepeptănaţi, de-i era omului greaţă să se mai uite la dânşii.
La urma urmeloră bine-că fetişora Savetei era totă rumenă şi netedă, deră bărbatului dela ună timpă a prinsă a i se urî de densa. Elă totă-una umcla cu capulă în pământă şi nu mai grăia ni-
; Nr. 19
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.,
care opreşte cerşitultt.	nţwnai.
aşa numiţii cerşitorî de Sâmbăta seu de pe uliţe.
Acei domni proprietaarl de prăvălii cari vreu sâ plătescă în fiecare săptămână sumele semnate, suntă rugaţi a le depune directă în puşculiţele de adunată aflătdre la secţia centrală a poliţiei şi la secţiile din suburbii.
pa|
APEiitr:
Este ună adevără recunoscută de toţi, că ună poporă fără industria şi comerciu desvoltată nu este în stare a face serioşi spre civilisaţiune.
Poporală nostru convingendu-se despre acestă adevără, în periodulă scurtă dela deşteptarea sa a şi începută a pune temeliile desvoltărei sale industriale şi comerciale.
Pentru a obţine însă pe acestă te-renă resultate satisfăcătore, desvoltarea trebue să fie progresivă şi omnilaterală.
Purcecţendă dela acesiJf ^Jnrărurl stabilite de sciinţa econon9m-|Rională şi convingendu-ne după o prinsă cumpănire a împrejurăriloră locale, că aici în Orăştie esistă condiţiile necesare pentru întemeerea indusSiei tipografice : noi subsemnaţii^amă luată asupra nostră misiunea a înfiinţa în Orăştie ună :
Instftirtti tipograficii
pe acţii, corăspun4ătoră recerinţeloră de astăcjî.
Spre a realisa acestă scopă, Yă în-vitămă prin acesta a concurge şi D-Vostră cu subscripţiunî cât mai numărase la întemeerea acestei societăţi pe acţii.
Societatea se va înfiinţa pe timpă nedeterminată, cu ună capitală socială de fi. 5000, care se va realisa prin emisiunea a 200 acţii de câte fi. 25.
La subscriere se voră plăti 10%, a-decă fi. 2*50 de acţiă şi 50 cr. tacsă de înscriere, er restulă se va solvi succesive şi în modulă, ce-lă va statori direcţiunea institutului proiectată.
Fundatorii nu-şl reservă nici ună dreptă faţă cu institutulă, ce voiescă a-lă înfiinţa.
Subscrierile se facă la Domnii: Dr. Ioană Mihu, advocată, Samuilu Popii, advocată, Dr. Ştefanii Erdelyi, medică, loanii Mihaiu, cassariu, George Baciu, comerciantă, Aurelii P. Barcianu, contabilă, toţi din Orăştiă, Laureanii Ber-danu, notară în Romosti,' Petru Beleiu, notară în Căstău, Dumitru îosifii, notară în Beriu, Avramii Mihailâ, preotă în Ro-moşelă, loanii Boteanii, preotă în Bin-ţinţl, Dumitru Iancu, preotă în Turdaşă, Teodorii Crişanu, preotă în Cujiră, George Lucaciu notară în Bobâlna şi Simionii FilimonU, preotă în Vărmaga, cari suntă autorisaţl sub răspunderea solidară a sub-semnaţiloră a încassa rata primă de fi.
mica, fără numai din când în când scotea câte ună suspin greu şi cjicea: „Domne, ce m’a găsitău !
Oamenii sciau, ce durere are elă la inima, lui; de aceea câte o-dată veniau de-i 4i°eau o seină:
„Ei, lasă, Ionică, nu te da; mai bine haide să mergemă la cea cârşmă şi să tragemă câte ună pahară de cea putore, ca să mai uitămă de lumea asta*u
Şi cârşma nu era departe, căci cârş-mele răsară prin satele nostră, cum răsară tomna cei bureţi prin pădure. Aşa acjl, aşa mâne, ba dela o oră Ionică nu mai putea fără rachiu şi mai multă şedea în cârşmă decâtă a casă. Elă şedea în cârşmă, deră acasă i-se încuiba sărăcia. Şi adecăte omenii gătiâu de sămă-nată, eră elă începea a ara; omenii începeau a secera, elă nu era gata cu pra-şila : la densulă tote nu mergeau în susă, ci repede în josă; numai copii din ană în ană i-se înmulţiau şi îlă împresurau totă mai tare.
Ei, deră de năca4ă şi Saveta s’a dată la băută şi cum? Au prinsă a veni la densa babele şi a-o pune la cale (jicându-i r „Bea Ionică, de ce să nu bei şi tu, ca să mai uiţi de cele năcac|urî?u
Şi ea încetişoră cu încetişorală s’a şi dată bine după învăţătura loră.
(Ya urma)
2'5Q predom ^ iiăcto de înscriere de 50 ’ cr.
Subscrierile se voră încheia în 18 Februarie 1888 st. n.
Orăştiăj în 1 Februarie 1888 st. n.
Dr. Ioană Mihu m. p., Samuilă Popii m. p., Dr. Ştefană Erdelyi m. p., Ioană Mihaiu m. p., George Baciu m. p., Aurelii P. Barcianif m. p., Nicolau Popoviciu m. p., Iustină MoldovanQ m. p., Ioană Lăzăroiu m. p., Simeonă Corvinti m. p., Toma iu m. p., Georgiu Joandrea m. p.
SOIRt TELEGRAFICE.
(Serv. part. ală „Gaz. Trans.u)
Vorbirea principelui Bismarh. Berlină, 7 Februarie. Din parii germanii: La ordinea cailei e |)rima cetire a legei de împrumută pentru armată. Principele Bbmark ia cuventulu, pentru ca sS vorbescă asupra situaţiunei generale a Europei:
Potu linişti opiniunea publică într’atâta, întru câtă aspectele faţă cu’ Francia aii devenită mai paăfotiee. Şi în privinţa Rusiei nu sunt a<ţî de altă părere decâtă eram atunci, când m’am esprimatu, că n’am ave să ne îngrijimă de nici unu atacă din partea Rusiei. Recunoscu că concentrarea trupelc^u rusesc! pare îngrijit bre, der nu vedă nici unu motivăl şi nici unu pretextă d’a se nasce unu resboiu rusă ori europenii. Chiar unu resboiu cu Francia încăt na condiţioneză unu resboiu cu-Rusia, ci din uuntră, unu resboiu cu Rusia condiţioneză unu reboiu cu Francia.
Bismark crede, că cabinetulă rusescă intenţioneză ca, cu oca-siunea crisei europene celei mai de aprbpe, se dea espresiune şi se accentueze cu putere vocea Rusiei ori se facă mai cu efectă pretenţiunile sale diplomatice, fiind că în dosulă ei se află o armată pregătită de resboiu....
înclinările răsboinice ale Franciei şi ale Rusiei ne constrîngă a ne apăra. Simţămintele amicale ale Rusiei pentru Germania s’au recită din causa alianţei nbstre cu Austro-Ungâria, pe care amu încheiat’o fiindu că altmintrelea amu fi a-junsă a fi necondiţionată dependenţi de Rusia.
Publicarea tractatului de a-lianţă nu e ună ultimatum, nici o ameninţare. Lumea trebue s& scie că noi ne întrepunemă pentru ni-suinţele comune de a se susţine pacea şi că Austro-Ungaria este aliatulă nostru naturală în contra perieuleloru ce ameninţă din partea Rusiei şi a Franciei.
Noi ne dămă tbtă silinţa ca se susţinemă vechile raporturi cu Rusia, 0er nu ne căciulimu nimănui. Noi Germanii ne tememă de Dumnezeu şi de nimenea altulu în lumea asta. Frica de Dumne4eu ne face se dorimă pacea. Celă ce însă, cu tbte acestea, va rupe pacea, va trebui se se convingă, că iubirea de patriâ gata la luptă va aduna sub steaguri întrăga poporaţiune a Prusiei ca şi în anulă 1813, — iubirea de patriă, care a devenită ună bună comună ală întregei naţiuni germane“. (Aplause sgomotbse şi prelungite).
Legea a fostă primită în prima şi a doua cetire. Impresiunea ce a facut’o discurstiftu lui Bismarck este, că acestă fliscursă e ună capă de operă diplomatică estraordi-n&ru. A atinsă plăcută căldura cu care vorbitorulă a amintită pe Austro-Ungaria şi tripla alianţă.
DIVERSE.
Rinoplastica. Acum câteva (iile o femee care suferea de unii picioră se duse la clinica din Viena. Observatorul!! neesercitatii mai că n’ar fi observată pe faţa femeei nimică neobicînuită, esper-tului chirurgului însă îi bătu la ochi,
afară de nasulă celă lată şi turtită, o
şcangă (cicatrice) pe fruntea femeei. întrebând’o de causa acestei apariţiunl, declară femeea, că ea are să mulţămâecă nasulă ei mân ei dibace a lui Langenbeck, care înlocui înainte de asta cu 20 ani organulă ei, distrusă de nisce formaţiuni de umflături, printr’o operaţiune plastică din frunte; mai adause, că atuncea d-lă profesoră îi puse în perspectivă şi aceea, cft nasulă ei va fi atâtă de frumoşii- în-câtă totă pote sS’şI mai capete ună băr-bată şi acum e măritată a doua oră. In legătură cu acestă frumosă succesă medicală arăta profesorală respectivă meritele nemuritore ce şi-le-a câştigată Langenbeck prin operaţiunile plastice* deorece elă este primulă care, după o metodă scienţifică, a înlocuită defecte mai mari ale corpului omenescă prin părţi învecinate sănătose. E dreptă că ante-cesorulă său genialulă Dieffenbach a făcută primulă începută, cu „fabricaţiune de nasuri4*, der din causa technicei încă neperfecte nu obţină decâtă numai nisce bucăţi de, caţne diforme, cari câte-o dată aveau o asemănare atâtă de puţină cu ună naşă, încâtă nefericiţii purtători de astfelă de nasuri mai bucurosă s’ară fi scăpată de ele. Langenbeck însă ajunse pe tăremulă rinoplasticei la resultate atâtă de frumose şi estetică perfecte, încâtă se vorbea despre elă că se pricepe totă aşa de bine să facă nasuri ca şi bunulă Dumne4eu. Când se afla Langenbeck încă în Berlină, veni la clinica lui o fată tînără, care printr’o bolă de osă îşi perduse nasulă. De ore-ce i-se promise ună naşă nou, fata, care era cam vanitosă, se ocupa mereu cu dorinţa ca resultatulă operaţiunei să fiă nu numai norocosă, ci şi frumosă. piua operaţiunii sosi, fata fu dusă cloroformată în camera de operaţiune. Langenbeck făcu prima tăietură pe frunte, când deodată se tre4i domnişora din ameţela sa şi striga tare: „Der, prea scumpule consilier intimă, să fiă şi frumosă!
Naivitate. Octaviană mereu se ruga de tată-său, să-i dea lui frumosulă cea-somică de aură, ce-lă avea la buzunară. „Lasă dragulă tatii pănă ce-i fi mare, că apoi ţi-lă voiu da!u. Odată Octaviană vărsase cafeua la masă, fâcendă tătâne-său ună neplăcută inconvenientă. . „Nu ţl-e ruşine! — îlă mustra acesta — de acum eşti mare, bagă de seină ce faci!44 — „Sunt mare tată?—întreba Octaviană voiosă, — ei bine, atunci să-mî dai cia-somiculău.
Luxuld împăratului romanii Nero. Pe
nici unulă dintre domnitorii lumei nu ni-lă presintă istoria într’o formă aşa de es-cesivă, ca pe împăratulă romană Nero. Despre avere şi bani părerea lui era că omeni străluciţi şi cu adevărată mari suntă numai aceia, cari sciu risipi şi cheltui cu amândouă mânile. In privinţa acesta Suetoniu ne nareză despre elă lucruri aprope fabulose: Nici ună vest-mentă în vieţa lui nu l’a îmbrăcată de două ori. Pescuia cu reţea aurită împletită din fire de purpură şi cariată. In călătoria suita lui nicl-odată nu consta mai puţină decâtă din o miiă de căruţe, care tote erau trase de catâri cu pot-cove de argintă. Sumele cele grandiose însă le-a înghiţită mania lui de edificare. In forma cum nî-o descrie Suetoniu, locuinţa lui—aşa numită„domusauraea“— era o adevărată minune. Pentru a’ţl pute face o idee despre mărimea acestei case, ajunge a spune, că în ea încăpea comodă o statuă a lui Nero, ce avea o înălţime de 120 urme. Ce privesce spaţiositatea din’ăîntru, cetitorulă îşi va pute face o ideiă mai clară, dâcă va sci, că în acestă casă se afla ună Iacă, încungiurată jură împrejură cu edificii ca nisce cetăţui; mai erau representate în miniatură câmpii pline de sămănăturî, de vii, de păşiunl; ba chiar şi pădurici, alee, parcuri, cu o mulţime de totă felulă de animale de casă şi sălbatice. Şi cu tote că acestă casă avea o mărime aşa de fabulosă, pretutindenea era îmbrăcată în aură. Au-rulă era încă ceva ordinară în vdomus auraeau, căci mărgăritarele şi petrile cele scumpe cu cari erau împodobiţi păreţii
acestei case epau multă mai scumpe de, câtă aurulă. Salonele de mâncare erau deosebită luxudse; cinatorele aveau ta-vanurî (plafonurf) îmbrăcate cu table de, osă de elefantă, faţă de cari aurulă mai nu făcea parale. Aceste tavanurf scumpe erau mobile şi provă4ute cu ţevi pentru a împrăştia flori şi a vărsa parfumurf scumpe peste ospeţî. Tavanulă saiei principale de mâncare avea o formă rotundă, care ca şi ună orologiu se învârtea 4i&a şi noptea, aducendă ospeţjloră plăceri totă mai variate. Despre celelalte odore şi decoraţii scumpe rămâne fantasiei flăcăruia ca să şi-le închipuâscă, căci con-deiulă unui omă s’ar păre că nici nu este în stare a pute descrie în de ajunsă pompa şi strălucirea cea mare a acestei case.
Numerile lozuriloru comunei Bucureştii
eşite la sorţi la tragerea care a avută locă la Gotha în 4iua de 20 Ianuarie (1 Februarie st. n.):
3, 48, 95, 147, 157, 301, 311, 314, 325. 347, 386, 409, 463, 472, 479, 507, 579, 582, 641, 647, 716, 774, 910, 951, 980, 1013, 1071, 1110, 1142, 1247, 1280, 1336, 1365, 1367, 1399, 1501, 1586,1666, 1714, 1902, 1947, 2117, 2134, 2170, 2609, 2616, 2753, 2760, 2844, 2899, 2951, 3426, 3518, 3529, 3537, 3542, 3612, 3706, 3785, 3862, 3888, 3916, 3929, 3998, 4024, 4052, 4062, 4200, 4336, 4349, 4385, 4386, 4388, 4474, 4515, 4664, 4802, 4816, 4847, 4874, 4997, 5009, 5113, 5612, 5661,5695,5724,5790, 5810, 5861, 6087, 6102, 6112, 6163, 6240, 6439, 6475, 6515, 6635, 6688, 6785, 6854, 6858, 6877, 6888, 6950, 6978, 7032, 7060, 7165, 7170, 7178, 7311, 7387.
IMatinue jaiectesca ie moliile.
La 16 Feăruarie n. 1888 orele 9 a. m. se voră licita în casă comunală din Helchiu imobilele lui Friederic Mullbă-cher şi consoţii cu preţulă de strigare 212 fi. Licitaţia se va face prin trimi-sulă tribunalului Borsos Zsigmond, ca esecutoră judecătorescă.
Totă în 16 Febr. 1888 la 9 ore a. m. se va licita în localităţile registrului cărţiloră funduare a tribunalului r. din Braşovă şi realitatea lui Nicolae Kakes cu preţulă de strigare de 450 fl. v. a. Licitaţia se va face prin notarulă re-gescă Petru Nemeşă, ca trimisă judecătorescă.
La 17 Februarie n. 1888, orele 9 a. m., se voră licita în casa comunală din Cernată imobilele lui Ioană Vineşiu cu preţulă de strigare de 185 fl. 50 cr. Licitaţia se va face prin judecătoria r. de cercă din Satulungă.
La 20 Februarie n. 1888, orele 9 a. m., se voră licita în casele comunale din Tărlungenl imobilele văduvei Paj or Samu, cu preţulă de strigare de 92 fl. Licitaţia se va face prin judecătoria r. de cercă din Satulungă.
Cursulft pieţei Braşovă
din 7 Februarie st. n. 1888. Bancnote romanesc! . Cump.
Argintă românescă .
Napoleon-d’or! .	. .
Lire turcesc!....
Imperial!..........
G-albinl...........
Scris. fonc. „Albina“ 6°/0
» n n Mo Ruble Rusesc! ...
Discontulă ....	672-
>. 8.46 Vend,		, 8.47
8.42		8.43
10.02	n	10.05
11.32		11.87
10.82	n	10.87
5.88		5.92
101.—	n	102.—
98.—	n	99.—
109.—		110.—
-8% Pe	ană	
Cnrsnlă la bnrsa de Viena
din € Februarie st. n. 1888.
Renta de aură 5%................
Renta de hârtiă B°/0............
Imprumutulă căiloră ferate ungare Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (1-ma emisiune) . Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (2-a emisiune) . Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (3-a emisiune)
Bonuri rurale ungare............
Bonuri cu clasa de sortare . . Bonuri rurale Banată-Timişă . . Bonuri cu cl. de sortare	. . .
Bouurî rurale Transilvane . . . Bonuri croato-slavone .... Despăgubirea pentru dijma de vină un-
gurescă........................
Imprumutulă cu premiulă ungurescă Losurile pentru regularea Tisei şiSege-dinului.........................
tenta de hărtiă austriacă. .	.	.
enta de argintă austriacă .	.	.
Renta de aură austriacă ....
Losurî din 1860 ,...............
Acţiunile băncei austro-ungare. . Acţiunile băncei de credită ungur. Acţiunile băncei de credită austr. Argintă —.— Galbin! împărătesc!
Napoleon-d’or!..................
Mărci 100 împ. germane...........
Londra 10 Livres sterlinge . . .
96.10
82.15
147.75
94.20
108.—
103.75
103.75
102.50
102.50
103.50 103.—
117.75
122.—
77.05 78.35
106.50 181.25 868.—
267.50 266.—
5.98
10.05 62.271/.
127.—
Editorii şi Redactorii responsabilii: Dr. Aurel Mureşianu.
Nr. 19
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
Picaturile ie stomachn Mariazeller,
care lucră escelentă in contra tnturorft bOleloră de stomachii.
Neîntrecute pentru lipsa de apetitii, slăbiciunea sto-machului, respiraţiunea cu mirosîi greu, umflare (vânturi), răgăelă acră, colică, catarii de stomachă, acrelă, formarea de petră şi năsipti, producerea escesivă de fleg-. mă, gâlbinare, greaţă şi vo-mare, durere de capii (decă provine dela stomachii), câr-Scbutemarke. cei la stomachii, constipa-ţiune seu încuiare, încărcarea stomachului cu mâncări şi băuturi, limbrici, suferinţe de splină, ficatu şi de haemorhoide. — Pre-ţulii unei sticle dinpreună cu prescrierea de întrebuinţare 35 cr., sticla îndoiţii de mare 60 cr.
Espediţia centrală prin farmacistulii
Cari Brady, Kremsier (Moravia.)
Picăturile de stomachii Mariazeller nu suntti unii remediu secretă. Părţile conţi-nStore suntii arătate în prescrierea de întrebuinţare, ce se află la fie-care sticlă.
Veritabile se află mai in tote farmaciile.
X? J
•' f1 ‘
Avertismentă! Picăturile de stomachii Mariazeller se falsifică şi se imiteză de multe ori.—Ca semnă, că suntii veritabile, servesceînvălitorea roşiăprovăcjută cu marca de protecţiune de mai susâ, şi afară de acesta pe fiecare prescriere de întrebuinţare, ce se află la fiecare sticlă, trebue să fie arătată, că acesta s’a tipărită în tip o-, grafia D-lui H. Gusek în Kremsier.
Veritabile se află: Braşovă, farmacia? Franz Kellemen, farmacia la „Biserica Albă“ -T farm. I. Goos; farm. Iul. Hornung; farmacia F. Iekelius' W-we; farm. K. L. Schuster. Feldidră: (Marienburg), farm. Wil. Schneider. Şz. Szt. Gyorgy: farm. Val. Beteg, farm. Barahăs Fer.	13,52—1

SEMNE PENTRU CAPITALIŞTI
mm	din partea lui
1869. |	1111. ilImiÂOill, 11869.
Cassă de Bancă protocolată,
■V VEENA, L, Walluerstrasse Nr. 11. VIMA. -»■
De când miliarde din averea naţională se plasăză cu firmă încredere în puterea susţi-nătore de stată a vechiului imperiu, în valori de stată rentabile, la celă mai mică semnă de posomorîre a situaţiunei politice tresare atâtă fiecare proprietară de rente, câtă şi aceia, cari şi-au plasată bani! în valori de căi ferate şi în valori locale, şi îşi aruncă într’o iritaţiune neîntemeiată hârtiile şi alergă la cea mai de aprope cassă de păstrare, care la rendulă ei îşi plaseză banii ărăşi numai în valori egale, oferindă deponentului interesele minime şi nepermitencju nici o controlă în administraţiunea ei. Se recomandă aşa deră în prima liniă a alege numai hârtii din patriă bine fundate, a că-roră rentabilitate e garantată sub tote împrejurările, care Işî recâştigi cursurile chiar şi în timpi de resbelfi şi care suntă maipre susă de ori ce îndoelă. A-şi mobilisa averea impune precauţiune sub acesta însă înţelegă a se desface de tote hârtiile negarantate şi a-şl procura numai valori bine probate.
Ocasiunea, ce nu s’a ivită, de mlfljî ani, că:
m*' rentele nostre forte bine elassate aducă 51/2 °/0, t»' hârtii garantate de ale e&llortt ferate aducă 6%
V*' prioritâţl forte solide aducă 5°/o	_o
sS fie folosite de toţi capitaliştii speculanţi pentru ade cumpăra.	*’
Deorece la bursă momentulu este totul ii, me rogă pentru înştiinţări la timpii, pentru ca să puteţi apuca momentulă potrivită, şi să puteţi trage folosă din ridicarea cursului
hârtiiloră recomandate de mine. -== Pentru capitaliştii, cari vreu să-şi asigure cur-
sulă ce momentană este eftină, suntă totdeuna gata pentru ună acontă potrivită, care în casă de lipsă pote fi şi în hârtii de valore, de a-le avansa banii pănă când voră fi în posiţiune de a ’şl lua în primire efectele tote, seu parte din ele ori de a-le pută vinde cu folosă. InformaţiunI în privinţa acăsta se dau în modă directă şi gratuita.
Avisu d-lorH abonaţi!
Rugăm pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei să binevoiască a scrie pe cuponulă mandatului poştală şi numerii de pe făşia sub care au primită (Jiarultt nostru până Sacuma.
Administraţiunea „Gaz. Trcuns.u
Nr. 51 ex 1888.
14,3—1
Edictu.
Demetriu Lateşiu, gr. cat. din Gurghiu, a intentată procesu divor-ţialti contra muierei sale Linţa Po-pescu, gr. cat. din Caşva, carea l’a părăsită cu necredinţă. Insă ubi-caţiunea inctei nu e cunoscută, şi aşa acţiunea nu i s’a putută intima. Deci Linţa Popescu prin acesta provocată şi citată, ca în termină de ună ană şi una cji dela prima publicare a edictului să se presenteze înaintea torului matr. delegată de I instanţă ală Reghinului săsescă, alt-cum se va da cursă liberă procesului inteutată şi ii^ta va fi suplinită prin curatorii aM. Jfctum.
^ Jfiţşidiulă forului matr. delegaţii gr. cat. de I instanţă alu Reghinului săsescă.	#
Reghin u, la 6 Febr. 1888.
Basiliu Raţiu,
protopopă gr. dat. -’şi |preş. forului.
jjgfll)lgîBg)ipi[gEijgig^gpgpgiBgpSiifg^^
la
ÂMIGULU FAMILIEI, piară beletristică şi enciclopedică-literară — cu ilustraţiunî.— Cursulă XII. — Apare în 1 şi 15 (ţi a lunei în numeri câte de 2—3 căle cu ilustraţiunî frumăse; şi publică articlii sociali, poesie, novele, schiţe, piese teatralî ş. a. — mai departe tracteză cestiunî literare şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a Româniloră de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunî din patriă şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisuesce a face câte o 6ră plăcută familiei strivite de grijile vieţei; şi preste totu nisuesce a întinde tuturoră indivic[iloră din familiă o petrecere nobilă şi instructivă. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 fi., pentru România şi străinătate 10 francî—lei, plătibilî şi în bilete de bancă orî maree postalî.
PREOTULU ROMAN U. piară bisericescă, şcolară şi literară — cu ilustraţiunî. — Cursulă XIV. — Apare în broşurî lunare câte de 2Va — 8Va cole; şi publică portretele şi biografiile archiereiloră şi preoţiloră mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilus-traţiunl, — mai departe articlii din sfera tuturoră sciinţeloră teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serbă-torî şi diverse ocasiunî, mai alesă funebralî, — apoi studii pedagogice-didactice şi scienţifice-literarî; şi în urmă totă soiulă de a-menunte şi scirî cu preferinţa celoră din sfera bisericescă, scolastică şi literară. •— Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 fi. —pentru România 10 francî — lei, plătibilî şi în bilete de bancă orî maree postalî.
Colectanţii primescă gratistt totă ală patrulea esemplară.
Numeri de proba se trimită gratfsu ori-eui cere.
PT A se adresa la „CANCELARIA NEGRUŢU“ în Gherla—Sz-ujvâr.—Transilvania. "P®
Totă de aci «e mai pottt procura şi următdrele cărţi din editura propria:
Apologie. Discusiuni filologice şi istorice maghiare privitore la Români, învederite şi rectificate de Dr. Gre-goriu Silaşi. — Partea I. Paulii Hun-falvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Şincai. Preţuiţi 30 cr.
Renascerea limbai românesc! în vorbire şi scriere învederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Op complet). Broşura I. II. fi IU. Preţuiţi broş, I. II. câte 40 cr. —Broşura HI. 30 ci# Tote trei împreună 1 fi.
Cuvântări bisericesc! la tote sărbătorile de preste ană, de I. Papiu. Una volumii de preste 26 cole. Acest opti de cuvântări bisericesc! întrece tote opurile de acesta soiu apărute pănă acum—avendfi şi o notiţă istorică la fie-care serbătore, care arată timpula întroducerei, fasele prin cari a trecuta şi modula cum s’a stabilita respectiva serbătore. Preţuia e 2 fi.
Barbu eobzariulu. Novelă originală de Emilia Lungu. Preţuia 15 cr.
Puterea amorului. Novelă de Pau-lina C. Z. Rovinaru. Preţuia 20 cr.
Idealulii pierdută. Novelă originală de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţuia 15 cr.
Opera unui omd de bine. Novelă originală.—Continuarea novelei: Idea-lulfi pierdută de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţuia 15 cr.
Fântâna dorului. Noveţă poporală de Georgiu Simu. Preţuia 10 cr.
CodreanQ craiulă codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţuia 10 cr.
UltimulQ Sichastru. Tradiţiune de Georgiu Simu. Preţuia 10 cr.
Elfl trebue să se însore. Novelă de Maria Schwartz, traducere de N. P. Negruţa. Preţuia 25 cr.
Branda seu Nunta fatală. Schiţă
din emigrărea lui Dragoşa. Novelă istorică naţională. Preţuia 20 cr.
Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după Wachsmann, de Ioana Tanco. Preţuia 30 cr.
Probitatea In copilăriă. Schiţă din sfera educâţiunei. După Emest Le-gouve. Preţuia 10 cr.
Hermanu şi Dorotea după W. de Goethe, traducţiune liberă de Constantina Morariu. Preţuia 50 cr.
Ifigenia în Aulîda. Tragedia în 5 acte, după Eupide, tradusă în versuri de Petru Dulfn. Preţuia 30 cr.
Ifigenia In Tauria. Tragedia în 5 acte, după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfn. Preţuia 30 cr.
Petulantulă. Comediă în 5 acte, dnpă Augusta Kotzebue, tradusă de Ioana St. Şuluţa. Preţuia 30 cr.
Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele gimnastului din Fiume prin Vincenţiu Nicoră, prof. gimnas. — Cu portretula M. S. RegiAa României. Preţuia 15 cr.
Poesiî de Vasiliu Ranta-Buticescu. Una voluma de 192 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi arangiate. Preţuia redusa (dela 1 fi. 20 cr.) la 60 cr.
Trandafiri şi viorele, poesii poporale, culese de Ioana Popa Reteganu. Una voluma de 14 cole. Preţ. 60 cr.
Tesaurulă dela Petrosa seu Cloşca CU puii ei de aură. Studiu archeologic de D. 0. Olinescu. Preţuia 20 cr.
Biblioteca Sătenului Română. Cartea I, II, III, IV, cuprindă materii forte interesante şi amusante. Preţuia la tote patru 1 fi. — câte una deosebi 30 cr.
Biblioteca Familiei. Cartea I. Cuprinde materii forte interesante şi amusante. Preţulu 30 cr.
Colectă de recepte din economiă, industriă, comerciu şi chemiă. Preţuia 50 cr.
Economia pentru scdlele popor, de T. Roşiu. Ed. II. Preţuia 30 cr.
îndreptară teoretică şi practică pentru Invăţământulă intuitivă în folosula eleviloru normali (preparandiall), a în-văţătorilora şi a altora bărbaţi de scolă, de V. Gr. Borgovana, profesorii pre-parandiala. Preţuia unui esemplara cu porto francată 1 fi. 80 cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia aflăma vre-una opa, întocmită după lipsele scolelora nostre în măsura în care este acesta, pentru aceea îla şi recoman-dăma mai alesa directorilora şi învă-ţătorilora ca celora în prima liniă interesaţi.
Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Români. De V. Gr. Borgovan. Preţuia 15.
Manuală de Gramatica limbei române pentru scolele poporali în trei cursuri de Maxima Popa, profesora la gimnasiula din Năsăuda. — Manuala aprobata prin ministerinla de culte şi instrucţiune publică cu rescriptula de data 26 Aprilie Î886, Nr. 13193. — Preţuia 30 cr. *	,
Gramatica timfaei române lucrată pe base sintactice de Ioana Buteanu, prof. gimn. Una voluma de peste 30 cole. Preţuia 2 fi.
Manuală de stilistică de Ioana F. Negruţa, profesorii. Opa aprobata şi din partea ministeriului de culte şi instrucţiune publică cu rescriptula de dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. Partea practică forte bogată a acestui op — cuprindânda composiţiunl de tota soiulâ de acte obveniente în referinţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa
cu multa folosă de cătră preoţi, învăţători şi alţi cărturari români. Preţuia 1 fi. 10 cr.
Nu mă uita. Colecţiune de viersuri funebralî, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţuia 50 cr.
Carte conducătore la propunerea calculărei în scota poporală pentru învăţători şi preparancjl. Broş. I. scrisă de Gavrila Trrfu profesora preparan-diala. Preţuia 80 cr.
Cele mai eftine cărţi de rugăciuni:
Mărgăritarulă sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericescl forte frumosa ilustrată. Preţuia unui esemplara broşurata e 40 cr., legata 50 cr., legata în pânză 60 cr., legata mai fina jiO, 80, 90 cr., 1 fi., în legătură de luxâ 1.50—2.50
Micuiă mărgăritară sufletescă. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericescl — frumosa ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Preţuia unui esemplara broşurata e 15 cr., — legata 22 cr., legata în pânc|ă 26 cr.
Cărticică de rugăciuni şi cântări
pentru pruncii şcolari de ambe secsele, Cu mai multe icone frumose. Preţulă unui esemplara e 10 cr.; 50=3 fior.; 100=5 fi.
VisulO Prea Sântei Vergure Maria a Născătorei de D-(Jeu urmata de mai multe rugăciuni frumose. Cu icone fru-m6se. Preţuia unui esemplara spedata franco e 10 cr., 60 esemplare 3 fi., 100 esemplare 5 fi. v. a.
Epistolia D. N. Isusd ChristosQ.
Preţuia unui esemplara legata şi spe-dată franco e 15 cr.

Tipografia A. MUREŞIANU, Braşovu.