Redactiimea, Administratinnea şi ’ .Tipografia:
BRAŞOVU, piaţa mare Nr. 22.
Scrisori nefrancato nu se pri-mescu, Manuscripte nu se re-trimitu!
Birourile de annnciuri:
Brajovu, piaţa mare Nr. 22.
Inserate mai primesc!!în Viena: RudolfMosse, Haasenstein & Vogler (Otto Maas), Heinrich Schalek, Alois Herndl, M.Dukes, A.Oppelik,Dan-neberg; în Budapesta: A. V. Gold-berger. Anton Mezei, Eckstein Bernat; în Frankfurt: G.L.Daube; în Ham-burg: A. Steiner.
Preţuiţi inserţiuniloru: o seria garmondu pe o col6nă 6 cr. şi 30 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă ^i învoială. Reclame pe pagina IlI-a o seria 10 cr. v. a. seu 30 banî.
„Gazeta" iese în fie-care cţi.
ADonamente pentru Austro-Ungaria:
Pe unu anu 12 fl., pe ş6se luni 6 fl., pe trei luni 3 fl.
Pentru România şi străinătate:
Pe tură and 40 franci, pe şese luni 20 franci, pe trei luni 10 franci.
Seprenumeră la tdte ofl-ciele poştale <^in întru şi din afară şi la dâ. colectori.
AbonamentultL pentrn Braşovu:
laadministraţiune, piaţa mare Nr. 22, etagitild I.: pe undând 10 fl., pe ş6se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu du sul A în casă: Pe und and 12 fl., pe ş6se luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Unu esemplard 5 cr. v. a. s6u 15 bani.
Atâtu abonamentele câtu şi inserţiunile sunt a se plăti înainte.
Nr.
Braşovtt, Luni, Marţi, 26 Ianuarie (7 Februarie)
1888.
Jileolt de 50 de ani
ală
„GAZETEI TRANSILVANIEI".
Juculu superiorii, în Ianuarie 1888.
Deşi târcŢu, dâr în mijloculu entusiasmului generalii provenită din ocasiunea jubileului de 50 de am alu „Gazetei,44 ca vechiu abonată, şi mai vechiu cetitoră ală ei, nu potă se nu participă cu lumea română la bucuria generală.
Meritulă tâu e, după cŢsa Mântuitorului lumei, că naţiunea română la ivirea ta a fostă flămândă, şi o-ai hrănită, setosă, şi o-ai adăpată, golă, şi o-ai îmbrăcată în alte blane, bolnavă, şi
0-	ai lecuită, pe cei din temniţe
1-	ai cercată.
Vin’o deră tu, binecuvântată de naţiune, şi primesce recunoscinţa ce-ţî datoresce.
Meritezî acesta recunoscinţă, pentru că lupţi seriosă, cu bărbăţia admirabilă, şi cu ună program precisă, der nu şovăescî.....
Totă aşa deci pană la isbendă!
Nicolau Cosma, par. gr. c.
Braşovă, 25 Ianuarie 1888.
încordarea dintre Rusia de-o parte şi Germania cu Austro-Un-garia de altă parte, care acjî a luată dimensiuni atâtă de ameninţător e , se trage încă din anulă 1878, dela congresulă din Berlină.
Tractatulă de alianţă germano-austriacă, ce l’au publicată Vinerea trecută foile oficiale din Berlină, Viena şi Peşta ne dă cea mai clară desluşire despre acesta.
Rusia n’a fostă mulţămită cu resultatele congresului din Berlină.
Pentru ce amu jertfită noi ună miliardă de ruble şi viaţa a sute de mii de ostaşi? Nu cumva ca sâ câştige Austro-Ungaria Bosnia şi Herţegovina şi se ne respingă cu timpulă din peninsula balcanică cu ajutorulă Germaniei?
Aşa se întrebau după congresă Ruşii, căci de mica acvisiţiune a celoră trei judeţe basarabane luate dela Români le era şi loră ruşine, după ce li-s’au fostă cedată în paguba unei ţerî, a căreia oştire a luptată alături cu trupele Ţarului şi a luptată victoriosă, scăpân-du-le de ună ruşinosă desastru.
Era clară, că pentru cei din Petersburgă, cari s’au vecţutu ast-felă despoiaţi de tote avantagele tratatului dela St. Stefano, cance-larulă germană era capulă reută-ţiloră şi contra „ingratitudinei44 Germaniei, contra „feloniei44 ce a comis’o acestă imperiu faţă cu vechiulă seu aliată, fă îndreptată t6tă amărăciunea Rnşiloră.
Urmarea a fostă că principele Gorciacov, care p’atunci era încă cancelarii ală imperiului rusescă, a începută se cocheteze cu Francia şi în Septemvre 1879 ac}isă cătră unu (Ţaristă francesă, se le spună compatrioţiloră sei ca se facă se jiă tari.
Principele Bismark vecţândă ■ câtă de amărîţî suntă Ruşii asupra atitudinei Germaniei la congresulă din Berlină, a voită să se asigure pentru orice eventualitate de a-
lianţa Austriei şi în scopulă acesta a întreprinsă o călătorie la Viena, unde a sosită în 21 Septemvre 1879. In cele patru <Ţile, câtă a petrecută în capitala Austriei can-celarulă germană, s’a urcŢtă tractatulă de alianţă germano - austriacă, subsemnată în (Ţua de 7 Octomvre 1879.
Interesantă este că p’atuncî contele de Andrassy îşi deduse demisiunea ca ministru de esterne şi br. Haymerle era deja desemnată de urmaşă ală lui. Cu tote aceste Andrassy, la cererea es-presă a Majestăţii Sale, a purtată negociările pentru încheierea tratatului de alianţă şi numai după subsemnarea lui a părăsită minis-teriulă de esterne.
In ceea ce privesce scopulă publicării desă amintitului tratată se susţine acnm, că ea s’a făcută cn scopă de a orienta opiniunea publică, debrece Ţarului Rusiei şi consiliariloră sei le-au fostă de multă cunoscută tendinţa precum şi cuprinsulă acestui tratată. Pe lângă acesta declară însăşi guvernele din Berlină, Viena, şi Pesta în foile loră oficiale, că motivulă publicării este de a se face finită îndoieliloră în privinţa „întenţiu-niloră curată defensive44 ale pute-riloră aliate.
Ori cum ar fi înse, despre aceea tote cţiai-ele din întru şi din afară suntă de acordă, că în împrejurările de faţă pasulă energică şi neobicinuită ală publicării tractatului de alianţă dintre Germania şi Austro-Ungaria a agravată situaţiunea şi a mărită seriosita-tea ei.
Foile din Viena portă şi de astădată ună limbagiu mai liniştitor ă şi paclnică. „Fremdenblatt", organulă ministeriului de esterne, spereză, că pasttlă estraordinară ală guvemeloră aliate va ave ună favorabilă efectă, convingendă pe toţi despre direcţiunea paclnică şi conservativă a loră. Asemenea se aşteptă oficiosa ,,Presse44 la ună efectă mare, ce-lă va ave publicarea tractatului asupra opiniunei publice din Rusia. .,Neue freie Presse44 este mai puţină optimistă şi de aceea nu crede, că inciden-
tulă dini vorbă va aduce vre-o
1
schimbare în mersulă politicei.
Celelalte foi vienese se nnescă tote în părerea, că publicarea tratatului este ună felă de somaţinne la adresa Rusiei, ca să înceteze cu înarmările, pentru că alianţa Germaniei şi Austro-Ungariei în casă de resboiu este mai presusă de orî-ce îndoială.
Totă cam astfelă se esprimă şi foile din Peşta, numai în modulă loră obicinuită, sangvinică. Refrenulă articuliloru loră este, că decă Rusia nu va înceta a ameninţa pe vecinii sâi cu mesurile ei militare, resboiulă este neevitabilă. Totulă depinde dela hotărîrile Rusiei, Ţice „Pester Lloyd,44 der ceea ce ne oferă o liniştire şi garanţiă pentru orî-ce eventualitate, este solidaritatea şi amiciţia nostră cu Germania. Ear oposiţionalul „Peşti Naplo44 cfice : „Decă Rusulă nu se va da îndereptă, atunci anunţarea
alianţei va fi introducerea răsbo-inlui. Declararea de pace a foiloră oficiale pbte fi iute urmată de-o declarare de resboiu. După ulti-matulă păcii pote uşoră urma mo-bilţsarea.44
Asupra burseloră a făcută o im^resiune deprimătbre pubboarea tratatului de alianţă. Se aşteptă pretutindeni cn mare nerăbdare enunciaţiunea principelui Bismark, ce o va face ac[î seu mâne în par-lamentulă germană. Se cjice că cancelarulă s’a pusă spre scopulă acesta în înţelegere cu toţi şefii partideloră din parlamentă şi se crede, că declarările sale, deşi voră fi energice, voră pleda totuşi pentru susţinerea păcii.
Foile rnsescî se pronunţă asupra noului incidenţă cu precau-ţiune, der accentueză seriositatea situaţiunei, er foile francese se bucură,' că acum legăturile dintre Francia şi Rusia voră deveni mai strînse. Primulă pasă de apropiare mai mare s’a făcută prin aceea, că ambasadorulă rusescă din Pa-risă s’a împăcată cn preşedintele camerei Floquet, urmândă invitării acestuia la prâncjă, a acelui Floquet, care odinibră a salutată pe Ţar ulu Alexandru II cu strigarea: „Trăiescă Polonia, Sire!44.
Intr’aceea iritaţiunea contra Germaniei cresce pe <Ţ ce merge în Rusia şi foile rusescî strigă necontenită, că numai înmulţirea armatei în Germania ameninţă pacea Europei, numai Germania pbte ataca, er Rusia trebue să se pre-gătescă pentru aperare.
In adevără niciodată n’a fostă mai critică situaţiunea, căci Ţarulă pbte să dorescă pacea şi totuşi să fiă împinsă de împrejurări în resboiu.
Braşovu, 23 Ianuarie (4 Febr. 1888.
La finea anului trecută am invitată prin „ Gazeta Transilvaniei44 pe toţi domnii carî au contribuiţii la subsidiile pentru „Gazetă44 în anii 1860—1863 la o întrunire în Alba-Iulia pe (Ţua de 30 Ianuarie (11 Februarie) 1888.
Esprimându-şi însă în cţilele aceste mai mulţi domni contri-buenţî dorinţa de a se amâna întrunirea pe ună timpă mai favorabilă pentru călătoriă, mă gră-bescă a satisface acestei dorinţe in speranţă, că prin acesta se va da posibilitatea să ia parte câtă mai mulţi la întrunire.
Astfelă îmi iau voia a ficsa cjiua întrunirei pentru darea de semă în afacerea subsidiiloră „Gazetei44, pe 26 Martie (7 Aprilie) 1888.
L o culă de întrunire rămâne Alba-Iuiia. Localulă şi ora întrunirei le voiu face cunoscute cu 14 cjile înainte.
Dr. Aurel Mureşianu
Editorii şi Redactorii.
Tractatulă de alianţă
dintre Austro-Ungaria şi Germania.
Foile oficiale „Wiener Abend-post44 din Viena, „Budapesti Koz-lony44 din Pesta şi „Reichsanzei-ger44 din Berlină an publicată în cjiua de 3 Februarie st. n. textulă
tractatului de alianţă încheiată între Austro-Ungaria şi Germania, cu următor ea introducere :
Guvernele Austro-Ungariei şi Germaniei au găsită convenabilă să publice tractatulă loră de alianţă dela 7 Octomvre 1879 pentru a pune capetu îndoeliloru în privinţa intenţiunilorti curata defensive ale acestui tractata îndoeli, ce se nutrescă din diferite părţi şi se esploateză pentru diferite scopuri. Ambele guverne abate suntă în pobtica loră conduse de ni-suinţa de a menţine pacea şi de a preveni pe câtă se pote orice turburare a ei; ele suntă convinse, că pubhcarea textului tractatului loră de abanţă va es-clude orî-ce îndoială în acestă privinţă şi de aceea s’au botărîtă a-lă pubbca.
Etă textulu tractatului :
Considerândă că Maiestăţile Loră Impăratulă Austriei, Rege ală Ungariei, şi Impăratulă Germaniei, Rege ală Prusiei, trebue să socotescă ca o datoriă a Loră indispensabilă de a veghia în tote împrejurările pentru asiguranţa imperii-loră Loră şi pentru liniştea poporeloră Loră;
Considerândă că ambn monarclil întocmai ca în raporturile de federaţiune de mai nainte voră fi în stare a’şl împbni acestă datoriă mai uşoră şi mai cu e-fectă printr’o strînsă legătură a ambe-loră imperii;
Considerândă în fine, că o intimă şi sobdară procedere a Austro-Ungariei şi Germaniei nu pote ameninţa pe nimeni, der că e de natură a consolida pacea eu-rop6nâ creată prin stipulaţlunile dela Berlina, Maiestăţile Loră Impăratulă Austriei, Regele Ungariei,
Şi
Impăratulă Germaniei, au hotărîtă să încheiă o abanţă de pace şi de apărare reciprocă, promiţendu’şi unulă altuia în modă solemnă, că nu voescu niciodată să atribue convenţiunei loru curata defensive o tendinţă agresivă nici întro direcţiune.
Pentru scopulă acesta Preînălţimile Loră au numită ca împuterniciţi ai Loră:
Maiestatea Sa Impăratulă Austriei, Rege ală Ungariei:
Pe consibarulă secretă actuală ală Preînălţimei Sale, ministrulă Casei imperiale şi de esterne, locotenentu-feld-mareşală Iubu conte Andrassy de Ciuc-St.-Craiu şi Crasna-Horca etc. etc.
Maiestatea Sa impăratulă Germaniei:
Pe ambasadorulă estraordinară şi împuternicită ală Pre înălţimei Sale, lo-cotenentulă generală Prinţulu Enric VII Reuss etc. etc., cari s’au întrunită în Yiena în diua de acfi şi după ce au schimbată împuternicirile lorii aflate bune şi îndestubtore au ajunsă de acordă precum urmeză :
Artieululu I.
Decă în contra tuturoră aşteptări-loră şi în contra sincerei dorinţe a am-biloră înalţi contractanţi ar fi atacată unulă din cele două imperii din partea Rusiei, atunci Inalţh contractanţi suntă obUgaţl a se ajuta umilă pe altuia cu în-trega putere armată a imperieloră Loru şi prin urmare a încheia pacea numai îu comună acordă.
Artieululu II.
Decă una din cele două părţi contractante ar fi atacată de o altă putere, celălaltă înaltă contractantă se obligă nu numai a nu ajuta pe atacatoră în contra înaltului său aliată, ci celu pu-
Nr. 18
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
ţmti a observa o atitudine binevoitore neutrala faţă cu celălaltă contractantă.
In casă când însă puterea agresivă ar fi sprijinită din partea Rusiei, fiă în forma unei cooperaţiuni active, fiă prin măsuri militare, care ameninţă pe celă atacată, atunci şi în casulă acesta întră imediată în vigore îndatorirea ajutorului reciprocă cu întregă putere armată, stipulată în articululă I ală acestui tractată şi ambii înalţi contractanţi voră purta şi atunci împreună răsboiu, pănă la în-cheiarea în comună a păcii. * Articululă III.
Acestă tractată, amăsurată caracterului său pacînică şi spre a eschide orf-ce rea interpretare a lui, trebue să fiâ ţinută secretă de ambii înalţi contractanţi şi să fiă împărtăşită unei a treia puteri numai în înţelegere între cele două părţi şi amăsurată unei speciale învoell.
Ambii înalţi contractanţi nutrescă ■ speranţa, după simţămintele împăratului Alexandru, esprimate la întâlnirea din Alexandrowo, că înarmările Rusiei în realitate nu se voră dovedi ca amenin-ţătore pentru ei, şi din acestă motivă pentru acum n’au nici o causă de o împărtăşire ; der decă acestă speranţă s’ar dovedi, contra aşteptărei, ca amăgită, atunci ambii înalţii contractanţi ar considera ca o datoriă a lealităţii de a în-cunosciinţa pe Impăratulă Alexandru cel puţină confidenţială despre aceea, că im atacă îndreptată contra unuia din ei ar trebui să-lă considere ei ca îndreptată contra amândurora.
Spre adeverire au subscrisă acestă tractată cu mâna loră propriă împuterniciţii imprimândă şi sigilulă cu emblemele loră.
încheiată în Viena, la 7 Octomvre 1879.
(L. S.) Semn.: Andrassy.
(L. S.) Semn.: Enric VH. Reuss.
„tooistraţinnea autimagMară" Sin Blaşln.
„Kolozsvar“ primesce dela unii amicii alu sSu din Blaşiu următo-rele amănunte în privinţa „ruşinosului scandalti“, după cum se es-primă numita foiă:
„Filiala din Blaşiu a Kulturegy-letului a arangiată la 28 Ianuarie n. o petrecere cu jocă în folosulă biblio-tecei proprie. Valahii au demonstrată contra acestui bală în nbptea de 28 Ianuarie n., căci profitândă de întunecimea de lună, întâmplată atunci, atârnară de o parte pe crucea de pietră a-flătore deasupra vieloră dela Blaşiu, er de altă parte pe pietra comemorativă de pe aşa numitulă „Câmpulă libertăţii^ câte ună stindardă compusă de flenduri (sdranţe) cu colorile caracteristice: roşu, vânătă, galbenă. Stindardele au fostă imediată luate josă, la ordinulă autorităţii respective, şi ni s’a permisă să pri-vimă la ele. Pe unulă din acestea erau scrise în limba valahă şi într’ună stilă
nu prea cultivată următorele cuvinte: „Trâiescâ Grecii din Blaşiu! Noi suntemă domni, nu Ungurii hoţii“, er pe celălaltă stindardă : „Să trâiescâ Românii!u Că prin cine s’a comisă acestă faptă necualifica-bilă, după câtă amă aurită noi, pănă acum nici presupune nu se pote, însă nu rătăcimă d6ră, decă susţinemă, că a-celă faptă s’a comisă de câţiva indivizi din Blaşiu de o esistenţă fără ocupaţiune. Să sperămă, că autorităţile voră face totulă, pentru ca descoperindu-se adevăraţii făptuitori, aceştia să fiă pedepsiţi esemplară, după cum merită.u
Curioşii efectu ală întunecimii de lima: însoţită de întunecime de creerî, şi urmată de ună tablou „patrioticăw : „scandală ruşinosă valaho-ultraistă !u
Colici patriotice.
„Neue sudungarische Zeitung,u care apare în Timişbra, scrie- în Nr. 26:
Ungaria e ună stată de sine-stătă-toră, deci limba ungurescă trebue să fiă limba statului şi tote institutele de cultură şi de educaţiune din Ungaria potă esista numai în cadrulă gândirei unguresc!, între marginile lumei de cugete şi limbă unguresc!. Şi decă în Timişbra întregă n’ar esista nimenea, nici ună singură omă, care să scie limba ungurâscă, cu tote astea ar trebui, după părerea nbstră, ca tote institutele oficiale, ce sunt în serviciulă educaţiunei şi culturei, să se servescă de limba ungurescă. Acesta urmeză simplu şi logică din noţiunile statului ungară şi nisuinţele culturale ale ce-tăţeniloră de altă limbă maternă, cari trăescă pe pământă ungară, prin aceea nu se jignescă nici câtuşi de puţină.
De aci resultă, c[ice „Sieb. deutsch. Tgbltt.“, că ,,Neue sudungarische Zeitung“ în totă casulă nu se consideră pe sine ca ună „institută aflătorii în serviciulă educaţiunei şi culturei, “ căci altmintrelea ar apare în limba maghiară.
Er noi ne rugămă pentru mântuirea foiei unguresc!: vindecă-o, D6măe, de colicile patriotice, fi-ind-că nu scie ce c}ice •
SOIRILE PILEI.
Ministrulă ungurescă de comunicaţiune a încunosciinţată direcţiunea căiloră ferate ungare ale statului, că organele a-cestora în casă de mobilisare la călătorii în serviţiu, chiar decă acestea dureză peste maximulă timpului fixată de 20 de cjile, îşi voră căpăta diurna întregă de călătoriă.
*
* *
Dr. Urban Jarnik, cunoscutulă profesorii şi filoromână, este numită profesorii ordinarii pentru filologia română la
Universitatea din Praga.
*
* *
In Oraviţa, spune „Luminătorulău, zelosa membră a reuniunei femeiloră române din Aradă, d-na Livia Vuia, a luată iniţiativa pentru înfiinţarea unei reuniuni a femeiloră române din Oraviţa şi împrejurime, cu scopulă de a înfiinţa o şcolă română de fetiţe. S’a ţinută o adunare spre acestă scopă şi o comisiune de 7 s’a constituită pentru elaborarea proiectului de statute; şi cumcă sămânţa aruncată a căzută în pământă roditoră ne dovedesce balulă ce se va arangia în 14 Februarie n. în folosulă acelei reuniuni înfiinţânde.
*
* *
După cum comunică „Erdelyi Hi-radou, în comitatulă Albei-inferiore s’au incassată din dare 717.232 fi. 64 cr., ră-
mânândă o restanţă de 555.236 fl. 57 cr.
*
* *
In Fâgâraşă este vacantă postulă de grădinară orăşenescă, împreunată cu o lefă anuală de 300 fi., locuinţă şi dreptă de folosinţă a 400 stânjinl cuadraţî de pământă.
*
* *
Reuniunea culturală sârbescă „Matica SrbsTcau, în contra căreia guvemulă ungurescă a pornită tote furiile kulturegy-letescî, alesese de preşedinte ală ei pe Dr. Lazar StanojevicI, medică ală arestului din Neoplanta. Ministrulă dopuri-loră de sticlă Trefort, împreună cu oei-lalţl colegi, năcăjiţi focă că numitulă medică nu s’a făcută uneltă ungurescă în contra culturei naţiunei sale, nu mimai că nu a aprobată alegerea lui ca preşedinte ală „Maticeiu, ci ministrulă de interne l’a destituită şi din postulă de medică ală închisorii.
Poporulă sârbescă e cu dreptă cuvântă forte amărîtă şi are convingerea, că Dr. StanojevicI e o jertfă a naţionalităţii sale.
*
* *
In Nou, comit. Sibiiului, Mercurea trecută sera ună lupă întrâ în comună şi se opri în pieţă înaintea şcolei ascul-tândă la cântările corului care ţinea probă. Ună cântăreţă, care întârziase, venindă la coră dete peste lupă şi che-mândă şi pe colegii săi din şcolă îlă alungară.
*
* *
La târgulă de săptămână de Vinerea trecută în Sibiiu au fostă duşi de nisce ţărani din Comăna de josă doi mari
porci sălbatici împuşcaţi.
*
* *
In comuna D e a 1 ă, comitatulă Sibiiului, s’a iscată o bâtae între câţiva ţigani, cari petreceau la cârciumă. Credin-ciosele neveste ale bătăuşiloră încă se amestecară în bătaie, apărândă fiă-care pe bărbatulă său, pe câtă le ajutorau sdravenele loră unghii dela cele cJece degete ale mâniloră. Una din aceste bătăuşe, ţigana Ihu Lina, nesciindă cum să’şl răsbune mai aspru asupra|inimicului I6nă Orbeană, începu a-lă scuipa pe acesta în faţă. Ţiganulă Orbeanu scose
„FOILETONULtJ GAZ. TRANS.U
(5)
DUMNEp E TA.TAL0 TDTDRORtf.
Novelă.
Sărmanei femei ’i se părea, că întâr-<ţiâ doctorală. Mai era şi neliniştită, că Hortensia nu era acasă să va<ţă şi ea pe sermanulă ei tată. Domne, ce n’ar fi dată numai să fiă şi Hortensia lângă patulă lui!
Era cătră seră.
Mama şedea cu fetiţele — venise şi Hortensia acasă — lângă patulă bolnavului, care pănă acuma era liniştită. Deodată însă începu a se întorce în pată, făcu semnă iubitei sale soţii şi scumpe-loră sale fetiţe să se apropiă de elă, le îmbrăţişa, le săruta, se mai uita odată lungă la ele, scose ună suspină adâncă, şi.... îşi dete sufletulă.
Desperată, femea scose ună ţipetă, care o îneca şi căc|u leşinată pe pată. Când se deştepta, în ţipetulă sărmane-loră fetiţe, corpulă scumpului ei soţă era rece ca mormântulă.
—	Dumnec[eule, ore pentru ce am meritată acestă grea lovitură ? ! Ce am greşită aşa greu înaintea Ta? — <hse sfă-şiată de durere femeia, ridicândă spre ceră ochii ei înecaţi de lacremî.
Der înzadară aşă încerca eu a descrie durerea unei esemplare soţii şi mame de familiă, care îşi pierde soţulă său iubită, tată a două drăgălaşe fetiţe, pe care le iubea ca pe vieţa sa.
Lovitura ’i fu prea grea; inima ei sim-ţitore nu putu suporta durerea. Fiindă şi suferindă încă de mai nainte, în (jiua ur-mătore îşi dete şi ea curatulă său sufletă în mâna Creatorului.
Casa, în care pănă aci domnea o fericire rară, acum era cuprinsă de o tris-teţă adâncă. Sătulă întregă plângea nenorocirea acestei familii bune şi cu sufletă nobilă.
Pe fetiţe le duse baronulă la elă a casă. Olivia, fiica lui, le arăta păpuşele sale cele mai frumose, numai să nu plângă.
—	Eu nu plângă, — chcea mica E-milia — numai să mă lase să mă ducă la mama.
—	Mamă-ta dorme, drăguţă, nu e iertată să o trecjescă din somnă.
—	Nu se pote deştepta, — continua Hortensia, — am plânsă eu destulă; al-tă-dată când plângeam îndată se scula, acum însă nici nu se mişcă. Sciu eu bine, că e mortă. Aşa-I Emiliă, că şi tu scii.
—	Sciu, — 4ise micuţa începândă să plângă.
In acestă momentă sosesce lelea Ma-ria, preotesa din comuna vecină, sora scumpei loră mame.
Mica Emilia se apropia de ea, par’că presimţia, că de aci înainte ea îi va ţine locă de mamă.
—	Aşa-i lele Mărie, că tata pentru aceea a murită, fiind-că l’au lovită plutele? — o întreba repede Emilia,.
—	Pentru aceea, draga mea, — răspunse lelea Maria.
—	Der mama pentra-ce a murită, căci pe ea n’au lovit’o plutele ?
—	Nu, ângeraşule, der mamă-ta s’a dusă cu tatălă tău, ca să nu fiă singură în ceră.
atunci repede ună cuţită şi străpunse cu elă de repeţite ori pe nefericita ţigană, care după ţipete îngrozitore căZu mortă la momentă. Cu acesta s’a pusă capătă bătăiei. Toţi ţiganii s’au înspăimântată grozavă. Ucigaşulă începu să plângă, der
era târZiu. Elă este arestată.
*
* *
In Aradă a fostă Duminecă, în săptămâna trecută, ună duelă între ună locotenentă ală şcolei de brigadă şi între ună tânără civilă. Oficerulă a fostă greu rănită.
*
* *
La Universitatea din Zărich suntă înscrise în timpulic de faţă 70 de fete, dintre care 40 suntă la medicină. Ele au înfiinţată deja şi o reuniune propriă a loră.
Cu se strînge MrMi pe la ţerî.
„Revista politică w din Suceva a primiţii următorea scrisdre:
Era în Ziua ajunului Bobotezei din anulă acesta. Femeile îşi împodobiseră casele cu ce aveau, şi-şi puseseră şi pe masă totă ce gătise. Bărbaţii şi ei stau gata cu luminarea în mână, asceptândă sosirea sf. craci. Se şi porniseră în sat feţele bisericesc! cu sânta crace şi cu apă sfinţită, preotulă cu epatrachirală după capă şi dascălulă, ca lectoră, în stichară.
Ei şi umblaseră acum ca la două ore, fiindă primiţi în totă loculă cu totă luarea aminte şi cu bucuriă. Deră dela ună locă etă că dau ei deodată de omeni tulburaţi, oţeriţl, chiar nebucuroşl de venirea loră.
Ce era causa? Primariulă comunală dela Mologia trimisese la Ceahorii chiar în acea Zi sântă pe sequestrulă Ivaniţ-chi cu doi deputaţi, ca să ia zălocă dela omeni, cari au pământuri pe hotarulă Mologiă, pentru biră. Ivaniţchi deci cu dmenii săi întră pe în case, apuca, ce năpădea, de pe grinZl din straică şi po-dobele creştiniloră şi le ducea cu densulă.
Se mai pote batjocură mai mare pentru creştinii noştri ? I se mai potă da palme mai vîrtose simţului religiosă ?
Şi asta nu-i prima întâmplare. Sec-vestratorii au năvălită asupra creştiniloră în Ceahoră chiară şi în Ziua Adormirii Maicei Domnului, de i-au năcăjită.
Noi amă voi numai să scimă, ori de li-i aşa porunca loră dela căpitanată, ori dela perceptorată şi ori de se face acestă lucra cu scirea Escelenţei Sale D-lui baronă Pino ?
Aşa era numai pe timpulă cămătă-riiloră celoră straşnice. Atunci venea dragonulă cu jidovulă chiar şi în Z^6 de sărbători, de curăţia frumosă casa datornicului de tote obiectele.
Noi n’amă dori deci nici într’o inimă creştină resimţulă, ce l’au avută creştinii CeahorenI în ajunulă Bobotezei din anulă acesta.
Plata birului într’ună ană, cum e acesta, cu graniţa închisă de cătră Ro-
—	Der pe noi ne vădă ei de acolo ?
—	Vă vădă, drăguţă, mereu vă vădă, şi decă veţi fi bune, se voră bucura de acolo.
—	Eu totă bună o să fiu, lele Mărie, — Zise Emilia.
—	Şi eu, — repeţi Hortensia.
DumneZeu îngriji de bietele orfane. Pe Emilia o duse preotesa cu sine, er pe Hortensia o luâ naşulă său, baro-‘nulă.
Fetele se făcură mari.
Pe Hortensia o mărita baronulă după ună tînără cu veZă.
Emilia încă se mărita după ună cle-rică, care a remasă în loculă unchiului său ca preotă.
Lelea Mariă rămase cu ei şi era stimată şi iubită din partea ambiloră tineri.
DumneZeu e tatălă tuturoră orfa-niloră.
trad. de
Măriora Turtureanu.
Nr. 18
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
mânia, deci f&râ feliu de câştigă, şi cu mare efteşugă în pane şi în vite, încâtă omulă se pune şi gândesce, pe ce sâ facă paraua, apoi cu o emă atâtă de grea, de mai n’ai capii să eşl din casă — e pentru ţăranii şi aşa o greutate nespusii de mire. Mai trebuia deci să vie şi secvestrulii 'chiar în 4iua ajunului Bobotezei, ca să le amărescă creşti-niloră dilele!
Parcă e averea la noi!
Merare între cazaci şi Intre Yfaîtofl anstriacl (?)
Decă ar fi să dămii credământii unui sgomotii ce circuleză în Przemysl în Ga-liţia, atunci ar fi şi foştii deja o adevărată încăerare între cazaci şi între vânătorii austriac!. Şi anume etă ce i se vestesce din Przemysl foiei „Hlas Na-rodau din Praga în acestă privinţă: -
Acum vr’o trei săptămâni, unii des-părţământii de cazaci dislocaţi la Pod-woloczyska trecu în timpulii unui viscolii peste graniţa austriacă şi luâ cu forţa mijloce de traiu dela poporaţiunea unui satii austriacii. Acesta espediţiune s’a repeţitii mai târziu încă de două ori, cu care ocasiune cazacii au ameninţaţii că vorii pune focii, decă li se va refusa a li se da mijlocele de traiu. In urma arătării locuitorilorii satului, guvematorulii din Lembergă a ceruţii ajutorii dela comanda militară şi s’a şi transferată acolo unii despărţământă de vânători. Venindă a-cum cazacii erăşl peste graniţă, ca să jefuiescă mijloce de traiu, vânătorii voiră să-i împiedece. Se începu o luptă în care 14 cazaci fură parte ucişi (?), parte răniţi (?). Au suferită pierderi şi vânătorii (?).
Literatură.
A eşită de sub ţipară: „Scola modernă şi Principiuld naţionalii, întroduc-ţiune la organisarea învăţământului naţională, de loanu Nicolescu, licenţiată în litere şi filosofiă. BucurescI, 1887. Opulă are formată 8° în mărime de 118 pag. şi este de ună cuprinsă interesantă din punctulă de vedere ală instrucţiunei şcolare. Autorulă arată starea învăţământului din România în raportă cu alte naţionalităţi, mijlocele de înaintare etc., vorbesce despre şcola froebeliană şi a-fată marea ei importanţă pentru educa-ţiune, etc. Mai pe susă de t6te însă autorulă pledeză pentru a se da instmc-ţiunei moderne o basă naţională. E interesantă opulă d-lui Nicolescu şi merită deosebită atenţiune.
„Preotulfi RomâniF, 4iară bisericescă, scolastică şi literară. Anulă XIV. Proprietară, Redactoră şi Editoră: Nicolau Fekete Negruţu. Apare în Gherla odată pe lună în mărime de câte 2‘/2—Sy2 cole şi costă pe ană 4 fi. Nr. 2 dela 1 Februarie cuprinde: Dumnecjeescă liturgiă a S-lui Ioană Chrisostomă, (studiu rituală.) — Preîntipuirea numărului de 12 ală St. Apostoli. (Fine), de I. Boroşă.
—	Isusă la fântâna lui Iacobă (ilustra-ţiune). — Predică pe Dumineca Fiiului rătăcită şi Predică pe Dumineca I a Postului mare, de protopopulă Basiliu Raţă.
—	Agrăire la cununiă, de Vas. Budescu.
—	Cuvântare funebrală, de I. I. Arde-leanu. Catechesă despre ispitirea lui Isusă. — Din istoria despărţirei bisericei orientale de cea apusană. Recensiune de V. Gr. Borgovană asupra opului „Metodica scolei poporaleu de dr. Petru Pipoşă. — Varietăţi.
„România jnnă“.
A apărută raportulă anuală ală societăţii academice socială-literare „România jună“ din Viena, pentru alăXII-lea ană administrativă. Etă cum introduce comitetulă raportulă :
Societatea academică socială-literară .„România jună“, împlinindă ală XVII-lea ană ală esistenţei sale, vine a da onoratului publică română raportă asupra activităţii din anulă espirată.
Credemă a fi corăspunsă pe deplină chiemării nostre ca societate socială-literară, luândă în considerare numSrulă mică ală membriloră, ce în presentă facă parte din societatea nostră. Devisa societăţii este: „uniţi-vă în cugetă, uniţi-vă’n sim-ţirîu şi decă amă avută cândva vr’o causă a aduce aminte tineriloră români aceste cuvinte nemuritore ale nemuritorului poet, atunci o facemă acum, când puţini din studenţii români din Viena suntă membri ai societăţii nostre.
Puţini câţi amă fostă, amă credută de lipsă a sacrifica totă, spre a corespunde măreţului scopă, ce-lă are societatea nostră şi spre a redica prestigiulă ei. Etă aici în liniamente generale activitatea societăţii „România junău în anulă espirată :
In adunarea generală din 15 De-cemvre 1886 s’au denumită de membri onorari: Domnulă prinţă G. Bibescu şi Domnulă V. Babeşă, er de membru eme-ritată Domnulă Ştefană Velovană.
In şedinţa a doua societatea s’a decisă pentru schimbarea regulamentului societăţii, alegândă o comisiune de trei, care în curândă îşi va termina lucrarea sa.
Atâtă în ajunulă anului nou câtă şi (jiua memorabilă de Sâmbăta Pasciloră, în care (ji s’a pusă înainte de 17 ani temelia „României juneu, s’a serbată prin şedinţe festive, la cari amă fostă onoraţi prin presenţa unui publică de totă destinsă.
In 10 Aprilie 1887 Eminenţa Sa Domnulă Episcopă ală Caransebeşului Ioană Popasu şl-a serbată jubileulă de 50 de ani ai preoţiei sale. Societatea nostră a felicitată pe ilustrulă Domnă trimiţendu-i o envelopă cu următorea adresă:
„Societatea academică România jună“ Ilustrului său membru onorară, Eminenţei Sale Domnului Ioană Popasu, primulă episcopă română gr. or. ală Caransebeşului, în semnă de veneraţiune.
Eminenţă! AstădI, când o jumătate de veacă îşi împlineşte ală său cursă, de-când Eminenţa Vostră aţi păşită în luptă pentru binele şi progresulă nemului nostru, societatea academică „România jună“ cuprinsă de admirare pentru măreţele Vostre fapte, îşi împlinesce o sfântă da-toriă aducându-Vă omagiile sale cele mai profunde.
Trimisă de Provedinţă, ca să conduci destinele nostrev cu înţelepciune şi cu zelă ne-ai condusă! Er noi tinerii români î-Ţl urămă să aduci la îndeplinire opera începută.
Pentru lumină ai luptată, lumină ai revărsată şi pentru lumină geniulă nostru să Te susţie încă mulţi ani!
Ai Eminenţei Vostre prea supuşi, pentru comitetă:
Viena, 22 Aprilie 1887.
Aureliand Grigorovicî, Vasile Bologa,
presidentă.	secretară.
La câstă adresă Eminenţa Sa a binevoită a răspunde :
Onorabilei societăţi academice „România junău în Viena.
Cu ocasiunea aniversării preoţiei mele de 50 de ani m’a surprinsă şi onorabila societate prin felicitarea ei sinceră şi prin predarea prea frumosului Albumă.
Vină deci a-ml esprima cea mai cordială mulţămită pentru acestă binevoitor© atenţiune rugându-Vă a-ml conserva a-ceste afecţiuni de iubire.
Pentru măreţele şi nobilele scopuri ale societăţii îmi permită a alătura aici 100 fi. v. a. din puţinulă meu.
Ală onorabilei societăţi de totă binevoitorii:	loand Popasu, Episcopă.
Prin mortea neuitatului domnă Ti-moteiu Cipariu societatea a suferită o pierdere mare, şi comitetulă şl-a espri-mată telegrafică condolenţa sa.
Amintimă altă factă, care societăţii nostre numai onore pote face.
Opera începută de d-nulă Dr. C. Popasu se va prourma şi ’n anulă acesta.
In anulă 1883 societatea „România junău a edată ună almanachă literară. BasaţI pe buna primire, de care s’a bucurată primulă almanach şi pe viulă interesă, ce publiculă română l’a arătată în totdeuna faţă de societatea „România jună“, amă decisă editarea unui nou almanachă, care e deja sub presă.
Avemă şi de astădată concursulă Augustei scriitore Carmen Sylva, care ca şi ’n rândulă trecută a binevoită prea graţiosă a ne da înaltulă său sprijină.
Primescă Augusta scriitore pe calea acesta omagiile cele mai profunde de recunoscinţă şi mulţumită.
Asemenea cei mai însemnaţi bărbaţi ai literaturei române, membrii onorari ai societăţii, au avută bunăvoinţa a ne da sprijinulă D-loră la realisarea acestei o-pere atâtă de însemnate.
Mulţămimă şi Domniloră autori pentru binevoitorulă concursă şi îi asigu-rămă de recunoscinţă nostră, er cătră onoratulă publică română apelămă ca să întîmpine almanachulă celă nou cu aceea-şl căldură şi bunăvoinţa, de care a avută parte celă vechiu.
Cu bucuriă înregistrămă numele a-celoră p. t. Domni, cari prin donaţiunl de bani au ajutorată în anulă acesta prosperarea societăţii nostre. Au binevoită a contribui:
Exelenţia Sa d-nulă metropolită ală Transilvaniei şi Ungariei Mironă Roma-nulă 10 fi., Eminenţia Sa d-nulă episcop ală Caransebeşului Ioană Popasu 100 fi. D-nii: P. S. Aureliană 20 fi., D. Proto-popescu 20 fi., G. C. Cantacuzino 20 BL.,
Gr. Ghica 20 fi., Ţerană şi Haldană 15 fi. 40 cr., C. M. Stroicî 10 fi.
Societatea a ţinută 11 şedinţe la cari s’au cetită 7 operate şi criticele a-cestora.
Societatea esprimă tuturoră domniloră, cari s’au interesată de sortea societăţii nostre, mulţămirile sale şi indeosebl D-lui Tudoră cav. de Flondoră, care a binevoită a dona pentru societatea nostră ună prea frumosă vals intitulată „Visuri.u
Biblioteca s’a înmulţită în anulă a-cesta cu 20 opere în 14 volume şi 42 broşure numai din donaţiunile benevole ale D-loră autori şi ale altoră particulari
Cabinetulă de lectură dispune de 48 diare, tote trimise gratisă de onoratele redacţiunl.
Societatea esprimă mulţămitele sale atâtă Domniloră, cari au dăruită cărţi pentru bibliotecă, câtă şi onorateloră re-dacţiunî, cari prin trimiterea gratuită a (jiareloră au contribuită la înaintarea scopului societăţii.
Acesta este mersulă societăţii în a-nulă acesta.
Rugămă publiculă română, ce se in-tereseză de societăţile tineriloră, să ne păstreze şi pe viitoră aceeaşă atenţiune şi bunăvoinţă, care pentru societate va fi stimulă pentru înaintare.
Acesta a fostă partea generală a raportului. Din partea specială resultă, că societatea are 21 de membri fundatori, 68 onorari, 39 emeritaţl, 1 sprijinitoră, 32 ordinari, 2 extraordinari. In cele 9 şedinţe ordinare ale Societăţii s’au cetită cu totulă 14 operate şi critice, şi fără de acesta s’au declamată mai multe poesii. Biblioteca consistă din 887 opuri în 641 voi. şi 784 broşuri.
Fondulă disponibilă ală Societăţii consta la 30 Septemvre 1887 din 1088 fi. 42 cr., mai multă cu 312 fi. 42 cr., ca în anulă trecută acelaşă timpă; Fondulă neatacabilă consta din 9309 fi. 29 cr., mai multă cu 15 fi. ca în anulă trecută; Fondulă de reservă cu 30 Septemvre 1887 consta din 500 fi. v. a. Averea totală a Societăţii face 12,351 fi. 15 cr. v a.
Apelu*)
Este deja trecută mai bine de ună pătrară de seculă, de când profesorii dela Institutele de învăţămentă din locă, vă4©ndă multele lipse materiale, cu cari au să se lupte tinerii dela aceste .'institute, nefiindă unii în stare să’şî procure în casă de bolă medicina de lipsă, au luată iniţiativa şi au înfiinţată ună fondă cu nobila destinaţiune de a procura ju-nimei sărace medicina prescrisă de me-diculă şcoleloră din locă.
Er’ pentru-ca să’şl potă realisa no-bilulă scopă au arangiată în fiă-care ană, în diua de Trei sfinţi, câte ună bală filantropică în favorulă fondului numită. Cu multă bucuriă trebue să constatămă, cumcă fondulă acesta, astăfjl, deşi se plătesce din elă medicina şi îngrijirea necesară bolnaviloră pentru toţi tinerii gimnasiall, elevii preparandiall, şi cei normali din locă; totuşi, mulţămită ma-rinimoşiloră contribuenţl din tote unghiurile ţării, astăcjl dispune de ună capitală considerabilă, ce se află elocată spre fructificare la Institutulă de credită şi economii „Albina^ din Sibiiu.
După ce însă suntemă încă departe de ţinta, scopulă finală ală fondului din cestiune, care este întemeierea unui spi-tală pentru tinerii dela aceste institute, a cărui lipsă este de multă simţită la noi: corpulă profesorală în şedinţa sa ordinară din 4 Ianuarie a. c. a luată ho-tărîrea de a arangia şi în anulă acesta ună bală filantropică, totă în favorulă acestui fondă. Totă-de-odată pe lângă în-vitaţiunl au trimisă în diferite părţi ale ţării liste, ca să se facă colecte.
Atragemă dreptă aceea şi pre calea acesta atenţiunea publicului română asupra acestui fondă, şi-lă rugămă, ca după putinţă să contribue la ajungerea ţîntei, scopului Ce urmăresce fondulă pentru ajutorarea în casă de bolă a studenţiloră săraci dela institutele de învăţămentă din locă.
Contribuirile mărinimos© să se adreseze la Domnulă Nicolau Popescu, profesorii gimnasială.
JBlaşit, 4 Februarie 1888.
Pentru comitetulă arangiatoră:
Aronfl Deacu,	I. F. Negruţiu,
preşedinte.	secretarii.
*) Tote (fiarele periodice suntă rugate cu ^otu respectulă a reproduce acestă apelă.
SCIRl TELEGRAFICE.
(Serv. part, ală „Gaz. Trans.u)
Petersburgâ, 6 Februarie. Foile rusesc! recuiioscă seriosita-tea publicaţiunei tratatului de a-lianţă germano-austriacu, der to-nulu în care trateză afacerea se p6te numi relativă liniştită.
Parisă, 6 Februarie. — Foile francese esprimă speranţa, că publicarea tratatului de alianţă geruri ano-austriacă va ave o fericită influenţă asupra relaţiuniloră dintre Francia şi Rusia, făcândă ca aceste să devină mai strînse; şi mai intime.
Constantinopoto, 6 Februarie. — Din interogatoriile făcute cu Muntenegrenii arestaţi reiese, că suntă în formaţiune două nouă bande sub conducerea a trei ofi-cerî rusesc!. Aceste bande suntă destinate de a întră la primăveră în acţiune în Rumelia orientală. Bandele s’au formată cu scirea prinţului Nichiţa ală Muntenegru-lui. Guvemulă turcescă n’a putută să pună mâna pe oficerii rUşfi, pentru că se ţină ascunşi , in Adrianopolă.
DIVERSE.
0 serbare la Fiinţa supremă. Intr’o
di, la palatulă său de azură, sub bolta înstelată, Fiinţa supremă dase o mare serbare tuturoră virtuţiloră; însă numai virtuţile de secsulă femeiescă erau invitate, cele de secsă bărbătescă, forte puţine la numără, nu erau admise. Se înţelege că tote veniseră la adunare, cele mari ca şi cele mici. Virtuţile cele mici erau mai drăgălaşe, mai plăcute şi mai amabile decâtă cele mari c’ună, aeră mai severă; der tote erau forte mulţămite, forte bine dispuse şi petreceau între densele c’o mare afabilitate şi în chipulă celă mai plăcută, precum se cuvine u-noră persone erudite şi atâtă de strânsă legate între ele. Der în acestă adunare alesă preşedinta, seu „Lady Patronessu a ceriului băga de semă, că două domnişor© păreu a nu se cundsce de locă, atâtă de streine se uitau una la alta.
Preşedinta se apropia der de una din ele, o luâ de mână şi o duse în faţa celeilalte: „Binefacerea^, dise presentând’o. Apoi,] presentândă pe cealaltă, adăogâ: „Recunoscinţa“. Ambele virtuţi fură cam zăpăcite şi forte surprinse, căci dela creaţiunea lumei — este cam multă timpă d’atunci — ele nu se întâlniseră nicio-
dată pănă acum. Să sperămă, că după ce au făcută acum cunoscinţă, rse voră întâlni mai desă în viitoră. (Ivan Tur-genjeff.)
Cursulu pieţei Braşovu
din 6 Februarie st. n. 1888.
Cump. 8.45 Vând. 8.42	„
Bancnote românesci Argintă românescă . Napoleon-d’orl . . . Lire turcescl.... Imperiali . . . . .
GalbinI..............
Scris. fonc. „Albina4* 6°/0
>1 n n 5o/o RuMe RusescI .	.	.
Discontulă ....
„	10.02	„
„	11.32	„
n	10.32	„
„	5.88	„
„	101.-	„
n
„	109.-	„
—8°/o Pe anft
8.47 8.43 10.02
11.37
10.37 5.92
102.-
99.—
110—
Carsnln la bursa de Viena
din 4 Februarie st. n. 1888.
Renta de aură 5% • •	..........
Renta de hârtiă 5%...................
Imprumutulă căiloră ferate ungare .	.
Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (1-ma emisiune) .	.	.
Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (2-a’ emisiune) . . . Amortisarea datoriei căiloră terate de ostă ungare (3-a emisiune) . . .
Bonuri rurale ungare ................
Bonuri cu clasa de sortare .... Bonuri rurale Banată-Timişă . . . .
Bonuri cu cl. de sortare ............
Bouurf rurale Transilvane............
Bonuri croato-slavone ...............
Despăgubirea pentru dijma de vină un-
gurescă...................:	.	.
Imprumutulă cu premiulă ungurescă . Losurile pentru regularea Tisei şi Sege-
dinului.............., . .	. .
Renta de bărtiă austriacă.............
Renta de argintă austriacă............
Renta de aură austriacă..............
Losurî din 1860 ,....................
Acţiunile băncei austro-ungare. . . . Acţiunile băncei de credită ungur. . . Acţiunile băncei de credită austr. .	.
Argintă —.— GalbinI împărătesei. .
Napoleon-d’orl..................  .	.
Mărci 100 împ. germane................
Londra 10 Livres sterlinge............
96.10
82.45
148.70
94.20
108—
108.75
108.75 108— 103— 104.50 103—
99.50
118—
122.25
77.95
79—
107.75
133.90
868—
267.50
266—
5.98
10.041/,
62.75
126.95
--v
Editorii şi Redactorii responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu.
Nr. 18
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
No. 1147 ex 1887.
12,3-1
EDICTU.
Ioanu Curca, gr. cat. din Ho-morodu, a intentării*procesa ma-trimon. contra muierei sale Maria nasc. Comanu, carea cu necredinţa l’a părăsiţii de mulţi ani, şi a căreia ubicaţiune este necunoscută.
Deci Maria I. Curca născ. Co-manu gr. cat. din Homorodu prin acestu Edictu se citeză şi provocă, ca în termină de unu ană, dela prima publicare, să se presenteze la presidiulă forului matrimonială gr. cat. de I instanţă a Vicariatului Făgăraşului, spre a fi confrontată cu bărbatulă seu şi a răspunde la acţiune, că la din contră, procesului i se va da cursă liberă şi densa va fi înlocuită prin ună cura-toră ad actum.
Făgăraşă, 28 Dec. 1887.
Alesandru Mica,
Vicarii foran. şi preşedintele forului matrim. gr. cat. de I instanţă.
Se deschide abonamentu pre anulu 1888
la
AMICULO FAMILIEI, piară beletristică şi enciclopedică-literară—cu ilustraţiunî.— Cursulu XII. — Apare în 1 şi 15 (ţi a lunei în numeri câte de 2—3 cole cu ilustraţiunî frumose; şi publică articlii sociali, poesie, novele, schiţe, piese teatrali ş. a. — mai departe tracteză cestiunî literare şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a Româniloră de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunî din patriă şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisuesce a face câte o oră plăcută familiei strivite de grijile vieţei; şi preste totă nisuesce a întinde tuturoră indiviqiloră din familiă o petrecere nobilă şi instructivă. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 fi., pentru România şi străinătate 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali.
PREOTULU ROMĂNU. piară bisericescă, şcolară şi literară — cu ilustraţiunî. — Cursulă XIV. — Apare în broşuri lunare câte de 2l/2 — 3l/2 cole; şi publică portretele şi biografiile archiereiloră şi preoţiloră mai distinşî, precum şi alte portrete şi ilustraţiunî, — mai departe articlii din sfera tuturoră sciinţeloră teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serbă-torî şi diverse ocasiunî, mai alesă funebralî, — apoi studii pedagogice-didactice şi scienţifice-literarî; şi în urmă totă soiulă de a-mănunte şi scirî cu preferinţa celoră din sfera bisericescă, scolastică şi literară. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 fi. — pentru România 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă orî maree poştali.
Colectanţii primeseti gratisu totu alft patrulea esemplaru.
Numeri de probă se trimită gratisu ori-cui cere.
!W A se adresa la „CANCELARIA NEGRUŢU“ în Gherla—Sz-ujvâr.—Transilvania. "Hi
Totu de aci se mai pottt procura şi următorele cărţi din editura propria:
Apologie. Discusiuni filologice şi istorice maghiare privitore la Români, învederite şi rectificate de Dr. Gre-goriu Silaşi. — Partea I. Paula Hun-falvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Şincai. Preţuia 30 cr.
Renascerea limbei românesc! în vorbire şi scriere învederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Op complet). Broşura I. II. şi IR. Preţuia broş. I. II. câte 40 cr.—Broşura III. 30 cr. Tote trei împreună 1 fi.
Cuventărî bisericesc! la tote sărbătorile de preste anu, de I. Papiu.
Una volumil de preste 26 cole. Acest opa de cuventărî bisericescl întrece tote opurile de acesta soiu apărute pănă acum—avenda şi o notiţă istorică la fie-care serbătdre, care arată timpula întroducerei, fasele prin cari a trecuta şi modula cum s’a stabilita respectiva serbătore. Preţuia e 2 fi.
Barbu cobzariuld. Novelă originală de Emilia Lungu. Preţuia 15 cr.
Puterea amorului. Novelă de Pau-lina C, Z. Rovinaru. Preţuia 20 cr.
Idealulfi pierdută. Novelă originală de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţuia 15 cr.
Opera unui omfl de bine. Novelă originală. — Continuarea novelei: Idea-lulu pierdută de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţuia 15 cr.
Fântâna dorului. Noveţă poporală de Georgiu Simn. Preţuia 10 cr.
Codreanu craiulu codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţuia 10 cr.
Ultimulă Sichastru. Tradiţiune de Georgiu Simu. Preţuia 10 cr.
Elu trebue să se însore. Novelă de Maria Schwartz, traducere de N.
cr.
F. Negruţa. Preţulă 25
Branda seu Nunta fatală.
Schiţă
din emigrarea lui Dragoşh. Novelă istorică naţională. Preţuia 20 cr.
Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după Wachsmann, de Ioana Tauco. Preţuia 30 cr.
Probitatea în copilăriă. Schiţă din sfera educaţiunei. După Ernest Le-gouve. Preţuia 10 cr.
Hermanfl şi Dorotea după W. de Goethe, traducţiune liberă de Constantina Morariu. Preţuia 50 cr.
Ifîgenia în Aulida. Tragedia în 5 acte, după Eupide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţuia 30 cr.
Ifîgenia în Tauria. Tragedia în 5 acte, după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţuia 30 cr.
PetulantulQ. Comedia în 5 acte, după Augusta Kotzebue, tradusă de Ioana St. Şuluţa. Preţuia 30 cr.
Carmen Syiva. Prelegere publică ţinută în şalele gimnasiului din Fiuine prin Vincenţiu Nicoră, prof. gimnas. — Cu portretula M. S. Regina României. Preţuia 15 cr.
Poesii de Vasiliu Rauta-Buticescu. Una voluma de 192 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi arangiate. Preţuia redusa (dela 1 fi. 20 cr.) la 60 cr.
Trandafir! şi viorele, poesii poporale, culese de Ioana Popa Reteganu. Una voluma de 14 cole. Preţ. 60 cr.
TesaurulQ dela Petrosa seu Cloşca CU puii ei de aurii. Studiu archeologic de D. O. Olinescu. Preţuia 20 cr.
Biblioteca Sătenului Română. Cartea I, II, III, IY, cuprindă materii forte interesante şi amusante. Preţuia la tote patra 1 fi. — câte ma deosebi 30 cr.
Biblioteca Familiei. Cartea I. Cuprinde materii forte interesante şi amusante. Preţuia 30 cr.
Colectă de recepte din economia, industriă, comerciu şi chemiă. Preţuia 50 cr.
Economia pentru scolele popor, de T. Roşiu. Ed. II. Preţuia 30 cr.
îndreptară teoretică şi practică pentru învăţămentulă intuitivă în folosula eleviloru normali (preparandiali), a în-văţătorilora şi a altora bărbaţi de scolă, de V. Gr. Borgovanb, profesorii pre-parandiala. Preţuia unui esemplara cu porto francată 1 fi. 80 cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia aflăma vre-una opa, întocmită după lipsele scolelora nostre în măsura în care este acesta, pentru aceea îla şi recoman-dămu mai alesa directorilora şi învă-ţătorilonl ca celora în prima liniă interesaţi.
Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Român!. De V. Gr. Borgovan. Preţuia 15.
Manuală de Gramatica limbei române pentru scolele poporali în trei cursuri de Maxima Popa, profesorii la gimnasiula din Năsăuda. — Manuala aprobata prin ministeriula de culte şi instrucţiune publică cu rescriptula de data 26 Aprilie 1886, Nr. 13193. — Preţuia 30 cr.
Gramatica limbei române lucrată
pe base sintactice de Ioana Buteanu, prof. gimn. Una voluma de peste 30 cole. Preţuia 2 fi.
Manuală de stilistică de Ioana F. Negruţa, profesora. Opa aprobata şi din partea ministeriului de culte şi instrucţiune publică cu rescriptula de dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. Partea practică forte bogată a acestui op — cuprm4enda composiţiunî de tota soiulu de acte obveniente în referinţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa
cu multa folosa de cătră preoţi, învăţători şi alţi cărturari români. Preţuia î fi. 10 cr.
Nu mă uita. Colecţiune de viersuri funebralî, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţuia 50 cr.
Carte conducătore la propunerea calculărei în scola poporală pentru învăţători şi preparaneji. Broş. I. scrisă de Gavrila Trifu profesora preparan-diala. Preţuia 80 cr.
Cele mai eftine cărţ! de rugăciuni:
Mărgăritarulă sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericescl forte frumosa ilustrată. Preţuia unui esemplara broşurata e 40 cr., legata 50 cr., legata în pânză 60 cr., legata mai fina 60, 80, 90 cr., 1 fi., în legătură de luxa 1.50—2.50
Miculă mărgăritară sufletescă. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericescl — frumosa ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Preţuia unui esemplara broşurata e 15 cr., — legata 22 cr., legata în pândă 26 cr.
Cărticică de rugăciuni şi cântărî
pentru pruncii şcolari de ambe secsele, Cu mai multe icone frumose. Preţuia unui esemplara e 10 cr.: 50=3 fior.; 100=5 fl.
Visulă Prea Sântei Vergure Maria a Născătorei de D-deu urmata de mai multe rugăciuni frumose. Cu icone frumose. Preţuia unui esemplara spedatu franco e 10 cr., 50 esemplare 3 fi., 100 esemplare 5 fl. v. a.
Epistolia D. N. Isusu Christosu.
Preţuia unui esemplara legata şi spe-data franco e 15 cr.
1
1
I
I
I
1
m
nil
s
nJ
1
1
1
1
i
*1
ni
m
nil
i
-1
i
I
1
1
1
I
1
I
V
1
Iii
!
1
I
1
1
1
I
4
1
1
I
ta
Tipografia A. AiURE^lA-NU, Braşovu.