atacfiuea, AdaiBisiraţiuea ţi _ Tipografia: liuşovâ, piaţa mar* Nr. 22. Scrisori nefrancate nu se pri-mescâ, Manuscripte nu se retrimite ! Birourile de annnciurî: Brafovfl, piaţa mare Nr. 22. Inserate maiprimescd în Vlena: RudolfJUosse, Hnasenstein & Vogler (Otto Maas), Heinrich Schalek, Aloi» ffemdl, M.Dukes, A.Oppelik. J. Dan-tubtrg; în Budapesta: A. V. Gold-btrger, Anton MezcEckstein Rentat-, înFrankfttrt: G.L.Daube: în Ham-burg: A. Steiner. Preţuiţi inserţiuniloră: o aeriă garmondu pe o coldnă 6 cr. şi 33 cr. timbru pentru o pu-blioare. Publicări mai dese după tarifă şi Invoielă. Seolame pe pagina IlI-a o senă 10 cr. v. a. seu 30 bani. AITVLtt u „Gazetau iese tri fie-oare «ţi. AfieMffigate noitn Aastro-Uigaria: Pe unii anii 12 fl., pe ai se luni 6 fl., pe trei luni* 3 fl. Pentru Bomania si străinătate: Pe unu ană 40 franci, pe şdse luni 20 franci, pe trai luni 10 franci. Seprenumeră la t6te ofi-ciele poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori. AMamentmi peatm Braşoyn: la administraţiune,, piaţa mare Nr. 22, e4a»ium I.: pe unu ana 10 fl., pe şese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu d u s u 1 u în casă; Pe ună ană 12 fl., pe sese luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. tJnă esemplară 5 cr. v. a. s6u 15 bani. Atâtă abonamentele câtă şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. Nr. 16. Braşovti, Sâmbătă,23 Ia^narie (4 Februarie) 1888. Jiiel fle 50 ie am I „GAZETEI TRANSILVANIEI*1. | Cubleşuln maghiarii, 17 Ianuarie 1888. Ca unulu, care încă în anulă L 1844 am fostă prenumerantă Ia F „ Gazetaw, vă dorescă din adâneulă inimei succesă şi victoriă în lupta pentru adevăru şi dreptate. Dea ceriulu să ajungeţi întregi sănătoşi şi jnbileulă centenară! t Nicolau Birle, advocaţii. Iclăndelu, 19 Ianuarie 1888. Inima mea românescă, ce numai pentru poporulă română bate, salută şi gratuleză jubileulă de 50 de ani ală clarului „Gazeta Transilvanieiu. Romulti S. Orbeanu, preotă gr. cat. Braşovtt, 22 Ianuarie 1888. Buletinele cinice, ce ni le a-ducă 4iarele europene despre si-tuaţiunea politică, ne spună totă una şi aceeaşi, ca adecă ea este, neschimbată. Este o crisă, în care se află vechiulă continentă, şi natura unei crise aduce cu sine, că, remânendă neschimbată, devine din ce în ce mai seribsă şi mai ameninţătore. Caracteristică pentru starea de faţă a lucruriloră este, că se aşteptă cu mare nerăbdare o enun-ciaţiune orecare din partea prinţului Bismark. Ţarulă şl-a espri-mată speranţa sa pentru pace, a-semenea şi betrânulă Wilhelm, ce 4ice însă Bismarck, puterniculă can-celaru, care conduce a4l frenele diplomaţiei ? Este firescă curiositatea lumei, der ne îndoimă că o va satisface aşa curendă, ţînendă, cum se 4ice, încă în filele aceste unu „mare discursă politică. “ Principele de Bismarck nu este pote nici pe departe aşa de îngri-jată din causa concentrariloră de trupe rusesc!, cum se crede. Neliniştea lui îşi are isvorulă mai multă în atitudinea nehotărîtă a cercu-riloră influente politice din Viena. S’a semţită în timpulă din urmă în capitala Austriei ună puternică curentă în favorea unei înţelegeri cu Rusia în defavărea alianţei cu Germania, despre care se 4icea că nu oferă destule garanţii pentru timpuri critice. Cancelarulă germană se temea ca nu cumva se învingă părerile celoră ce n’au încredere în politica lui, şi de aceea s’a bucurată multă vecţendă modulă cum a es-plicată ministrulă-preşedinte Tisza situaţiunea în cunoscuta sa declarare, cu care a întâmpinată in-terpelaţiunile lui Helfy şi Perczel. Organulă bismarckiană îi şi da lui Tisza pentru acesta unu atestată de bună conduită politică 4icendu, că adevăratulu efectu ală declarării sale este a se căuta mai multă în forma, prin care „a aderată cu deplină lealitate la politica de pace a stateloru din Europa de mijlocă cu tote consecvenţele ei“. Celelalte foi germane se pronunţă şi mai categorică asupra impresiunei bune ce a facut’o discursulă lui Tisza în Berlină. „Acestă discursă, “ 4i°e „Mun-chener allg. Ztg,w, „nu lasă ni-mică de dorită din punctă de vedere germană; celă puţină într’a-tăta nu, încâtă privesce soliditatea alianţei germano-austriace.“ Totă astfelă găsesce „Kălnische Zeitung,u însemnătatea vorbirei lui Tisza în refusulă categorică ală tu-turoră încercăriloră de a desbina puterile aliate. Totodată constată foile germane eu mulţămire, că în Petersburg voră produce declarările lui Tisza o impresiune puţină îmbucurătore, căci nici că se putea ca ministrulă-preşedinte ungurescă se se declare mai precisă în contra ori căroră negociărî separate ale Austro-Un-gariei cu Rusia. D-lă Tisza a satisfăcută aşader pe cei din Berlină. Cancelarulă germană n’are să se mai temă de o acţiune separată a Austro-Un-gariei şi astfelă îşi pote ţese mai departe în linişte planurile sale şi nu va fi aşa de nedibaciu, ca pentru satisfacerea curiosităţii lumei politice, care a începută a deveni impacientă, să şi le dea pe faţă înainte de vreme. Voci asupra situaţiunei. „Postu din Berlină scrie cu privire la situaţiune: Germania documenteză iubirea sa de pace prin aceea, ca nu răspunde la înarmările progresive ale Rusiei cu luarea de contra-măsurî, pentru-că acestea ară accelera res-boiulă. Germania aşteptă momen-tulă estremă. Câtă pentru asigurarea rusescă, că Rusia nu voiesce să ia ofensiva, nu i se pbte crede. Ună duşmană, care ar pătrunde în imperiulă rusescă, ar fi f6rte stricăciosă pentru elă, din causa stăriloră din întru politice, a pe-riculului nihilistică, de aceea Rusia este avisată la ofensivă, precum a mărturisit’o mai de multă gene-ralulă Scobelev. Partida rusescă a resboiului o spune acuma francă, că nu voiesce să se mulţămescă cu nisce succese în peninsula balcanică, ci că nesuccesulă Rusiei pricinuită de ea însăşi îi oferă acum cea mai potrivită ocasiune, de a dirige oştirile Rusiei spre apusă. „Pester Lloyd* îşi esprimă temerea , că vorbirea ministrului Tisza va fi întortochiată şi interpretată în sens-ă provocatoră în Rusia, fiindu că a 4isa> că dislocările de trupe rusesc! la graniţa austro-ungară constrîngă monar-chia nostră a se îngriji pentru siguranţa graniţeloră. Der măsuri militare trebue să se ia de cătră Austro-Ungaria, deărece sistemulă de dislocare a trupeloră rusesc! la graniţele vestice se consideră în cercurile militare ca o mobili-sare în stilu mare. Din vorbirea ministrului ungurescă însă se deduce, că contrastele ce esistă între ambele imperii suntu neresolvabile şi că starea de nesiguranţă nu va înceta decâtă când Rusia işî va fi terminată înarmările şi când des-ghf&ţulă emei va libera din cerculu său grosă teatrulă de resboiu. Din Viena se anunţă 4iarului „Standard*, că autorităţile militare reclamă dela contele Kalnoky tbtă libertatea de acţiune pentru mă-sqjjile pe care ele le credă necesare, afară numai dâcă diplomaţia va face să înceteze înarmările Rusiei. Conferinţele militare şi ministeriale, sub preşedinţa împăratului, s’au începută din nou fără sgomotă. Guvemulă e forte încurcată în faţa atitudinei echivoce a Rusiei, care face asigurări de pace, der continuă cu pregătirile militare. „Le Nord* constată, ca neîncrederea, care se arată de catra Austro-Ungaria faţă cu asigurările pacînice ale Rusiei, a atinsă în modă forte neplăcută cercurile politice din Petersburgă, deorece de aci se conchide, că cei din Viena au nevoe de ună curentă resboi-nică pentru vr’ună scopă ore-care. Decă presa austriacă cere dela Rusia să dovedescă prin fapte iubirea sa de pace, trebue să res-pundemă, că Rusia pană acum n’a făcută nimică ce ar fi putută turbura pacea. Toţi omenii specialişti recunoscă, că trupele rusesc!, care se află la graniţă, nu potă lua ofensiva. „Le Nord*, din potrivă, acusă liga păcii, că tinde a provoca pre-tutindenea ună curentă anti-ru-sescă. Acesta se vede şi din presiunea care se esercită din Viena asupra regelui Milană din Serbia şi care împedecă venirea la cârmă în Serbia a unui guvernă amică Rusiei. Acesta se mai vede şi din suspiţionarea Rusiei, ca şi când ea, pe furişă, ar căuta să pună mâna pe Asia. Este evidentă, că prin acesta se urmăresce scopulă de a împinge pe Turcia şi pe Englitera în braţele alianţei întreite. In fine se întrebuinţeză tote mijlo-cele pentru a câştiga pe micile state balcanice. Rusia are totă cuventulă de-a privi cu neîncredere visita ministrului română Sturdza la Friedrichsruhe. Cu privire la cestiunea bosniacă, nLe Nord* declară, ca Rusia nu voesce nici decumă se conteste posiţiunea legală a Austro-Unga-riei în Bosnia şi Herţegovina. Der nu mai este secretă pentru nimenea, că Austro-Ungaria, care are numai dreptulă de ocupaţiune şi administraţiune, se gândesce la a-necsarea ambeloră provincii. Ba suntu chiar omeni, cari afirmă, că Austro-Ungaria îşî îndreptă privirile multă mai departe. Din dieta ungară. Nic! ună deputată ungură, cari au atinsă şi cestiunea săsescă, ridicată în dietă de Meltzl, nu lî-a răspunsă Sasiloră aşa de verde’n faţă, ,,că Ungurii potă trai şi fără de ei,“ ca contele libert Apponyi. Etă ce 4ise elu: Constată cu bucuriă, că sunt de acordă cu cele (fise de ministru-preşedinţe la vorbirea deputatului Meltzl. Der dindă ca d-lă deputată s’a provocată şi la oposiţiune, nu % superfluu sS reflec-teză şi din parte-mi. A vorbită d-lă deputată despre solidaritatea de interese a Maghiariloră şi Sasiloră, şi cu atfâsta a anunţată o doctrină, cu care eu suntă de acordă. Admită că pentru elementulti ungurescă ra fi ună râu, dâcă cele şepte Oraşe săsesci şi cele 150 sate săsesol n’ară esisfca; der d-lă deputată .sS-mî permită o observare. Recunoscă, că menţinerea individualităţii naţionale a poporaţiunei săsesci este în interesulă nostru, der în cele din urmă totuşi amă esista reu şi bine mai departe Şi fără de ea; der cumcă cele şepte o-raşe săsesci n’ară pute esista mai departe decă peste acelă teritoriu ar domni altă stată decâtă celă ungurescă, acestâ va fi clară orl-cărui omă cugetătoră. (Vii aprobări generale). A mai (fi8*? că Saşii în genere nu suntă învoiţi cu politica guvernului, der că vomă găsi, că e naturală lucru, decă din punctă de vedere ală apărării inte-reseloră loră caută a se înţelege şi a se apropia de guvernă, ca guvernă, şi că presupune despre patriotismulă partide-loră oposiţionale, că şi ele voră vede mai bucurosă pe Sas! alăturându-se partidei guvernamentale, decâtă decă şî-ar menţine posiţiunea loră de partidă deosebită. La acestea am să observă următo-rele: Dorescă, ca în acestă ţeră peste totă să nu esiste partide pe basă de naţionalitate (vii aprobări generale); dorinţa şi ţînta mea este, ca fiecare ce-tăţenă ală acestei ţări să se alăture u-neia ori alteia dintre partidele politice din ţeră, după convingerea ce o nu-tresce în privinţa afaceriloră publice; partidele naţionale să înceteze ca atare şi de aceea spună pe faţă, că decă toţi deputaţii sasi ară renunţa, pe temeiulă convingerei, că politica guvernului e corectă, la posiţiunea loră actuală oposi-ţională şi s’ară alătura fără cugete ascunse partidei guvernului, mă voiu bucura sinceră de acesta. Der ceea ce a (fisă d-lă deputată Meltzl e cu totulă altceva. A (fisă, că Saşii nu aprobă politica guvernului, der din punctă de vedere ală realisării proprieloră interese ale loră caută să stea în atingere cu puterea esistentă. Asta însemneză menţinerea particularismului politică de pănă acum şi o astfelă de alipire, pentru ca să-şi facă treburile, nu se pote nicidecum numi ună succesă pentru interesulă naţională ungurescă. Ceea ce a (fisă Meltzl, că din punctă de vedere ală intereseloră speciale săsesci doresce a se alătura puterei, este numai o singuratică apariţiune a faptului ce, durere, se întemplă în totă ţera şi o petră fundamentală a politicei şi puterei guvernului. A declarată doră ună deputată de spiritu, deşi orecum cu idei naive, acestă faptă ca o manifestare a geniului naţiunei, că adecă oraşe şi ţinuturi întregi caută atingere cu guvernul ă şi se alipescă puterei spre a obţine cu atâtă mai sigură satisfacerea intereseloră loră locale. (Iuliu Schvarcz : Am (fisă în ironiă!) Atunci nu scie d-lă deputată pe cine a ironisată, căci elă a descoperită în d-lă ministru-preşedinte acea mare însuşire de bărbată de stată, pe care în adevără o şi posede, că a-decă e cu deosebire primitoră ală acestei manifestări a geniului naţiunei. Nu mai urmărimu vorbirea sfătosului conte, destulă ca în îngâmfarea lui a spusă, că „Ungurii potă Nr. 16 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888. trăi şi fără de Sasiw. Ce c|ică deputaţii naţionali sasî la aceste manifestări de dispreţă ale deputa-ţilortt unguri faţa oii pGporulă săsescu ? SCmiLE DELEL După cum. anunţă fiarele» din România, Archiducele Budolfu şi Princesa Stefania voru face în Aprilie o visitâ pă-rechei regale române. * * * Alaltaerî a trecută pe la gara Braşovului d-lă - M. Sturm. rainistrulă ins-trucţiunei publice din România, întor- cendu-se dela Friedrichsruhe în ţeră. * * * Unit comercianţii din Pesta, precum ni se scrie, avândă o pretenţiune de 3 fl. 52 cr. la direcţiunea societăţii căii ferate Arad-Cianad, ce i se luase mai mulţii pentru transportulil unei mărfi, ceru printr’o petiţimie scrisă în limba germană, să i se restitue acea sumă de bani. I s’a restituită, nu-i vorbă, der cu observarea, că altădată să petiţioneze în limba statului: în limba maghiară. Las’ că statulă nu e „maghiarău, der ce are a face o instituţiune privată cu statujă? Şi apoi de când limba de co-municaţiune a comercianţiloră cu institutele private şi chiar cu ale statului trebue să fiă cea maghiară, când în stătu suntă mai multe limbi deopotrivă îndreptăţite? Noi avemă unu proverbă: Ce-i pre multă, nu-i sănătosă ! * * * Din Timişora i-se scrie lui „Bud. Hirlri: In comuna învecinată Lucăreţî a fostă deunădile alegere de jude, adecă fisolgăbirăulă Constantină Lazar puse să se vestescă ca jude alesă cu aclamaţi-une Nicolae Grruin, care este urîtă de sătulă întregă. Investită cu acestă putere, prima faptă a lui Grruin ,a fostă, că a îmbătată pe gendarml şi le-a poruncită să mergă în cârciuma comunală şi să-i bată pe toţi aceia, cari au fostă contra alegerii lui de jude. Gend armii făcură cum li se poruncise, năvăliră cu patulă puscii şi cu baioneta asupra locuitorii oră. Unu moşnegă de 70 ani, Toma Iovină, fu pusă în fiare, fiindcă făcuse imputări gendarmiloră, cari de-deu şi în femei. La urmă însă fu bătută şi judele Nicolae Gruin, când veni să pună capătă bătăii, care fusese provocată de densulă, şi care luase dimensiuni pre mari. Mai greu răniţi au fostă George Şuiei, Toma Popescu, Nicolae Ioza, Pavelă Ianca şi nevastă-sa, Toma Iovină şi Milovană Iovină. In comună iritaţiunea e forte mareh ErăşI uneltele şi gendarmii d-lui Tisza! £ * * „FOILETONUL# GAZ. TRANS.“ (2) Orbulu din Chiriacu. — Impresiuni de câletoriă. — Dedicaţia d-nei Alecsamlrina Aedelcovici. După o bună bucată de vreme, or-bulă Dumitru mă întreba din nou să-i spună cine sunt. Eu atunci, fără să mă mai gândescă multă, cjiseiu scurtă, că sunt Alecu, epistatulă moşiei. Aşa diseiu eu, er orbulă răspunse repede, că nu se pote, deorece pe Alecu îlă cunosce. Orbulă rămase nemulţămită de mine, ceea ce se putea vede din tăcerea lui. Elă tăcea, er mie nu-mi venia acesta la socotelă, şi deore-ce doriam să intru cu elă în vorbă, îi spuseiu adevărulă, îi spuseiu că sunt ospele boerului şi că primblându-me prin părţile acestea, am audită despre elă şi am dorită să-lu cu-noscă cu orî-ce preţă. Ună zîmbetă rece se ivi pe buzele orbului, ca şi cum ar fi vrută să clică: „La ce’ţl folosesce cunoscinţa mea!u. Elă însă nu c}ise nimica, ci se suci şi’şi aşedâ corpulă mai bine, se vede treba, Aprope de staţiunea V&rşeţu s’a a-runcată o damă bine îmbrăcată pe şine şi a fostă strivită de locomotiva care mergea pe liniă. Nefericita " suferea de cleptomaniă şi de ruşine s’a sinucisă. Cadavrulă nenorocitei a fostă depărtată de pe şine, la ordinulă delegatului.,: că-pitanatului orăşeneşcă din Vărşeţă, |noă înainte de a se fi constatată faptulţjf din partea autorităţii căii ferate. * ’W * * In comuna St. MiclâuşuM miau, ^o-.mitatulă Pestei, s’a iscată o răscolâ, de orece baptiştii, cart locuescă acolo în numără mare, au refusată de a plăti dările comunale. Iritaţiunea populaţiunii este atâtă de mare, încâtă a trebuită să se recvireze miliţiă, pentru evitarea vre-unei încăerărî sângerose. Colici „patriotice." In cestiunea strămutărei reşedinţei Episcopiei gr. cat. dela Gherla la Deşiu, „Ellenzeku primesce o corespondenţă dela Deşiu, prin care se dice între altele, că din causa unui mică conflictă, Episcopulă gr. cat. din Gherla nu mai vrea sub nici ună preţă să rămână acolo şi face totă posibilulă pentru a se strămuta la Desiu. } Der — continuă corespondentulă — strămutarea unei colonii străine atâtă de mart e de mare însemnătate şi din punctă de vedere naţională pentru localitatea unde se strămută. Deşiulă a fostă din cele mai vechi timpuri oraşă ungurescă, şi numai în anii mai din urmă, de când începuse a înainta, deve-nindă capitala comitatului Solnocă-Do-beca, a începută a pierde din străve-chiulă lui caracteră maghiară, întru câtă adecă în seria funcţionariloră ocupă locă mulţi Valachî, er comerciulă este stăpânită de Jidovi. S’a ridicată comerciulă, industria şi comunicaţiunea, der s’a ne-glesă caracterulă ungurescă ală oraşului. Elementulă ' domnitoră ală oraşului a devenită cerşetoră; din cei mulţi de o-dinioră, abia se mai află câţiva despre cari s’ar pute 4i°e> că se află într’o stare mai de trăită. Ce-i dreptă, strămutarea episcopatului gr. cat. în Deşiu, ar aduce în comerţă circulaţiunea a 80—100 de mii fi. pe ană şi acesta ar fi ună mare avantagiu pentru oraşă, der în loculă a-cestui avantagiu trebue să li se dea te-renă gratuită, er terenulă cerută de e-piscopă, servindă ac|l ca piaţă de vite, aduce venită de 6000 fl. pe ană. Re-presentanţa orăşeneşcă pe hârtiă a primită cu bucuriă ofertulu popiloră valahi, fiindă că altmintrelea n’avea ce face. In adunarea din Decemvre înse, când era să se voteze în cestiunea oferirei locului, membrii representanţei înainte de voti-sare au părăsită sala. Comisiunea es- că-i amorţise piciorele de multulă stată într’o posiţiă. Zîmbetulă lui rece mă impresiona. Mă impresiona tbtă înfăţişarea lui, căci, spună dreptă, cum mă uitamă la elă şi cum vedeamă acele peliţe pe ochii lui, mi-se părea că vădă o figură de marmoră, ai cărei ochi suntă scobiţi întoc-mai cum se scobescă ochii statueloră de petră. Cuprinsă de uimire mă întrebam, că ore cum va fi venită bietulă orbă aci la marginea pădurei şi ce va fi cău-tândă prin părţile acestea. Mă deprinseră ca pe orbi să-i văd cerşind la marginea sateloră şi de aceea m’aşl fi simţită de totă nemulţămită, decă n’aşî fi intrată mai deaprope în vorbă cu acestă nenorocită. Yorbiam cu orbulă, der vorba nostră o întrerupeamă adeseori şi rămâneam uitându-me la elă, căci, adevărulă grăindă, cum sta sărmanulă nemişcată şi cum avea pe ochi acele peliţe grose, nu mă puteam obicînui a crede, că vorba lui ar^i dela sine, ci mi se părea, că altcineva vorbesce şi că mă aflu lângă o maşină, care reproduce vorbele aceluia. Acesta era impresia, ce mî-o făcea Dumitru Vărtejană. misă pentru denumirea locului e contra oferirei locului cerută de Episcopă şi propune în loculă acestuia o stradă laterală.... In fine corespondentulă întrebă, că decă s’ar strămuta ăumitulă episcopată la Deşiu, ore ce se va alege din oraşulă acesta peste o sută de ani? Nici atâta nu-i sigură, decă se va guverna acestă oraşă unguresce ori valahicesce. Esem-plu e Oradea-mare, care se află în inima Ungariei şi cu tote aceste pănă în tim-pulă de faţă forte puţină sentimentă ungurescă s’a legată de cetăţenii români. Corespondentulă e contra strămutărei e-piscopatului din Gherla. Atâta totă? Noi gândeamă, că a şi începută să se guverneze Deşiulă valahicesce ; der cum vedemă trebue să mai aşteptămă. Prin urmare ce-lă apucă de acum pe corespondentulă colicile „pa-trioticeu şi’şî face inimă rea? „Maghiari negri şi Maghiarî albi“. Sub acestu titlu cetimîi în ,,Pes-ter Lloyd“ dela 1 Februarie: Funcţionarulă dela căile ferate ungare de stată, domnulă Anton Cari Fi-scher a făcută descoperirea interesantă, că Hunii şi Maghiarii se deosebeau unii de alţii numai prin îmbrăcăminte, şi că populaţiunea ungurescă, care portă sumane negre suntă rămăşiţe |de ale Ma-ghiariloră negri, aşaderă de-ale Huniloră, pe când sumanele albe (cu glugă cum au Ungurii din Ţera ungurescă) formeză îmbrăcămintea Maghiariloră albi. Co-lorea împodobelei este caracteristica seminţiei şi autorulă arată pe basa date-loră, cari le-a primită pe 200 cole cu întrebări ce le împărţise în acestă scopă, că combinaţiunile coloriloră porturiloră din Ţera ungurescă corăspundă celoru 112 seminţii, care au venită sub Arpad în ţeră. Lăsândă pe sema învăţaţiloră critica acestei descoperiri isbitore, cons-tatămă numai, că autorulă, cu ună apa-rată scienţifică imposantă, se ocupă de Fini şi de TurkomanI, şi pledeză pentru originalitatea rassei maghiare. Parcă a vrut îi cineva să conteste originea huni că a Ungurilor u! Corespondenţa „Gazetei Transilvaniei", Valea-Bârgăului, 29 Ianuariu 1888. (Un actă vrednică de laudă. — Petrecere cu jocă. — Cum se sprijinesce diaristica română la noi.) Onorate d-le Redactoră! piua de Anulă nou şi de S. Boteză au fostă 4ile de adevărată bucuriă pentru ună numără ffumuşelă de copii sîrguincioşl, der lipsiţi de mijloce, cari frecuenteză şcola fundaţională din B.-Prundă. In aceste 4ile s’au împărţită copiiloră — Bine, băete, ce cauţi aici şi cu cine ai venită din sată pănă aici ? — în-trebaiu eu în cele din urmă. Orbulă zimbi din nou şi sta neclintită şi liniştită ca de obiceu. — Păzescă oile acelea, 4ise elă mai apoi, arătândă cu capulu cătră o turmu-liţă, ce păşcea alăturea. Aşa 4ise orbulă, er eu remăsei nedumerită. „Ună orbă să păzescă oile?... Asta nu-mî vine să o credă,“ gândii în mine. „Der cine şcie, căci multe drăcii mai suntă pe lume!u Me uitam la orbă, er elă se uita intr’altă parte, se uita însă dreptă înainte ca orbulă, căci elă nu pote ficsa ni-mică şi totdeuna, ţi-se pare că se uită într’o depărtare forte mare. Elă se uita dreptă înainte, după cum am spusă, er cu mâna pipăia erba de pe josă. Mă apropiai de elă. Când eram de totă aprope, mă pusei josă, er orbulă întinse dreptă, o jDUse pe pantalonii mei, o primbla de vr’o două ori în susă şi josă, îşi trase mâna şi începu se vor-bescă. — Dta eşti boeră ? — întreba orbulă, care pipăise stofa pantaloniloră mei. — Nu sunt boeră. — răspunsei scurt, vestminte de ămă prin preşedintele curatoratului acestei şcole, d-lă Dr. Hân-gănuţă. Meritulă principală la acestă actă vrednică de laudă îlă are d-lă Dr. Hân-gănuţă şi învăţătorulă Dană, cari prin neobositulă loră zelă, parte prin aranjarea de petreceri, parte prin colecte au adunată parale de au cumpărată vestminte şi au causată o 41 de bucuriă copiilor sîrguincioşl, der lipsiţUde mijloce, şi nu mai puţină şi părinţiloră loră. Actulă acesta cu atâtă e mai de lăudată şi n’ar strica să fiă imitată de toţi binevoitorii şcoleloră românesc!, cu câtă prin acesta de-o-parte, se dă ansă de emulaţiune copiiloră în şcolă şi li se insuflă dragoste de a-o frecuenta, de altă parte să îndemnă şi părinţii de a-şl trimite copii la şcdlă şi încă şi cei lipsiţi de mijloce. In sera de 28 1. c. s’a aranjată din partea câtorva inteligenţi din B.-Prundă în localităţile şcolei fundaţionale din B.-Prundă , petrecere cu jocă cu scopă filantropică. Petrecerea a fostă bine cercetată, nu atâtă din partea Româniloră cu respectă la numărulă loră, câtă mai cu semă din partea străiniloră, ceea ce nicidecum nu ne servesce spre laudă, avendă în vedere că scopurile petreceriloră nostre întotdeuna au menire filantropică], şi încă esclusivă pentru trebuinţele nostre. Portulă românescă, precumu şi jocurile românesc! nu au lipsită chiar cu de-severşire dela acestă petrecere, ar fi însă de dorită pe viitoră, ca şi unulă şi altele să fiă mai cu căldură îmbrăţişate, căci portulă românescă, jocurile româ-neşcî, datinele şi cântările româneşcî sunt elemintele ce constituescă o petrecere a-devărată românescă. — Apoi ar’ fi credă, timpulă să ne desbărămă odată de slăbiciunea românescă — de prea marea prevenire cătră străini. De multe ori mi-s’a dată prilegiu de-a ceti prin 4iarel0 nostre, că preste totă 4iaristica română de dincoce — unde este mai mare trebuinţă — nu e sprigi-nită în de-ajunsă din partea cărturariloră noştri şi preste totă din partea publicului românescă. Cu durere vină de a constata acestă rău şi în valea nostră. In 5 comune, ce constituescă acestă vale, avemă preoţi, dascăli, notari, primari, proprietari şi alţi cărturari, cari — cu puţine eşcepţiunî nu voră se sacrifice câţiva florinaşî din ve-nitulă loră şi pentru 4iaristica nostră naţională, a acestui mediu puternică, fără care astă4i nu mai putemă fi. Să spe-rămă însă, că omenii în viitoră se voră îndrepta şi în acestă direcţiune. „Bârgăuanulă.“ şi-i spusei cine sunt şi de mide vină, i spusei şi aceea, că eu umblu de plăcere pe la sate, pentru a vede cum trăescă omenii şi pentru a-le cunosce obiceele, şi adăugai cămcă şi aci mă voi opri mai multă vreme totă cu acelaşă scopă şi că de sigură îlă voi cerceta câtă de desă. Orbulă, după ce 4iS0 că bine facă, continua mai departe. — Eu nu sunt singură aici, — 4ise elă, — am uite colo — continua elă arătândă cătră băeţii despre care vor-biamă — am o sorioră şi fiindu-că este pre mică şi nu e deprinsă cu oile, vină şi eu cu ea, pănă se va deprinde , căci şeii, domnule, băiatulă e băiatu şi pote adormi, er oia e oiă şi pote întră în răs-tavele de porumbă să strice p’acolo şi se facă buclucă. Pănă se va deprinde copila — adause elă, — er după aceea m’oiu mai odihni şi eu, căci acumă de 15 ani, decândă calcă locurile acestea, m’am cam mai săturată. Uite domnule, — continuă orbulă, — în partea aceea este Oiolanulă, dincolo e Cucuruzulă, alăturea e Măcărăulu; tote aceste moşii le-am umblată în lungă şi’n iată. (Va urma.) Nr. 16 GAZETA TRANSILVANIEI. Lucrările in acestâ lună. Februariu în jumătatea sa cea din-tâiu aşa se raportă ca şi o adevărată lună de emâ, care nu ne lasă a lucra în liberă ; totuşi nu arare-orl aţâţă de blândă este şi mai alesă în jumătatea a doua, încâtă întrece şi pe Martie, în care timpulă de multe ori este f6rte scbimbăciosă. Deci în atare casă trebue folosită totă diua frumdsă spre a sămăna sămânţurile, cari încolţescă cu anevoe, precum : morcovi, petringei, spinată, pas tarnacl, ceapă şi scarzoneră, ba chiar şi mazere. Acumă se facă straturi (mele-garie) pentru plantele de sădită, precum : curechiu (vardă), caralabe, ţeleră etc. Când plantele din strată suntă mari, trebue aerisate ridicândă tablele de sticlă. Cine n’are lipsă de multă răsadă, pote se întrebuinţeze oluri în^locă de stra turî (melegarie). Se potă pune crum' pene în oluri largi de 12—15 cm. şi a-cestea mai târziu se strămută într’ună castănă călduţă la o distanţă de 30— 40 cm. Trebue adunate mlădiţe de altoită. Se continuă curăţirea pomiloră, la tru-pina cărora e bine să se pună gunoiu. Trebue gunoite viile. Când neua începe a se topi, de multe ori rîturele şi agrii se acoperă de apă, în care casă apa superfluă trebue îndreptată în şanţuri, căci la din contră stagnarea ei strică rădăcinile. Acum e consultă a curăţi fenaţele de spinetă. Decă solulă e desghiăţată trebue plantată plopi şi sălci, grose de trei degete, vîrfulă cărora se lasă neascuţită. Se începe facerea garduriloră de totă specia. In c}ileie nefâyor+6re pentru alte lucrări, servitorii au să de-regă, se repareze carăle, jugurile, cu un cuvântă tote rechisitele necesare la economia. Se întorcă bucatele în grânare. Economulă de acum îşi câştigă lucrători pentru veră, anume: cosaşi, secerătorl etc. fiind-că-i capătă mai eftină. Vitele de jugă trebue ţinute bine, că acuşi so-sesce plugăritulă; vacile de a făta asemenea. Oile totdeauna trebue scose la păşune uscată, decă timpulă o concede acesta. E consultă a cumpăra în luna acesta vite atâtă pentru câşcigă, câtă şi pentru promovarea economiei. Decă ai cucuruză bagă porci la îngrăşată în Ee-bruariu, pentru-că ’ţl voră răsplăti cucu- tortulă şi pusă afară la îngheţare; fă-oândă ac ăsta se albesce şi se m6ie mai iute, când apoi numai decâtă se începe ţăsutulă, pentru-ca să se termine pe Când are să urmeze timpulă înălbitului, (nFoia J)is. şi şcol.“) idrl |»o!i^eiie§Ck Se face cunoscută publicului, că cu Sâmbăta de mane, 23 Ianuarie (4 Fer bruarie), se pune în esecutare disposi-ţiunea căpităniei oraşului, prin care se pune capătă cerşitului pe teritoriulă o-raşului Braşovă. De aceea e invitată publiculă ca deja mâne să respingă cu cea mai mare consecinţă pe cerşetori, eventual să-i arete poliţiei. Ofertele marţ* nimose pentru cerşetori să se predea seu la secţia centrală a poliţiei sâu Iu secţiile din suburbii, unde suntă depus» în acestă scopă 'puşculiţe de colectată. Mulţămită publică. Spre scopulă balului „Reuniunei Pompieriloră volimtari din Blaşău, ţinută în 21 1. c., în sala „Otelului Naţio-nalău, au incursă ca solvirî şi suprasol-virî, şi anume dela: 1. Es. Sa D-lă archiepiscopă şi me-tropolită Dr. Ioană Vancea 10 fl. 2. Hus-tritatea Sa Br. Splenyi Antal 1 fl. 3. Reverend, d-nl canonici Ionă Fechete Negruţă 2 fl. 4. Antoniu Vestafniană 1 fl. 5. Revered. d-nă S. P. Mateiu 1 fl. 6. Domnii Tirion Buteiu Fauer 1 fl. 7. Mo-ritz Bretter propriet. 1 fl. 8. Iuliana Manfijvăduvă 1 fl. 9. Isidoră Albini oficială 1 fl. 10. George Vancea chef B. P. V. 2 fl. 11. Teodoră Onişoră notară R. P. V. 2 fl. 12.Iosifă Salmen chef. R. P. V. .2 fl. 13. Petru Solomon comand, sup. R. P. V. 2 fl. 14. Moritz Preiser comerciantă 1 fl. 15. Iosif Halasz măsară 1 fl. 16 Carol Schussel apotecară 2 fl. 17. Io-sif Ganz maşinist 1 fi. 18. George Mun-teană profesoră 1 fl. 50 cr. 19. Maria L5vi văduvă 2 fl. 20. Dr. Alexandru^ Popă 1 fl. 21. Aronă Deacu profesoră’ 3 fl. 22. Ignatz Blum comerc. 1 fl. 23 Dumitru Turcu jun. chef. R. P. V. 2 fl. 24. Alesandru Velicană jun. pantofară 2 fl. 25. Dumitru Mărgineană pantofară fl. 25. Enyedi Lajos jude regescă 1 fl. 27. Iacob Abraham maşinistă 2 fl. 28 Klain Iosif neguţătoră 1 fl. 29. Filip Samu neguţătoră 1 fl. 30. Ioan Cristian Faură P. V. 1 fl. 31. Aurelă Popa pro-irietară 2 fl. 32 Salamonă Sinberger comerciantă 2 fl. 33*. Basilă Todorană pantofară 1 -fl. 34. Piti Raţiu propietară 1 fl./ solută 1 fl. 51. Iosifă Ciuciu calfă de ’ comerc. 1 fl. 52. Nicolae Vodă învăţăt, 1 fl. 53. Adriană Nistoră juristă 1 fl. Dr. Nagy Albert medică comitat. 1 55. 'Wilhelm Goldsteia cojperciante 2 f 56. Petru Santean calfă 1 fi, 57, Ic Benedek văduvă 1 fl. "58. Nafeu Rot neguţătoră 1 fl. 59. Aurelă Popescu co" merciante 1 fl. 60.J Iosifă Vancea pro prietară 2 fl. 61. Aronă Papiu profesoră 2 fl. 62. Şandor Horvath proprietară 1 fl. Sumă 96 fl. 50 ef. Spesele baliflui fâcă 36 fl. 35 cr. . Rămâne venită curată 60 fl. 15 cr. ’ ' pt Pentru cari prin acesta se adufce cea mai adâncă mulţămită din partea Reu-niunei Pompieriloră vohint. •'. Blaşă, 29 Ianuarie 1888. Petru Solomonti, Teodoru Onişoru comand, sup. notară şi ad. supr. „Gazeta" iese în fie-care

Abonamente pentru Autre-Ungaiia: Pe unĂ antk 12 fl., pe ş6se luai 6 fl., pe trei luni 3 fi. pentru România si străinătate: Pe aut anfl. 40 flanel, pe ^es^e SGIRI TELEGRAFICE. (Serv. part. ală „Gaz. TransF) Viena, 3 Februarie. „Fremden-blatt“ află din parte autentică, că cele amintite în scris6rea unei ,, Corespondenţe “, că adecă s’an trimisă militari superiori austriaoî la Berlină, nu s’au întâmplat*, şi vorbele puse în gura lui Molke în acea scrisore suntă luate cu to-tulă din venttt. Mulţămită publică. Tuturoră amiciloră şi cunoscuţiloră cari au luată parte la doliulă nostru aducemă sincera nostră mulţămită. Lazarîi şi Maria Nastasi. DIVERSE. luni 20 franci, pe trei 10 franci. Seprenumeră la t6te ofl-ciele poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori. Abonamentul!! pentru Brăţări: laadministratiune, piaţa mare Nr. 22, etagiui* I.: pe nnfi anii UVfl. .ne ş6se luni 5 fl., pe trei NECK0L0&0VrC“ a”uUS 'fl. Pătrunşi de adâncă durere vă încu-nosciinţămă despre repausarea multă iubitului nostru tată, resp. socru, tată-moşă, cumnată şi unebiu, a Domnului Anastasie I. Safrano, comerciantă, care astăcjl la 10% ore a. m, în etate de 83 de ani, după scurte der grele suferinţe şl-a dată sufletulă în manile Creatorului. Rămăşiţele pământescl ale scumpului defunctă se voră ridica Vineri în 22 Ianuarie (3 Februarie) la 3 ore p. m. din casele sale proprii, târgulă flosuiui Nr. 24, şi se voră înmormânta în cimitiriulă bisericei grecesc! a S-tei Treimi din cetate. Braşovă, 20 Ianuarie (1 Februarie) 1888. Zoe, Anastasia, Elena I. Safrano, Anastasia şi Elena E. Safrano, Constantină Sasso, Cleopatra, Elena şi Pelasgia C. Triandafilides, Iraclie E Mihalovits, ca nepoţi de fii. Carolina văd. Carcalechi, ca cumnată. Iuliana St. Mihalovits, ca nepotă. Steliană St. Mihalovits, N. Triandafilides, Nicolae N. Lorenty, ca nepoţi. Ioană, Emanoilă, Michailă, ca fii. Eleftera, Maria, Elena, ca fiice. Const. I. Triandafilides, Emanoilă St. Mihalovits, ca gineri. Cleopatra născ. Ioannides, Elena născ. A. Popoviciu, ca nororf. Cursiilii pieţei Braşovă din 2 Februarie st. n. 1888. Cump ruzulă pe la Sân-Georgiu. Albinele a- ( 35, Friedrich Sculler adjunctă R. P. V.f **0- cumă^începă a oua; pănă când dâră nu împlu cu ouă partea inferioră a ’ţablei celiflarie, trebue curăţiţi fugarii; cine o amână acesta pe Martie, acela va tăia dimpreună cu fugarii o mare parte din roiulă primă, ceea ce strică seu împe-decă roirea. Coşniţele mai înpopulate şi lipsite de proviantă, suntă de a se nutri cu mierea culesă din alte coşniţe. Cu finea lunei trebue puse la clocită gâscele, raţele, găinile. Trebue fiertă 2 fl. 36. Alexandru lansa adjunct R. P.t V. 2 fl. 37. Isidoră Lieblich neguţători^ po-2 fl. 38. Valeriu Riti P. V. 1 fl. 39. An;< Spătariu văduvă 1 fl. 40. Augustină Sterzi"" cojocară 2 fl. 41. Ioană Ianza cismartl,ra'11’ 2 fl. 42. .Dr. Schmigelszki profesoră 1 fl -rtea 43. Nicolae Ionaşă profesoră 1 fl. 44.con-Aurelă Floriană profesoră 1 fl. 45. Ni-jrid* colae Popescu profesoră 1 fl. 46 Heinricb^jf ji Bach croitoră 2 fl. 47. Ludovicu Tor- x»T nya notară corn. 2 fl. 48. Vasilie Costea ■*% proprietară 2 fl. 49. Tereza Ciaclani vă-duvă 1 fl. 50. Iosifă Scurtu teologă ab- ;llite ei Cum se aperă viile contra geruriloră de primăvară. — In academia francesă de sciinţe s’a făcută nu de multă propunerea, ca în Octomvre seu Noemvre să se samene rapiţă prin vii. Primăvara în Maiu, plantele ajungă la o înălţime pe peste ună metru, apărândă astfelă viţele de frigă. Mai târziu rapiţa se pote tăia şi întrebuinţa. Nu e bine a acoperi caii în grajdfl. O foiă economică americană spune, că nu e sănătosu pentru cai să’i acopere în grajdă, căci îi face moi seu resfăţaţl şi se potă răci lesne eşindă afară la frig. Când e geriţ^fire, să facemă ceva căl- $^ăz,6ţeiw, pe 1888 Locul* de întrunire române Alba-Iulia. Localul* şi ora întruni-rei le voiu face cunoscute cu 14 cjile înainte. Bancnote românesc! Argintu românescă Napoleon-d’orf . . Lire turcescl. . . Imperiali .... GalbinI . . . . . Scris. fonc. „Albina1* 6°/0 n » n ^0/0 Ruble RusescI . . . Discontulii .... 8.44 Vend. 8.46 8.40 „ 8.43 „ 10.— „ 10.02 „ 11.80 „ 11.35 „ 10.30 „ 10.33 „ 5.88 „ 5.92 „ 101.- „ 102.- „ 98.— „ 99. „ 109.— „ 110.— 6’/2—8°/0 pe ană- Cursul* la bursa de Viena din 2 Februarie st. n. 1888. Renta de aură 5% • • ..........96.05 Renta de hârtiă 5°/0................83.25 148.75 94.75 124.50 Dr. Aurel Mureşianu Editoră şi Redactoră. Cofilniceann- şi Românii ardeleni. Sub acest* titlu cetim* în <ţia-rul* vienez* „Die Presse“ dela 31 Ianuarie 1888: r*- — ^innea iubileului de 50 de ani Imprumutulă căiloră ferate ungare Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostu ungare (1-ma emisiune) . . . Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (2-a emisiune) . . . Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ungare (3-a emisiune) . . . 103.75 Bonuri rurale ungare..................103.75 Bonuri cu clasa de sortare .... 103.75 Bonuri rurale Banată-Timişă .... 103.75 Bonuri cu cl. de sortare .............103.50 Bouurl rurale Transilvane.............103.70 Bonuri croato-slavone ................103.— Despăgubirea pentru dijma de vină un- c** ;scă ........................99.50 tafutulă cu premiulă ungurescă . 118.50 j pentru regularea Tisei şi Sege- \lui...........................122.75 * î hărtiă austriacă............78.20 î argintă austriacă...........80.15 nud aură austriacă...............108.15 băncei austro-ungare. . . . 868.— a' ^băncei de credită ungur. . . 272.— penbăncei de credită austr. . . 269.20 1 r—.— GalbinI împărătesei. . 5.97 cle5d’orI........................10.017, unb împ. germane ■ h 62.15 ‘ Livres sterlinge.............126.60 tern, pufră şi Redactoră responsabilă : flx] Dr. Aurel Mureşianu. c». (3) DUMNEP E TATALtJ TDTDRORR. Novelă. Fetiţele se jucau, câte odată se şi certau, apoi er se împăcau, căci mica Emilia atâtă de drăgălaşe şi nevinovată era, încâtă nu putea sâ ţină multă timpă mânia; er Hortensia se ţinea mai cuminte, fiindă mai mare, şi de aceea trebuia să ’i ierte celei mai mici. Servitorea torcea lângă focă, câte odată aţipea şi scăpa fusulă, apoi er se tredea spăriată, cu deosebire când micuţele fetiţe îi băgau câte o hărtiă sucită în ureche. Era de cătră seră, — când se deschise uşa bucătăriei, pe care intra stăpâna casei. Sârmana, atâtă era de sdrobită şi de palidă, încâtă abia mai sta pe piciore, der era firmă hotărîtă, să nu se culce pănă ce nu va veni bărbatu-său acasă. După ce înoptâ, c|ise rugăciunile cu fetiţele, apoi le culca. Amândouă adormiră repede. Dormeau aşa de frumosă îmbrăţişate ; mâna Hortensiei era încă pe plapomă, cum acoperise pe mica Emiliă. Orologiulă bătuse 10 ore şi mama loră încă totă deşteptă era; cetea dintr’o ,43tote, cetea câte o foiă, apoi er o mai întorcea şi o mai cetea odată dela începută, căci îngrijată, cum era, nu putea fi atentă la ceea ce cetea. Vă4endă în urmă că cetitulă nu merge, luâ nisce pânză şi începu să cosă pentru fetiţe. Era pe la miedulă nopţii, când se culcase; der îndeşertă se încerca să dormă, căci nu putea. Intr’ună târziu totuşă o fura somnulă puţină. Der vai şi de a-celă somnă, era mai chinuitoră, decâtă celă mai greu lucru. Avu în somnă neste visuri de totă înfricoşate: Acum se a-propia ună şerpe mare de patulă feti-ţeloră, vrândă să le înghiţă, — şi biata femeiă tresărea, frecându-şî ochii şi întor-cându-se pe cealaltă parte; apoi erăşî îndată ce închidea ochii vedea casa în flăcări, striga numele bărbatu-său, der elă nu era nicăirea. Asemenea visuri o chinuiau necontenită. Se ruga lui Dumnezeu să facă diuă mai curendă. Orologiulă de pe părete se oprise şi elă şi aşa nu putea sci ce oră era. Puţină câte puţină, începură a se » N?7 . * SCIRIlE relei. "Pim* **J**JUW» celentu productu dintre tote, IHDIGO-OELLACK-WICHSE (Vacsu de laeâ din olelu-indlgo) din cunoscuta c. r. priv. fabrică a lui Johann Parger în Yiena I., Schulerstrasse Nr. 7, este provădutU pe cutiorele de lemnu de so-iulu Nr. 3 pănă la Nr. 6, şi pe cutiorele de metalU, cu eticheta originală, mai susă im-primată, care este înregistrată la c. r. cameră de comerţtl şi de industriă sub folio gl4, Nr. 1562 ca marcă de protecţiune. In timpulu mai nou provine vacsă cu falsificarea acestei etichete, şi adecă în locuiţi cuvântului von, care pe etichetele veritabile se află d’asupra firmei, stă la falsificate cuventulă naeh, şi lipseşce la aceste falsificări adresa mea adevărată: I., Schulerstrasse Nr. 7. Aceste falsificate conţină unu productu reu, cu totulu fără preţti, şi falsificatorii au de scopă de a înşela onor. publică. Pentru aceea se avertiseză fiecine de a nu cumpăra aceste imitaţiunl fără valore şi este rugată de a se uita la aceea că fiecare cutie de Indigo-Oellack-Wichse verltabilu, trebue să fie prov§4ută cu eticheta originală de mai susă, pe care se află adresa mea întregă. OrI-ce etichetă, care difereză de acesta, conţine ună falsificată. Onoratulă publică îşi pote imagina, că ună productă, a cărui fabi’icantă nu cuteză a adauge firma sa proprie, trebue să fie forte rău. 9,4—1 Cea mai bună 3,36-12 Hârtie de ţigarrete este verttabilulu LE HOUBLON fabricaţii francest de GAWLEY & HENRY, în PARIS A se feri de imitaţiune. Acestă hârtiă se recomandă cu căldură din partea domniloră Dr. J. J. Pohl, D. E. Ludwig, D. M. Lippmann, profesori de chi-ţoie la universitatea din Yiena, pentru curăţenia sa absolută şi pentru că nu are în consistenţa sa nici o materiă stricăciosă; V>--Jhftg* •BwTîil ■xo-anciu de r’ăTiQUKTTK 17, rst Beraage", i PARIS UIMII V/ EOMANU, liberii de miliţiă, care a absolvatu Academia comercială, şi a făcută pracsâ la o bancă mare, caută angajamente. A se adresa la Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei* \ 5î3_i i i i i i i i AvisU d-loru abonaţi! Rugăm pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei să binevoiascâ a scrie pe cuponulti mandatului poştală şi numerii de pe fâşia sub care au primiţii (Jiarulă nostru până acuma. Domnii, ce se abonezâ din nou, să binevoiascâ a scrie adresa lămurite şi să arate şi posta ultimă. Administraţiunea „Gaz. Transă Se deschide abonamente pre anule 1888 la fi: AMICULU FAMILIEI, piară beletristicu şi enciclopedicu-literaru — cu ilustraţiuni. — Cursulu XIÎ. — Apare în 1 şi 15 di a lunei în numeri câte de 2—6 cole cu ilustraţiuni frumăse; şi publica articlii sociali, poesie, novele, schiţe, piese teatrali ş. a. — mai departe tracteză cestiunî literare şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele yicţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a Româniloru de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunl ^m patria şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisuesce a face câte o oră plăcută familiei strivite de grijile vieţej • şi preste totu nisuesce a întinde tuturoru individiloru din familiă o petrecere nobilă şi instructivă. — Preţulu de prerium^aţiune pre anulu întregu e 4 fl., pentru România şi străinătate 10 franci — lei, plătibili şi în bilete de bancă ori maree posţapje PREOTULU ROMÂNII, piaru bisericescu, şcolarii şi literar^— cu ilustraţiuni. — Cursultt XIV. — Apare în broşuri lunare câte de 2V2 — 372 cdle; şi publică portretele şi biografiile archier.efi0ru şi preoţilorîi mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilustraţiuni, — mai departe articlii din sfera tuturoru sciinţeloră teojţ0gice între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serbă-torl şi diverse ocasiunî, mai alesă funebralî, — apoi studii peda&ogice.didactice şi scienţifice-literarî; şi în urmă totii soiulă de a-menunte şi scirî cu preferinţa celoru din sfera bisericescă, scola[stţcâ literară. — Preţuiţi de prenumeraţiune pre anulă întregu e 4 fl. — pentru România 10 franci — lei, plătibili şi în bilete dej ţ^ncă orî maree poştali. WT A se mensi-1 fostă xcolae Toma Colectanţii prime?*# gratisu1 totu altt patrulea esemplară. litu gratisu ori-cui cere. t-gratuita, er terenula ceruta de e-piscopfl, servinda adl ca piaţă de vite venita de 6000 fl. pe anfl. Re- aduce d-lui T Otomună Apologie. Discusiunl f istorice maghiare privitorei învederite şi rectificate dt goriu Silaşi. — Partea I. falvy despre Cronica lui G Şincai. Preţuiţi 30 cr. Renascerea limbei româ bire şi scriere învederită şS.“ de Dr. Gregcriu fi. (Op— Broşura I. II . . Pv-Pf T TT o*1 - Ş1 Rt **-1 40 °r.—Broşura III. 30 cr. Tote trei împreună 1 fi. Cuvântări bisericesc! la tote sărbătorile de preste anii, de I. Papiu. Ună volumu de preste 26 cole. Acest opii de cuvântări bisericescl întrece tote opurile de acestă soiu apărute pănă acum—având ă şi o notiţă istorică la fie-care serbătore, care arată timpulă întroducerei, fasele prin cari a trecută şi modulă cum s'a stabilită respectiva serbătore. Preţulă e 2 fi. Barbu cobzariuld. Novelă originală de Emilia Lungu. Preţulă 15 cr. Puterea amorului. Novelă de Pau-lina C. Z. Rovinaru. Preţulă 20 cr. Idealuld pierduta. Novelă originală de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr. Opera unui omu de bine. Novelă originală. — Continuarea novelei: Idea-luld pierdută de Panlina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr. Fântâna dorului. Noveţă poporală do Georgiu Simu. Preţulă 10 cr. CodreanQ craiului codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr. Ultimulu Sichastru. Tradiţiune de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr. Elfl trebue sâ se însore. Novelă de Maria Schwartz, traducere de N. F. Negruţă. Preţulă 25 cr. Branda seu Nunta fatală. Schiţă presentanţa orăşenesc* pe hârtiă a pn-fflnda°°*b”™ria °f!rtula PopHortt valahi, că altmintrelea n’avea ce face. In a unarea din Deeemvre însă, când era 86 vo;ez® în cestiunea oferirei locului membru representanţei înainte de voti-sare au părăsita sala. Comisiunea es- J“ în Gherla—Sz-ujvâr.—Transilvania. TBR că-i amorţise piciorele de multula stata.,» mtr o posiţiă. Zîrnv ' -v - - , ns" tantină Morariu. Preţulă 50 cr. Ifigenia în Aulida. Tragedia în 5 acte, după Eupide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr. Ifigenia în Tauria. Tragedia în 5 acte, după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr. Petulantulă. Comedia în 5 acte, după Augustă Kotzebue, tradusă de Ioană St. Şuluţă. Preţulă 30 cr. Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele gimnasiului din Fiume prin Vincenţiu Nicoră, prof. gimnas. — Cu portretulă M. S. Regina României. Preţulă 15 cr. Poesii de Vasiliu Rauta-Buticescu. Ună volumă de 192 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi arangiate. Preţulă redusă (dela 1 fl. 20 cr.) la 60 cf. Trandafir! şi viorele, poesii poporale, culese de Ioană Popă Reteganu. Ună volumă de 14 cole. Preţ. 60 cr. Tesaurulă dela Petrosa seu Cloşca CU puii ei de auru. Studiu archeologic de D. 0. Olinescu. Preţulă 20 cr. Biblioteca Sătenului Românii. Cartea I, II, UI, IV, cuprindă materii forte interesante şi amusante. Preţulă la tote patru 1 fl. — câte una deosebi 30 cr. Biblioteca Familiei. Cartea 1. Cuprinde materii forte interesante şi amusante. Preţulă 30 cr. Airmătorele cărţi din editura propria: ^ Colectă de recepte din economiă, niindustriă, comerciu şi chemiă. Preţulă d<50 cr. şc Economia pentru scolele popor, de T. Roşiu. Ed. II. Preţulă 30 cr. îndreptării teoreticii şi practică pentru învăţământulu intuitivă în folosulă eleviloră normali (preparandiall), a în-văţătoriloră şi a altoră bărbaţi de scolă, de V. Gr. Borgovană, profesoră pre-parandială. Preţulă unui esemplară cu porto francată 1 fl. 80 cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia aflămă vre-ună opă, întocmită după lipsele scoleloră nostre în măsura în care este acesta, pentru aceea îlă şi recoman-dămă mai alesă drrectoriloră şi învă-ţătoriloră ca celoră în prima liniă interesaţi. Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Român!. De V. Gr. Borgovan. Preţulă 15. Manuală de Gramatica limbei române pentru scolele poporali în trei cursuri de Maxi-ţO-ă Popă, profesoră la gimnasiulă din Năsăudă. — Manuală aprobată prin ministeriulă de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dată 26 Aprilie 1886, Nr. 13193. — Preţulă 30 cr. Gramatica limbei române lucrată pe base sintactice de Ioană Buteanu, prof. gimn. Ună volumă de peste 30 cole. Preţulă 2 fl. Manuală de stilistică de Ioană F. Negruţă, profesoră. Opă aprobată şi din partea ministeriului de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. Partea practică forte bogată a acestui op — cuprimjendă composiţiunl de totă soiulă de acte obveniente în referinţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa cu multă folosă de cătră preoţi, învăţători şi alţi cărturari români. Preţulă 1 fl. 10 cr. Nu mă uita. Colecţiune de viersuri funebralî, urmate de iertăciuni, epitaflă ş. a. Preţulă 50 cr. Carte conducătore la propunerea calculărei în scola poporală pentru învăţători şi preparancj.1. Broş. I. scrisă de Gavrilă Trifu profesoră prep ar an-dială. Preţulă 80 cr. Cele mai eftine cărţî de rugăciuni: Mărgăritarulă sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericescl forte frumosă ilustrată. Preţulă unui esemplară broşurată e 40 cr., legată 50 cr., legată în pânză 60 cr., legată mai fină 60, 80, 90 cr., 1 fl., în legătură de luxă 1.50—2.50 MiculQ mărgăritaru sufletescu. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericescl — frumosă ilustrată, pentru pruncii scolarl de ambe secsele. Preţulă unui esemplară broşurată e 15 cr., — legată 22 cr., legată în pântfă 26 cr. Cărticică de rugăciuni şi cântăr! pentru pruncii şcolari de ambe secsele, Cu mai multe icone frumose. Preţulă unui esemplară e 10 cr.; 50=3 fior.; 100=5 fl. Visulu Prea Sântei Vergure Maria a Născătorei de D-ljeu urmată de mai multe rugăciuni frumose. Cu icone ffu-mose. Preţulă unui esemplară spedată franco e 10 cr., 50 esemplare 3 fl., 100 esemplare 5 fl. v. a. Epistolia D. N. Isusfi Christosfi. Preţulă unui esemplară legată şi spedată franco e 15 cr. Tipografia A. MUREŞ1ANU, Braşovă.