Saiacdftin. iliitistraţimes ţi ^Tiprala: BRAŞOV0, plaţi «nnr* Hr. 22. S ctitori; nefrancate nu ae pri-mesc*, Manuscripte nu se retrimit^ ! ' Birourile de anunciurî: BrafOvB, piaţa mare Br. 22. Inserate mai primesc* in Viena: lludolf Mosse, Haasenstein h naţională românescul — am venită şi eu dela metropolia din Bucu-rescî şi am intrată în funcţiune ca cântăreţă la Sf. biserică cn hramulă Sf. Nicolae, şi din tim-pulu acela am fostă în cea mai bună relaţiune cu distinsulă domnă ală D-v6stre părinte în Domnulă răposată Iacobu Mureşianu. Ve rogu der primiţi şi acum urarea mea. Trăiescă vredniculă bărbată alu Româniloru d-lă Georgiu Bariţă, trâescă respectatulu şi demnulu succesoru, actualulu Redactoru, Dr. Aurel Mureşianu. Ioane Băloiu, protopopii gr.-orientalii. Craiova, 29 Decemvre 1887 O dorinţă viă şi fierbinte, care consumă de secol! inima tuturora Româniloru şi pe care nemurito-rulă poetu Andreiu Mureşianu, o cânta cu cuvintele: „Români din patru unghiuri, uniţi-ve în cugetă, uniţi-ve’n simţiri44, începu a se realisa cu mai multă succesă, de când apăru „Gazeta Transilvaniei44, care luptă o jumătate de secnlă pentru cultura şi deşteptarea naţională. Pentru realisarea dorinţeloră şi aspiraţiuniloră Poporului Română, urămă bătrânei „Gazete44, cu oca-siunea jubileului 4e 50 ani, vieţă lungă, şi D-V6stre. D-le Directoră, forţe nouă, perseveranţă şi victoriă, Odată cu aceste urări, Vă ru-gămă se primiţi şi asigurarea în-naltei nostre consideraţiunî. p. Clubulii naţională: P. Chiţu, p. Societatea ,,Carpaţii Români din Craiova44 : I. Cheţianu. Bandulu de Câmpiă, 7 Ian. 1888. Dumne4eulu lui Israilă ve tri-miţă luceferulu seu de lumină conducătore în noptea întunecâsă; er eu voiu cere la masa Domnului se ve binecuvinteze ostenelele D-văstre, ca sămânţa semenată în grădina românismului să aducă fructe însutite spre onorea Dotn-; ni ei văstre şi a nâmului româ-nescă pentru care vă jertfiţi. * Filipd Popă . {preot*. greco-catolică. 18, IapLUpri«.488& salutămu şi vă gratulămă jubileulă de 50 ani alu preţuitei foi „Gazeta „Transilvani ei “. Să Ve întărescă Dumne4eu, ca şi pe viitoră se purtaţi cu proba-ta-Vă bărbăţiă de feru stegulu adevăratei politici românescî. Gregoriu Mureşianu, Toderu Scridond, lonu lloe. Leond Oniţd, Petru Nemţu, Simeonu Popii Procopiu llieşd, M^rcu llienî. Sâute-jude, 26 Ianuarie st. n. 1888. Ve ureză, D-le Redactoru, din inimă curată românescă, ca Atot-puterniculu Dumne4eu se ve lun-gescă firulă vieţii cu mulţi ani fericiţi, ca se puteţi cu demnitate purta flamura naţională şi se ajungeţi şi alu doilea jubileu şi 4i de bucuriă a preţuitei şi iubitei năstre „Gazeta Transilvaniei. “ Vină cu totă respectulă a Ve trimite o coşarcă împletită de mine pentru păstrarea de scrisori, orî altceva ce veţi voi, care me rogă să o primiţi ca aducere aminte dela mine cu acea bunăvoinţă, cn care vî-o trimetă en. Petru Grama, învăţătorii. Oradea mare, 3 Ianuarie 1888. Salută cu mândriă naţională „Gazeta Transilvaniei“ cu oca-siunea jubileului şi întregă bra-vulă personală redacţională. Teodord Pinter, juristă. Sibiiu, 1 Ianuarie 1888. Mamă „Gazetă44! Tu a4î jubilezi. Der pentru ce? Că m’ai născută pe mine, n’ai nici unu merită. Nu-i merită nici că eşti de 50 de ani şi ai încă toţi dinţii şi măselele, pentru că 50 de ani a-junge oricine, decă din întâmplare nu măre mai nainte. Totu meritulu teu e, că toţi cei ce au lucrată cu tine în viia desvoltării nostre naţionale, nu se deosebescă de ală ten: „Calicului Braşovă, 21 Ianuarie 1888. „Discusiunea de trei 4de asupra legii socialiste ’mi-a făcută o im-presiune petrun4etore, pentru că ea ne arată, ce adâncă este abisală la a căruia margine amu a-junsă/4 Cuvintele aceste, ce le-a pronunţată vestitulă conducâtoră ală centrului, deputatulă Windhorst, în şedinţa de Luni a parlamentului germană, caracteriseză sitnaţinnea anormală şi periculosă în care se află a4î imperiulă germană, din causa mişcării social-democratice şi a mesuriloru de represiune, ce se iau contra ei în modă progresivă de cătră ocârmuirea din Berlină. Scimu, că în Germania esistă de mai multă timpu o lege pentru înfrânarea socialiştiloră. Prin acesta lege s’a introdusă aşa numita „mica stare de asediu“. S’au piiiă mari pedepse de închisâre pentru lăţirea de scrieri şi tipari-turfj socialiste. Disposiţiunile le-g$ socialiste au şi fostă esecutate c*$ figoresitatea cea mai mare în tot ipaygariulă. Cu t6te aceste guver-jmjp* fine acum din nou şi cere dela parlamentă nu numai prelungirea numitei legi, ci şi înăsprirea ei. Pentru viitoră se cere se fiă pedepsită ori şi cine, care a lăţită vr’o scriere oprită socialistă', pentru ântâia 6ră cu încbisâre de doi ani, şi decă se dovedesce că o face acesta ca profesiune se fiă chiar espatriatu. Propunerea de espatriare, făcută de guvernă în noulă proiectă de lege presentată parlamentului, a produsă în totă imperiulă cea mai durerâsă impresiune chiar şi la aceia, cari suntă contrari declaraţi ai socială - democraţiloră. Cei din partida imperiului, ca şi cei din centru, ca şi progresiştii, ca şi naţională-liberalii, ca şi partida polonă s’au pronunţată în contra înăsprirei legei socialiste prin mesura de espatriare. „Espatriarea propusă, 4ise Bam-berger, trebue se apară fiă-cărui patriotă ca cea mai crudă pe-depsă. La Romani espatriarea era sinonimă cu pedepsa de morte. Se pare că intenţiunea guvernului este de a depărta cu ajutorulă dis-posiţiunei de espatriare pe social-democraţii din parlamentă. Der tocmai ca contrară ală loră aşă regreta decă li s’ar lua putinţa a profesa în publică învăţăturile loră rătăcite şi decă nouă ni s’ar lna putinţa de a-i combate “. „Voimu să combatemă social-demo oraţiau esclamâ de altă parte Windhorst, „der numai cu mijlăce drepte“. Guvemulu bismarkiană înse nn face aşa şi deputaţii socialişti din parlamentă avură satisfacţiunea de a-i da o aspră lovitură morală descoperindă uneltirile poliţiei secrete prusiane în Elveţia. încă la începutulă desbaterei comunică deputatulu socială-demo-craticu Singer, că în Elveţia fiindă arestaţi trei pretinşi socialişti Schro-der, Haupt şi de Ehrenberg, s’a constatată din mărturisirile loră şi ale martoriloră, că toţi trei au stată în serviciulu poliţiei din Berlină, că agitau pentru „propaganda faptei/4 răspândeau scrieri socialiste şi stau în legătură cn cei mai de frunte agitatori socialişti. Acesta se confirmă chiar prin atestatnlă poliţiei şi ală judelui instructoră din Zurich. „De aici urmeză“— (\ice Singer, —„că poliţia prusiană prăseşce mai ântâiu crimele, contra cărora pro-cede; presidiulu poliţiei din Berlină stă în fruntea unei societăţi internaţionale de spioni, spre a aţîţa la crime, cu cari voiesce se îngrozescă pe cetăţeni!“ Lovitura acesta teribilă n’a pu-tut’o paralisa ministrul Puttkamer, n’a fostă în stare să răsfrângă argumentele deputatului Singer, ci a adusă numai ca escusare înainte, că cu ajutorulă poliţiei secrete cei din Berlină au aflată despre atentatulu plănuită în pa-latulă de emă ală Ţarului. Ună „stată culturală/4 4i0e ministrulă, are lipsă de „poliţiă secretă44, der agenţi provocătorl n’a susţinută Rusia niciodată. In fine a ame* nii^atu pe judecătorii din Elveţia, cari au comunicată socialiştiloră t secretulu, cn intervenirea cancelarului germană. Elveţianii nu i-au rămasă datori cu răspunsulă ministrului . Puttkamer. 1/iarulă „Bund44 declară pe faţă, că poliţia germană susţine o mulţime de spioni în Elveţia, pe cari îi plătesce bine, ca să ameninţe liniştea şi ordinea ca agenţi provocătorl, să compromită ţera şi se prăsescă anarchişţl pe cale artificială folosindu-se chiar de dinamită. D-lă Puttkamer, adauge fâia elveţiană, însuşi a trebuită să con-ceadă, că poliţia din Berlină susţine asemeni agenţi, cari nu sunt totdeuna omeni de cinste. Prin urmare nn guvemulu germană, ci Elveţia, are causă de a se plânge. Aceste fapte şi constatări dau totă dreptatea lui Windhorst. Germania se află la marginea unei prăpăstii îngrozitore, de care nu-o voră pute feri măsurile draconice contra socialiştiloră, ci numai o procedere dreptă şi cumpătată. Răspunsul* ministrului Tisza la interpelările lui Helfy şi Perczel. Primu-ministrulu ungurescu a pusă mai întâiu în vedere depu-taţiloră, să se ferescă d’a da cre-4ământu telegrameloru şi sciriloră 4iaristice, care adesea suntă în contra4icere unele cu altele, cum e şi sgomotulă despre pretinse a-mestecurl şi conflicte, pe care le întâmpină ministrulă de esteme la luarea decisiunilor politice. Cum că t6te acestea nu suntă adevărate, s’a spusă şi prin 4iare din locurile cele mai competente.... Când vedemii — continua ministrul — că aci într’o formă, aci într’alta, ni se atrage atenţiunea ca să fimă cu băgare de semă, căci credinţa nostra în aliaţi pote fi înşelată, şi când pe de altă parte se chiamă atenţiunea acelora să fiă cu băgare de semă, căci se pote înşela în noi, când odată se împrăştiă sgomotulă că voimă să pactămă în mod unilaterală, altădată se observă, că acesta o are în vedere unulă seu altulă dintre aflaţii noştri: este peste putinţă să ne înţelegă cineva, că trebue să fiă în in-teresulă- cuiva, ca să turbure pacea seu celă puţină să sguduie încrederea reciprocă a membriloră ei... In faţa acestoră împrăştierî de sgo-mote stă faptulă, că nu esistă nici celă mai mică motivă ca cineva să se potă îndoi de buna credinţă reciprocă a pu-teriloră unite între ele pentru menţinerea păcei şi a siguranţei loră. Cum că Rusia procedeză la o disloca-ţiune radicală a trupeloru sale, este destulă de cunoscută, precum şi că esecutarea acestui planu, concepută mai de multă, s’a făcută în timpulă din urmă pe o scară mal întinsă în direcţiunea graniţeloră acestei monarchii. Tocmai pentru aceea, fără d’a trage la îndoială declaraţiunile paclnice ale M. S. împăratului Rusiei, precum şi in- Nr. 15 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888. tenţiunile sale bine voitore şi primindă chiar şi interpretaţiunile date din isvoră rusescă, care contestă, în ce privesce a-cele mişcări de trupe, ori ce tendinţă agresivă, avemă datoria d’a ne îngriji ca evitândă totă ce ard pute ave aparenţa unei provocaţiunl, să facemă totă ce reclamă siguranţa graniţelorii nostre şi destoinicia armatei nostre. Scopurile şi principiile politicei nos-tre esterne suntă cunoscute de cătră tote puterile monarchiei şi de cătră lumea întregă. In acestă privinţă m’am mai pronunţaţii şi s’a pronunţaţii şi rni-nistrulii de esterne. Ori cine scie, că noi pentru noi nu pofti in ii nici o estindere, contra tratate-loră, a influinţei nostre, nici estinderea teritoriului nostru,’ după cum ni se atri-bue acesta în modii mincinoşii. Rămâ-nândă pe basa tratatelorii internaţionale, dorimii înainte de tote menţinerea păcii, şi în interesulă acesteia vom fi totdeuna gata de-a conlucra în sensu câtu se pdte de concilianţii, alăturea cu celelalte puteri europene, pentru menţinerea stărei corespuncfetore tratatelorii. Ministru încheia 4ic&Qdu, că alianţa triplă are caracteru defensivă şi că, cu tote elementele care împingă la certă şi la resbelă, speră că se va menţine pacea. APELt cătră toţi alegătorii de partidulu naţională română din cerculă electorală ală Caransebeşului. Din apelulu adresaţii cătră alegători şi din scrisorile adresate cătră dieta ţării, Vă este binecunoscuţii, că deputa-tulă nostru, D-lă generală Traiană Doda, nici n’a intrată în dieta ţării, nici n’a depusă mandatulă de deputată. Noi cu toţii amă aprobată acestă pasă, şi l’au aprobată toţi Românii din întrega ţeră. In înţelesulă legii însă, mandatulă deputatului nostru a încetată şi dieta ţerii a otărîtă o nouă alegere de deputată dietală. Acestă alegere s’a pusă pe diua de Mercur! în 8 Februarie căi. n. (27 lan. st. vechiu.) In acestă <}i totă alegătoriulă de partidulă nostru este datoră de a veni aicea la Caransebăşă la loculă de alegere şi a’şl da votulă pentru candidatulă nostru. înainte de alegere vomă ţine adunare, ne vomă înţelege şi vomă proclama de candidată ală nostru pe acelă bărbată, pe care îlă vomă afla vrednică de principiile şi de ţinuta deputatului nostru de până aici. Alegătoriloră! Arătaţi şi acuma, că Vă cunosceţl binele Vostru şi aveţi şi hărnicia de a-lă apăra. Nu Vă"dareţî a- măgirei, folosiţi-Vă şi acumă de dreptulă ce Vi-lă dă legea, precum V’aţI folosită totdeuna după buna Vostră şciinţă şi cimoscibţă. In conferinţa din 1'Decemvre a. t. delegaţii Voştri şî-au dată cuv&ntulă, că vor păstra cu sfinţeniâ on&rea naţională şi tra-ăiţhmile adevărată patriotice ale poporului român [clin cereulă nostru electorală. Astădî onărea cercului nostru înseiti-neză onorea tuturora Româniloru din în? trega ţerăI Deputatulă nostru depăna acumă, D-l generală Traianu Doda, Şi-a Împlinită da-torinţa cătră ţeră şi poporă. Acum a sosită timpulă, ca şi noi să ne facemă dato-rinta nostră, pentru-că acum toţi Românii cu neastempără îşi îndreptă privirile spre noi. D-lă generală Traiană Doda nu ne-a părăsită nici când; nici noi nu-lă vomă părăsi nici-odată. Fiţi deci tari în credinţa Vostră; fiţi uniţi în inimile Vostre; ţineţi la olaltă precum aţi ţinută totdeauna. Nu căutaţi la timpulă celă greu de ernă; veniţi cu toţii la alegere, pentru-că în luptă grea să dovedesce trăinicia şi hărnicia unui poporă. Nici unulă să nu lip-sescâ dela datorinţa sa în acestă cţi mare. Veniţi se ne împlinimâ cu sânţeniă datorinţele nostre de cetăţeni şi de Român! adeveraţ! şi Dumneţjeulti străbuniloru noştri va fi cu noi! Caransebeşu, în 15/27 Ianuarie 1888. Comitetulă centrală electorală: Mihailu Popoviciu, preşedinte. Ioană Popoviciu sen., Ştefană Velovană, Iancu Temeşă, Pavelă Magdescu, Ion a Ionaşă, notară. Ioană Bartolomeiu, Ioană Topală, Iile Curescu, Mihaiu Drăgălină, Ioană Stoiană, Demetriii Popoviciu, Nicolae Nes-toroviciu, Dr. Iuliu Olar iu. Ioană Pinciu, Ioană Mihaiu, Iosifă Bălană, Patriciu Drăgălină, notară. SCIRILE IM LEI. Alegerea urnii deputată ală Caransebeşului la dieta ungurescă în loculă generalului Traiană Doda, care a fostă despoiată de cătră dietă de mandatulă seu, s’a fixată pe cjiua de 8 Februarie n. Acum e rendulă Româniloră se dea cuvenitulă răspunsă. * * * Cetimă în „Ellenzek“ : „După cum se anunţă din isvoră vrednică de credinţă din Budapesta, direcţiunea de finanţe din Cluşiu se va strămuta la Sibiiu, rămânendă aici ună inspectorată de finanţe constătătoră numai din câteva persone. Precum se vede, Tisza — pote în urma unei ordinaţiunî venite din lo că mai înaltă — vrea să facă Sasiloră concesiuni estra-ordinare. Una din aceste concesimil este şi strămutarea acestui mare şi importantă oficiu. Decă este a-devărată acesta, la tomnă va fi deja scrisă pe noulă şi frumosulă paiaţă ală acestui oficiă: „de esarendatău. Ar fi bine să se strămute chiar şi universitatea la Bistriţa ori la Mediaşti.u Şi ce atâta grije pe „Ellenzek^, ca şi cum direcţiunea de finanţe s’ar transfera într’ună oraşă din Asia şi nu în-tr’unulă djh Ardeală! '• ' * ■■ . i * „Sieb. Volkfreund scrie în numă-rulă său din urmă, că ministru-preşedinte. ungurescă, în răspunsulă său dată deputatului Meltelr „a accentuată simţămintele binevoitore ce le-a nutrită elă şi guvernulă ungurescă faţă cu Saşii. “ „BsrOnst. ZtgA numesce acesta ună lapsus calami din partea foiei săsesc! „Sieb. VolksfrA Noi credemă că, după ce cunoscută i-a fostă răspunsulă ministrului, e mai multă decâtă o scăpare de condeiu: se mână apă pe mora ungurescă, faptă de care mai târziu va plânge amară „Sieb. VolksfrA şi compania. . * * * In anulă trecută scolastică numărulă eopiiloră din Cluşă obligaţi a cerceta scota a fostă de 3254, adecă mai multă cu 219 ca în anulă de mai nainte. După confesiune numărulă totală ală acestora copii se împarte astfeliu; 1258 (38t.f.%) romano-catolicl, 180 (5.54%) greco-cato-licî (adecă români); 7 (O..>2°/0) gr. or. (asemenea români); de confes. helv. 1269 (38.07%); de conf. aug. 154 (4.78%); de cojif. unitară 90 (2.46°/0) şi de cea mosaică 306 (9.41%). Numărulă eopiiloră din Cluşă, cari nu numai suntă obligaţi, der şi cerceteză scola, face 2901; din provinciă se, află la aceste scole 1238 de copii. Scoli poporale se află în Cluşă cu totulă 38; dintre aceste suntă confesionale 14 scoli elementare şi 3 grădini de copii, celelalte suntă de stată, private etc. Inspectorulă se scole se plânge contra scoleloră confesionale, di-cendă că suntă pre iniei în proporţia cu numerulă eleviloră. Totdeuna plângeri contra scoleloră confesionale, fiindcă suntă îndesate de şcolari, er cele de stată mai multă gole! Convinge-se-va odată ministrulă dopu-riloră de sticlă, că scolele de maghiari-sare n’au trecere ? * * * Noulă intendantă ală operei şi teatrului naţională ungurescă din Pesta, ca să le scape de deficită şi de fiascurî, a hotărîtă să reducă personalulă subalternă; aşa între altele baletistele voră fi reduse dela 80 la vr’o 48. Orice măsură e zadarnică, fiindă că — Pesta nu e ungurescă. * * * In 19 Ianuarie n. s’a făcută în comuna Ciuc-Sâncraiu alegerea de primară în presenţa solgăbirăului Simon San-dor.j Când însă solgăbirăulă anunţa alegătoriloră numele candidatului, deodată săriră asupra lui 180—200 [de locuitori chefuiţi de băutură, protestândă contra candidatului şi strigândă, că loră le tre-bue ună astfelă de primară, care nu se teme de nimenea, şi care nu-şî bate ca-pulă nici cu solgăbirăulă, nici cu notarulăt nici cu preotulă, nici cu Dimmedm, şi nici cu altă ceva. Cerură candidatura unui Şhnon Sandor; pe cine nu va vota pCTitru elă promiseră că-lă va toca în capii. Solgăbirăulă scăpă prin întreve-nirea întregei gendarmerii din Ciucă-Sereda, der întări ca primară pe candidatulă său, care primi numai 15 voturi. Partisaniii candidatului poporului se abs-ţinură dela votisare. O nouă dovadă, că trăimă sub celă mai crassă absolutismă. * * * In foia oficială ungurescă găsimă ună nume: Tonă Mărea din Birchişă ori Bircheşu — scie-lă hahangu — care şl-a-schimbată numele în „ Sandoru. ErăşI vr’ună jidovă ori armenă ori cine scie ce streină, cu nume românescă îa slujbă ungurescă. * # * In dilele trecute, pe linia căii ferate Vojtek-Bogşană, doi ţărani, vrendă să trecă cu sania peste şine, fură striviţi de ună trenă de marfă, care tocmai în acelă momentă venea pe liniă. Basme seu adevăruri? Corespondentul*! din Bulgaria alu 4iarului „Times“ istorisesce, că pe timpulu unui banchetu la club ulii militară din Filipopolu, unu funcţionară civilă pronunţă câte-va cuvinte injuriose la adressa prinţului Alexandru de Battenberg. Maiorulă Stefofu, care asista la banchetă, scoţendă pe dată re-volverulă seu, omorî pe funcţio-narulă, lăsându-lă pe locă. O luptă corpă la corpă s’a încinsă atunci între ofiţerii parti-sanî ai prinţului Ferdinand şi între cei remaşî fidel! prinţului de Battenberg. Au fostă mulţi răniţi din ambele părţi. Acestă incidenţă a provocată întâr4ierea mergerii la Filipopolu a prinţului Ferdinand, care înse acum căletoresce prin Rumelia. Decă adeveratu e acestă faptă, atunci pe slabe baze stă tronulă prinţului Ferdinand. Baiu în Blaşiu. Sâmbătă, în 11 Februarie st. n. a. c. se va da în sala „Hotelului Naţionalău din Blaşiu ună bală filantropică în folo-sulă ..fondului pentru ajutorarea studen-ţiloru săraci în casă de bolă“. Comitetul arangiator : Aronă Deacă, preşedinte. Nicolau Popescu, casară. Ioană F. Negruţiu, secretară. Sebariiană P. Radu, Aureliu Floriană, Iacobă Mu-reşianu, membrii. „FOILETONULtF GAZ. TRANSA (l) Orbulu din Chiriacu. — Impresiuni de căletoriă. — Dedicaţiă d-nei Alecsnndrina Nedelcovicl. Am lasată pentru puţină prafulă Giurgiului şi apucai drumulă dealungulă şi după câteva cesurl, aşa pe ’nserate, mă văc|ui în comuna Chiriacă. Chiriaculă este o moşiă în care ori şi cine îşi pote petrece. Câmpulă întinsă este întreruptă de văi şi de coline, şi de şi arşiţa te supără, hai decâtă să te abaţi într’o parte seu într’alta şi te poţi răcori la umbra vr’unui stejar, căci lângă Chiriacă se află o mulţime de pădurici. Decă eşti venătoră, n’ai decâtă să porneşcl de dimineţă la bostanii Lipove-niloră, seu la uleele*) pândariloră, seu să te aşe4l pe marginea leseloră, la potecă, unde vulpea amăgeşce paserile, când vre să trecă prin răriştea stejariloră, seu decă nu, n’ai decâtă să alergi după prepeliţele grasului, cari iesă din meiurî şi din miriştea de grâu şi cari cu sborală loră *) Stupi. şugubiuţă înşelă pe venătorulă nedibacl. Intr’una din cfil© o luai cu cabrioleta la câmpă. Era luna lui Iulie cătră sfârşită. So-rele ardea, er caii cliposiau din pricina căldurei şi erau în neastemperă, căci mus-căria cea multă nu le mai da repaosă. Cum eşii la largă, îmi rotii privirea în tote părţile şi voiam pară că să vădă deodată totă ce cuprinde loculă, unde petreceam. Privirea mi-se ştirbi prin pădurea ce-mî sta în faţă şi fără să mă mai gândescă multă, mă hotărîi repede să apucă într’acolo. Era caldă nu glumă şi mi se părea că însa-şl pădurea îmi face semnă şi mă chiamă la sine ca să mă scutescă de zăpuşala aerului. In clipa când voiamă să plecă, vă-dui, câtă colea în dreptam ea, o mulţime de copii jucându-se şi între ei zării şi o fetică, putea fi aşa de nouă ani. Curiositatea este lucru mare ; ea te impinge cu o nespusă tăriă cătră totă ce se iveşce în calea ta. Astfelă eu cârnii [cabrioleta spre ceta de copii, îmi şi uitasemă de pădure, der nu mă apropiai bine de ei, când la o depărtare de vr’o sută de paşi, zării o ri- dicătură, care la începută mi se păru a fi ună muşunoi de pămentă. Pe aci şesulă era mărişoră; şi când şesulă este mărişoră, astfelă de ridică-turl te isbescă în ochi aşa, încâtă nu poţi trece p’aci încolo, fără ca să te întrebi, că ore ce va fi. Uitându-mă cu mai multă băgare de semă, distinseiu că acea ridicătură are pe densa şi vestminte. „Ce să fiă?“ mă întrebamă şi îmi gândii, că trebue să fiă o ciuhă, pusă anume pentru spaima paseriloră, ce s’ar apropia de răstavele de porumbă. Când ce să vecţl! Fiindă aprope de totă, spre marea mea mirare, nu era ciuhă, nu era muşunoi acea ridicătură, ci era ună flăcău aşa între 19 şi 21 de ani, ună flăcău însă, care sta nemişcată. — Bună 4iua băiete, — (fisesin eu şi sării din cabrioletă. Pe când mă apropiamă de elă, acest băieţandru îşi întorse capulă şi asculta cu urechea. Intr’ună târefiu, după ce a rămasă câte-va clipe gândindu-se, (fise de totă rară şi pronunţândă fiăcare cuvântă cu multă băgare de semă: „Cine eşti d-ta?“. întrebarea îmi păru ciudată şi pote aşi fi esplicat’o cine scie cum, decă n’aşl fi văcfută îndată că băeţandrulă din faţa mea era orbă. Era orbă sărmanulă şi amândoi ochii erau coperiţl cu grose peliţe, cari îţi înfăţişau par’că două beşicuţe pline cu fumă. Orbulă se chiema Dumitru Vărtejan. Era îmbrăcată în nisce pantaloni de pâslă negră croiţi largi bulgăresce, încălţată cu opinci, încinsă cu ună brâu albă de lână, în cămaşe, şi în capă cu căciulă. La hreu avea ună flueră cu şese găurele, avea ună amnară, deşi nu fuma tutună, avea o punguliţă veche, de ale cărei baerl erau atârnate nisce scoici mititele. Atâta şi nimică mai multă. După ce dădui „bună (fhiaa şi după ce elă mă întreba „cine suntw, începu a’şi mişca genele, cum şi-le mişcă omulă care vede şi doreşce să vedă şi mai bine cu tote că mi se pare, că orbulă îşi mişca genele, fiindă că-lă supăra ore-cum sorele, care-i venia dreptă în peli-ţele, ce-i acopereau ochii. (Va urma.) 1888. f: v Nr. 16 Preţul* întrărei: Pentru personă 1 fl. v. a. Pentru familiă de trei membri 2 fl. v. a. Pentru familiă de peste trei membri 3 fl. v. a. începutul* la 7% ore sera. Oferte marinimose se primesc* cu mulţămită şi se vor* chita pe cale clia-istică. Dare ie şeii şi mnlţamita pică. (Fine). Onoratului public*, care a bine-voit* a lua parte la concertul* şi petrecerea ''i arangiată pentru unu scop* atâta de sânta, în specie Domnilor*, cari avară bunăvoinţa a solvi peste preţuia fiqsatu de intrare, şi celora, cari fără a lua parte la petrecere, contribuiră din- singurul*' motiva, spre a ne ajuta intru realisarea dorinţei pentru edificarea unei biserici demne de a se aduce mărire lui Dumne-v- 4eu într’ensa, li se esprimă cea mai pro-fundă mulţămită. Tota de odată ne ţinema de datorinţă plăcută a rosti mulţămită nostră amabilei domnişore Otilia Brenduşanu din Blaşiu şi pre stimatului domna Iacoba Mureşianu, profesora de musica vocală şi instrumentală tota din Blaşiu, cari ambii concertară în piano forte, precuma şi pre stimatului domna Yirgiliu Brendu-şianfi iurista absoluta, care s’a produsa în violină acompaniata pe piano de dom-nişora Otilia Brenduşian*, toţi cu una atare resultata şi efecta asupra publicului număros*, încâta secerară cele mai frumose laude din partea aceluia şi chiar şi din partea streinilorfi versaţi în arta musicei. Cu multă plăcere amintima şi numele D-lui Greorgiu Srrnu, clerica absoluta şi universitariu în Cluşiu, care prin de-clamarea esecutată cu rară desteritate şi multa spirit* a unei poesii a lăsată publicului o dulce amintire de diua în care a venitu să-şi afle o petrecere inocentă. Asemenea primescă cea mai căl-durosă mulţămită tinerii concertanţi în corfi, cari prin piesele esecutate cu multă precisiune şi simţemânt*, produseră cele mai plăcute impresiunî în tota publicula, care i-a ascultata cu mare atenţiune şi plăcere. M.-Ludoşiu, în 26 Ianuarie 1888 s. n. Nicolae Solomonu, Vasilie NLoga, preşedinte. caşsaru. SllRÎ TELEGRAFICE. (Serv. part. ala „Gaz. Transri) Sofia, 2 Februarie. Sgomotulu despre formarea unoru nouS bande de insurgenţi în apropierea Adria-nopolului se declară ca neîntemeiată. Lemberg, 2 Februarie. Scirea lui „Pester Lloyd:u După sein sosite din Varşovia, cu tote că timpulu e nefavorabilii, se construescu in totâ graba chiar şi în cele mai mici oraşe din Polonia rusescâ casarme şi case de berne (Blockhăuser). Se continuă cu zelu şi cumpărările de cai. DIVERSE. pile critice sunta în urma prorociei Dr. Rudolf Falb în anula curenta ur- GbftuZETA TRANSILVANIEI. mătbrele: 12 şi 27 Februarie, 12 şi 27 Martie, 11 şi 26 Aprilie, 29 Mai, 9 şi 23 Iulie, 7 Augusta, 20 Septemvre, 5 Oct., 4 Noemvre şi 3 Decemvre. Pentru tote aceste dile se profeţesc* furtuni şi cutremure de pământ*. Divorţd baronescu. Mare sensaţiune a făcuta în Pesta scirea, că baronesa Otilia Bomemisza, fica milionarului Hein-rich de Schosberger, a [îmânat* cerere de divorţa contra bărbatu-său br. Paula Bomemisza. Ca motiva se aduce antipatia ce o au ambii unuia cătră altuia, Br. Bomemisza, care se trage din famriţ liă nobilă ardeleană, se va duce după-despărţire’la America, ‘ ca âS trăiască a* colo ca farmer (arendator*.}*1 ^■' - Dragostea dinteiu n’are câţpefâlu. Ernsi’ Possart s’a căsătorita în Brfrohlyn lângâu New-York erăşl, a treia oră, cu soţia sa, născută Deinet, de care se divorţase; (despărţise) de două ori. Strigoiu. Din Belgrad se scrie cu data 12 Ianuarie: In (filele gerose din urmă poliţia a găsită într’o stradă din Bel-grada pe un* orna îngheţata; după ore-care încercări de a-la redeştepta, s’a creduta că e morta. Rudele au pregătita totula pentru înmormântare şi plecară cu mortula prin oraşa spre cimi-tira, când deodată, afară pe câmpa, vi-zitiula carului mortuar* opri caii şi a-dresându-se cătră preot* îi spuse, că aude "pe cel* din cosciug* bătând* şf rîcăind*. Popa şi ceilalţi se apropiară şi când audiră şi ei bătăile din cosciug* o luară la fugă cu popa în frunte. In Serbia e forte lăţită superstiţia despre strigoii numiţi vampiri. Se crede, că mai ales* cei morţi repede reînviază, spre a face rău vecinilor* şi rudelor* în vieţă. Vizitiul* dricului se întorse spre oraş*, se opri la o secţiă şi făcu cunoscut* caşul*. Capacul* cosciugului fu ridicat* şi dinăuntru se au(3iră îndată înjurături şi protestări energice din partea pretinsului mort*, care se plângea, că vor* se-la îngrope de viu fără cercetară. Poliţia declara, că treba este a spitalului şi bietul* creştin* trebui să rămân* tot* în cosciug* pănă la spital*, undă în fine fu luat* în îngrijire. Acest* pretins* vampir* beuse prea mult* cu alţi prietini în acea seră fatală, apoi cădându pe stradă a rămas* pe loc* amorţit*. Scuturătura dricului l’a readus* între cei vii. Mijlocii pe apărare contra frigului. Chiliezii, cari trăesc* în Berlin*, îşi a-pără urechile de frig* într’un* mod* caracteristic*. Unei foi din Breslau i se scrie în aceştă privinţă din Berlin*: După câteva (file mai calde, s’a făcut* erăşl frig*, şi acesta a dat* Chinezilor* aflători îu Berlin* ocasiune pentru o in-venţiune ciudată. Ei îşi portă adecă u~ vechile în cutii de hârtiă-cartonu! Natural* că acestea sunt* construite după gustul* ţărei lor*: coperişul*, cam două treimi din snprafaţa upui cerc*, este în-brăcatfi cu catifia negră, zugrăvită cu fiori pompose în cele mai vii ^colori. (La urechi mari ooperişulfi. părtă buchete întregi.) Păretele lateral* este îmbrăcat* cu mătase albastră şi întrega cutiă este căptuşită cu blană, car© ese afară pe buca obrazului şi formeză un* fel* de barbă-favorite, ce de altmintrelea Chine-sii nu portă. De asemenea din causa frigului portă ochelari încadraţi nu în metal*, ci în corn* (os*) şi ţest*, vedl bine că în dimensiuni corespuncjă-tore mai mari. Când ve 10.— ri 10.02 Lire turcesc!.... 11.30 17 11.35 Imperial! 10.30 V 10.38 Galbin! 5.88 11 5.92 Scris. fonc. „Albinau 6°/0 101.— 11 102.— » n îl ®o/o 98.— 11 99.— Ruble Rusesc! . . . 109.— 11 110.— Discontulă .... «Vi- -8% pe ană Cnrsnln la bursa de Viena din 1 Februarie st. n. 1888. Renta de aur* 5% . . ...........96.05 Renta de hârtia 5°/0.................88.25 împrumutul* căilor* ferate ungare . . 148.75 Amortisarea datoriei căilor* ferate de ost* ungare (1-ma emisiune) . . . 94.75 Amortisarea datoriei căilor* ferate de ost* ungare (2-a emisiune) . . . 124.50 Amortisarea datoriei căilor* ferate de ost* ungare (3-a emisiune) . . . 103.75 Bonuri rurale ungare ;..................103.75 Bonuri cu clasa de sortare .... 103.75 Bonuri rurale Banat*-Timiş* .... 103.75 Bonuri cu cl. de sortare ...............103.50 Bouuri rurale Transilvane...............103.70 Bonuri croato-slavone .................103.— Despăgubirea pentru dijma de vin* unguresc* .............................99.50 împrumutul* cu premiul* unguresc* . 118.50 Dosurile pentru regularea Tisei şi Sege- dinului............................122.75 Renta de hărtiă austriacă................78.20 Renta de argint* austriac*...............80.15 Renta de aur* austriac*.................108.15 Acţiunile băncei austro-ungare. . . . 868.— Acţiunile băncei de credit* ungur. . . 272.— Acţiunile băncei de credit* austr. . . 269.20 Argint* —.— G-albinI împărătesei. . 5.97 Napoleon-d’or!.........................10.01 y, Mărci 100 împ. germane...................62.15 Londra 10 Livres sterlinge..............126.60 JMT Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei" â 5 cr. se potu cum-pera în tutungeria I. C-ros*. în librăria Nicolae C hircii şi Adolf Albreclit. Editor* şi Redactor* responsabil*: Dr. Aurel Mureşianu. (2) DUMNEptJ E TATALO TUTURORO. Novelă. Biata femeiă stînse lumina şi se încerca să dormă, der îndeşert*. „Domne, de nui-s’ar întâmpla ceya !u cugeta întru sine şi se ruga lui Dumnezeu necontenit*. „Oare ce să fiă asta?u se întreba pe sine, „căci şi de altă dată a mers*, der nicî-odată nu am fost* aşa de ne-' liniştită ca şi acuma?u Singur* boia ei s§ fi fost* pricina la acesta — căci boia M face pe om* adeseori atât* de indispusă, ori — pote vre-o presimţire ? Micuţele fetiţe îndată ce dimineţa se deşteptară întrebară de bunul* lor* tată. — S’a dus* la munte, — le răs-j? punse mama lor*. — Pentru ce s’a dus* la munte ? — întrebă fetiţa cea mai mică, abia de 5 ani, Emilia. y '■ — Să aducă plutele în jos* de a- colo, — răspipise mama. ep ’ — Pentru ce’s* pjutele acelea mamă? I, — Fac* omenii case din ele. — Der noi ave-vom* case nouă ? — Nu, draga mamei, plutele nu sunt* ale nostre, ci ale baronului. — Atunci pentru ce nu s’a dus* baronul* după ele, decă’s* ale lui? — (jise blondina Hortensia. — Pentru-că baronul* plătesce pe tatăl* tău, ca să’i facă densul* treburile. — Der tatii baronul* îi plăteşte ? — Da, copila mea. — Der baronului cine’i plăteşte? — Lui i-a dat* Dumnedeu bani mulţi. — Apoi tatii pentru ce nu i-au dat* ? — Taci, dragă, (fise mama — voia lui Dumnezeu nu o pot* sci omenii; tote snnt* bnne precum le-a dat* Dumnedeu. Fetiţele încetară de a mai vorbi, după ce mica Emilia întrebă încă odată pe mamă-sa: — Pentru ce nu mănânci mamă? — Nn sunt flămândă ; mâncaţi numai voi, — răspunse ea. Intre aceste sosi servitorea dela curtea j baronului, ca să ducă pe Hortensia să se joce cu fetiţa aceluia, care era de aceeaşi etate. — Pentru ce nu a venit* şi Olivia cu tine ? — întrebă Hortensia pe ser-vitore. — Inbracă-te degrabă şi du-te, nu tot* întreba atâta; der să te porţi, drăguţă, frumos*, — îi dise mamă-sa. In