flgdartianaa IdiilItlnîlnM |j . "••••ţ****** AUlUVuMlIIN 'ŢÎ Tipouralla: BRAŞOVâ, piaţă mar* Hr. *2. Scrisori nefrancate nn se pri* mesoâ, Manuscripte nu se re-V trimitu! ® Birourile ie annncitri: BrafovQ, piaţa mare Nr. 22. Inserate mai primescâ în Vlana: Rudolf Motse, HaasensUin A Vogler (OttoMaas), Heinrich Schalek, Alois Eerndl, Af.Du.kes, A.OppeMk, J. Dan-neberg; în Budapesta: A. V. Gold-berger, Anton Merei, Eckstein Bemat; înFrankflirt: G.L.Daube; în Ham* Burg: A. Steiner. Preţuiţi inserţiunilorii: o senă garmondti pe o colânâ B cr. şi 30 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoiălă. Reclame pe pagina Hl-a o seri ă 10 cr. v. a. s6u 90 bani. ANULtl LL „Gazeta" iese în fie-oare di, Abonaaente venim AutiihUmiU: Pe unti anu 12 fl., pe şĂselusI B fl., pe trei luni' 3 fl. Pentru România si străinătate: Pe unu anii 40 franci,' pe şăse luni 20 franci, pe trei luni 10 franci. Seprenumeră la tdte ofl-ciele poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori. Afionaientnlfi pentru Braţori: laadministraţiune, piaţa mare Nr. 22, etagiulii I.: pe onă anii W fi., pe şese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusultî în casă: Pe unti anii 12 fl., pe eise luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. tlnfl esemplaru 5 or. v. a. său 15 bani. Aţâţă_ abonamentele câtă şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. Nr. 14. Braşovt, Joi, 21 laaurie (2 februarie) 188a Jeli ie 50 de am alO. ■ „GAZETEI TRMSILVAUIEr. Ploescî, 18 Ianuarie 1888. Fe licitezi! jubileulă de 50 de ani alu „Gazetei Transilvaniei.w Veniamintt Popescu. Archimandrita Macedo-Româna şi membru ală bisericei române. Gherla, 8 Ianuarie 1888. Ve poftescu în viitorii, pe lângă sănătate, curagiulu din trecută manifestată în apărarea drep-turiloră ndstre mai remase, — şi mai bună, mai concretă succesă, vreu să cjicft resultată. V. 6r. Borgovand. profesori. Tonţii de susă, cot. Sătmar, Ian. 1888. La 4iua memorabilă atâtă pentru întrega ndstră naţiune, câtă şi pentru D-v6stre în deosebi, vă dorescă mulţi şi fericiţi ani, ca se puteţi conduce nava naţională la portulă dorită. lonS Costinu, preoţi gr. cat. Ylaicayetz, cot. Timişi, Ian. 1888. Cu ocasiunea jubileului de 50 de ani ală „Gazetei Transilva-4ică şi eu să vieze încă nieiw în adevără, nu mişcarea de pe „Câmpu libertatye44 îi d6re aşa de multă pe teroriştii noştri. Decă ar fi numai acesta causa mâniei mulţi ani acestă preţuită f6iă ro- loră, n’ar fi nimică mai uşoră pen- mână naţională. Gregoriu Paliciu, învăţători. Braşovă, 20 Ianuarie 1888. Cel ce va scrie odată istoria con- tru ei decâtă a lua măsuri să nu se mai repeteze ună asemenea spec-taculă, recunoscândă Româniloru libertatea şi egala îndreptăţire naţională, ce au pretins’o la 1848. Der alta îi d6re pe ei. Din Teuşu, 5 Ianuarie 1888. Permiteţi-ml ca şi eu cu acestă ocasiune să ve esprimă din adân-culă inimei mele celă mai sinceră devotam entă pentru bărbătesca apărare a causei naţionale în colonele „Gazetei44. Rogă pe Atotputemiculă Dum ne4eu să vă lungească ani feri ciţî spre a putea şi de aci încolo lupta cu curagiulă barbătescă de pană aci, pănă când Atotputerni-culă ne va ajuta a ajunge şi noi o sorte mai dreptă, mai demnă şi mai bună ca cea de astăcţî. ŞtefanQ Crişanfl. Bucur escî, 1 Ianuarie 1888. Se trăiescă „Gazeta Transil vaniei44, simbolulă de unitate culturală ! C. C Dobrescu. Teuşă, 18 Ianuariu 1888. O intimă felicitare întemeiato-riloră şi continuatoriloră la ser barea jubilară a „Gazetei Transilvaniei “. Gregoriu Serbu, preoţii. Năseudu, 6 Ianuarie 1888. Dee Dumnec[eu, ca luminăto-rulă nostru 4iară „Gazeta Transilvaniei44 să’şl p6tă împlini sfânta cliiămare şi de aci înainte întru mulţi, mulţi secuii, aşa precum şî-a împlinit’o în jumătatea de se-culă ce o încheiă acuma, îi do-resce din inimă George Belteagu. Er. Hatvan, cot. Selagiu, Ian. 1888. Din incidentulă festivităţii jubileului de 50 de ani ală „Gazetei Transilvaniei44 vă rogă să primiţi felicitările abonatului: Vasiliu Patcaşiu, preoţii. Yoila, 12 Ianuarie 1888. Yă dorescă ană nou fericită cu ocasiunea jubileului de 50 de anî ală „Gazetei Transilvaniei44. Trăiescă la mulţi şi fericiţi anî bravii anteluptătorî naţionali! Georgiu Dobrind, dirig. şcolară. Bnttyin, cot. Aradă, 28 Ian. 1888. Cele mai splendide succese pe xditoră dorescă „Gazetei Transilvaniei44. I. Ilica, invăţătoră. timporană a patriei ndstre va trebui şcdlele Blaşiului iesă pe fiecare negreşită să înregistreze între cele ană sute de tineri români, cari mai de frunte capitole şi unul, care primescă acolo o crescere atâtă va purta titlulă: Terorisarea Bla- de „sucita,44 încâtă nu mai scie şiului şi care va fi bogată de da- ce se ’ncepă cu ei d-nii Tisza şi tele cele mai caracteristice ale Trefort după ce au întrată. în epocei absolutismului parlamentară vieţa practică, căci în locă de a maghiară. deveni materială bună pentru sco Blaşiulă cu şcălele lui, cu gim- purile „Kulturegyletiste/4 ţinămor-nasiulă şi cu intematulă lui, cu ţişă la limba şi la naţionalitatea preparandia şi facultatea lui teo- loră. logică, cu metropolia şi preoţimea In zadară se muncescă cei ce lui cea înaltă şi alesă, este şi ră- stau în fruntea Blaşiului de a po mâne ună centru de cultură ro- toii urgia, ce o întâmpină aprăpe mână în Ardelă. Şi ori câtă de 4^1°^ din partea Trefortianiloră multă silinţă şi-ar da Metropoli- Moderaţiunea şi devoţiunea, ce-o tulă de acolo, împreună cu toţi documenteză ei în raporturile cu cei ce’lă încungiură, de a evita şi puternicii 4ilei, se înterpreteză celă celă mai mică conflictă cu ămenii multă ca slăbiciune seu temere şi stăpânirei, prin precauţiune şi mo- joculă de-a mâţa cu şdrecele se derare, aceştia nu’şl potă stempera începe din nou, câte ună mo-nicl pe ună momentă ura loră mentă îlă mai lasă slobodă spre sălbatică, care le şoptesce, că esis- ală prinde erăşî în ghiare, când tenţa Blaşiului, aşa cum este elă cu gândulă nu gândesce. astă4h stă în cale planuriloră de T6te ca tâte, der de ună timpă distrugere şi de nimicire a naţio- încoce uneltirile adversariloră con-nalităţii române, ce le urzescă • şi tra Blaşiului au luată nisce dimen le urmărescă ei necontenită, fiindă siunî atâtă de îngrijitâre şi peri-că acestă orăşelă este ună isvoru culdse, încâtă astă4l ar însemna a de răspândire şi de întărire a cui- comite ună atentată asupra esis-turei române. tenţei nâstre naţionale, decă nu S’a totu 4isfi ŞÎ se susţine şi amăredica vocea nâstra contra loră. astă4î, mai alesă în tabăra adver- • Cea mai nouă încercare de a sariloră neamului nostru, că 6- suspiţiona şi terorisa Blaşiulă se menii stăpânirii de aceea au luată face în numărulă din urmă ală Blaşiulă aşa la ochi, fiindă-că are foiei guvernamentale „Kolozsvar44, ună trecută, are traditiunl, are o Ar fi ridiculă acestă încercare, istoriă, care nu numai că nu se decă nu s’ar semţi cale de-o poştă pâte împăca cu aspiraţiunile su- intenţiunea ei reutăcibsă şi duş-prematiste unguresc!, der îlă pre- măndsă. senteză tocmai din contră ca ună După ce face amintire de cuibă ală aspiraţiuniloră româ- „campu libertatye44 şi dnpă ce nescî. Se asigură mai departe, că spune, că în adevără Blaşiulă de Ungurii dela putere nu-i potă uita astă4î „nu mai este tocmai ceea nicidecum Blaşiului, că elă a su-1 ce a fostă44, der totuşi nu se pârtâ ferită la 1848 ea pe câmpulă lui I aşa cum dorescă şi pretindă Kul-se-şî dea mâna Lemeni cu Şaguna turegyletiştii, foia guvernamentală şi Bărnuţă cu Iancu şi se pro- maghiară comunică cetitoriloră ei clame împreună libertatea şi in- o „grozavă demonstraţiune44 con-dependenţa naţiunei române. tra Maghiariloră, ce s’ar fi se- Tâte aceste potă fi nisce re- verşită în Blaşiu cu ocasiunea miniscinţeistorice fârte superăciose unui bală „maghiară44, ce l’au pentru teroriştii dela putere, der arangiată acolo solgăbireulă cu nimeni nu le va mai crede a(}I, că notarulă şi cu oficialulă dela te-ura loră contra Blaşiului se derivă legrafă în folosulă Kulturegyle-numai din aceste reminiscenţe. Ve- tului. 4urămă nu numai o singură dată S’au vecţutu, — 4i°e raportorulă cum puternicii 4ilei din Pesta sciu lui „Kolozsvar44 —în noptea aceea să facă uitate reminiscenţe neplă- — aprope de birtulă unde săltau cute multă mai grave şi mai în- Kulturegyletiştii — s’au văţutu fâl-temeiate, ca cele ce li le pote re- fâindă în acea teribilă nopte stin-suscita Blaşiulă. Fost’au capabili darde tricolore române, „cari suntă se uite chiar şi spen4urătorele ce oprite de lege44, li s’au redicată la 1849 de cătră Acesta i-a fostă de ajunsă fâiei „tiranii austriac!,“ cu cari îşi strîngă guvernamentale ca se ameninţe şi mânile astă4î în cea mai bună în- se teroriseze din nou pe BlăşienI, ţelegere, de ce se nu potă uita cerendă se facă din Blaşiu şi marea adunare română de pe câm- ună centru kulturegyletistă. nulă libertăţii, ce a fostă inspec- Noi nu scimă ce s’a petrecută iată de comisari unguri, cari nu şi de aceea vomă vorbi după ce sciau cum se laude îndestulă or- vomă primi informaţiunî esacte. dinea şi liniştea ce a domnită în Ne mărginimă deocamdată a iimpulă câtă a durată? „ j constata, că Kulturegyletiştii au vtyutu în timpă de nopte, fâlfaindă stegurl românesc! în Blaşiu, şi fi-ind-că balulu maghiară s’a dată în 28 Ianuarie a. c„ ei au ve4ută acestă teribilă spectaculă tocmai pe timpulă când se petrecea fe-nomenulă întunecimei de lună. _____. > «I ____ „Demonstraţiune anti-maghiară/4 Sub titlulă acesta scrie „Kolozsvar44 următorulu articulă: Lângă Blaşiu se află „Câmpulă libertăţii44, de unde s’a pornită în 1848 mişcarea ce a dată nascere la revolut ţiune. Din astă causă de numele Blaşiului suntă legate triste reminiscinţe. Şi deşi în timpulă din urmă totă mai puţină causă avemă de a presăpune, că acestă opidă desvoltată ar fi ună cuibă de frunte ală agitatoriloră români (precum în realitate a fostă), totuşi manifestaţiu-nile anti-maghiare, ce se facă din când în când acolo, ne atingă cu multă mai neplăcută, ca manifestaţiunile ce se facă în Sibiiu ori în Braşovă. Foiei nostre i se telegrafiază dela Blaşiu, că Sâmbătă, in 28 1. c., s’a ţinută balulă Maghiariloră de acolo. Totu în aceea seră Românii arborară în b&t-j ocură, în apropierea localităţii unde era balulă, stindarde aşa c}!86 naţionale ro-mânescl a căroră întrebuinţare este o-prită prin lege. Nî-ar păre forte rău, decă acestă nematură demonstraţia ar trebui sS o pri-vimă ca semnă ală relaţiuniloră duşmă-nose dintre elementulă română şi maghiară din Blaşiu. Credemă că Maghiarii nici pe tere-nulă socială n’au dată nici ună pretestă la acesta. Şi presupunemă, că şi între Români puţini răutăcioşi voră fi, cari să’şl afle plăcere în a strica liniştea internă a acelui opidă cu certuri de naţionalitate. Autorităţile au dispusă să se ia josă imediată stindardele oprite şi au pornită cercetare contra demonstranţiloră. Blaşiulă prin posiţiunea sa dispune de tote condiţiunile, spre a pute deveni în privinţa economică şi pote şi industrială uuă centru ală acelui ţinută binecuvântată. Spre acesta să nisuescă de o potrivă Maghiarii şi Românii. Şi Românii mai moderaţi să facă imposibilă, ca ultraiştii cu sânge revoluţiunară să provoce acolo nelinişte şi desbinări, spre paguba inte-reseloră publice şi private. Demonstranţii de Sâmbătă să’şî primescă pedepsa. Românii şi Maghiarii însă să nisuescă în unire, ca să dispară neplăcerea iscată din demonstraţiune şi să nu lase a se repeta asemenea caşuri. Atâta este observaţiunea nostră la demonstraţiunea din Blaşiu. Din dieta ungară. In cursulu desbaterii bugetului, au mai vorbitu în cestiunea sa-sescă, adusă în desbatere de de-yutatulu sasu Meltzl, următorii debutaţi i Iuliu Gyărffy (fice, că Meltzl a acoperita adevărulă obiectivă cu ună întu-nerecă misteriosă. Saşii au lucrată în prima liniă pentru ei înşişi şi numai în doua liniă pentru stată, care ll-a răs-flătită aceste merite, pentru ridicarea e-conomiei poporale şi a culturei — der GAZETA TRANSILVANIEI. ______ *• 1888. Ignatz Helfy cjise: Decă e adevăraţii, cft Saşii au simţăminte patriotice, atunci să ştergă pentru totdeuna din lexic onulă politicii espresiunea „cestiune săsescă,u şi să fia siguri, că orice dreptă plângere, ori de unde ar veni, în dieta' ungurescă toţdeuna va fi apreţiată. Dovada păţaniile lui Mocsary, care a luatu în aperare aceste drepte plângeri. Morala fabulei e: faceţi-vă Sa-siloru unguri, * şi atunci nu veţi mai ave de ce şe ve plângeţi, a-tuncî: remasu bunii cestiune să-sescă! In asemenea împrejurări e stra-niă şi curiosă atitudinea deputa-ţiloru naţionali sasî, la votarea bugetului. SCffilJLE bilei. Noulă preşedinte alu camerei magna-ţiloră este br. Nicolae Vag în verstă de 86 ani. A foştii viceşpanii, septemvir, consilierii secretă şi în anulă 1848 pâzi-toru alu coronei!!! La revoluţiune luâ parte ca organisatoră ală insurrecţiunei ardelene contra trupeloră împărătesei. După revoluţiune fu condamnată la în-chisore. Mai târejiu ajunse cancelară ală Curţii; fu fişpană. In biserica reformată de dincolo şi dincoce de Tisa fu jude la senată, curatoră supremă, preşedinte de sinodă. * * * Kulturegyletulu ardeleană a oferită districtului bisericescă reformată din Transilvania ajutorulă său, der acesta, din causa unoră îngrijiri formale şi din consideraţiune pentru autonomia sa, deocamdată nu l’a primită. Kulturegyletulă se obligase a pune la disposiţiunea bi-sericei reformate pentru îmbunătăţirea lefuriloră preoţescl şi învăţătorescl mai slabe, în timpă de 32 ani, 1400 fi. pe ană; mai departe pentru alte asemenea scopuri în timpă de 10 ani încă 1045 fi. pe ană, apoi pentru sprijinirea a 5 biserici 205 fi. pe ană şi în fine donaţiunî pentru scole 4900 fi. pe anulă 1888. Va să cpc& înşişi Ungurii se temă de darurile Danailoră dela Kultur-egylet. * * * Ministerulu română de rSsboiu adună din ţeră mostre de dimiă şi de pânză ţărănescă, cu note de cantitatea ce se gâsesce şi de preţulă cu care se pote cumpăra, pentru trebuinţele armatei. Măsura are de scopă încuragiarea industriei indigene. * * * Cetimă în „Românulă“: „ 0 şcolâ serbo-slavâ s’a înfiinţată în Severină. D. ministru de instrucţiă i-a dată aprobarea. Societatea sârbo-slavă constituită a făcută numerose cbeltuell pentru acestă şcolău. Faţă cu acestă scire, ce calificaţiune merită faptulă despoticului guvernă ser- bescă, că nu permite şcdlă românescă în Serbia, măcar că aprdpe â treia parte din populaţiunea Serbiei e neaoşe ro-mânescă ? * * * Restanţele de dare în comitatulă JBis-triţa-Nâsâudă pentru; anulă 1B87 se ridică la 14.0QI) fl., eu 3291 fi. mai puţină ca în anulă trecută. * * * In Bucuresă a apărută ună <Ţaril cu numele „Macedonia1-1-, avândă menirea a apăra interesele Româniloră macedoneni. piarulă apare parte în dialectulă dunăreană, parte în celă macedonenă. Ii dorimă celă mai splendidă succesă, pe lângă o lungă vieţă. * * * Frigulă în Bistriţa şi jură face dese jertfe. O ţărancă fu găsită îngheţată în tergulă de vite din Bistriţă. Pe dru-mulă dela Maierî la Rodna-veche a fostă găsită îngheţată ună ţărână. * * * Din Lugoşă se telegrafiază, că pă-zitorulă-pădurară Trăilă Ardeleanu a fost omorîtă de George Torna şi Vasile Babşa din HezereştI, cari, fiind surprinşi luândă lemne din pădure, fuseseră provocaţi de pădurară să descarce lemnele de pe sănii şi să’i urmeze la autoritatea competentă. Discunstr, ţinută de ArchimandrituM Mironă M. Cali-nescu, vice-preşedintele Societăţii pentru cultura şi literatura română în Bucovina, la deschiderea Adunării generale estraordinare, în 20 Octomvre (1 Noemvre) 1887, după săvârşirea sânţirii noului edificiu alu „Societăţii”. (Urmare şi fine.) Astfelă credeau cei vechi, şi astă credinţă le inspira acelă simţă naţională atâtă de viu şi puternică, acelă intusi-asmă patriotică atâtă de sublimă, carele devenindă sorgintea virtuţiloră celoră mai mari, fUcu pe Elini şi pe Romani a se ridica mai pe susă de tote popo-rele antichităţii; îi făcu, că ei prin cultură şi prin putere cuprinseră lumea totă; încâtă astăcjî, după mii de ani, ad-mirându-i, ne aflămă ore-şl cum sub stăpânirea loră, sub înrîurirea spiritului, a culturei loră, pe a căreia temeliă amă 4idită pe a nostră. Şi ei erau păgâni, lipsiţi de lumina mântuitore a creştinismului. Pe timpulă loră n’a esistată nici instrucţiunea publică, care e o ins-tituţiune a timpului nou. Cmn deră ne-amă pute esplica fenomenulă atâtă de admirabilă, că ei cu tote aceste lipse şi neajunsuri deveniră poporele cele mai gloriose, cele mai virtuose ale lumei vechi. La care lumină îşi aprinseră ei spiritulă şi-şi încăldiră ei inima, încâtă deveniră rîvnitorl pentru gloria cea mai frumosă, pentru aceea de a străluci prin cultura sciinţei şi a arteloră. Acea lumină, acea scolă mare nu era alta, de câtă amorea cătră poporală său, simţulă naţională atâtă de viu şi imflăcărată, prin care ei s’au ilustrată pentru, totă eternitatea, şi voră servi pănă la finitulă g^neraţiuniloră tuturoră acestora de esemplu, escitândă inimile cele generose la imitare. Der nu numai cei vechi credeau astfelă, ci şi cei noi. De esemplu ne potă servi Francesii şi Germanii. Ce-lebrulă Herder (lice, că patriotismulă şi cultura suntă strînsă legate şi formeză ambele poluri, între cari se mişcă totă desvoltarea etică a omenimei. Eră ună contimpurenă ilustru din Francia 4i°e: „Amorea cătră omenime, care nu se ra-(jimă pe patriotismă, aşa deră pe amorea cătră naţiunea sa, nu e decâtă o i-lusiune, şi cei ce se laudă a iubi totă lumea, o facă numai spre justificare, că nu iubescă pe nimenea^, Patriotismulă însă nu-lă pricepemă noi ca cei neculţl, noi nu-lă.restrîngemă asemenea celoră sălbatici la ţerna, la pămentulă locului natală; ci noi îlă es-tindemă la totă „moşia strămoşescău, la tote bunurile materiale şi spirituale, ce ne-au lăsată ei în moştenire, lapămentă şi la poporă, la tradiţiunl ' şi datini, la istoriă şi virtuţi, la credinţă şi limbă. Tote acestea ne simtă şi ne voră rămâne de-a pururea scumpe, de-a pururea sânte. Acestea a le iubi mai pe susă de tote, mai pe susă de vieţă, a le păstra şi a-le desvolta, a spori necontenită atâtă cele materiale câtă şi cele morale: acesta este patriotismulă adevărată. Acestă patriotismă, aşa înţelesă, nu ne împedecă însă e trăi aici în vechia nostră patria în bună pace şi amiciă şi cu cei ce nu suntă de o seminţiă cu noi; de ore ce căutândă şi susţinendă noi dreptulă nostru, nu putemă şi nici nu voimă să vătămămă pe ore-şl cineva. Patriotismulă nostru, astfelă înţelesă, nu ne împedecă deci, ca să conlucrămă cu ei în bună înţelegere spre scopurile comune ale ţărei şi ale monarchiei, — ca^ să-i întimpinămă pe ei cu simpatiă compatriotică,— ca să le arătămă totă bunăvoinţa, ţinendu-ne strînsă de cuvintele apostolului Paulă : „Deci deră pănă când avemă timpă, să facemă bine cătră toţi, şi mai vertosă cătră cei ai noştri de o credinţă.u Aşa de vomă crede, acestea de vomă face, ferice va fi de noi! Eră mai alesă una să ne zacă totă la inimă, şi anume, ca cu ardore să ne îngrijimă de limba nostră, talismanulă naţionalităţii nostre! Ori unde şi ori cândă, eră mai cu semă în sînulă familiei, să nu ne lip-simă de versulă ei dulce. De ea să ne folosimă în vieţa nostră privată, câtă si cea publică. Şi atunci să fimă "siguri, că amă făcută pasulă celă mai mare pentru emanciparea şi egala îndreptăţire a limbei nostre. Numai atunci va fi respectată limba nostră şi de alţii, când voră vede ei, că noi o respectămă, o iubimă şi nu ne putemă încungiura fără de densa. Numai când noi înşi-ne ne vomă susţine, ne vomă onora limba nos- Nr. 14 mai multă a loră — dându-le şi men-ţinendu-le privilegii. Cu tbtă acăstă si-tuaţiune favorabilă, vină acum Saşii ardeleni cu plângeri înaintea dietei pro-punendu’i să se învoiescă cu ei şi ară-tândă chiar şi preţulă învoelei. Arta e o îndrăzneţă ignorare a fiinţei şi dreptului de stată ungurescă. Se plângă că statulă vrea să-i maghiariseze. Ei bine, decă statulă ungurescă le oferă Sasiloră ocasiune a’şl însuşi limba ungurescă, pentru ca să potă ocupa o posiţiune co-răspmujătore, pentru asta n’au decâtă să ne mulţămescă. Şi exemplulă deputatului Meltzl dovedesce, că se pote învăţa limba ungurescă, der că cu tote astea nu se pote maghiarisa. — Deputatulă Meltzl ameninţă, că Saşii se voră întorce de cătră Unguri şi se voră alătura unui altă elementă, decă nu se voră satisface dorinţele loră; ar face însă mai bună serviciu conaţionalităţiloră săi, decă i-ar îndemna să alătura naţionalităţii ungu-rescl, care a oferită şi va oferi Sasiloră garanţia bunei loră stări. Deputatulă Meltzl s’a făcută vinovată şi de imoralitate politică, oferindă voturile Sasiloră ardeleni oricărui guvernă, care e dispusă a împlini dorinţele loră. Gu-vernulă ungurescă n’a fostă niciodată avisată la astfelă de mercenari politici şi nici în viitoră nu va fi. Ii place deputatului sasu das-călirea şi insultele deputatului ungurii? Der se vedemu ce c[ice altu deputată: Iuliu Horvath se alătură la cele ce le-a răspunsă ministra-preşedinte deputatului Meltzl. Ce privesce punctulă de vedere ală Unguriloră ardeleni, continuă Horvath, a disă deputatulă sasă că in-teresulă Ungariei şi prosperitatea Sasiloră ceră deopotrivă o înţelegere între Unguri şi Sasî. Vorbitorală se bucură de acestă declaraţiune; der îlă face a-tentă pe Meltzl, că de ani totă buciumă acesta Ungurii, der Saşii au rămasă surc|I. A mai disă Meltzl, că atitudinea Unguriloră contra Sasiloră îi împinge pe a-ceştia în braţele elementeloră duşmane Unguriloră. Faţă cu acesta oratorală amintesce, că adeseori Saşii au fostă găsiţi de partea acelora, cari au luptată contra Ungariei. Se miră vorbitorală că Saşii se simtă neliniştiţi prin esis-tenţa Kulturegyletului ungurescă ardeleană. Cu cele vr’o 200 mii fi. (vorba Ţiganului cu suta de lupi. — Red.), de cari dispune acestă reuniune, nu va pute nimici vechile întocmiri culturale ale Sasiloră create cu milione de fi. Afară de asta, Ungurii sciu forte bine, că întoc-»mirile culturale ale Sasiloră suntă totă aşa în interesulă elementului maghiară ca şi ală celui |ăsescă. Ca Meltzl de altmintrelea a vorbită şi Zay şi Bauss-nem, i-amă ascultată cu atenţiune si amă apreţiaţă dorinţele loră. Der cercurile, care predomină pe Sasî, voră es-comunica pe Meltzl, precum au escomu-nicată pe Zay şi Baussnern. „FOILETONULU GAZ. TRANSA (l) ' DOMNEflED E TATAIO TUTUBORO. Novelă. Totă familia pare că dorme încă; nici o radă de sore nu se arată, nu dă semnă, că se apropie dimineţa, şi totuşi tatălă familiei e deşteptată, se ridică încetă din pată, aprinde luminarea şi începe a se îmbrăca, păşindă în degete, ca nu cumva să deştepte din somnă pe soţia şi mama, şi pe fetiţele cari durmeau fără grije. Afară era ună viforă îngrozitoră, de ale cărui urlete omulă se cutremura. Era diua de 1 Martie. Tatălă era stăpânită de ună cugetă de totă tristă, ună cugetă ca ună pa-iangenă negru pe păretele celă albă. „Oare pentru ce e sortea acesta a-tâtă de vitregă ?u se întreba pe sine. „Pe când unii se potă odihni după placă, alţii pe ună astfelă de timpă suntă siliţi se’şî părăsescă odaia cea caldă şi se se depărteze prin întunereculă adencău. Pentru ce nu pote ore şi elă sS râ-mână pănă dimineţa, ca atunci sS’şî dică rugăciunile obicinuite împreună cu fetiţele cătră Prea bunulă Dumnedeu ? Der precum paiangenulă numai câ-te-va momente umblă pe părete şi apo1 er se retrage în unghiulă celă întunecată, aşa şi inima părintelui încă numai puţine momente se ocupa cu astfelă de cugete, după aceea er se mângâia cu aceea, că tote suntă bune, cum le-a dată Dumnedeu. Intr’aceea se îmbrăca de dramă, eşi afară şi porunci visitiului s6 înhame caii la trăsură. Deşi numai în degete păşia, deschi-dendă şi închidendă uşa cu cea mai mare grije, cu tote astea nevastă-sa se deştepta, parcă înţelese că bunulă ei soţă voesce se plece de-acasă. — Dragă, —• dise ea — nu cumva vrei sS călătoresc! unde-va? — Da, scumpa mea, mă ducă la munte să vădă de plute, căci s’a pornită ghiaţa şi acuma trebue folosită apa; — Der nici nu ţl-am pusă nimica de mâncare pe dramă, aseră n’ai spusă nimica. — Nici eu n’am soiută aseră, că mă voiu duce, ci numai după ce mă culcasem a venită un lucrătoră, spunendu-ml că plutele suntă gata de pornire. Rămâi draga mea numai în aşternută, — dise elă, când observa, că ea vrea să se scole. — Rămâiu, — continua elă, căci servi-torea îmi va pune cele de lipsă pe dramă; sciu bine, că nici aseră nu te simţiai bine. — Cum să lasă eu, ca alţii să’ţî pre-gătescă cele de lipsă de dramă ? ! — dise ea şi începu să se îmbrace. — Nu te scula, decă mă iubeşcl, — o ruga elă, — suntă numai 4 ore de dimineţâ, este multă încă pănă ce se voră ivi ciorile. — Decă nu vrei cu nici ună preţă să mă scolă, fiă, îţi voiu împlini dorinţa, der cu o condiţiune. — Te ascultă bucurosă, scumpa mea, spune numai ce ai dori dela mine ? — Să nu te duci acuma, pe timpulă acesta la munte, rămâi pănă dimineţă. — Nu potă, ângerulă meu, nu potă rămâne, ar trece] lucrulă fără mine ; trebue să mă ’ngrijescă de transportarea pluteloră, — seu decă s’or pute vinde plutele acolo în locă, căci, precum am înţelesă, au venită mulţi neguţători... — Der sci tu că baronulă nu s’ar mânia, pentru că ai rămâne pănă dimi-neţă ? — îlă întrerupse ea. — Sciu eu destulă de bine acesta, der pentru ce să rămână fără nici o causă ? Apoi sci tu, că baronulă tocmai pentru aceea are aşa mare încredere în mine, pentru că eu totdeuna ml-am vă-(jută de lucru, nespusă de nime. Sci tu bine câtă de sfântă este înaintea mea datorinţa. Tocmai când vorbeau aceste, intră servitorea cu lucrurile de lipsă înpache-tate. — Am pusă trei pânî — dise acesta, — destule voră fi ore ? — Destule voră fi şi numai două, — răspunse stăpânulă, — căci nu credă să rămână mai multă de trei ^il© acolo. — Simtă înhămaţi caii, Domnule — strigă visitiulă de-afară dela ferestră. Nr. 14 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888. tră, interesele nostre naţionale, numai atuncea vomă pute pretinde cu drepţii cuvântă dela alţii, ca şi ei sâ ni le res-pecteze. Au trecuţii, domnilorii şi fraţiloră, timpurile cele patriarchale, când cei mari gândeau pentru cei mai mici, când cei puţini se îngrijau pentru cei mulţi. Libertatea a trecjitii minţile din somnii, a desmorţitii inimile şi a deşteptată în noi consciinţa îndatoririloră şi a drep-turiloră nostre. Fiă-care din noi sim-ţesce astădl adâncă legea nestrămuta-bilă a ordinei vieţii morale: că poporală, care nu înainteză în cultură, 4ace la pămentă, spre a fi călcată în piciore de cei ce alergă înainte şi trecă peste elă. Cultura, şi anume cultura naţională este şi scopulă binecuvântată ală „Societăţii44 nostre. Spre acestă scopă salvatorii ne-amă unită noi. Deci să lu-crămă cu toţii în bună înţelegere şi în armoniă frăţescă pentru acestă soojJă, ce ni l’amă propusă de bună voiă, îndemnaţi numai de simţămintele nostre. Să ne întrunimă puterile nostre toţi cei de o credinţă şi de o limbă, ca să ne îm-plinimă sânta nostră datorinţă cătră bu-nulă şi deşteptulă nostru poporă. Toţi cum suntemă să ne dămă mâna de ajutoră, ca să sporimă şi să înaintămă cultura şi literatura naţiunii nostre; căci în „Societatea44 nostră, acestă „respublica literarum,44 cum o numi învăţatulă Br. Eudoxiu Hurmuzacbi, repausatulă căpi-tană ală ţării, suntemă toţi* de-asemene, şi numai acela se va distinge, carele mai multă va lucra şi bine va merita înaintea ei. Cu toţii deră să ne încordămă puterile nostre, să rivalisămă în emulaţiune nobilă, şi să fimă siguri, că atunci, deră numai atunci, şi „Societatea44 nostră va străbate prin tote obstacolele, va înainta mereu şi va lucra cu succesă pentru scopurile ei culturale. Atunci „Societatea04 va satisface chiămării sale, va dobândi ajutoriulă Celui de susă, va merita binecuvântările urmaşiloră noştri. Căci credă, că urmaşii noştri, fiindă drepţi, voră ţine semă de statornicia zelului nostru. Ei voră cţice, judecândă imparţială, că decă mijlocele materiale ale „Societăţii44, cele mărginite, nu nl-au concesă a da lucrăriloră „Societăţii44 acelă sboră şi acea estindere, precum nl-a fostă dorinţa şi nisuinţa, totuşi prin înfiinţarea însăşi a Societăţii, prin susţinerea şi întărirea ei amă dată intereseloră spirituale ale Româniloră din Bucovina o însemnătate, — amă insuflată în cugetele române o nouă vieţă intelectuală, — amă îndreptată lucrările bărbaţiloră inteligenţi spre ună ţelă comună, adică ală culturii naţionale,— amă deşteptată şi în inimele fragede şi generase ale dameloră cele mai nobile simpatii pentru scopurile şi lucrările „Societăţii44, — amă dată cu ună cuvântă „Societăţii44 o vatţâ în ţeră, o autoritate morală. Şi acesta a fostă cu putinţă a se face numai, pentru că amă împreunată în Societate totă florea poporului română din Bucovina, pre toţi bărbaţii cei mai culţi, mai inteligenţi, mai bine-cugetătorl, mai generoşi, — amici ai luminii, ai progresului naţională şi ai bunei stări a poporului nostru. Mila Domnului fiă der cu noi! Bii-nulă Dumnezeu, sub ală căruia scută şl-a pusă „Societatea44 lucrările sale, privescă cu îndurare la mântuitorele ei scopuri şi reverse asupra ei binecuvântarea sa, apârându-o şi ajutându-o şi de acum înainte. Eră Maiestăţii Sale, preaînălţatului nostru Impărată, carele întru înţelepciunea şi dreptatea Sa, întru deasemene îngrijire pentru tote poporele din marea Sa împărăţiă a binevoită prea graţiosă a ne încuviinţa „Societatea44 şi a ne sancţiona statutele ei încă în anulă 1864, să-i mulţămimă cu credinţa nostră neclintită şi cu supunerea devotată. Celă de susă umbresqă-lă cu puterea sa şi prelungescă-i anii vieţii întru deplina virtute spre binele poporeloră monarchiei. Trăescă Maiestatea Sa Franciscă Io-sifă I! Trăescă împăratulă nostru! Trăescă Ducele scumpei nostre Bucovine ! — Bine Ioane, vino şi’ml du puşca şi pacbetulă acesta în trăsură. — Der bine, draga mea, nici nu mănânci nimica aici acasă? — îlă întreba nevasta. — Aşa de dimineţă cine ar pute mânca ? Cu aceste vorbe elă săruta atâtă pe soţia sa câtă şi pe fetiţe, care dormeau îmbrăţişate, ca nişte ângeraşl. — Domne ! Nici pănă afară să nu te potă petrece! — suspina ea. — Pentru ce nu m’ai lăsată să mă scolă? Numai de nu ţi-s’ar întâmpla vre-ună rău! — cjis6 ea cuprinsă de o presimţire ce o neliniştea. — Ce’ţî trecă prin minte astfelă de lucruri? Doră nu pentru ântâiaşî dată că-lătorescă pe drumulă acesta! Dormi numai în pace ! Dumne4eu cu tine! — Să mergi cu bine! — chse ea? uitându-se pe ferestră în întunerecă şi as-cultândă, când va pleca trăsura. Nu multă trebui să asculte şi trăsura pomi, porta se închise, ,apoi totulă se linişti erăşî. (Va urma,) Literatură. Revista societăţii „Tinerimea ro-mână“, apare odată pe lună în BucurescI (Strada Schitu Măgurenu Nr. 47); costă pe ană 8 lei n., respective 4 fi. pentru Austro-Ungaria. Nr. 12 de pe Decemvre a. tr. cuprinde: Afasia, de C. Manolescu. — Jalea flăcăului (versuri), de N. Gr. Ră-dulescu. — Influenţa fisicului asupra moralului copiiloră, de C. Lupu. — Voiam voescă (versuri), de N. Gr. Rădulescu. — La Mahala (novelă) de N. Gr. Rădulescu. — Hora dela Bolintină (versuri), de N. Gr. Rădulescu. — Cronica scienţifică. — Sumarulă anului V-lea. Amă primită Catalogulă completă ală librăriei Fraţii-Şaraga din Iaşi. Din acestă catalogă aflămă, că amintita librăria este bogată asortată cu opurile mai ale tuturoră autoriloră români. Se pote procura de aci ună numără fra-mosă de cărţi poporale şi romanurf ro-mânescl, apoi diferite opuri francese, bucăţi pentru musică etc. Pe lângă acestea numita librăriă are o bogată colecţiune de portrete de ale bărbaţiloră distinşi români, precum şi tablouri istorice etc. Inundările în China. China sufere cumplită. Prin revărsarea rîului galbenă, „Hoang-Ho44 s’au inundată peste trei mii oraşe şi sate. Ună teritoriu de 4®ce mii mile pătrate este transformată într’ună Iacă şi peste cinci milione de omeni au că4ută victimă potopului. Aprope a 6-a parte a provinciei Honan, numită „Grădina Chinei44, s’a transformată într’ună mare Iacă, din care numai ici, colo se ridică câte-ună turnă. Mii de locuitori, mai ’nainte bogaţi, astădt suntă peritorl de fome. Consilierii impăratului, vrândă să-şî procure banii trebuincioşl pentru repararea, celă puţină în parte, a acestoră daune, au propusă a se curma în totă imperiulă orî-ce cumpărare de arme şi muniţiunl, de a se plăti trupele cu oreză în locă de bani etc. S’a dată ordină tuturoră oştiriloră din acele părţi a se pune la disposiţia funcţionariloră însărcinaţi cu lucrările de scăpare. Familia imperială e adâncă mâhnită de aceste nenorociri. împărătesei i-a răpită somnulă şi pofta de mâncare. Ea a rugată pe impărată să pună la disposiţia guvernului provinciiloră inundate 100,000 taell din cassa sa privată. Impăratulă nu s’a mărginită a ordona ajutore, elă a ordonată şi pedepsirea celoră vinovaţi. Gazeta dela Peking publică în acestă privinţă următorulă rescriptă imperială: „Amă primită dela Ţien-fu ună memoriu în care se raporta, că rîulă galbenă s’a revărsată la Cen-Cen şi a inundată multe comune. In acestă memoriu se cere pedepsirea funcţionariloră răspmnjătorf, însărcinaţi cu supraveghia-rea fluviului. In luna lui Septemvre s’a putută observa la lucrările de apărare fluvială nisce semne care lăsau a se prevede o catastrofă ameninţătore. Funcţionarii însărcinaţi cu lucrările fluviale s’au făcută vinovaţi d’ţ» neiertată negligenţă, fiind-că n’au luată la timpă măsurile indispensabile de precauţiune şi de preservare. Directorulă generală, care ml-a cerută destituirea loră, a propusă o penalitate prea uşoră şi neproporţionată cu culpa loră. Ordonămă der, ca următorii funcţionari să fie distituiţl şi condamnaţi a purta „cangue44 şi a fi espuşl la stîlpulă de osîndă d’a lungulă locului inundată, adică: sub-prefectulă şi pri-marulă dela Şang-an, ajutorulă departamentului Ceng-cine, locotenentulă şi ală doilea sergentă 'ai staţiunei la vale de Cang-cine, intendentulă districtului Kai-knei-cen Bsină să’i scdţă nasturele de onore dela căciulă, er autorităţile supe-riore voră chipsui ce altă pedepsă ulte-rioră să cuvine a i se mai aplica.44 „Cangue44 este o scândură grasă şi grea c’o gaură la mijlocă prin care se trece capulă delicuentului, prin alte două găuri mai mici se trecă mânele sale, astfelă că totă greutatea lui Cangue a-pasă pe umerii osânditului, care nu pote face nici o mişcare. P’acea scândură sigilată cu pecetea tribunalului s’află scrisă în litere mari crima comisă şi câtă timpă trebuesce purtată. Şi când te gândesc! la solicitudinea şi mâhnirea guvernului ungurescă pentru inundaţii Vegei şi Timişului, ore să nu admiri pe Chinezi? Petrecerea Braşovechemlorfi Duminecă sera, 17 (29) Ianuarie c., s’a arangiată în sala hotelului Nr. 1 din locă petrecerea cu danţă a poporului ro-mânescă din Braşovulă vechiu, împreunată cu cântări şi declamaţiunî. Venitulă acestei petreceri, forte bine cercetate, a fostă destinată în favorulă şcolariloră săraci din Braşovulă vechiu. In mijlo-culă poporului vă4urămă petrecându-şî vială şi o parte însemnată din publiculă românescă cărturară ală Braşovului. Atâtă poesiile declamate — mulţă-mită zelului d-loră învăţători Muşlea şi Moiană — câtă şi bucăţile corale, prin stăruinţa d-lui Sibiană-Găluşcă, au fostă bine studiate, şi publiculă a răsplătită cu numerose aplause, atâtă pe zeloşii arangiatorf, câtă şi pe copii poporului, cari prin declamările şi cântările loră au înveselită şi îmbucurată publiculă, vă-4ându’i câtă silinţă îşi dau a’şl cultiVa mintea .şi inima în orele libere de munca mânitoră. D-lă Sibiiană-Găluşcăj a desfătată forte multă publiculă cu solurile sale pe Cello, ca „Olteneasca44 şi altele. D-sa mai are meritulă de a fi instruită gratuită în cântări tinerimea adultă din Braşovulă-vechiu, ală cărei coră a esecutată forte bine bucăţile corale. După încheiarea programei s’a jucată de vr’o 16 tineri, în costume naţionale, „Căluşarulă şi Bătuta44 cu jtactă şi ordine forte bună. „Hora44, „Breaza44, „Ardelena44, şi alte jocuri românesc!, s’au jucată cu multă însufleţire. Frumos a petrecere a durată pănă cătră 4iu&. S’a putută observa şi în acestă seră mari talente în fii poporului nostru românescă. Păcată că unele se perdă, din causa vitregeloră împrejurări familiare ori chiar de altă natură. Teatru la Agrişi Bălti mascaţi le elita în Braşoit. In comuna Agrişă (corn. Aradă) s’a representată cu ocasiunea sărbători-îoră Crăciunului o piesă teatrală: „Nas-cerea lui Christosă44, prin copii dela scola elementară. Conducători şi diligenţi au fostă d-lă Corneliu Creţu şi d-şora Yirginia Andreiu, învăţători în Agrişă. Piesa a fostă predată cu multă succesă, ceea ce ne indegeteză în destulă că d-lă C. Creţu şi d-şora Y. Andreiu suntă la culmea misiunei loră. Fiă-care scenă a fostă premersă de câte-o colindă cântată în duett de corală copiiloră, — organisată „ad hoc44; scenele au fostă forte bine representate. In jocă s’a distinsă Irodă şi îngerulă vestitoră, asemenea şi Maria. Piesa a fostă representată în două rânduri, în sera primă şi a doua de Cră-ciună. Venitulă computată de pe amândouă serile este: 48 fl. 36 cr., care sumă este destinată pentru ună scopă filantropică. Felicitămă pe d-lă C. Creţu şi pe d-şora Y. Andreiu, şi le poftimă, să re- peţescă a face plăcere publicului şi cu alte ocasiunî prin atarf representaţii! Mercur! în 8 Februarie n. se va da la Redută ună bală mascată de elită. Damele suntă rugate să apară cu mască, er Domnii în haine negre ori costumaţi. Bilete de intrare â 1 fl. şi locuri pe galeriă â 1 fl. B0 cr. se gâsescă în de-positulă de mobile ală lui Adolf Laskai, Strada Căldărariloră Nr. 526 şi sera la cassă. Se voră da bilete numai celoră cari arată invitarea. Inceputulă la 8 ore sera. CONVOCARE. Statutele „Reuniunii femeilorit române din comitatulHimed6rei“. primindă clausula de aprobare din partea înaltului minis-teriu reg. de interne, comitetulă îşi ţine de a sa datorinţă a conchiăma membrii reuniunei la adunarea generală pentru constituirea definitivă a reuniunei, care se va ţine Sâmbătă, 30 Ianuarie (11 Februarie) 1888, d. a. la 3 ore, în localitatea casinei române din Deva. Ordinea lucrării: 1) deschiderea adunării prin pre-sidiu; 2) raportulă comitetului despre activitatea sa; 3) raportulă cassierei despre starea cassei; 4) constituirea definitivă a reuniunei; 5) propuneri. Din şedinţa comitetului „Reuniunei femeiloru române din comitatulu Hunedorei, ţinută la 22 Noemvre (4 Decemvre) 1887. Dare ie samă şi moljămiH publică. După petrecere au incurs dela : Ilus-tritatea sa Yictoră Mihali Episcopă 2 fl., Rds. d. Ioană F. Negruţiu canonică 2 fl., Ioană P. Papiriu prot. 1 fl., Ioană Le-meni 1 fl., Yasiliu Maioră v. prot. 2 fl., Vasiliu Căpâlneanu 1 fl., Georgiu Dănilă 1 fl., Cheresdi Filipă 1 fl., la olaltă 11 fl. v. a. Prin D-nulă Alexandru Popşoră din Pesta ni s’au trimisă dela Dl. Iosifă Hossu 5 fl., Ioană Poraţiu 2 fl., Samuilă Pora-ţiu 1 .fl., Iosifă Rusu 1 fl., Alexandra Popşora 1 fl., la olaltă 10 fl. v. a. Prin D-lă Dionisiu Florianu din Alba-Ifllia ni s’au trimisă : dela D-na Maria Filipă 2 fl., D-nu George Popoviciu Că-pitană 2 fl., Patiţa 1 fl., Locotente Nes-toră Oncs 1 fl., Simionă Micu 1 fl., Că-pitanu Mărgineam! 1 fl., Căpitană Boldea 1 fl., Locotenente Florianu 1 fl., N. N. 50 cr., la olaltă 10 fl. 50 cr. Prin colecta dela Turda s’au primită în sumă 24 fl. 80 cr.*) Prin d-lă Dionisiu Precupă din Bu-curescî s’au trimisă dela Dd. Ioană Chitu 30 lei, D. Precupă 30 lei, Ioană Aure-liu Ciura 15 lei., Filimonă Ilea 5 lei, la olaltă 80 lei. Tote sumele de mai susă luate la olaltă dau venitulă întregă de 528 fl. 70 cr. v. a. şi 80 lei. Spesele au fostă 151 fl. 04 cr. Resultă venită curată 377 fl. 66 cr. v. a. şi 80 lei. (Va urma.) --—OOC3H-C----- SCml TELEGRAFICE. (Serv. part. ală „Gaz. Trans.44) Berlina, 1 Februarie. Proiec-tulîi de împrumută primită de con-siliulu federală cere o sumă pană la 278.535,662 mărci. Petersburgu, 1 Februarie. „F6ia legiloru44 arată, că împeratulă a aprobată planurile generale pentru esplanadele fortificaţiuniloru Varşoviei şi ale fortăreţeloru Kovno, Ossovecsk şi Michailowskaja. Berlină, 1 Februarie. Guver-nulu va cere unu credită suplimentară de 15 milirine pentru construcţiunî strategice de căi ferate în Alsaţia superioră. Cursulii pieţei Braşovii din 1 Februarie st. n. 1888. Bancnote românescl Argintă românescă Napoleon-d’or! . . Lire turcescl. . . Imperiali .... Galbinl........... Scris. fonc. „Albina44 6°/e n ii ii 50/0 Ruble Rusesc! . , Discontulă . . . Cump. 8.44 Vând. 8.46 8.40 11 8.43 10.— 11 10.02 11 11.30 11 11.35 11 10.30 11 10.33 11 5.88 11 5.92 ) 11 101.- 11 102.— ) ti 98.— 11 99.— h- 109.— -8% pe » ană 110.— *) Colecta dela Turda nefiindu-ne la îndemână, numele binevoitoriloră contribuenţî de astă dată nu se potă publica. Editoră şi Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu. Nr. 14 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888. Nru. 335 ex 1888. PUBLICAŢIUNE. Spre scopultl închirierei, respective arendărei obiecteloră de închiriaţii şi de arenda aparţin&tore comunei orăşenesc! şi amintite mai în josă, se va ţinea în oficiolatulii orăşenescă economicii în 16 Februarie anulă curentă la 3 ore după prândă o pertractare scripturistică de oferte pe lângă condiţiunile ce se potă în orele oficiose examina de fie-cine în amintitultl oficiolată şi pe lângă ulteridra aprobare alii celui mai avantagiosă ofertă de cătră represen-tanţa comunală orăşenescă. Se provdcă deci oferenţii, ca ofertele lord scripturistice, închise şi provScpite cu ună timbru de 50 cr. cărora are de a se alătura şi ună vadiu de 10°/0 din suma anuală de chirie seu arendă, care vadiu p6te să consiste din bani gata seu hârtii de preţă, s§ le aşteraă celă multă pănă la 12 6re la prân4ă în amintita 8 20. •j 1} 9 21. 5? 55 10 22. Două magasine în podulă bătuşiloră............. 23. Două pivniţe sub podulă bătuşiloră............. 24. Casa din uliţa nouă a spitalului Nru. 448 . . . 25. Casa din uliţa căldărariloră Nr. 489 .......... 26. O pivniţă în casa de sub buciumă Nr. 584. . . 27. Ospătăria „Corona“ ............................ 28. Berăria orăşenescă............................. 29. Cafeneaua de pe promenadă...................... 30. Birtulă din ştejerişă.......................... 31. Birtulă dela Bârsă din 1 Ianuarie 1889 pe 6 ani. 32. Cofetăria de pe promenada de susă ..... 33. Bastada ştrimfariloră.......................... Braşovă, în 21 Ianuarie 1888. 2c,3—3 Maglstratulă orăşenescii. Avisu d-loru abonaţi! Rugăm pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei s6 binevoiască a scrie pe cuponulti mandatului postalu şi numerii de pe fâşia sub care au primiţii