Mactiuea, idaiiistraţimiei şi Tipografia;
BRAŞOV0, piaţa mare Nr. 22.
Scrisori nefrancate nu se pri-mescu, Manuscripte nu se retrimită !
Birourile de amcinrî: -1
Brafovfi, piaţa mare Nr. 22.
Inserate mai primescu în Viena: RudolfMosse, Haasenstein & Vogler (OttoMaas),Heinrich Schalek, Alois Herndl, M.Dukes, A. Oppelik, J. Dan-neberg; în Budapesta: A. V. Oold-berger, Anton Mezei, Eckstein Bernat; înFrankftirt: O.L.Daube; înHam-burg: A. Steiner.
Preţuiţi inserţiuniloru: o seria garmondu pe o colonă 6 cr. şi 30 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoială. Reclame pe pagina III-a o se-riă 10 cr. v. a. seu 30 bani.
„Gazetau iese în fie-care 4
AiMmamente pentrn'Anstro-Uniraria
Pe unii an» 12 fl., pe şăse luni.
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Pentru România şi străinătate:
Pe unu anu 40 franci, pe şîse luni 20 franci, pe trei luni 10 franci.
Se prenumeră la t6te oficiale poştale din întru şi din afară şi la dd. colectori.
Abonaientnlii pentru Braşovă:
laadministraţiune, piaţamare Nr. 22, etagiulu I.: pe unu anu 10 fl., pe şese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dus ulii în casă: Pe unu anu 12 fl., pe şăse luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Unii esemplarft 5 cr. v. a. s6u 15 bani.
Atăttl abonamentele cftttf şi inserţiunile sunt a se plăti înainte.
Nr. 13.
Braşovti, Mercuii, 20 Ianuarie fl Februarie)	1S88.
Jnlenlo ie 50 fle am
ală
„GAZETEI TRANSILVANIEI".
Gherţa mică, cot. Ugocea, Ianuarie 1888.
Dee Dumne4eu, ca de multe ori şi strănepoţii jubilee -de 50 de ani ai esistenţei iubitei nbstre „Gazeta44 se p6tă serba.
loand Serbacu, protopopi.
S inter eagu, 2 Ianuarie 1888.
Se trăiască „Gazeta44 şi susţinătorii ei. Memoria eeloru cari au redactat’o în timpuri critice de 50 ani să fia în veci.
Pompeiu Mureşiand.
Roşuşa, (Bucovina) 2 Ianuarie 1888.
Dorescu „Gazetei Transilvaniei “ încă multe de asemenea festivităţi pentru generaţiunile pos-teriore.	A.	Doboşiu,
preoţii or. ort. în Roşuşa sub. Cernăuţi.
Robota, Selagiu, 2 Ianuarie 1888.
Dorimu mulţi şi fericiţi ani d-lui Redactorii şi zeloşiloru colaboratori ai „Gazetei44, ca cu deplină bucuriă să fiă încoronate multele fatigii aduse pe altarulu naţiunei, spre binele şi fericirea ei şi a patriei.
Se dee bunulîi Dumnec)eu, din inimă dorescu. ' Gavrilfi Waida.
parochă gr. cat.
Tiuesci, cot. Solnoc-Dobâca, Ian. 1888.
Vă dorimti ca să redigiaţl f6ia nostră iubită, decă nu mai multă, barem! câtă neuitatulu vostru părinte.	Ilia Centea,
preotă gr. cat.
Âbafaia, Ianuariu 1888.
Vă ureză întru mulţi ani vieţă fericită, ca să puteţi apăra cu acelu zelu şi curagiu ca şi antecesorulu, tata, drepturile şi prosperarea naţiunei române.
Să trăiască!
lorotheiu Crişiand, preottl gr. cat.
Yelcheriu, Ianuarie 1888. Gratulez „Gazetei Transilvaniei44 la jubileulă de 50 de ani ai esistenţei sale.
lond Albond, preotti gr. cat.
Chizdia, Ianuarie 1889.
Dea provedinţa ca să ajungeţi a serba jubileulă centenară spre folosulu patriei şi alu naţiuuei.
D. Teaha, parochă gr. cat.
Breţcu, 9 Ianuarie 1888.
Vă ureză ca unulu din cei mai mici apostoli ani mulţi şi fericiţi pentru binele şi prosperitatea neamului românescă.
G. Teaca, învăţătorii.
Sigetulu Marmaţiei, Ianuarie 1888.
Vă poftimu ană nou fericită, er „Gazetei44 îi dorimu să mai ajungă multe 4^e jubilare.
lonu Buşiţă.
----«H^ese—g-->----
Braşovă, 15 (27) Ianuarie 1888.
Mare mişcare a produsă, mai alesă între Nemţii centraliştî din Viena, proiectulă de lege asupra reformei învăţământului poporală, ce l’a presentată prinţulă Liechten-stein în camera deputaţiloră din Viena. Prinţulă Liechtenstein cu partisanii lui ceră, ca şcălele poporale să aibă în viitoră carac-
teră confesională, biserica se aibă inspecţiunea superibră asupra şc6-leloră împreună cn organele statului, cari să fiă datbre a le da mână de ajutoră. Copii în şcblele elementare să fiă obligaţi a visita şcbla numai timpă de şese ani, nu de optă ani, cum dispune legea actuală. Tbte disposiţiunile privi-tbre la înfiinţarea, conducerea şi inspectarea şcoleloră poporale ş. a. suntu reservate dieteloră provinciale.
In memoratulă proiectă de lege se ceră „garanţii pentru crescerea religibsă-morală a tinerimei44 şi se iau măsuri pentru a descentra-lisa administraţiunea şcolară, cu scopă de a pute mai uşoră câştiga aceste garanţii.
Suntă der două idei de căpe-teniă de cari se conduce proiectulă de lege ală prinţului Liechtenstein : idea confesională şi idea autonomiei şcolare. Statulă să nu mai fiă stăpână absolută peste instrucţiunea poporală, ci să o conducă în acordă cu biserica.
Nu voimu să eercetămă, decă a fostă consultă seu nu, faţă cu împrejurările ce domnescu în Austria, 4e a se propune tocmai acuma o asemenea reformă a învăţământului poporală. Ajunge însă că s’au pusă în mişcare Uşa numiţii „clericali44 şi că prin susţinerea ideei autonomiste ei apeleză la spri-jinulă partideloră slave, ca se în-ţelegemă pe deplină turburarea ce a produs’o proiectulă de lege ală prinţului Liechtenstein între cen-traliştii nemţi.
„Clericalii voiescă se nimicescă creaţi unea şcblei modeme, cultura este în periculă44, strigă foile centraliste. Păcatele preoţimei catolice din timpulă concordatului se enu-meră din nou tote şi „statulă44, acestă idolă ală centraliştiloră, se declară ameninţată în interesele sale cele mai vitale, căci după ei numai statulă pbte da generaţiu-niloră o crescere modernă, numai statulă pbte da o instrucţiune, care se nu fiă limitată prin tuto-ratulă bisericei.
Cestiunea, cum să fiă crescerea şi instrucţiunea şcolară, este în adeveru de o importanţă mare principiară. Multe se potă 4i°e pro şi multe contra ingerinţei bisericei. Der în casulă de faţă se vede câtă de colo, că suntă în jocă mai multă tendinţele de partidă. Conservativii ară voi ca cu ajutorulă Slaviloră se înfrângă puterea liberalismului contrară bisericei, er centraliştii nemţi liberali ară voi se se folosescă de a-cestă ocasiune spre a răsturna sis-temnlă actuală.
Cumcă tendinţa acesta este prin-cipalulă motoră ală protestaţiuni-loră, ce s’au pnsă în scenă de Nemţii centraliştî contra proiectului lui Liechtenstein, se vede şi din atitudinea foiloră centraliste unguresc!, car! se credă dătore a le veni acelora în ajutoră.
Decă vomă cerceta cu deamă-runtulă, Liechtenstein nu pretinde alta, decâtă ceea ce deja esistă în partea de dincbce a monarchiei cu privire la şcolele confesionale,
numai cu acea deosebire, că vo-iesce să dea caracteră confesîlfială şi şcoleloră susţinute de stată.
Foile guvernului din Peşta însă cu tbte acestea nu se sfiescă a discuta, cu mai mare patimă chiar ca „liberalii44 din Austria, propunerea lui Liechtenstein.
Ea este, după „Pester Lloyd44, o „neruşinare codificată44, ună „a-tentatti în contra demnităţii statului,44 dela care se pretinde să se lapede de „prerogativa lui scumpă44. Şi acâsta o 4i°e un^ organă ală guvernului, sub care 4ece milione de cetăţeni îş! susţinu şi conducă şcole confesionale în puterea legi J oră esistente !
Ce să credemttîn asemeni circumstanţe de adevărata intenţi-une a omeniloră dela putere faţă cu şcblele nbstre confesionale?
SITUAŢIUNEA AUSTRO-UNGARIEI
IN FATA ÎNARMĂRILOR!! RUSESCl.
„Agenţia Havas44 comunică din Viena următorele:
Primimă, pe cale indirectă, infor-maţiunile următore, ce ne vină dintr’o sorginte militară competentă, asupra fabricării nouei pusei cu repetiţiă austriaco şi asupra chipului în care se înf&ţiş^ză, în sferele militare, situaţiunea Austriei, în faţa înarmărilor^ rusescl:
Pănă acum n’ară fi fabricate decâtti peste 10.000 de pusei, pentru că ultimele luni au fostă ocupate de încercările şi de instalarea maşineloră trebuin-ciose pentru transformarea calibrului de 11 milimetri, adoptată mai nainte, în calibru de 8 milimetri. Actualmente fabrica din Stiria e în stare să facă 1000 de pusei pe Fabrica ungurescă, a cărei înfiinţare este forte recentă, nu va fi în stare să dea arme decâtă în Maiu seu Iuniu viitorii, şi numai 500 pe 4b astfelă îucâtîi nu se pote spera a se a-junge, înainte de Augustă seu Septemvre viitoră, la armarea a 250 mii de omeni din armata activă cu noua puşcă îcu re-petiţiune.
Aceste întârdierî suntă obiectulă preocupăriloră statului anstro - ungară, pentru că puşca Werndl, actualmente în mânile armatei austriaco, e recunoscută ca inferidră puscei Berdan, a armatei rusescl. Este adevărată, că 90,000 de omeni în prima armată potă fi pro-vă4uţl de a4l cu puşca cu repetiţie 11 m. m. (Mannlicher) aşteptândă fabricarea nouei pusei de 8 m. m.; der acesta nu pare de ajunsă pentru a stabili ună echilibru ală forţeloră între cei doi adversari din punctulă de vedere ală înarmării.
Ou tote astea, starea acesta de inferioritate este compensată prin repe diciunea mobilisărei armatei austriaco. De aceea statulă majoră austriacă în-cre4endu-se cu dreptă cuventă în avan-tagiele ce-i procură acestă repe4iciune de mişcări, crede că în timpulă de faţă nu suntă primejdii imediate în concentrările armatei rusescl la graniţă, pe câtă vreme aceste concentrări nu voră trece peste cifra de 300.000 de omeni. Pănă atunci Austria conservă pentru ea totă beneficiulă mobilisării. Der autorităţile militare ară socoti echilibrulă de forţe ruptă în favorea Rusiei, în 4iua cand numSrulă de omeni grămădiţi la graniţă ar trece peste cifra de mai susă, şi din
acestă momentă ar trebui, după ele, să se ia măsurile trebuinciose pentru trimiterea de forţe mari în ţinutulă gra-niţeloră.
—«—o-hsgh-c—»■- ■
„piariştî săsesci.“
Sub acestă titlu publică „Ko-lozsvar44 dela 23 Ianuarie n. Nr. 18 următorulu articulu de fondu :
In răspunsulă ce l’a dată Tisza Kal-man lui Oskar Meltzl în dietă a enun-ciată ca o lozincă a ţării, că de geaba este a mai vorbi despre lealitatea şi despre apropierea de Maghiari a Saşi-loră, şi în genere a naţionalităţiloră, pănă când acestea ţină şi nutrescă o pressâ, care în adevără este negaţiunea constituţiei, a ordinei sustatdre, a legi-loră codificate şi a sentimentului de da-toriă cetăţenescă din patriă.
Ne aducemă aminte de acestă declarare a ministrului-preşedinte, care lo-vesce cuiulă în capă, când frun4ărimă prin numărulă festivă ală „Gazeteiu, ce a sosită a4î, şi când trebue rî4endă să vedemă, cum cei mai înalţi funcţionari ai bisericei stau cu felicitările loră în-tr’ună rendă cu cei de sema lui Lucaciu şi Densuşianu, şi cum cei mai serioşi bărbaţi servescă demonstranţiloră cu materială, alăturea cu maghiarofaga „U-nire“ din Bncuresci, „Răsboiulău şi celelalte.
Şi, pe când Meltzl vorbesce în numele săi în dietă despre împăciuire, pe atunci în Braşovă Redactorulă 4iarului „Kronstădter Zeitungu stă, în numele publicului săsescă, în mijloculă mulţimei române lărmuitore, salută în limba română pe Redactorulă Mureşianu la banchetulă festivă, şi este resalutată din partea cu-tărui Damianu.
Cuvintele rostite de d-lă Redactoră Iosifă W. Filtsch în sunetulă pahareloră cu vină de pe pămentă maghiară, glă-suescă „întru egala îndreptăţire, neobo-^ sita luptă şi deplina învingere a naţiunei românesc!44, şi d-lă Damianu cu eroică dythirambă îi strigă îndărătă: „trăescă pressa săsescă, care pănă astă4î a, păzită naţionalitatea Saşiloră imigraţi, cari nu s’au născută aici din timpuri străbune, ca Românii.u
„Vede d-lă Meltzl pe Redactorulă
săsescă în acostă situaţiune?
Unulă din cei mai guralivi repre-sentanţl ai Saşiloră se aruncă în mijloculă aceloră demonstranţi, la spatele cărora stă dacoromânismulă celă ce înghite totă şi din ală cărortk\ sgomotă se aude în tenoră acută citatulă ocasio-nală în poesiă ală preotului Berinde din comitatulă Sătmarului :u
Pănă unde mai răsună Limba dulce şi străbună,
Păn’ acolo-i frăţiore Patria română, care Se numesce mare.
La masa fanatismului şi fantasiei despre o Româniă mare, dlă Filtsch ascultă răsunetulă „Deşteptă-teu, pe care Numărulă festivă ală „Gazetei44 îlă comunică împreună cu portretulă autorului Andreiu Mureşianu şi împreună cn facsimilulă Foiei în care a apărută poe-sia: în 21 Iunie 1848.
Şi nu-i pasă de naţiunea lui.
Nu vede în orba lui patimă, că împreună cu Maghiarulă de dine 6 ce ară dispăre şi rătăciţii lui prenumăranţl; su-fletulă, Ini, sentimentele lui suntă deja neaccesibile pentru combinaţiunea şi judecata dreptă.
Spre d-lă Redactoră Filtsch se plecă
Nr. 18
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
şi Odobescu din Bucurescî şi aducându-i înainte părţi din revoluţiunea lui Horia, ne 4i°e în armoniă cu elă în numele Româniloră astfeliu:
(Citeză apoi în traducere ungurescă unii pasagiu din cele scrise de d-lii Odobescu în numărulă festivii.)
„Astfeliu — continuă „Kolozsvara — este numărulă festivii ocasionalii.
D-lii Filtsch ascultă şi nu bagă în semă nici cuvintele din toastulii lui Da-mianii: „Saşii, cari au veniţii în acestă ţeră.u
Noi însă ne aducemii aminte de vorbele preşedintelui guvernului ungu-rescii, ce lămuritii apară, şi ne cuge-tămă, decă este ore mare numărulă a-derenţiloră lui Meltzl, şi decă acestă numără este ore destulă de puternică?
Dea ceriulă să fiă mare şi tare chiar în contra aceloră membri din propria tabără, cari în realitate lucreză altfelă, decum a răsunată vorbirea în sfera parlamentului.
Abia ar fi putută ună diaristă de ală naţionalităţiloră să pregătescă ună refrenă mai nemerită la cuvântarea lui Tisza Kalman.
----,XK)<----
SCIRILE DILEL
In scopulă înfiinţărei unei tipografii române în Orgştie, în legătură cu o librăriă şi cu edarea unei foi periodice, pe diua de 28 Ianuarie au fostă convocaţi la o adunare, în localulă Cassinei române de acolo, Români din Orăştie şi dinprejură spre a se pune în esecutare întreprinderea. In hârtia de convocare suntă subscrişl d-nii: Samuil Pop, Mihaiu, Dr. Mihu, Dr. Erdely, Hanoşiu, S. P. Bar-cianu.
Le dorimă deplină isbendă.
* *
*
Cetimă în „Sieb. deutsch. Tgbltth dela 18 (80) Ianuarie: „La încheierea desbaterei generale asupra bugetului votară pentru bugetă dintre deputaţii partidei poporului sasăDr. O. de Meltzl; contra bugetului Imrich , Kaiser , Zay ; absenţi au fostă: Dorr, Gull, Kăstner, Schu-ster, Steinacker. La acestea observămă, că scirea diferiteloră diare, precum şi cea din telegrama nostră din Nr. 4288, în urma cărora clubulă deputaţiloră partidei poporale săseşcl ar fi hotărîtă a vota contra bugetului, nu este adevărată. 0 astfelă de hotărîre nu s’a luată, ba din contră, după cum suntemă informaţi, s’a dată voiă liberă deputatulni Meltzl a vota pentru bugetă. “
Curiosă atitudine!
* *
*
Mai mulţi industriaşi din Cluşia au
ţinută la 15 (27) Ianuarie o conferinţă, în care au hotărîtă să înfiinţeze o hală industrială, şi anume se voră emite în acestă scopă 500 de acţii de câte 25 fi., putândă fi acţionară ori şi cine. In hală se voră vinde de preferinţă produsele industriale cluşiane.
Jară la olă*
* *
*
Nu credemă să avemă ună altă o-raşă care ca proprietară de casă să aibă atâtea case ca Seghediuulu. A fi proprietară de casă de regulă nu este o ocu-paţiune neplăcută, der acestă demnitate pentru oraşulă Seghedină e forte tristă. Decând proprietarii de case ruinaţi după inundaţiune au începută a’şl licita casele, redidite cu împrumută dela stată, a a-junsă oraşulă Seghedină în proprietatea a 32 de case, căci oraşulă ca garantă ală imprumuturiloră dela stată a trebuită să cumpere însuşi casele vândute, de-orece la licitaţiune nu s’a putută scotş nici măcar suma împrumuturilor dela stat, care n’a mai vrută s’ amâne plata loră. Pe aceste 32 de case a dată statulă ună împrumută de 171.000 fi., pe care omenii nu l’au mai putută plăti din causa mi-seriei ce’i bântue.
In adevără tristă proprietate, curată belea.
# *
*
Comisiunea administrativă a comitatului Bistriţa a alesă o comisiune, care să se ocupe cu cestiunea înfiinţării de grădini şi asilurl de copii în comunele acelui comitată, şi eventuală să lucreze şi ună stătută.
Ave-voră grije Românii şi Saşii, cari nu’şl vreu peirea, ca acele institute să nu fiă mijloce şi unelte de maghiarisare, ci să fiă institute adevărată culturale, românescl în comune române, săsesci în comune săsesci, şi unguresc! în comune unguresc! decă suntă?
* *
*
O scenă panică s’a petrecută în (filele trecute în Timişâra, într’o bărbieriă din cele mai cercetate. Secretarulă dela oficiulă telegrafică, în pensiune, Greger intră la bărbieră şi abia ocupase locă a-colo, când etă că intră în locală locote-nentulă Werovacz dela reg. 29 de infan-teriă, şi-lă bătu pe Greger cu o biciuşcă. Causa acestei biciuell nu se spune.
* *
*
O grea lovitură a suferită familia d-lui profesoră de aci Lazar Nastasi, prin per-derea drăgălaşei sale fice Eufrosina în vârsta de 12 ani.
Primescă întristaţii părinţi sincerile nostre condolenţe.
-----—
„FOILETONUL# GAZ. TRANS.“
G)
STRĂBUNII NOŞTRI
X o vela Istorica
Anul* 104 după Christ.
Cartea I. — Pădurea Bersovia.
$ CAP. I.
—	Decă n’ai. .. deii să-ţi dea dile bune, răspunse Longină.
—	Nu spună minciuni, am, . . .
Şi deodată cădii în genunchi, cu ca-pulă pe pieptă, cu vârfulă degeteloră unite înainte şi îndreptate cătră Longin în semnă de iertare, şi rămase astfelă în tăcere, pănă se audiră ţiuiturile şi trâmbiţele popiloră din tabără, care arătau că Decebală se întorcea.	. .
La acestă semnală ea se sculă deodată şi fugi ca o umbră în foişorulă din care venise.
Longină se repedi la soldată şi a-pucându’lu de mână, îi strigă cu o sălbatică veseliă:
—	Suntemă scăpaţi!...
IV.
Alaiulă regelui se întorcea cu De-cebalu în frunte. Cum dete cu ochii de Longină, îlă întrebă:
—	Te-ai gândită?
—	M’am gândită.
—	Primesc!?
—	Nu primescă.
Nu? întrebă regele supărată. Să vie şerbii, porunci elă şi apoi se aşecjâ pe piele de ursă.
O mişcare de frică se făcu în toţi cei de faţă fiind-că de astădată Dom-nulă părea de totă turbure. Cu ună pi-cioră rădîmată de buşteană er cu stîn-gulă întinsă ca de umecjelă în ciolană, ţinea buzduganulă de codă şi învârtea ochii aprinşi de mâniă pe întrega a-dunare.
Nu trecu multă şi dintr’ună colţă de pădure să iviră vre-o 20 de legionari ferecaţi cu funii de teiu. Abătuţi şi slabi la chipă, ei întrau drepţi şi vân-joşl. Dacii cari îi însoţeau le făcură semnăsă îngenunche, dăr ei în faţa lui Longin, rămaseră în piciore. Atunci păstorii loră, cu ghionturl în capă şi lovituri de ciomagă peste fluere, îi siliră să cadă la pământă.
—	Vorbiţi! striga Decebală, ruga-ţi-vă pentru S^le vostre să-mî spună tainele loră...
Unulă dintre legionari, lovită tare peste fluere, se încercă să ’dică lui Longină:
DISCURStf
ţinuta, de Archimandritulă Mironă M. Cali-nescu, vice-preşedintele Societăţii pentru cultura şi literatura română în Bucovima, la deschiderea Adunării generale estraordinare, în 20 Octomvre (1 Noemvre) 1887, după săvârşirea sânţirii noului edificiu ală „Societăţii14.
Domnitorii!
Reţinută fiindă preşedintele „So-cietăţiiu d-lă Br. Victoră Styrcea prin şedinţele senatului imperială şi nepu-tândă sosi la timpă de a lua parte la acestă serbare a „ Societăţii ^ vină eu erăşi la onorea de a Vă saluta cu totă respectulă, şi astădî cu deosebită bucuria şi mângâiere sufletescă a Vă bi-neventa prima dată într’aceste localităţi nouă, atâtă de frumose şi îndemânatice.
Mă simţescă ferice, domniloră, că’ml este dată a Vă saluta astăzi de pe acest locă de onore. Inima îmi palpită de bu-curiă, vădândă, că „Societatea^, căreia dela înfiinţarea ei pănă acuma ca funcţionară i-am oferită cu devotamentă modestele mele puteri, este astăcjl bineîn-temeiată şi stabilită într’acestă edificiu propriu ală ei.
Mulţi au fostă, cari cu inimă învăpăiată au îmbrăţişată scopurile binecuvântate ale „Societăţii. Bărbaţi iluştri s’au întrunită în astă „Societate^ spre a propaga mai cu sporă cultura naţională. Der sortea nu ll-a hărădită mângâierea sufletescă, de a ajunge cjiu.a de astădî. Ei s’au trecută, opera loră înse a rămasă de mărturiă urmaşiloră.
Puţini mai suntă dintre cei vechi, şi pre aceşti puţini, der credincioşi „Societăţii, îi salută cu duioşie frăţescă intru asemene mângâiere sufletescă, re-cunoscândă zelulă şi devotamentulăDom-niiloră-sale, probată aeve prin decenii.
Şi într’aceşti puţini salută cu deosebită respectă pre d-lă profesoră .Dr. Vasile Mitrofanovici, carele, uniculă, a mai fostă chiămată, de a sta neîntreruptă în Comitetă ca sentinelă credin-ciosă, carele cu devotamentă alesă şi cu zelă de-apururea viu au conlucrată cu sfată şi cu faptă la sporirea şi întărirea „Societăţii.
Mai stau doi de mărturiă, doi din cei cinci, cari ca juni însufleţiţi de cele mai nobile simţăminte au avută fericita ideă, de a înfiinţa la începutulă anului 1862 „Reuniunea română de lectură44. Ii fericescă pre d-lă profesoră Dr. Ionă Sbiera şi pre d-lă consiliară de guvernă Oreste de Beney, cari au ajunsă şi serbarea de astăcjl în deplină putere, lu-crândă cu aceeaşi inimă înflăcărată'pentru propagarea intereseloră de cultură naţională.
Şi Provedinţa a binevoită, ca tocmai d. Oreste de Beney să ’şl încunune lucrulă, iniţiândă, înteţindă şi esecutândă cu zelă vrednică de imitată recjidirea şi
—	Stăpâne, fie-ţî milă...
Der îndată vecinulă lui se scula pe ună picioră şi grăi verde:
—	Stăpâne, noi o să murimă; lasă să murimă: pentru asta amă şi venită să ne batemă cu Dacii, — der voi să trăiţi şi să biruiţi! Trăiescă Roma!....
Dâr n’apucase să cfică vorba din urmă, că fluerâ deodată prin văzduhă grozniculă buzdugană şi sburătui în bucăţi capulă legionarului care vorbise. Trupulă lui că(^u greu la pământă, lă-sândă Iacă de sânge în jurulă lui. Era tăcere ca în templu. Decebală, în piciore pe trunchiulă de copacă, fulgera în ju-ru-i ca ună noră aprinsă. Barba lui tremura, luată ca de vijefiă, dinţii clănţe-nau şi cu spume la gură:
—	Unde escl mişelule? răcni elă. Unde e muierea care i-a schingiuită şi nu le-a tăiată urechile şi nu ll-a scosă ochii ?..
Din rândurile pă(|itoriloră eşi ună dacă măruntă şi vânjosă, cu privirea de furiă speriată, văcfândă sortea celil aşteptă.
Pe busdugană nimeni n’avea drep-tulă să pună mâna. Atunci Decebală făcu o săritură de pe buşteană, şi, cu ună grosnică pumnă în faţă, îi mută falcă din falcă.
atâtă de potrivita adaptare a acestui edificiu. Comitetulă i-a votată Domniei Sale cu aclamaţiune mulţămita cea mai căldurosă pentru neobosita trudă, cu care a condusă acestă clidire.
Deră neasămănată mai mare trebue să fiă mulţămirea sufletescă a d-lui Beney, vădândă ce a devenită astăcjî modesta „Reuniune de lectură.44
Domnitorii!
Idea de a înfiinţa „Reuniunea română de lectură44 a fostă într’adevără fericită. Idea pornită din inimi frămâîitate de durere pentru amorţirea spiritului naţională în ţâră, — de durere pentru negrijirea dulcei nâstre limbi române. Acestă ideă, îmbrăţişată cu ardore de genialulă Ale-sandru de Hurmuzachi, primulă preşedinte ală „Reuniunii,44 a deşteptată de odată ca prin farmecă inimile tuturoră Româ-niloră din Bucovina. In de comună s’a simţită puterea magică a deşteptării simţului naţională, şi pănă în trei ani de dile simpla „Reuniune română de lectură44 s’a transformată fiu preînalta sancţiune a Maiestăţii Sale c. şi r. din 6 Maiu 1864 în „Societatea pentru cultura şi literatura română în Bucovina.44
în 11 (23) Ianuarie 1865 s’a deschisă prima Adunare generală, şi neuitatulă nostru preşedinte, înţieleptulă Br. Georgiu Hurmuzachi îndrepta umilitele sale rugi cătră ceră; ca înduratulă Dumnecjeu se lumineze lucrările „Societăţii44 cu lumina adevărului; căci numai ajutorulă Celui de susă face, ca şi cele mai mici să în-florescă şi se rodescă spre lauda lui şi spre fericirea omeniloră.
Şi bunulă Dumnedeu nl-a ajutată, de amă putută cu mila lui să crescemă şi să întărimă „Societatea44 nostră, să o stabifimă şi să o aşedămă întru ale sale, să-i adaptămă ună edificiu amăsurată tre-buinţeloră ei şi demnă de dânsa.
Astăcjî amă avută mângăerea sufletescă, de a asista la sânţirea acestui edificiu, împlorândă din nou milele Domnului asupra acestei „Societăţi44 de cultură naţională.
Puterea Celui de susă ne-a scutită pănă acuma „Societatea44 nostră, şi a a-părat’o în cjile grele şi în împrejurări nefavorabile ; căci, spre nefericire, nu pu-temă nega, cumcă nici „Societăţii44 nostre n’au lipsită piedecile şi cercările, la carele mai alesă la începută este supusă totă lucrulă omenescă, orice întreprindere, fiă ea câtă de folositore. Lupta şi munca necurmată este partea omului, carea înceteză numai cu cea mai din urmă răsuflare a lui. Lupta şi munca însă nu înceteză niciodată la o Societate, care este menită a lucra pentru binele poporului, căci poporulă este nemuritoră. Nemuritoră este mai alesă poporulă nostru, carele a dovedită vitalitatea sa faţă
—	Câne !... rânji elă, şi veni de se aşe4â din nou pe pieile de ursă.
Pe păzitoră îlă podidi sângele.
La acestă scenă sălbatică, care se petrecu câtă te-ai şterge pe frunte, Longină simţi că ura în elă nu mai avea margini şi se uita la buzduganulă de josă cu ună adevărată ochiu de şerpe flămândă. Şi cu câtă ura mai multă pe Decebală, cu atâtă îi fu milă de Ro-manulă mortă şi de Daculă plină de sânge.
Atunci, sub stăpânirea unei puternice porniri, îşi apuca ună capătă ală togei, muşca cu dinţii tivitura de purpură şi, rupândă un petecă, se îndrepta spre religionarl şi păzitorii loră şi le dise :
Legaţi-lă.
De cum sta în tronă, Decebală au-4indă acestă vorbă, se repe4i la buzdugană şi venindă în faţa lui Longină
—	Să mă lege pe mine!...
Der băga de semă că Longină nici nu se uita la elă, ci încerca a rupe altă petecă spre o opri sângele rănitului.
Atunci... mâna i se lăsa încetă de-alungulă trupului: arma ucidătore îi că4u; îşi pleca capulă, ruşinată şi umilită, — căci faptele drepte au mai mult resunetu în sufletulă unui omă crudă decâtă altuia — : îşi luâ cununa din
Nr. 18
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
-ou nefericirile cele mai mari ale unui trecută viforosă, carele au conservată intactă consciinţă naţionalităţii sale, carele n’au renunţată nici când la aspira-ţiunile legitime, de a se desvolta potrivită cu ilustra sa origine. Fiinţa şi individualitatea unui atare poporă nu se pote ignora, nu se pote vărsa după placă într’o altă formă naţională. Dreptulă de a-şl conserva şi cultiva propria sa naţionalitate este lege sântă a naturii, este principiulă trium-fâtoră ală civilisaţiunei modeme. Şi cu câtă mai mare este astăcjl apropierea şi înfrăţirea între popore, cu atâta mai multă simţesce fiăcare din ele individualitatea sa, osebirea seminţiei sale, dragostea limbei şi a naţionalităţii sale.
Zădarnice suntă stăruinţele acelora, cari totă încă cercă chipuri şi feliurî de a ne totă pune piedecî desvoltării nostre naţionale. Zădarnice suntă ostenelele acelora, cari nu voescă să înţelegă, că geniulă unui poporă cu o lungă istoriă nu se pote sugruma, — doră numai prin singura sa vină, prin' apatia neiertabilă a fiiloră săi, prin ucidere de sine; — de care să ne ferescă D-deu! — Şi ore n’ar fi insultă a gândi numai la aşa o eventualitate? Conservarea de sine este impusă omului prin însăşi natura. Omulă însă nu pote eslsta isolată, de orece elă nu e picată din ceriu, ci descinde dela părinţi, stă deră în legătură cu alţi indivizi. Complexulă acestora formeză însă familia, precum familiile comuna, legătura acestora naţiunea, şi erăşî a-cestea împreună omenimea. Aceste sub-divisiuni fiindă identice cu omenimea, şi scopurile loră nu potă fi contrarie şi opuse, ci suntă erăşî identice. A lucra spre împlinirea acestoră scopuri este chiămarea, deci şi îndatorirea omului. Ăsta este prin urmare şi cuprinsulă, e-senţa moralităţii, cu ună cuvântă: legea etică.
Din identitatea scopuriloră urmeză însă, că lucrândă în contra unuia singură din aceste scopuri, lucrămă în contra tuturora: decă suntemă nepăsători în privinţa unuia singură din ele, atunci vătămămă legea naturii, legea lui D-c}eu. D-(ţeu a creată omenimea în totă varietatea şi în tote subdivisiunile ei, şi tuturora ll-a pusă acele-şl scopuri, tendinţa şi scopulă desvoltării şi perfecţionării neprecurmate. Vătămândă deci a-cesta lege a lui D-cJeu nu mai suntemă morali, ci nemorall.
Din acestă adevără necontestabilă decurge totă odată în modulă celă mai chiară şi regula vieţii: să ne îndreptăm totă vieţa, totă activitatea astfelă, ca să servimă implinirii acestoră scopuri. Treime deră să căutămă modă şi chipă de a pute acesta; trebue să stăruimă a ne
capă, o arunca josă şi cu ună picioră pe densa:
—	Eu suntă ună gâde ; tu escl un omă. Pace, Romane!
Şi îi întinse mâna. Longin se uita cu mărire la elă şi mâna lui, şi vroindă să trecă pe lângă dânsulă:
—	Spală-o înteiu, îi Zise> Şi apoi întinde-o.
Der curtenii toţi îi eşiră în cale şi îlă opriră. Decebală se uita la densulă cu asprime.
Ia-o câtă o ţină întinsă; când oiu stringe-o o strîngă cu Zilele tale în ea.
Lui Longin îi trecu ca ună fulgeră prin minte că nu are încă otrava făgăduită, şi Cu scârbă întinse mâna.
—	Pace, Zise Decebală.
—	Pace, întări Longină cu jumătate glasă. Jură!
—	Jură să-mi putreZescă dreptă ca foile goroniloră tomna.
—	Că vei împlini condiţiile de pace?
—	Că le voiu împlini.
—	Tote ?
—	Tote.
—	Jură-te pe Zalmolcse.
—	Mă jură.
—	Pace!
—	Pace!
—*—-—	—»—•—
face apţi şi capabili de a servi aceste scopuri în armoniă. Dreptă aceea, decă lucrămă în interesulă nostru individuală trebue să avemă înaintea ochiloră şi interesulă familiei ; eră acesta să-o facemă într’ună modă, prin care nu vătămămă, ci din contră sporimă, realisămă şi scopulă naţiunei, şi prin acesta totodată şi celă ală omenimei.
Deplorabilă este deci rătăcirea unora şi condemnabilă perfidia altora, vrândă să demustre, că datorinţa cea mai fi-rescă, dreptulă celă mai legitimă, adecă de a-şl păstra şi a’şl apăra cu totă puterea şi din totă inima naţionalitatea sa, ar fi contra scopului omenimei, ar fi chiar o vătămare a intereseloră civilisă-ciunei.
Teorii perverse, cari devină mai stricăciose atunci, când, propagate sub masca cosmopolitismului, cercă a ademeni, a rătăci, a seduce pe cei slabi dintre noi, a-i înşela cu măgulirea naivă, că atunci se voră arăta mai „luminaţi44, când voră fi indiferenţi, nepăsători pentru sortea naţiunei sale, — că voră fi mai „liberali44, când se voră lăpăda de ea, de indatorirea sântă a o ajuta după putinţă în nisuinţele şi aspiraţiunile ei.
Ţările şi naţiunile cele consolidate nu mai au cuventă a se preocupa de nisce teorii atâtă de neîntemeiate, pentru că acolo acestea au amuţită de mult faţă cu faptele, cari vorbescă mai puternică decâtă ori ce sofismă. La noi însă cari avemă a susţine lupta grea şi a-mară, luptă fără repausă pentru conservarea şi mântuirea esistinţei, a naţiona-lităţei nostre, totă mai întâlnimă aceste teorii triste, şi trebue să reluptămă contra loră, trebue să le respingemă necontenită.
Cu cosmopoliţii de rea credinţă nu mai avemă de disputată şi de argumentată. Loră avemă a le opune simplu şi curată, der hotărîtă şi stătomică, dreptulă nostru, pe care nu-lă pote întuneca nici o sofismă, şi de vomă fi uniţi şi şi pururea basaţî pe lege, nu ni-lă va înfrânge nici o putere.
Cosmopoliţiloră celoră ce rătăcescă însă numai din nesciinţă, din slăbiciune, dintr’ună felă de puddre falsă, din ore-care nechiaritate şi confusiune de idei, să le răspundemă cu cuvintele anticului filosofă Aristotele, carele Zise> cătră Pla-tonă: „Te înşeli despre natura amorii şi despre legile, cum se desvoltăj ea. A-morea nu e atâtă de vastă, ca să potă îmbrăţişa deodată ună obiectă atâtă de mare. Puţină miere aveţi, şi voiţi a o vărsa în mare.44
(Va urma.)
Sdri poliţienesc!»
Duminecă înainte de ameZh cerşe-torulă Vasilie Radu a fostă găsită jumătate îngheţată în pimniţa unei case particulare din suburbiulă Scheiu. Adusă fiindă la secţia poliţienâsca din Prundă, după câteva minute muri.
Deorece presărarea trotoarului cu nă-sipă ori cenuşe numai dimineţa nu e de ajunsă, fiindă că apa ce se scurge de pe coperişe spală năsipulă şi cenuşa şi sera fiindă mai frigă se face erăşî gheţă, e necesară ca să se presare şi săra tro-toarele cu năsipă ori cu cenuşe.
Jubilenlă farului „Times."
In numărulă său festivă, 23,271, dela 21 Dec. (2 Ian.) „Times44 publică o privire retrospectivă asupra istoricului esis-tenţei sale de o sută de ani, în care cu
0	legitimă mândriă îşi laudă succesele ce a câştigată de când trăeşte. Când a apărută pentru prima dată, la 1 Ianuarie 1788, „Times44 nu era o foiă tocmai nouă, ci s’a născută din „Daily Universal Re-gister,44 fondată deja de trei ani, care şl-a părăsită numele celă prea lungă, dându’şl titlulă scurtă de „The Times44.
Numărulă jubilară conţine articolulă, forte umoristică, prin care în foia dela
1	Ianuarie 1788 se anunţă şi se motiveză acestă schimbare de nume. In acestă articolă se arată mai ânteiu inconvenientele şi neînţelegerile ce se întâmplau când cititorii în localurile publice cereau seu „Daily Universal Register44 seu pe scurtă „Register44. Apoi articolul urmeză: „Din acestea şi din alte motive autorii foii „Daily Universal Register44 au adausă
acestui titlu lungă numele de „Times44 (timpulă), ună cuvântă scurtă, ce opune resistenţă tuturoră stricâtoriloră şi scâl-ciitoriloră limbei. lohn Walter, funda-torulă, tipografulă, directorulă şi primulă editoră ală foii „Times44, n’a fostă la începută de meseriă nici tipografă, nici Ziaristă. In anulă 1782 s’a unită în afaceri cu ună culegătoră, Henry Iohnson, care inventase ună nou sistemă de tipo-grafiă, întrebuinţândă tipuri de vorbe — logotypi — în loculă tipuriloră de litere. După acestă sistemă numită logografiă s’a tipărită foia „Times44 în anulă ântâi ală existenţei sale. Pentru întreprinderea sa John Walter cumpărase în anulă 1784 edificiulă dinPrinting-House-Square, unde fusese deja mai nainte tipografia regală şi unde dela 1666 încoce se tipărise „Lon-don Gazette44- Este acelaşă locă, pe care se găsesce şi astăZî oficina Ziarului „Times.44
Primulă numără ală foii „Times44 este astăZî o raritate tipografică, ce s’a păstrată numai în puţine exemplare. In-*trega colecţiă din primulă ană n’o are nici biblioteca museului britanică. Primulă numără a avută numai 4 pagine de formată mică — fără revistă. Timpă mai îndelungată chiar foia n’a avută reviste şi primele sale succese mari le-a dobândită la publiculă cititoră englesă dândă buletine parlamentare forte iute, complecte şi exacte, deşi atunci, şi mai târZiu chiar, nu s’au tolerată raportori în parlamentul englesă şi nimeni n’avea voiă să ia note în scrisă asupra desbateriloră. In articolulă săn jubilară „Times44 Zi°e asupra timpului primei sale apariţiunl: „Ludovică XVI şedea încă firmă.pe tro-nulă său; convocarea convenţiunii fran-cese era numai visulă a câtor-va politi-cianl; Pitt era ună ministru de pace cu vederi largi liberale asupra reformeloră fiscale şi parlamentare şi Napoleonă era ună ofiţeră de artileriă, tînără şi necunoscută. Ne îndoimă, că ună istoriografă ală viitorului va găsi în analele anului 1788 ună evenimentă mai importantă şi mai remarcabilă decâtă fondarea Ziarului „Times.44
Mai departe „Times44 scrie; „Amă luptată pentru lucruri mari, când victorioşi, când învinşi; amă încercată — şi simţimă fală, că nu fără succesă — să representămă bunulă simţă, patriotismulă stăruitoră şi practică ală marei masse din poporaţiunea regatulni unită fără deosebire de clase. „Times44 n’a fostă şi nu va fi nici odată organulă unei partide, fie ea şi victoriosă, nici organulă vreunui şefă politică, oricâtă de autocratică ar fi el. Suntemă în dreptă a Zi°e> că acestă atitudine independentă critică şi-a lăsată urmele sale favorabile in desvol-tarea miraculosă a Naţiunii britanice în timpulă celoră din urmă o sută de ani. Posiţiunea de primată, solidă fondată încă de multă, ce o ocupă „Times44 în Ziaristica lumei întregi, e recunoscută nu numai în regatulă unită, ci în tote ţările streine. In Europa, în america, în India şi în Colonii e recunoscută de totă lumea, că „Times44 are dreptulă să vorbească în numele Angliei.44
Apoi în articolă se relevă, ce progrese datorează foii „Times44 tehnica Zia-rismului prin introducerea forţei aburului în tipografii, prin steriotiparea for-meloră culese, prin inventarea presei Walter şi prin construcţiunea maşinelor de culesă. Articolulă închee prin cuvintele unui oratoră escelentă din Camera Comuneloră: „Decă aşă dori să lasă posterităţii depărtate ună semnă de amintire a civilisaţiunii actuale a Marei Bri-tanie, spre acesta n’aşl alege nici docu-rile mele nici liniile nostre ferate, nici edificiile nostre publice, nici chiar pa-latulă, în care ţinemă şedinţele nostre — aşă alege numai ună singură exemplară din „Times.44
Dare ie semă şi malţămita publică.
Inteliginţa^ română din Ludoşulă de Mureşă şi din giură la 17 Iuliu anulă trecută a arangiată ună concertă împreunată cu petrecere de jocă în pavilionulă din grădina hotelului Kormoczi de aici din locă cu venitulă destinată în folo-sulă edificărei unei biserici greco-catolice totă în locă.
Venitulă petrecerei în sera aceleia, din răscumpărarea bileteloră de intrare cu preţulă fixată de personă 1 fi. şi de familiă 2 fi., a fostă 280 fi. v. a.
Suprasolvirl totă în acea seră s’au primită dela d-nii: Eugeniu Crişiană 10 fi., Miksa Elek 10 fi., Ioană Rusu 10 fi., Grof Bethlen Geza 8 fi., Vasiliu Moga 10 fi., Reismann Nathan 8 fi., Ioană Ca-tona 5 fi., Ioană Bocoşă 5 fi., Georgiu Vlasa (Gorz) 5 fi., Vasiliu Zahană 4 fi., Nicolau Moldovană 4 fi., Csontos Iânos 4 fL Esztegâr Kajetân 4 fi., Ioană To-doru 3 fi., Eczken Sândor 3 fi., E. A-i exandrescu Cormoşă 3 fi., Georgiu To-
toiană 3 fi., Kabos Kalman 3 fi., Georgiu Popă 3 fi., Ioană Boeriu 3 fi., Heinz Bela 3 fi., Demetriu Metea 3 fi., Todoră Manţia 2 fi., Simonis Gergely 2 fi., Dio-nisiu Simonă 2 fi., Nicolau Solomonă 5 fi., Albert Braunecker 5 fi., Schon-stein Ignacz 2 fi., Klenhardt Vincze 2 fi., Petru Niresteanu 2 fi., Alexandru Câmpeanu 2 fi., Vasiliu Popă 2 fi., Ti-moteiu Circa 2 fi., Petru Iacobescu 2 fi., Mihailă Albonă 2 fi., Ioană Germană 1 fi., Vincenţiu Nemeşă 1 fi., Nothi Da-vid 1 fi., Iosifă Albonă 1 fi., Ioană Ţie-reanu 1 fi., Valeriu Catona 1 fh, Cor-neliu Catona 1 fi., Vasiliu Muntenescu 1 fi., Simionă Ciucuina 1 fi., Comeliu Codarcea 1 fi., Ună preotă de pe Mu-răşă 1 fi., Vasiliu Suciu 1 fi., Pastor Sandor 1 fi., Ana Socanu 1 fi., Laszlo Iânos 1 fi., Morariu Nicolae 1 fi., Georgiu F. Negruţă 1 fi., Betegh Sândor 1 fi., Vajda Daniel 1 fi., Demetriu Dosios 1 fi., Paulă Molnară 1 H., Basiliu Oro-sană 1 fi., Teodoră Moga 1 fi., Aronă Gerasimă 1 fi., Vasiliu Viciu 1 fi., Moisa Birtolomă 1 fi., Kecskemeti Samuel 1 fi:, Nicolau Tamaşă 1 fi., Keresztes La-jos 1 fi., Csontos Elek 1 fi., Hirsch A-dolf 1 fi., Szenkovits Domokos 1 fi., Simionă Birişă 1 fi., Victoră Stoica 1 fi.. Iobb Gustav 1 fi., Esztegâr Ger5 1 fl., Veisz Salamonă 1 fi., Balla Pâl 1 fi., Schultz 1 fl., Rothman Elias 1 fl., Simay Gergely jun. 1 fl., Moritz Mihaly 1 fl., Klein Iosef 1 fl., Gregoriu Andreşianu 60 cr., Iosifă Lazară 50 cr., Boer Denes 50 cr., Boer Miklos 50 cr.. Stein Adolf 50 cr., Ioană Arionă 40 cr., Iuliu Popă 40 cr., la olaltăl92fl.40cr. (Va urma.)
SCml TELEGRAFICE.
(Serv. part. ală „Gaz. Trans.44)
Berllnâ, 81 Ianuarie. Ministrulă căiloră ferate, la propunerea ministru-lui de resboiu, a începută numerose construcţiunî de lărgire la gările căiloră ferate din Ostulu şi Vestulă imperiului.
San-Remo, 31 Ianuarie. Erî dimineţa, toţi medicii au ţinutu o consultaţiune, la care s’au espri-matu că tracheotomia nu e necesară.
Colonia, 31 Ianuarie. „Kolnische Zeitung44 arată într’unu lungă âr-ticulu că măsurile militare luate din partea Rusiei au caracteru o-fensivu.
NECROLOGtf.
Aducemă cu adâncă durere la cu-noscinţa amiciloră şi cunoscuţiloră trista scire, cumcă iubita nostră fiică Eufrosina Nastasi a încetată din vieţă astăZî la 1 oră după meZulă nopţii în etate de 12 ani.
Rămăşiţele pământesc! se voră ridica din paraclisulă bisericei Sf. Nicolae şi se voră îmormânta Joi, în 21 Ia-nuariu st. v., în cimiteriulă de acolo, la 3 ore p. m.
Braşovă, 19 Ianuariu v. 1888.
Jalnicii părinţi: Lazară şi Maria Nastasi.
Cursul!! pieţei Braşovu
din 30 Ianuarie st. n. 1888.
Bancnote românesci . Cump. 8.44 Vend. 8.46 Argintă românescă .	„	8.40	„	8.43
Napoleon-d’orî ...	„	10.—	„	10.02
Lire turcescl....	„	11.30	„	11.35
Imperiali..................„	10.30	„	10.33
G-albinI...................„	5.88	„	5.92
Scris. fonc. „Albina“ 6°/0	„	101.—	„	102.—
r> n n 50/0 „	98.	„	99.
Ruble RusescI ...	„	109.—	„	110.—
Discontulă .... Gl/2—8% pe ană
Cursulfi la bursa de Viena
din 27 Ianuarie st. n. 1888.
Renta de aură 5% . .	..........98.10
Renta de hârtiă 5°/0...............87.70
Imprumutulă căiloră ferate ungare . . 149.— Amortisarea datoriei căiloră ferate de
ostă ungare (1-ma emisiune) . . .	94.75
Amortisarea datoriei căiloră ferate de
ostă ungare (2-a emisiune) . . . 124.50 Amortisarea1 datoriei căiloră ferate de
ostă ungare (3-a emisiune) . . . 110.75
Bonuri rurale ungare..................104.—
Bonuri cu clasa de sortare	....	104.50
Bonuri rurale Banată-Timişă	....	103.50
Bonuri cu cl. de sortare ...............104.50
Bouurl rurale Transilvane...............104.25
Bonuri croato-slavone ................103.—
Despăgubirea pentru dijma de vină un-
gurescă ..........................99.50
Imprumutulă cu premiulă ungurescă .	118.25
Dosurile pentru regularea Tisei şi Sege-
dinului...........................122.75
Renta de hărtiă austriacă................78.70
Renta de argintă austriacă...............80.25
Renta de aură austriacă.................109.60
Acţiunile băncei austro-ungare. .	.	.	135.25
Acţiunile băncei de credită ungur. . . 869.— Acţiunile băncei de credită austr. .	.	272.—
Argintă —.— Gialbinl împărătesei. .	5.97
Napoleon-d’orl........................10.01 V,
Mărci 100 împ. germane................62.l'5
Londra 10 Livres sterlinge............126.55
Editorii şi Redactorii responsabilii:
Dr. Aurel Mureşianu.
Nr. 13
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
SEMNE PENTRU CAPITALIŞTI
din partea lui
Fondată S	TflBiaif TfKTnOT'T If A iPUTfTP'O	I Fondată
1869. I	HIBJI. liDFIiiMâC'Hll,	H 1869.
Cassă de Bancă protocolată,
8T VIE VI. I., Wallnerstrasse Nr. 11. VIENA. -m
De când miliarde din averea naţională se plasezâ cu firmă încredere în puterea susţi-netore de stătu a vechiului imperiu, în valori de stată, rentabile, la celO. mai mică. senină de posomorîre a situaţiunei politice tresare atâtu fiecare proprietară de rente, câtă şi aceia, cari şi-au plasată banii în valori de căi ferate şi în valori locale, şi îşi aruncă într’o iritaţiune neintemeiată hârtiile şi alergă la cea mai de aprope cassă de păstrare, care la rfindulă ei îşi plaseză banii erăşî numai în valori egale, oferindă deponentului interesele minime şi nepermitendu nici o controla în administraţiunea ei. Se recomandă aşa derâ în prima liniă a alege numai hârtii din patriă bine fundate, a că-roră rentabilitate e garantată sub tote împrejurările, care Işî recâştigă cursurile chiar şi în timpii de resbelfl şi care suntă maipre susă de ori ce îndoelă. A-şi mobilisa averea impune precauţiune sub acesta însă înţelegă a se desface de tote hârtiile negarantate şi a-şi procura numai valori bine probate.
Ocasiunea, ce nu s’a ivită, de mulţi ani, că:
Kt- rentele nostre forte bine elassate aducă 572%, , i*' hârtii garantate de ale cailorft ferate aducă 6%
priorităţi forte solide aducă 5%	1010—2
să fie folosite de toţi capitaliştii speculanţi pentru a-le cumpăra.	’
Deorece la bursă momentulâ este totulii, mă rogă pentru înştiinţări la timpu, pentru ca se puteţi apuca momentulă potrivită, şi să puteţi trage folosă din ridicarea cursului hârtiiloră recomandate de mine. - ZS Pentru capitaliştii, cari vreu să-şi asigure cur-sulă ce momentană este eftină, suntă totdeuna gata pentru ună acontă potrivită, care în casă de lipsă pote fi şi în hârtii de valore, de a-le avansa banii pănă când voiă ti în posiţiune de a ’şi lua în primire efectele tote, seu parte din ele ori de a-le pută vinde cu folosă. Informaţiuni în privinţa acăsta se dau în modă directd şi gratultd.
teritoriu braşoveană. Pentru ca lipsa cerşitoriloră din nou conscrişl şi aparţine -tori comunei orăşenesci Braşovă sS se potă şi de aici înainte acoperi prin milosteniile date de cătră publică, s’au provocată prin subscrisulă căpitănată toţi posesorii de prăvălii, cari mai mulţii au fostă molestaţi în fie-care Sâmbătă de cătră cerşitorl, ca pe cale de subscripţiune sS signeze anumite sume de milostenii. Provocarea acesta a avuţii unii resultatii de totii îmbucurătorii, deorece subscripţiunea representă peste 1000 11. anualmente. Totuşi însă pentru ca ajutorarea acestoră cerşitorl se aibă unii succesii mai mare, apeleză subscrisul ti că-pitănatii la marinimositatea întregului publică cu aceea recercare, ca milosteniile cari se intenţioneză de a se da, s6 se depună seu la centrala poliţiei seu în ex-positurile din suburbii, unde se află spre acostă scopă cutii pentru păstrarea acestoră milostenii.
Astfelă de sume se voră împărţi între cerşitorl de cătră subscrisulă căpită-nată în totă săptămâna (Sâmbăta).
Bras o vă, 26 Ianuarie 1888.	*
3c,3—2	Căpitănatulfi orăşenescu.
Nr. 7374 ex 1887.
Publica)iune.
Din interesulă siguranţei publice, a averei şi a personei, a aflată subscrisulă căpitănată de consultă, ca cu 4 Februarie a. c. se interdică cerşitulă pe întregulă
Avisu d-loru abonaţi!
Rugăm pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei să binevoiascâ a scrie pe cuponulti mandatului postalu şi numerii de pe fâşia sub care au primiţii diarulfi nostru până acuma.
Domnii, ce se abonezâ din nou, să binevoiascâ a scrie adresa lămuritu şi s6 arate şi posta ultimă.
Administraţiunea „Gaz. Transă
Se deschide abonamentu pre anulă 1888
la
AMICULU FAMILIEI.
a lunei în numeri câte de
piaru beletristicii şi enciclopedicu-literarh. — cu ilustraţiunî.— Cursulu XII. — Apare în 1 şi 15 (R —8 cdle cu ilustraţiunî frumose; şi publică articlii sociali, poesie, novele, schiţe, piese teatrali ş. a. — mai departe tracteză cestiunî literare şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a Româniloră de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunî din patriă şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisuesce a face câte o 6ră plăcută familiei strivite de grijile vieţei; şi preste totu nisuesce a întinde tuturora indivicţilora din familiă o petrecere nobilă şi instructivă. — Preţuiţi de prenumeraţiune pre anulu întregii e 4 fi., pentru România şi străinătate 10 franci — lei, plătibili şi în bilete de bancă ori maree poştali.
PREOTULU ROMANU. Piară bisericescu, şcolară şi literară — cu ilustraţiunî. — Cursulă XIV. — Apare în broşuri lunare câte de 2% — 37* cole; şi publică portretele şi biografiile archiereiloră şi preoţiloră mai distinşî, precum şi alte portrete şi ilustraţiunî, — mai departe articlii din sfera tuturoră sciinţeloră teologice şi între aceştia mulţime de predice pre duminecî, serbă-torî şi diverse ocasiunî, mai alesă funebralî, — apoi studii pedagogice-didactice şi scienţifice-literarî; şi în urmă totă soiulu de a-menunţe şi scirî cu preferinţa celoră din sfera bisericescă, scolastică şi literară. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 fl.—pentru România 10 francî — lei, plătibilî şi în bilete de bancă orî maree postalî.
Colectanţii primescu gratisu totti alţi patrulea esemplarfi.
Numeri de probă se trimită gratisu ori-cui cere.
fpr A se adresa la „CANCELARIA NEGRUŢO" în Gherla—Sz-ujvâr.—Transilvania. ~9i
Totă de aci se mai potă procura şi următorele cărţi din editura propriă:
Apologie. Disensiuni filologice şi istorice maghiare privitore la Români, învederite şi rectificate de Dr. Gre-goriu Silaşi. — Partea I. Paulii Hun-falvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Şincai. Preţulă 30 cr.
Renascerea limbei românescî în vorbire şi scriere învederită şi apreţiată de Dr. Grşgoriu Silaşi. (Op complet). Broşura I. II. şi III. Preţulă broş. I. II. câte 40 cr.—Broşura III. 30 cr. Tote trei împreună 1 fl.
Cuvântări bisericescî la tote sărbătorile de preste and, de I. Papiu. Ună volumă de preste 26 cole. Acest opă de cuvântări bisericesc! întrece tote opurile de acestă soiu apărute pănă acum—avendă şi o notiţă istorică la fie-care serbătore, care arată timpulă întroducerei, fasele prin cari a trecută şi modulă cum s'a stabilită respectiva serbătore. Preţulă e 2 fl.
Barbu cobzariulu. Novelă originală de Emilia Lungu. Preţulă 15 cr.
Puterea amorului. Novelă de Pau-lina C. Z. Rovinaru. Preţulă 20 cr.
Idealuld pierdută. Novelă originală de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Opera unui omu de bine. Novelă originală. — Continuarea novelei: Idea-lulb pierdută de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Fântâna dorului. Noveţă poporală de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Codreanu craiulu codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Ultimuld Sichastru. Tradiţiune de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Eld trebue se se însore. Novelă de Maria Schwartz, traducere de N. F. Negruţă. Preţulă 25 cr.
Branda seu Nunta fatală. Schiţă
din emigrarea lui Dragoşă. Novelă istorică naţională. Preţulă 20 cr.
Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după Wachsmann, de Ioană Tanco. Preţulă 30 cr.
Probitatea în copilăriă. Schiţă din sfera educaţiunei. După Emest Le-gouve. Preţulă 10 cr.
Hermanu şi Dorotea după W. de Goethe, traducţiune liberă de Constantină Morariu. Preţulă 50 cr.
Ifigenia în Aulida. Tragedia în 5 acte, după Eupide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă	30	cr.
Ifigenia în Tauria. Tragedia în 5 acte, după Euripide, tradusă în ve rsurl de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Petulantuld. Comedia	în	5	acte,
după Augustă Kotzebue,	tradusă	de
Ioană St. Şuluţă. Preţulă	30	cr.
Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele gimnasiului din Fiume prin Yincenţiu Nicoră, prof. gimnas. — Cu portretulă M. S. Regina României. Preţulă 15 cr.
Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Ună volumă de 192 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi arangiate. Preţulă redusă (dela 1 fl. 20 cr.) la 60 cr.
Trandafiri şi viorele, poesii poporale, culese de Ioană Popă Reteganu. Ună volumă de 14 cole. Preţ. 60 cr.
Tesaurulîi dela Petrosa seu Cloşca CU puii ei de auru. Studiu archeologic de D. 0. ,01inescu. Preţulă 20 cr.
Biblioteca Sătenului Românii. Cartea I, II, IU, IV, cuprindă materii forte interesante şi amusante. Preţulă la tote patru 1 fl. — câte una deosebi 30 cr.
Biblioteca Familiei. Cartea I. Cuprinde materii forte interesante şi amusante. Preţulă 30 cr.
Colectă de recepte din economia, industria, comerciu şi chemiă. Preţulă 50 cr.
Economia pentru scolele popor, de T. Roşiu. Ed. II. Preţulă 30 cr.
îndreptară teoretică şi practică pentru învăţămentulă intuitivă în folosulă eleviloră normali (preparandiall), a în-vâţătoriloră şi a altoră bărbaţi de scolă, de V. Gr. Borgovană, profesoră pre-parandială. Preţulă unui esemplară cu porto francată 1 fl. 80 cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia aflămă vre-ună opă, întocmită după lipsele scoleloră nostre în măsura în care este acesta, pentru aceea îlă şi recoman-dămă mai alesă directoriloră şi învă-ţătoriloră ca celoră în prima liniă interesaţi.
Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Români. De Y. Gr. Borgovan. Preţulă 15.
Manuală de Gramatica limbei române pentru scolele poporali în trei cursuri de Maximă Popă, profesoră la gimnasiulă din Năsăudă. — Manuală aprobată prin ministeriulă de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dată 26 Aprilie 1886, Nr. 13193. — Preţulă 30 cr.
Gramatica limbei române lucrată pe base sintactice de Ioană Buteanu, prof. gimn. Ună volumă de peste 30 cole. Preţulă 2 fl.
Manuală de stilistică de Ioană F. Negruţă, profesoră. Opă aprobată şi din partea ministeriului de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. Partea practică forte bogată a acestui op — cuprincjendă composiţiunl de totă soiulă de acte obveniente în referinţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa
cu multă folosă de cătră preoţi, învăţători şi alţi cărturari români. Preţulă 1 fl. 10 cr.
Nu mă uita. Colecţiune de viersuri funebralî, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţulă 50 cr.
Carte conducătore la propunerea calculărei în scola poporală pentru învăţători şi preparandî. Broş. I. scrisă de Gavrilă Trifu profesoră preparan-dială. Preţulă 80 cr.
Cele mai eftine cărţi de rugăciuni:
Mărgăritarul sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericescî forte frumosă ilustrată. Preţulă unui esemplară broşurată e 40 cr., legată 50 cr., legată în pânză 60 cr., legată mai fină 60, 80, 90 cr., 1 fl., în legătură de luxă 1.50—2.50
Miculă mărgăritarQ sufletescu. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericesc! — frumosă ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Preţulă unui esemplară broşurată e 15 cr., — legată 22 cr., legată în pân4ă 26 cr.
Cărticică de rugăciuni şi cântări
pentru pruncii şcolari de ambe secsele, Cu mai multe icone frumose. Preţulă unui esemplară e 10 cr.; 50=3 fior.; 100=5 fl.
Visulu Prea Sântei Vergure Maria a Născătorei de D-cjeu urmată de mai multe rugăciuni frumose. Cu icone frumose. Preţulă unui esemplară spedată franco e 10 cr., 50 esemplare 3 fl., 100 esemplare 5 fl. v. a.
Epistolia D. N. IsusO Christosu.
Preţulă unui esemplară legată şi spedată franco e 15 cr.
nmnisîiiniiiisiiiiiiiiiiiiinmiiiiiiisiiniiniiiiiii#7
Tipografia A. MUREŞIANU, Braşovu.