fAv-/: ;rr /
MîCimîiAMilSTraprca:
BRAŞOV#, pt»ţ* mare
^r. 22. p
„Qasvta^ieu In fitou*
Pe untL antk 12 fior*, pe şâse luni G fior., pe trei bani anfier. -
tomâia ti ctrănătatt:
pe antt 40 fr.j pe '*e*e luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
la ,cm> corespondenţi-Annnoinrile:
O seriă garmond. G cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare.
ScrUori nefrşiieato m m şriiMioă. ■snutoripta na as ratrinriti.

Ni 12.
Jiteiiirile 5018 am
alţi «'•••	:
„GAZETEI TRAUSn-TAITIEr;: ;
Turţfi, (com. Ugocia), 1 Ianuarie 1888.
Ca uhuîă, -căruia — acum de 4$ de ani — !. primul,ii. le^şfldară românu mî-a fostă Gazeta Tran-silvaniej*4 t	1;doîa,: a , ear^ia cetire
nu imam abătuţii în t6ţă viâţa mea, vină şi eu eţ ,ve ofta, vieţa îndelungata, ca să(puteţi condnoe destinele naţiune! române, pe care, şi aici, la malurile Tisei, aşa fierbinte o iubimă. Salutare!
Daniilti Napolâna, ‘
par. prot. şi asessoru consistoriala, membru comit, comitateiisti.
Ploescl, 1 Ianuarie 1888.
Gazetei Transilvaniei.
Te citeam încă în copilăria; mea; ai deschisă colbnele tale ins-piraţiuniloră mele politice în anii juneţii mele; acum,, când am îmbătrânită ca şi tine,; cum aşu tace la jubileulă teu, de- a nu’ţî ura vieţa lungă şi prosperă, o tu neobosită sentinelă a Românismului ? !
Antineacu.
Gazetei Transilvaniei
' în Braşov ii.
Saîutămă cu bucuria aniversarea a 50-a* a bătrânei năsţre Gazete, care, strecurâpdu-se prin atâtea fatigii şi vicisitudini, a ţinută totdeuna susă drapelulă naţională, luptândă adese între împrejurări fatale cu o admirabilă abnegaţiune contra asupritoriloţn şi inimiciloră noştri seculari. Fiă ca acestă gloriosă trecută de unu jumătate de $e<mlă să serve de modelă întru cbntinu&rea apărării drepturiloxă năstre naţionale!
Dee ceriulă. ca Gazeta -— es-preeiunea Româniloră *-*> în infi-nita-i existenţa, pe care noi o do rimă, se fie pururea stânca de basaltă în care să se restrângă tote uneltirile perfide pornite’ din ori ce parte asupra patriei şi na-ţiunei nostre. 1	‘
Suntemă de multă uniţi, câtid în acestă solemnă momentă ne împrounămă vocea cu a celorlalţi fraţi ai noştri şi implorămă Pro-vedinţa să lungească vieţa demnului succesoră a multă regretatului fundatore Iacobă, actualului redactoru-editoră Dr. Aurel Mur^ şianu, ca vigbrosă se p6*tă primi în persdnă şi aniversarea seăulară dela naţiunea sa iubită.'1)
Buciumă, în 30 Decernvre 1887. IdsifB Ciura preotft. loanfi Oandea cantora, Alexandru Danciu proprie*, şi directorii ;pe mine, Dr. Aurelkl Kisbacu, Alexandru Mqcayeiu proprietara de mine, Nicolâu Baieşianfi preota rohi. gr. or., CandinO Davidfl proprietara şi directorii de mine; Ioană Macaveiu jun. inip. societ. min. „Cpncordiau, Vaşilill Corpadi învăţătorii penşionata, Ioană; ţ,upu învăţătorii, Nicolae Jurca primara, loanu lancu preota gr. or., tllcolâe Adamovlciu preot. gr. ori, loanfl Todescu prep ta româna,, fiheorgho Candrea învăţătorii, Ioană M^caveiu, Alesandru Danciu parocha în Bu-cium-Sata.	’
Bucurescî, 1 Ianuarie 1883.
Cu ocasiumea serbării jubileului de 50 de ani alu Ziarului
*) Acostă adresă, ală căreia 1 cuprinşii ni s'a telegrafatti la 1 Ianuarie, o VepubUoâmă după suin nî-a sosita mai târcfiu în scrisa,, .ca .şun-oorierile originale.	v tled.
. LUKÎ,. VAttŢÎ, 19 (31) Ianuarie.
■___ulir	...... .
.	", ■■ '■	! :>tl o O'r'iv .
D-voştră vă rogă să primiţi sin; c^y^e mele felicîtărţ., Yă ureză pniprl îndelungate. şi sănătate deplină, ca se puteţi urma pe calea începută încă mulţi ani înainte.
; :(j Jaeulu BobUa, # Ianuarie 1888.
Credă In principiile mântri-tăre ale „Gazatei ®raaJBilvanieik, care prin vitejasca-i luptă de o jumătate de secolă ne-a trecută dela îniunereculă i morţii la lumina vieţii; preamăresc*! memoria glo-rioşiloră luptători Bariţă, Iacobă şi Andreiu Mureşianu, er vrednicului loră succesoră, d-lui dr. Aurel
Mureşianu, îşi eampanioniloră săi de. muncă şi de luptă,.	dorescă
vieţa lungă, perseveranţă în luptă şi învingere- asupra contrariloră. înainte cu Dumne4©u, căci popo-rulă cu noi este, ăr noi cu D-văstră $untemă! loand Peteanu, preotă.
lelodu*mare, 1 Ianuarie 1888.
1 •	:' Sit româna potens itala vir-
•) tâtc propago. —1 Virgiliu.
Grattlleză pe întemeietorii, susţinătorii şi pey toţi factorii fdiei „Gazetei Tranşilvan!eî“, la jubileulă ei de 50 de ani, care a fostă lucefărulă redeşteptărei şi ală desvoltărei românismului pre orisonulă politică, ăr redactorii ei tetă aţâţa duci! Celora ce o mai conducă sănătate, virtute şi curagiu; celora ce o cetescă şi Sprijrtiescă perseveranţă şi pat$rî nouă, şi luptei ei isbânda şi trofeele de învingere.,.. încă la multe jubilee, numai „hic murus ahaeneus esto!!! cu Horaţiu.
loand Papirlu PopQ,
protopopii, şi tâtâ. familia sa.
MOnoi^ţ 8 Ianuarie 1888.
Domnule Redactară! Vă ureză deia Dumne4eu mulţi ani fericiţi la jubileulă de 50 ani ce-lă ser-băză1 bătrâna nbstră mamă „Galetă Transilvânijbi.u
Vasllîu Onlgaşd, îny. poporalii.
Lăpuşulu ungurescu, 1 Ian. 1888.
Dumnezeu se vă dăruiască mulţi anî şi putere, ca şă ne puteţi conduce la scopă.
Vaoiliu Rebreanu. înv. românii.
’ Teacă, 1 Ianuarie 1888.
- -Multă -stimate d-le Redactoră! Vă dorescă ca principiile „ Gazetei u propagate de 50 ani încoce în ( interesulă românismului, câtă mai curendă să se şi realiseze, şi ceea ce părinţii D-v6stră au să-m^eiiată, şă ve ţină buniilă D-4eu câ să puteţi şi secera, pentru în-destulirea nostră a tutiiroră!
Grego^u Vittzui
Piatra, coţn« i Sofiioe-Dobâca, 1 Ian. 1888 •
Steagulă Românismului, „Gazeta Transilvaniei^ strălucescă în
V0Cl.f ’	a;;; ■:
Er stegamluf, sănătate, vigore, vieţa îndelungata, şi isbendă în lupta drepta ai ^ocesce
Papa şi Dascălul ii din Piatra.
5
Braşovtt, 14 (26) Iatittarie 1888.
După cunoscutele ‘ interpela -ţiunî ale lui Heîfy şi Rerczeî, pri-vitbre la îhaimările Rusiei şi la atitudinea guvernului austro-un-gară faţă cu ele, se vorbea multă în dietă şi afara din dietă cte apropiatulă răsboi^L. Cele 19 foi
. .AMte .Îlmu m
politice cvotidiane, ce apară în Pestă, variatf'mereii acăstă tlmă. Şi; precum a, cohstatată raportorul „ Agenţiei Hâvas", 4iurel^ ilustrată ăduceiau g¥avurI', - representândă tipuri dă soldai ftfşî în campâniă: în' librării S’a ăspusă o brOŞUi4^, „Răsboiă ! îa primăvărft^, cai^ eă1 plică operaţiănile * viitdfe, cu phU nuri colorate.
C’ună cuventă sufla ună văntă resboinică în capitala ungara şi cercurile politice din Vieha criticau aspru procederea deputaţi loră unguri din stânga;’ care putea să creeze monarchiei dificultăţi în afară.
Cei mai mulţi erau de părere, că ministru-preş e dinte Tisza > nici nu va răspunde la interpeiaţiunile memorate, deUrece chiar se fi voită nu putea să între în discusiunea cefltiuniloră puse de catră interpe-lanţl, cari culminau în cererea ca guvemulă să pretin4ă categorică dela Rusia, ca se inceteze ou înarmările şi se-şl retragă trupele delă graniţa galiţiană.
Der d-lă Tisza totuşi n’a vrută se lase se trecă nici acesta oca* siune spre a dovedi din nou câtă dibăcia posede în a le suci şi re-suci tîăte aşa cum îi vine lui mai bine la socotelă şi, după ce şi-a luată instrucţiunile dela d-lă Kal-noky din Viena, a răspunsă Sâmbăta interpelanţiloră, secerâ,ndă de astădată ună succesă deplină şi neaşteptată, căci atâtă Heîfy câtă şi Perczel au luată la cunoscinţă răspunsulă lui, declarându-se liniştiţi printr’însulă.
Se înţelege, ca în împrejurările de faţă multă« n’a putută să 4ică ministrulă-preşedinte şi ceea ce a 4isă nu este nou, afară p6te de acelă pasagiu, . în care; se la-pădă în numele guvernului austror ungară de orl-ce poftă de a laţi influenţa monarchiei în peninsula balcanică, în modă opusă trata-telorăr său de a nisui să-şî lărgăsca teritorulăf
Tote aceste pretinse intenţiunî ale monarchiei suntă curate minciuni, 4ise d-lă Tisza, şi admoniâ totă odată se nu se dea cre4e-mentă faimeloră şi telegrameloră din 4iare? -cari potă se- aibă şi scopulă de a produce neliniştire şi. scisiune în întru şi de asgudui încrederea reciprocă dintre puterile aliate.	;	;
Esista ! ună „einevau, adause d-lă Tisza, în a căruia interesă trebue să fiă a conturba alianţa de pace, său celă puţină a sdruncina încrederea între membrii ei şi â produce nelinişte îritre popăre.
Nu este însă, â adâusă minis-trulă ‘preşedinte, nici celă mai mică motivă de a dubita fn buna credinţă a puterii oră aliate pentru susţinerea păcii. •	>■'
In ceea ce privesce dislocarea trupeloră în Rusia şi' cbndehtrarea loră la graniţă d-lă Tisza nu vrea se se’ndoăscă Iii declafaţiunile pacînice ale Ţarului şi primesce interpretarea rusescă, după care acele pregătiri nu se facă cu scopă de a ataca, d.ăr numai încâtă concede preOauţiuttea’ pentru propria siguranţă, care impune mdpftrchiei datoria de a lua «tOte* m^irile,
1888.
fără a provoca, pentru asigurarea
graniţeleru sale» \	:
.. Jn fine d-lă Tisza mai declar^ din no<j, că alianţa puteriloră europene centrale este numai o alir anţă de pace pe basă defensivă şi ţerminâ cu obicinuita esprimare a speranţei, că guverneloră le va succede a susţme pacea Europei.
Era clară, că d-lă Tisza trebuia să-şl impună cea mai mare reservă în discutarea situaţi unei politice Şi acăsta au recunoscut’o şi interpelanţii, ba Heîfy a mersă de astădată aşa de departe încât a. recunoscută că şi parlamentulă ţrehue să se acomodeze cerinţe-loră situaţiunei.
Decă este aşa, atunci întrebămă ce scopă au avută interpelaţiile resboinice făcute cu atâta sgomot. Ce s’a petrecută ca în timpă de două săptămâni domniir Heîfy şi Perczel, cari cereau să se adreseze ună felă de ultimată Rusiei, * să devină atâtă de liniştiţi şi paclnicî?
O făiă vienesă conchide de aici fOrte nemerită, că politica estemă a monarchiei austro - ungare nu-o facă domnii Heîfy şi Perczel şi că după t6te aceste nici nu prea merge de a vorbi de-o politică „maghiară* orientală în contradicere cu cea austro-ungară.
Faptă este, că politicii răsboi-nicî din. Peşta au trebuită să-şî întărea mantaua puţină după vântul u, ce suflă dela Viena, de unde şi-a luată d-lă Tisza informaţiunile şi că contele Kalnoky împreună 00 cercurile decidetore din Viena voiescă să evite deocamdată totă ce ar pute da nascere unui resboiu.
Acăsta împrejurare însă nu schimbă nimică din seriositatea situaţiunei, precum nu p6te produce speranţe în susţinerea păcii nici declaraţiunea d-lui Tisza, că are încredere nestrămutata în a-lianţa cu Germania.
Prin urmare stămă totă aşa cum amă siată , înainte cu două săptămâni, când s’au făcută in* terpelările. cu singura escepţiune, că astădl şoviniştii â la, Heîfy şi Perczel s’au mai îmblândită.
———-—
REGLAREA GRAMţELORtî
Intre
ARDEALO ŞI RQHANIA.
Comisiunea justiţiară a camerei de-pu^^oţă^djjp/^eŞfca Ificăi pro-iectulă de lege pentru îiiarticularea tractatului internaţionalii încheiaţii cu România, privitorii la regularea graniţelonl dinii# '"ASA&UI ;şi titoiiiânia.	fA t: r
Raportorulii Gustav Beksics (fise, că proiectulii are chiămarea să pună capătă certelorti seculare de graniţă, luându-se ca basă graniţa stabilită în 1793. Gu-vemulii ungtirescă a cedaţii astfelti de teritorii; despre care guvemulti românii a probaţii ileiidoiosă, că aparţinii României'.
Miniştrii br. Orczy şi Fabmyi au vorbită penltfu* primirea proiectului, care s’a şi primită. Alexius Gyory a observaţii numai, că în tractatu se pice „graniţă comunău (adecă cu Austria) de cătră ministrulii de esteme (ceea ce adecă n’ar fi corecţii, alta fi indii, după elii, Austria şi alta fiindă Ungaria, S’a decişii să se ţină semă de observarea acesta la facerea raportului.

Nr. 12
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
In Gestiunea acesta partida independentă şi dela 48 a ţinuţii o conferenţă. Thaly, Gyorffy, Madarâsz, Ugron, cu toţii au accentuaţii, că pactulii constitue o vătămare de drepţii, din causă că rectificarea graniţelor fi. statului maghiarii (?) este o cestiune curaţii internă a Ungariei şi prin urmare — nefiindă ea o afacere comună—s’a comisii o vătămare prin aceea, că desbaterile au foştii conduse de comisarii ministrului de esteme şi nu de „Maghiari. Au hotărîtii deră, să nu primescă proiectulă aşternută şi acesta cu atâtii mai vertosă, pentru-că în textulă originală francesă munţii de pe hotarele Ungariei, cart au nume unguresc)., figureză cu nume valahe. Partidulă va pretinde ca să se aşternă dietei convenţia, ce încă la 1792 s’a încheiată între Austria şi guvemulă turcescă în privinţa cestiunei graniţeloră.
Mai departe, acestă partidă cere ţinerea! vechiului obiceiu, de a se încredinţa rectificarea graniţeloră comisiunei regnicolare. Va cere urgentă, ca să se ia disposiţiunl prin lege şi în privinţa pagu-beloru făcute de Valaht în proprietăţile unguresct, începcndii dela 1853 încoce; Va cere acesta cu atâtă mai vertosă, căci guvemulă încă în anulă 1872 a promisă a face acesta. Cu presentarea în dietă a hotărîriloră luate în acestă conferenţă este însărcinată Iuliu Gyorfiyi. ——
Aniversarea revoluţiunei polone.
Cu ocasiunea aniversărei a 25-a a revoluţiunei polone din anulă 1868 s’a dată în Lembergă lă 10 (22) Ianuarie sera ună banchetă, la care a asistată ună publică forte distinsă. Au fostă deputaţi ai Reichsratului şi Landtagului, representanţl ai societăţiloră de meseriaşi, consilieri comunali, studenţi de u-niversitate, dela şcola politechnică şi re-presentanţî ai altoră societăţi. S’a e-vitată orice demonstraţiă politică. Archi-tectulă Ianowski a relevată importanţa^ rescolei din Ianuarie. Deputatulă Dr. Karl Lewakowski a expusă situaţia politică şi posiţia Poloniloră, închiăindă cu esclamarea: „Trăiască patria nostră!44 Deputatulă Petre Sawa a ţinută ună dis-cursă înfocată, definindă noţiunea de patria. Inginerulă Syroczynski a lăudată meritele luptătoriloră pentru patriă dela 1881 şi 1848. Ună studentă a vorbită despre cei căcfuţî în luptele din a-nulă 1863, despre cei exilaţi şi deportaţi. Kubicki a toastată pentru tinerimea polonă şi bulgară. Studentulă bulgară Kwaczkow a dată expresiă sim-patiiloră bulgare pentru Poloni. Musica a intonată imnulă bulgară „Szumi Ma-ritzau, la care să răspunse prin strigăte de Jivio! Preşedintele societăţii meseriaşi-ioră Skala cji®e ? c& meseriaşii poloni stau pe terenă naţională şi fiindă plini 'de adoraţiă pentru trecută aşteptă cu
încredere viitorulă. Ună elevă dela a-cademia din Dublany a ridicată ună toastă în sănătatea tuturoră celoră cari se sileseă a aplana antagonismulă dintre clasa de mijlocă polonă, dintre muncitori şi nobilime. Serbarea s’a terminată la miedulă nopţii.
Aniversarea acestei revoluţiunî s’a serbată şi în Bucurescî de cătră Polonii de acolo.
SCIRILE VILEI.
Eri dimineţă, Duminecă, s’au duelată, în arena de călărită a cavaleriei din locă, d-lă A. Munteanu, candidată de advocată în Braşovă cu voluntarulă dela husari Ugron, nepotulă deputatului Ugron. D-lă Ugron a primită mai multe tăeturl destulă de grave, aşa că a trebuită să fiă transportată în spitală. Motivulă duelului a fostă ună schimbă de vorbe între due-lanţl.
*
* *
In 16 (28) Ianuarie, d-lă George Do-brin, candidată de advocată în Lugoşu, a fostă promovată ca doctoruln sciinţele juridice la Universitatea din Pestă.
Felicitămă pe tînărulă doctoră.
*
* *
Comisiunea economică a comitatului Sibiiu publicase în anulă trecută două stipendii de câte 400 fi. pentru economia de lapte şi stână. Stipendiile s’au dată lui Ionii Chirea din Sălişte şi lui Sabinii Poponiciu-Barcianu din Răşinarl. Celă din-tâiu a şi plecată în dilele acestea la lo-culă destinaţiunei sale, la marele stabi-limentă de căşeriă de pe moşia Archi-ducelui Albrecht; celă de ală doilea va pleca în curândă la căşeria de pe moşia de arendată a statului în Sigetulă Mar-maţiei. Numitele stabilimente au fostă alese la recomandarea inspectorului economiei de lapte a ţării, Eduard Egan.
*
# *
La 25 Ianuarie n. poliţia din Cluşiu opri la gara de acolo dece lucrători, cari veniseră cu trenulă mixtă dela Oradea-mare, sub conducerea soţului loră Pav-lici, dela fabrica cu ferăstrău din ducea, de unde fugiseră cu bani primiţi înainte lăsândă în urmă-le şi datorii. Notarulă de cercă din Ciucea încunosciinţase telegrafică despre acesta poliţia din Cluşiu. Cei 4©ce fură escortaţi, legaţi, îndărătă la Ciucea.
* *
*
In 1860 se formase în Pesta o societate pentru copii găsiţi. Acum s’a descoperită, că averea acestei societăţi a dispăruţii fără urmă. Ministrulă ungu-rescă de interne a provocată pe magistrată, spune „Naplo44, să arate ce disposiţiunl s’au luată pentru asigurarea ave-rei reuniunei.
După-ce a dispărută?
*
* *
In Chichinda-mare a fostă arestată ună falsifieatoră de bani, anume Petru Kristonovici, calfă de prăvăliă, care comandase în Pesta nisce clişeurî după ună desemnă de bancnote de 1 fi.
*
* *
Acum câteva dile, ună coşară (ur-loieră) din Devdbanya se duse sera târ-cliu într’ună câtună. Pe dramă fu atacată — precum s’a recunoscută după urme — de doi lupt lângă o cruce, pe care se sui cu ajutorală scării. La strigătele lui după ajutoră neducendu-se nimenea, deşi vocea i s’a aucfită fiindă că se credea că face cineva o glumă, dimineţă fu găsită nenorocitulă îngheţată pe cruce.
*
* *
Ună pungaşă vagabundă fu condamnată de poliţia din Cluşiu la 8 (file a-restă în casa de lucra. In timpulă pertractării, pungaşulă fură şi vâri în buzu-nară, de pe mesă, pipa funcţionarului poliţienescă, care observa lipsa ei numai după ce pungaşulă fu dusă în arestă. Fiindă visitată şi găsindu-se pipa la elă, la întrebarea, că de ce a furat’o, răspunse pungaşulă: „Ca se-ml trecă de urîtă.44
Corespondenţa „gazetei Transilvaniei".
Ciora, la 12/24 Ianuarie 1888. Prea onorate domnule redactoră! In numărulă 4 din a. c. ală preţuitului (fiară „Gazeta Transilvaniei14 între scirile (filei, am cetită o notiţă despre comuna Ciora, în care se scrie, că locuitorii români de aici s’au hotărîtă să cumpere moşia de venefare a unui proprietară maghiară, în care scopă s’a cerată intervenirea unui advocată din Alba-Iulia pentru facerea contractului şi săvârşirea întabulărei, însă advocatulu s’ar fi pusă în serviciulă unui jidană, făcendu-lă să se amestece în lucru, să cumpere moşia şi să strice târgulă Româniloră.
In interesulă adevărului,' sunteţi rugaţi să binevoiţi a da locă în preţuitulă diară „Gazeta Transilvanieiu următore-loră rânduri:
E adevărată aceea, că mai mulţi Români din acestă comună (cam 80 la numără) dimpreună cu subscrisulă ne-amă hotărîtă să cumpărămă, nu o moşiă, ci numai o pădure vecină cu hotarulă acestei comune. Amă şi făcută tergulă cu 8000 fi. v. a. în speranţă, că vomă ridica bani, câţi vomă mai ave lipsă, dela vre-o bancă română.
Pentru acestă scopă tocmai subscrisulă am fostă însărcinată din partea cum-părătoriloră a face paşii necesari pentru ridicarea împrumutului.
De aceea am cerată intervenirea şi sfatulă unui advocată română din Alba-Iulia, spunendu’i dorinţa nostră, ba şi aceea, că noi banii împrumutaţi celă multă în 2 ani îi replătimă, şi numai a-tuncl am vădută, câte greutăţi şi pedecl ne stau în cale spre a pută ridica ună împrumută.
Deşi Ciorenii, şi mai cu semă doritorii de a cumpăra acea pădure, sunt din fruntaşii poporului, la nime cu nimica datori, şi cari de nu era anulă trecută aşa vitregă, fără nici ună împrumută puteau plăti preţulă acelei păduri, — totuşi
spre a pute lua acuma ună împrumută de vre-o câteva mii, după spusa acelui advocată, nt s’a, u urca spesele la vre-o 500—600 fi. v. a.
Comunicândă acestea doritoriloră de a cumpăra acea pădure, şi mai cu semă acea împrejurare, că voră fi siliţi a umbla pre la notari publici pentru legalisarea subscrieriloră în obligaţiuni, — tote acestea nu le-au venită la socotelă, de aceea deocamdată amă renunţată la cumpărarea pădurei în speranţă, că în deeursulă anului curentă (de nu şl-o vîrî draculă coda) să o cumpărămă fără de nici ună împrumută, măcară de amă jertfi ori şi ce.
Cumcă advocatulă a cărui interve-nire amă cerat’o, pusus’o fi în serviciulă jidaniloră ori ba? aceea nu o sciu,—despre asta pote fi corespondentulă mai bine informată ca mine.
Cu deosebită stimă
BasilB Haţieganu,
notară cercuală.
Repeţimiî ce amu efisu *n Nr.
4 la scirea privitOre la astă afacere ; datoria binevoitoriloru poporului este, se cerceteze cele petrecute în cestiunea cumperării pădurei şi se îndrepteze lucrurile.
----o>	----
Oraţiune.
Din Viena se scrie:
Funcţionarii caseloră de economiă cislaitane au transmisă, prin o deputa-ţiune, o adresă de mulţămire d-lui Ni-colae Dumba, primă curatoră ală casei austriaco de economii, pentru silinţele ce şl-a dată în interesulă funcţionariloră
dela casele de economii. Cu acestă de-putaţiune, în fruntea căreia a fostă re-dactorală şefă ală gazetei caseloră de e-conomii, d. Konrad Mentzel, s’a dusă la d. Dumba şi o deputaţiune de funcţionari de pe la alte case de economii de lângă Viena. D. Dumba a primite forte afabilă deputaţiunile, asigurându-lă prin cuvinte cordiale, că şi pe viitoru se va sili să apere interesele funcţionariloră acestoră case. Adresa de mulţumire este lucrată de cei mai buni artişti din Viena. Fila din afară represintă o condică mare, cum se obişnueşte în casele de economii, şi spre a se vede pentru ce s’a făcută acesta dedicaţiă, s’a scrisă în dosulă acestei condice, cu litere de aură, fondulă pensiuniloră.
----- '
M ii Alba-Iniia. - - Serată mosicală şi Coa-certfl ii Braşov!
Junimea română din Alba-Iulia va arangia ună baiu înr28 Ianuarie st. v. (9 Februariu n.) 1888, în hotelulă „Hun-garia" în folosulu ambeloră şcole române din Alba-Iulia. Inceputulă la 7l/2 ore sera.
Preţulă întrărei: de personă 1 fl.; de familiă 2 fl. Bilete se potă căpăta la prăvălia d-lui S. Fogolian şi sera la cassă.
In timpulă pausei se voră esecuta jocurile naţionale „ Căluşarulu şi Bătuta44 de cătră 13 tineri.
„FOILETONULtl GAZ. TRANS.44
(4)
STRĂBUNII NOŞTRI
Y o % elă Istorică
Axvulu lOt dup» Chriat.
Cartea I. — Pădurea Bersovia.
CAP. I.
La acestă vedere sălbatică, der care ar fi induioşată şi pietrele, inima Romanului se mişcă. Elă îşi plecă mâna cu încetulă pe capulă unui copilă şi, tristă, rămase pe gânduri. Departe, în fundulă minţii, văcfu drumulă Spaniei unde era crescută, îşi văc}u copilăria, văcju umbra Romei, imensă, colosală... şi în acea tăcere de aşteptare mâna i se ridică de pe capulă copilului, şi cu ea întinsă rosti profetică:
—	Roma î... Roma!...
Apoi, desfăcendu-se din grămada fe-meiloră, se apropia de Decebală:
—	Nu se pote, Rege! Vrei pace? Sunt venită aieî să incheiu cu tine pace. Tu mai chemată, nu Roma m’a trimesă.
Pregăteşce-ţl toporele să-ţi dăreml turnurile Archidadavei, Drobetei, Patavisei, Zarmizirgei şi Zarmizegethusei ! Chiamă-ţl boerii plaiuriloră şi cji-le să trimeată gonaci după meşterii cei mari efidari, ca să-i dai Romei îndărătă! Stringe şerbii ce ai luată legioneloră nostre, şi dă-i Romei îndărătă! Stringe armele şi aqui-lele ce ai luată flamuriloră nostre şi dă-le Romei îndărătă! Desgropă-ţî aurulă şi adu-lă Romei. Leagă-ţl chica, tae-ţl-o, şi trimite-o Romei! Intorce-ţl busduganulă în josfi, moe-ţl genunchile, şi cacjî înaintea Romei!...
Decebală, cu buzduganulă sub bra-ţulă stîngfi şi cu pumnulă dreptă sub barbă, asculta... După câtva timpă, îşi întorse faţa dela Longină şi plecă încetă spre tuiurile ostei lăsându-lă singură. 0 dată cu elă se mişcară toţi cei de faţă. La câţiva paşi Regele se opri:
— Te lasă să to gândeşcl, <fse elă, şi plecă cu toţi curtenii spre partea cealaltă a pădurii, unde îi era loculă de po-pasă. Totă ostăşimea se indreptâ în-tr acolo, părăsindă cu totulă pe Longină, care chiar decă ar fi vrută eă fagă, n’a* vea încotro, fiindcă se r»«ăe«a.
III.
Peste ună ciasă apunea sorele. Ra-(jele sale lungi străbăteau prin fruncjişulă tremurătoră ală mesteacăniloră, atârnând de plasele străvedii cu care painjinii ţă-siîră totă văzduhulă dintre trunchiuri, o pulbere de lumină aprope rece, ca cea de ernă. Era linisce. Nu se aucfeau de câtă buhaii dela cotigi mugindă prin codru, la păşune, ori semnalele de oste sunândă unele din cornuri răsucite, altele din tuburi şi buciume, altele din scânduri uscate de ştejară în care se lovea cu ciocane de lemnă.
Longină se aşecjâ pe trunchiulă de la piciorel© tronului lui Decebală, pe când cubiculariulă său sta la o parte, aşteptândă să-i (Jmâ stăpânulă o vorbă. Sărmanulă Romană, decă acum făcea serviciulă unui sclavă pe lângă Longin, elă de născută era născută omă liberă şi număra în a patra armată consulară, în legiunea Ruliană ca hastatus seu pedestru. Fusese dată de împăratulă pe lângă Longinus, ca unulă ce se deosebise îa lupta dintâiu cu Dacii.
Din loculă unde şedeau ei, se vedea
printr’ună gâtă de limpecjişu, fundulă taberei dace.
— Hei, Picene, Picene, scumpă-libertatea!... cj.is® Longină cu durere, i
—	Scumpă, stăpâne. .. Der putemă să fugimă.
— Nu putemă, respunse Longin. Mai întâiu nu putemă, fiindcă nu fugă; şi apoi nu putemă, fiind-că nu putemă.. Numai decâtă te-ai rătăci prin păduri, şi sălbatecii aceştia te-ar ajunge de pe urmă...
—	Ca năcazulă, (fise soldatulă.
—	Hei, Picene, der ce deosebire!... Ia priveşte-i, dise Longină, arătându cu mâna spre tabără...
—	In câte patru armatele împăratului, în 40,000 de omeni pedestrime, n’ai găsi nici unulă, stăpâne, aşa de neputin-ciosă...
—	Nu cjice vorbă mare, Picene... Suntă sălbateci şi goi, der nu suntă neputincioşi. Pielea ta pote îşi aduce a-minte...
—	Nimicii, cjise soldatulă cu dis-preţu. Nu au ajunsă încă sălbatecii să ■a’ atingă.
—	Eatî mândru, Picene. şi mă bu
GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
4
.2
\
1
Oferte mărinimose se primescă cu mulţămită şi se voră chita pe calea cjia-rist-ică. Ioanii Cirlea cassarii.
Comitetuhi arangiatoru.
Mercur! în 1 Februarie n. se va da în sala hotelului Nr. 1 concertu (Lieder-tafel) de cătră reuniunea de cântări germană din Braşovă. După concertă ur-meză danţă. Inceputultl la 8 ore sera. Preţuiţi unui biletă de persdnă 1 fi.
Damele reuniunei bisericeşti rom. cat. arangi^ă o serată de cântă şi musică cu cooperarea eleveloră corului şi a orchestrei orăşenesc!, Joi în 2 Februarie .n în sala hotelului Nr. 1, sub conducerea profesorului de cântă şi conducătorului de coră d-lă Iuliu Iaschik, în favorea harmoniului procurată pentru probele de cântă. Inceputulă la 8 ore sera. Intrarea 1 fl. de personă.
Pregătirile militare în Rusia.
„Times u primesee din Constan-tinopolu următorea telegrama:
Raportele, pe care le primesee Porta dela consulii săi din Rusia în privinţa mişcănloră militare d’acolo, confirmă în generală sgomotele privitore la pornirile răsboinice ale guvernului rusescă. Se cjice că pregătirile se facă într’o astfelă de măsură, încâtă ele nu mai potăfi declarate ca măsuri defensive seu ca măsuri de precauţiune. Raportele tiimise din Petersburgă la Constantinopolă au d’asemenea ună caracteră neliniştitoră. In ascunsă se organiseză o mobilisare pe o scară cum mai nici nu s’a văcjută. Măsurile luate nu potă fi decâtă o urmare a intenţiuniloră răsboinice.
SCIRl ULTIME.
Madridu, 28 Ianuarie, „Teatrulă varietăţilorîi“ a fostu distrusă de ună incendiu; din fericire nu s’a întemplată nici ună accidentă de persone.
Lemberg, 28 Ianuarie. Din Varşovia se anunţă, că pe şoseua dela casarma artileriei se construescă doue casarme provisorii pentru re-gimentulă de gardă din Volhynia. De câteva 4^e se cumpără acolo multă lemnăria, lopeţî, topore şi alte unelte. Faţa cu proprietarii poloni se asigură la ori-ce ocasie, ca astăcjî nimeni nu se gândesce la resboiu.
Londra,	28 lanuariu. „Daily
News“ pretinde ca scirile periodice în privinţa unoră comploturi contra Ţarului suntă răspândite de poliţia rusescă cu singurulă scopă de a conserva influinţa de care acesta din urmă se bucură pe lângă împăratulă.
Londra,	28 Ianuarie. „Mor-
ning Postu cjice că Englesii din Suakim au cedată provisiunile lor Italieniloră din Masauah.
SCIItl TELEGRAFICE.
(Serv. part. ală „Gaz. Trans.u)
Budapesta, 60 Ianuarie. — Ne-gociările de împrumută s’au încheiată. Trei4ecî miliăne se voră emite în rentă de aură cu 4 procente.
Petersburg, 60 Ianuarie. — La prâncjulă ce l’a dată ambasado-rulă Austriei a luată parte şi G-iers.
Constantinopolă, 60 Ianuarie. — înalta Portă a adresată cătră Rus-tem-paşa o notă, în care acesta este însărcinată de a provoca gu-vemulă englesă ca să evacueze Zaila.
Berlină, 50 Ianuarie — ImpSra-tulă a primită după amecjî în audienţă pe principele de Bismarck.
DIVERSE.
Aerul u contra ftisiei (ofticei.) Este deja mai multă timpă de când Dr Brown-Sequard a signalată influinţa funestă a aerului închisă şi stricată asupra desvoltării ftisiei pulmonare. Unu şiră numerosă de porci indian!, după ce li s’au făcqtă sub piele o injecţiune cu ună lichidă tuberculosă, a fost împărţită în doue divisîunî; una a fostă ţinută într’o sală închisă ca de obiceiu, cealaltă espusă sub ună şopronă deschisă din tote părţile. Nici ună porcă din cea din urmă grupă n’a devenită ffcisică şi toţi ceilalţi au murită de ftisie. Acestă resultată frapantă confirmă statisticele, după care ftisia causeză neasemănată mai multe caşuri de morte în oraşele forte populate, decâtă la ceră. Totodată stă în consonanţă şi cu faptele din care raporteză Brown-Sequard câteva caşuri în şedinţa academiei de sciinţe din Parisă din 28 Nov. 1887. Ună astfelă de casă se referă la ună Irlandeză, care, după ce s’a constatată destruc-ţiunî mar! (caverne) în părţile supe-riore ale ambeloră plămâni, s’a hotă-rîtă se dorină nopţile sub cerul ă liber, acoperită dealtmintrelea cu o flanelă şi cu ună cauciucă. Răulă numai că s’a limitată, der ulceraţiunele s’au cieatri-sată. Ună altă casă s’a observată în California, unde ună tuberculosă a fostă vindecată sub influinţa aerului liberă, cu tote că se deschiseseră abscese în ambele plămâni. Ună ală treilea casă se referă mai de aprope la autoră: una din rudele sale, declarată pierdută de renumitulă doctoră Andral, s’a vindecată radicală mergendă regulată şi ne-
întreruptă la venată; a murită cu 27 său 28 de ani mai târdiu în urma unei bole cu totului totă diferită. Ca con-sciinţă şi aplicaţiune a acestoră fapte Brown-Sequard presentâ ună aparată, care l’a construită în colaboraţiune cu Dr. d’Arsonval, şi ală cărui scopă este de a înprospăta şi reînoi constantă ae-rulă deasupra unei persone sănătose seu bolnave culcate într’ună pată. Aparatulă este forte simplu şi uşoră de pricepută. Brown-Sequard asigură, cumcă a petrecută o nopte sub acestă aparată fără cea mai mică jenă. Elă îlă recomandă persdneloră sănătose şi bolnave, amin-tindă, că aerulă respirată conţine în a-bondanţă substanţe toxice, care fără în-doelă nu este permisă a le concede să între în plămâni. „Architecţii ne omoră“ cjice elă terminândă, şi ofticoşi, ori nu, ne înveninămă prin aerulă stagnată ală locuinţelor nostreu. („Mes. Rom.u)
Nou procedeu medicalii contra bo-leloru de plămâni. Procedeu cu acidă de Fluorhydrogen se practică deja de doctorulă Gager, mediculă băiloru din Arco. Asupra inhalaţiunei accidului Fluorhydrogen ca remediu contra boleloră de plămâni s’a pronunţată nu de multă, în modă favorabilă, şi celebrulă profesoră din Paris Dujardin—Baumetz. D. Gager din Arco, care peste veră este la băile din Gastein, ’şl-a procurată din Paris instrucţiuni detailate pentru acestă nou procedeu medicală contra ftisiei, precum şi aparatele necesare.
Statistica limbilord. ProfesorulKirch-hoff din Halle a fostă rugată să decidă ună rămăşagă, şi anume: care limbă se vorbesce de mai mulţi omeni pe pămentă. Resultatul calculului învăţatului din Halle e următorulă: limba vorbită de cei mai mulţi omeni e cea chinesă, care e vorbită de vr’o 400 milione de omeni; ur-meză limba hindustană vorbită de peste 100 milione omeni; apoi cea engleză de vr’o 100 milione; cea rusă de peste 70 milione; cea germană de peste 57 milione ; cea spaniolă de 47—48 milione; cea portugesă de vr’o 16 milione, afară de cele vr’o 10 milione de Negri ai co-loniiloră portugeze, cari se folosescă mai multă de limbile loră indigene. Cea francesă, o pune Kirchhoff între limbile europene în loculă ală cincelea. Pare-ni-se că învăţatulă germană nu e imparţială, deorece limba francesă e mai lăţită decâtă cea germană. Pănă aci profesorală germană. Despre cea italiană nu spune nimică, der nu greşimă decă vomă admite, că o vorbescă 30—35 milione. Cea română se vorbesce de vre-o 13— 14 milione. Cea ungurescă de vr’o 7— 8 milione.
0 legendă. Misterulu prelungirei vieţii împăratului Germaniei. Yigorea extraordinară, cu care împăratulă portă marea lui etate, a dată nascere unei legende, care a găsită crecjămentă printre popu-
laţiile din ţeră. După acestă legendă, longevitatea Suveranului se datoresce unui lichidă misteriosă, ală cărui secretă îlă are împăratulă numai. Cine i l’ar fi remisă ? etă ce nu’şl pote nimeni explica. Se scie numai, că acestă lichidă e ună felă de băutură spirtuosă, care deşi nu acordă nemurirea, prelungeşce însă vieţa într’ună modă extraordinară, comunicau dă Suveranului forţele intelectuale si fisice necesare pentru a ţine încă pentru multă timpă frenele guvernului. Legenda, pe care ţăranii o povestescă într’ună modă misteriosă, adaogă că îm-păratulă a binevoită a da câteva picături din miraculosulă lichidă mareşalului de Moltke şi prinţului de Bismark, ceea ce şi se explică, prin etatea la care au ajunsă aceste înalte persone, mai a-lesă celă dânteiu. Der lucru pe care trebue să-lă notămă e, că Suveranulă a refusată să dea o picătură prinţului imperială, fiindă că îi-e temă că, odată forţele lui recăpătate, prinţulă imperială va veni să forţeze pe părintele său ca să abdică. Ună orecare numără de Suverani au scrisă împăratului şi l’au rugată să le comunice binefâcătorală secretă, împăratulă însă e firmă decisă de a’lă păstra pentru densulă numai. In doosebî, Ţarulă l’ar fi rugată să-i trimită una seu două picături din acestă lichidă. împăratulă însă a rămasă surdă ragăciuniloră Suveranului rusescă, şi din causa acestui refuză s’a născută şi con-flictulu actuală între Germania şi Rusia. Naivi mai suntă şi Bavarezii!
Cursitlu pieţei Braşovu
din 30 Ianuarie st. n. 1888.
Bancnote românesc! . Cump. 8.44 Vend. 8.46 Arginta românescU .	„	8.40	„	8.43
Napoleon-d’orI ...	„	10.—	„	10.02
Lire turcesc!....	„	11.30	„	11.35
Imperiali................„	10.30	„	10.33
GalbinI..................„	5.88	„	5.92
Scris. fonc. „Albinaw 6%	„	101.—	„	102.—
n ii ii Mo ii 98.	„	99.
Ruble Rusesc! ...	„	109.—	„	110.—
DiscontulU ....	61/,,—®°/n Pe an*
Cursulu la bnrsa de Viena
din 27 Ianuarie st. n. 1888.
Renta de auru5y/n • •	...........97.35
Renta de hârtiă 5"/0.................84.25
IruprumutuM căilor* ferate ungare . .	148.75
Amortisarea datoriei căilor* ferate de
ost* ungare (1-ma emisiune) . . .	98.60
Amortisarea datoriei căilor* ferate de
ostU ungare (2-a emisiune) . . . 124.50 Amortisarea datoriei căilor* ferate de
osţU ungare (3-a emisiune) . . . 110.75
Bonuri rurale ungare.................104.—
Bonuri cu clasa de sortare .... 104.— Bonuri rurale BanatU-TimişU ....	104.50
Bonuri cu cl. de sortare .............103.50
Bouur! rurale Transilvane.............104.25
Bonuri croato-3lavone ...............108.—
Despăgubirea pentru dijma de vinU un-
gurescU ...........................99.50
ImprumutulU cu premiulă ungurescă . 118.-^ Dosurile pentru regulare a Tisei şiSege-
dinului...........................122.75
Renta de hărtiă austriacă..............78.70
Renta de argintă austriacă.............80.50
Renta de aură austriacă...............109.75
Acţiunile băncei austro-ungare. . . . 135.22 Acţiunile băncei de credită ungur. . . 867.— Acţiunile băncei de credită austr. . . 272.75 Argintă —.— Galbinl împărătesei. .	5.96
Napoleon-d’orî.......................10.01 y.
Mărci 100 împ. germane.................62.12
Londra 10 Livres sterlinge............126.50
Editorii şi Redactoră responsabilă: ____________Dr. Aurel Mureşianu._____________
■cură... „der împăratulă ar trebui să atace !u (jise Longină cu orecare putere, urmându’şl ună altă gândă... Din ce legiune mi-ai spusă că escl? întreba din nou pe soldată.
•— Din a patra armată consulară; Legiunea Ruliană, seu a XXII-a imperială ; Despărţămentulă ală doilea; Manipula treia; Centurionul Papiriu Cursor.
—	Papiriu Cursor... din gintea marelui Cursoră? întrebă Longină.
—	Nu sciu, stăpâne, der uite-i.... cjise elă arătândă departe, în tabără: Manii infernului n’ar fi mai hăzi!... Ecă .şi stegulă loră, adăuga elă dândă din capă, ce departe e de vexilariulă nostru!..
Der suntă tineri... şi noi îmbătrâ-nimă... Ore să mai vedemă noi Roma vreodată, Picene ? ..
—	0 s’o vedemă, stăpâne, cjis© sol-datulă plecândă ochii în pămentă.
—	Tu vrei să mă îmbărbătezi, der nici tu nu crecjl... Picene, cine ne-ar da ună grăunte de otrava ne-ar face ună mare bino...
Şi pe când ei vorbeau, se aucji pe frundele uscate făşiindă pasulă cuiva. Amendoi so întorseră deodată.
Cu grije şi cu temere venea Do-chia, uşoră ca o căprioră şi albă ca o •zînă. învăluită totă într’o stofă subţire de Pergam, ale cărei colţuri, tivite cu purpură de Tyr, se prindeau de umeri cu paftale zimţuite, şi cu piciorulă prins în coturnă de lemnă de cedru, ea înainta sfiosă cătră Longin, care se sculase în picidre şi o aştepta. După roşeţa ce i se vedea în faţă şi după nesiguranţa portului, lesne se putea pricepe, că se petrecuse o luptă mare în sufletulă ei: să vie... să nu vie... Când Decebal şi cu ai săi plecară spre partea dimpotrivă a pădurii, ea rămăsese singură în foiş orală de ştejară, şi când văcju pe Longină la câţl-va paşi numai cu sluga sa şi atâtă de tristă, nu se putu stăpâni, şi dorală de a’i arăta că nu-lă uită, birui, frica şi ruşinea, şi veni... Mlădiându-şl trăpulă uşurel, ca ună crină, se apropia de elă, se roşi ca rozele din păru-i şi, apucând mâna lui Longină, i-o săruta şi apoi şl-o lipi de frunte. După aceea rămase în-naintea lui, cu ochii în pămentă.
Longină se uita la ea, ca ună omă deşteptată dintr’ună visă urîtă la lumina (jilei.
—	ţ)eii nu mintă, <jise elâ. Când am plecată, augurii ml-au spusă că voin întineri.
—	Şi mie rândunica din peştera Zbrandurei ml-a spusă, că voiu muri..., răspunse Dochia.
—	Â greşită rândunica, îi tăia vorba Longină.
—	Că voiu muri fată, adăuga ea, ridicândă ochii spre elă.
Amendoi aceşti omeni tăcură, şi în-tăcerea loră, gândurile amândurora îşi găseau sprijinulă celă mai puternică. Ne-* cunoscătdre precum era ea de o mulţime de-ale meşteşugirii sufletului romană, îi venea pe buze să-i spună, că i-a bătută inima tare când l’a văcjută, şi i-ar fi spus’o decă ar fi sciută cum. Er elă, Romanulă, trecută prin popinele şi băile Romei, remăsese mută în faţa acestei curate feciore dace, care venise să-i spună ceva şi nu scia cum să-i spună.
—	Ce-mi ceri?... Cere-mi ce vrei să-ţi dau... cjise Dochia.
—	Ce să-ţi ceră? n’am ce, respunse Longin. Tu eşti dacă, eu pentru tine sunt duşmană.
—	Cere... se ruga ea, cu ochii umecjl.
—	Norocă pentru tine, fecioră, cjise Romanulă după o pausă.
—	Asta |nu stă în puterile mele, răspunse ea. Mama nostră cea de colo adăugă, uitându-se în văzduh, ţine no-roculă.
Elă însă păru a-şl aduce aminte de ceva, şi deodată, făcândă ună pasă cătră densa:
—	Yrei să-ţi ceră.., îmi juri că-mi
v»i da ?	(
—	Totă ce stă în puterile mele, răspunse ea cu voinţă.
—	Dă-mî...., să-mi dai otravă, isprăvi elă <Jn greu.
Ea fhcu ună pasă înapoi şi ridicândă capulă se uită cruntă la elă.
—	Să-ţi dau otravă... întrebâ ea lungă; vrei să-ţi dau otravă? Der decă n’am ?
Yorbele îi eşeau greu din gură şi cădeau apăsată în audulă lui.
(Ya urma.)
--------------------
00
â . -2
ce
S î* .h .a
QD Ş3 ^
|.s-S|
.9 £ .© r9
fi o a
*r9 .© <& *3
o O ce O 5255 *e .-§
.9 eo ®
..s r; ce _
■ Ph^1 *C ce 3 o
©0+3
-t-3	P+	O
ce -eT 15
s ^ s .s
• c^ co ce
5 © a
&■ g ^
© o «3 r9
2» © «s
’rj 9 gx~
«e
'g *■§	^	.§ •'
• | -e jg ~ - &>-e «2 •
■•"3 *
© ţrt jj'
?r ii?
S &0 v* © ,*.-■
© d3 QD v-j -g * .J-zln
3	>• 3 P
9^ ■>9 !—« -9-*nrre -
'9 ©-5$ -Er -h9 •« 00 9 Ja
•§ ®î g^S
+9	^-n-'Se
^ r- o ©
JL _© 9 >câ r^rţ <r~H
?H ©
5
ce
© ©a
'P i—i
S +3
»■—! © ce
9 -g ‘g
ce 'O r9 > 9c ©
«a ®
° 9+S <e •	©
i © og-
K3 ^ |
P © O
©
T3 © „m ,©	sce	©	pS
©	ită	©	^
. ^	£_.
co
©	© i9
9 oo £ 9	©
‘53 © © ce -tj- u © 3-'p
©..<s9-
© >9 .©	"9
EJ-© m
Cy *-ri Im
0	^ g
^ © © H S.1! ^
r’gi-.s
'g'-f =>
1	§. 2 ■§.°2
•••* i 3
: >9 a l
; s S'-S ;"© ©.S
9 © 3 ’ © «3 9 i 00“ ce ce
©
©
>9 g
■s f .g 3" °m.
;r^©-
©4 ce^
>9
l-f
şiî*
g » a A« s xa
•-©

©■

f5>.
ce
©
xi
S'-S
- ce ş
«©'JL
-02 'ta
au
5 *e
253
>9 r li ^ &
; a+.g ©
,,.©.^>9^9 9 î-9 © © ^
! -I S i fe «-
j'.s W ® ® .2
+ ' M - „ ©«« g
4	©	Sh +H ©
«
g ^
g
g
■ă -g -j -ce ;S ^
® ’g
“ ® O
*—1 i W SJ
5 * « ■! -2 fl S
•3 .3 £ ci <,rt
5 « «fi fi , » j2 s >a ,H 5 ^ -e
sg ■«■*•© 3
■§ ai 8
*C ® ă «
Ph O §D P
«" g
•fH	,
® 9 ■ rt
î°i
c3 aă 0 Jh o ,®
*nM >P W
" S S fi
o j- a g ■§
> -’P	® c
o o -h 2
8-93
2 -g a ^ eă
.,rj
® ®
P+ CD .

^ ^ ^ 'S -g 188 ts
^ >g O « 1 ^
11 ^'ph ^
® ■ ■ >3 M e3
■| ™ i ” i
- 1 f1! 9
-« «5 ® S >
P	- £- K
-S î? :g «
§ a g ■ ■«
•Ş1 f s g
*5--+S O +«
S 00
’ă co
CD
S ©'
>S G' l
5§ E r® .15 3 o P+ o ^ P-i
0:
îz<
P*
04
Xff
•a
di
d
<F+ Q,
«" S-® •
H
n3 c3
<3 1
.2 ® o=i
.9:
ti
9-
ca.
A
2 î
2
^rt. Tî 'S
11 # s
> î*
.p	îi	e	e	e	r	e	^ e	p	E	'p	p
■ S	7
p	R	R	R	P	R	-p	*;	J	p	P‘	.S
1 *

g '?
&
>0
8

&
4
M ^
>Pţ

3 ’«
Sî «s
â
£
43	>0
-<-3 O
>© *d
.a I
04 ’M-
l l <2 |
o ©
r:
*3
.* >g
00
9 O
CO FO
ţ 2
O -rt
a «n
c p p p - p
w Ş Cfi * io t* OD
03 O O
I
©
c r s ^ r
© A
I o
r.*l
2
s o 0 0 O o
Q 9
2
I
Of >â ^ jr-'.c *
' -§S «®
®- -2 w
“ 0>
.5 «=s 5
Oa Oh «4
m ©
0 0 9
Oh
5
Hci®^^^f*coâ3aH(N«^l6afc.'fl6o3
V S i-«	rH -4 iH »H .*5	f+t r4

<â
ir. 68 ei 1888.
PIUCAPR
în î 2 Faurii a. c. se va ţine în cancelaria comitetului administrativ de fondulu, şcolasticu gramţereseu (Sibiiu, strada urezului 6) oli-citaţiune îmnuendâ asupra adaptă-riloru ce suntd a se introduci la şcola grăniţârescă din Copăceii!, (V4 ore depărtare de Făgăraşă), Acesta se aduce ta cunoseinţa publică cu .udenmUuy -efr licitanţii suntu îndatoraţi a depune înainte de începerea îicitaţiunei dreptu vadiu 5°/0 \dela stema de esclamare stabilită cu 4$2jk fl.
:	Of erte în scrisă, provi(ţute înse dpi
vadruy se primescu până la începere# îicitaţiunei.	\	. «..-, 5;
Ftamdii, preliminariulă precunm ti condiţiunUe speciale de clădire, se fyotu vede aict- în fiă-care cţî. -* *	*
Sibiiu, în 21 Ianuanu 1B88. ' . J iî
Comitetul!! aMitraM t foiH şcolasticî aia îoştilorQ grauiţerl din rea, rom. I;
3;
-2	1	i « ~ ®	n ^	>w5f,2	x
fi 2	(c *2 ^ E	<rt p3	a,
2	§	~ ţ «3 c *	-as ^J9B	s<
<--4' •	^ >_	® 2	® Ji	S pwţg
m	S	5.3 t	4	B	BJ	.	n»	®	sa
-	”nd	^	.	S n..^ ®	e	5	o	o	£	^	iu	9
-■='-£	a	®	5	~
nd ~ .	0. u
•6». ©£ 03
-	: or o -
; 3' s "
s
•a
^ 1 «g § 8 d
>d Oh "O-	__S g
t-fc-îsiSJ--* s&i
smi
«i.a 1?
^ *
-,0>
<S‘S
Ph
o
îi
fi
—	®	2	*	£	.5
4»^®*	®	®	§	«fc	«	P
=	£.	■**	s	”5	3
9	a>	^	e	a	«ap
ă i *: «1° i B- "Si
W +4 co
■= S ţi	.
;| ş i-j.1
-** 2	2>s Vi
._ a *- S -i ;
•• « 2 H a 1 (
g 1 * X 1 2 (
£ ^	. ft2 » i
I Ă ® 11 i’5 = | ^ tîf v
J2 r 2 « □ -p^J; Ş:
*- |t 1-1 .2|!^
î“ ”3 .*r«	— *- o< :3 -O
2 -3+• S
!sfs=S
Jl -4ig--i.--