RecLacţliuea HAdmlnistraţlBiiet: BRAŞOYfJ, piaţa mare Hr. 22. „&uetaa iese In fleoare Pe anfi anii 12 fior, pe şese luni 6 fior., petrei luni 3 fior. BOBhiasisttâaătatc: pe anii 40 fh, pe şese luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. m 5. DUMEVECĂ, 10 i Ianuarie. ‘ . Să pmnainerft: la poşte, lâ librării şi pe la ad. corespondenţi. . Annndtirile: O seriă garmond 6 cr. şi timbru de80 cr. y. a. pentru fiecare publicare. 8oritori Mfranoate nu m prlmetefi. Iimtoriptt mi te retrimită. 1888. Mii ie 50 ie ii alfi „GAZETEI TRAKSILVAHIEr. Yenerabilulă prepositti ală capitu-lului din Blaşiu, d-lti Constantinii Pap-falvi, nl-a adresaţii următorea scrisore de felicitare: Blaşiu, 6/1 Iulianti 1888. Multă stimate Domnule, Doe-toră! Pe lângă tote că, după natură, unu omu trecută în c^ile nu uşoră vine în entusiasmu, totuşi ar fi pre bătătorii la ochi, decă unu omu învechită în ani, care în decursulu a cinci 4ecl a fostă martoră ală luptei, ce au purtată Eroii „Gazetei Transilvanieiu şi dela ivirea primă a fdiei pănă în presentă ca prenu-merante a aflată în densa 6re-care sufletâscă mângăere; care a fostă fericită înainte cu şese4ecî şi mai bine de ani a număra între învăţăceii săi giinnasiall şi pe primulă fundatore şi pe succeso-rele său, care a întâlnită pe ambii zeloşii tineri luptători călătorindă la Viena în carăle braşoveneşcl, spre a-şl esopera licenţa de luptă pentru luminarea scumpei loră naţiuni, — cum 4icd, ar fi bătătoră la ochi, decă inima unui atare omă n’ar sălta de bucuria, când luptătorii acestei foi potă serba ună triumfă, ce le dă prospectă şi la finala victoriă. Acum deră, după ce s’a liniştită sunetulă, vină şi eu, (şi decă s’ar pută 4ice post festa) şi când primului fundatore a scumpei foi îi pofbescă încă (\i\e multe şi mai liniştite de cum au fostă acelea când a funcţionată ca Redactoră, 4i°ă fie eternă memoria neuitatului meu amică şi a naţiunei române luptătoră Iacobă Mureşianu!! — Eră iubitului său fiiu şi în luptă succes oră Aurel dăruiescă’i cerulă sănătate sufle-tescă şi corporală tăriă, spre a purta lupta pănă când „Gazeta Transilvaniei44 vă ajunge ţînta la care dela începută an nisuită fundatorii ei. Fie! fie! Constantină celă bătrână. Năseudfi, 1 Ianuarie 1888. La jubileulă Gazetei Transilvanieiw primesce felicitările nos-tre românesc!. Viearulă Dr. MoisilB, Dr. Alexi. Rodna^ veche, 31 Decemvre 1887. Jumătatea de seculă, ce o îm-plinesce „Gazeta Transilvaniei“ ju-bilantă, fiă începutulă vieţii sale, pe secuii să i-se numere anii vieţii. Cavalendă Porcii» 0. cu fiicele Sn-sana şi Raflta, căpitanulă Donride, popa Groie, popa Donlide, popa Grapini, popa Avramă, dascălulă Re-teganulă, dascălulă Mureşianu, Dio-nisiu Logină, Odfâviană Popă. Turda, 1 Ianuarie 1888. „Acâsta este 4iua? care hî-a lăsat-o Domnulă, ca să ne vese-limă într’însa44, Acesta este 4iua> în care alpha 4ia**isticei nâstre „Gazeta Transilvaniei,44 acum suntă <50 de ani, a începută să apară. ^ De-atuncI şi pănă a4î ea se luptă neîntreruptă, ană de ană, 4i,de 4b pentru drepturile, pentru luminarea şi binele poporului română. De atunci şi pănă a4î ea ur-jnaresce pasă de pasă, ca o s6ţă < redinciosă, sortea poporului română. De atunci şi \ pănă a4l ea n’a pregetată nici o-dată de-a se eş-pune pentru elă, de-a-i da sfaturi şi poveţe, de-a’lă* face atentă la* primejdiile ce-lă ameninţă, de-a se bucura împreună cu elă de progresele ce le-a făcută şi le face,; dea-’lă îmbărbăta pentru nouă lupte şi, nouă învingeri,, , Deschide-ţî colânele „Gazetei44 şi veţi afla în ele reoglindatâ o parte însemnată a vieţii întregului poporă română, veţi afla în ele aspiraţiunile, faptele şi suferinţele, lui, cu ună cuvântă veţi afla în ele istoria lui de o jumătate de secolă. Românii din Turda şi jură, convinşi despre marea însemnătate din trecută şi presentă a ^Gazetei44, „uniţi în cugetă şi în simţiri, “ salută cu respectă şi bucuria în a-cestă 4i solemna „Gazeta Transilvaniei,44 saluta pe întemeietorii ei şi pe actualii ei capi. Cu bărbăţiă înainte! Susţineţi susă şi tare falniculă drapelă ală românismului, în viitoră, ca şi în trecută, şi noi, conscii despre drepturile poporului română, pentru cari luptaţi, conscii despre însemnătatea poporului nostru în acestă stată, ne vomă grupa în jurulă drapelului Vostru şi vomă fi, în rău ca şi în bine, totdeuna cu Voi. - Dr. Raţiu, D. St. Şiuluţfi, Ioană Mfcsâ-roşâ advocata, luHu Vlâduţa, Jtaaniâ MdL doveanu advocata, SfmionB P. Moldovarid, Silvestru Moldovand, IbslfH Clilofânu, loanfl Gadariu; Alexandru P. Romonfianti, loanfi RhţM, Rogobar MHRoe, Kufller Davld arcnitecta, loanQ Bal forţa, Alexandrii Gaia, Alexandru Mezel, Vaslllu Mol-dovana, P. Reşca, Ştefan fi Hossu, Ioana Bodea, Constantina Popa, Samuiia Poruţiu/ Nleolău P. Raţiu, GrigoHU Popa, Aureld Popa, Ioana liieedu, Vasillti Botoga, Gter-giu Soclu, loand TăreanB, MlttăM Poptt; Vaefliu CăfHişianfi mm Lupeetu, Met* loaK0; loand lliand, Petru laeobescii, 3b meonQ PopD, SimeotiB Nlcdră, Dcnietrhr Mânu, loand Pităcerânu, Simkmd RuW; lo8ifa Barlţiu, George Kls, Victerd Stoica, Rfcfti. Sotica, Basiliti Belu. Beiuşu, 31 Decemvre 1887. Dorescă, ca în noua eră a „Gazetei Transilvaniei44 dreptă recompensă a demnului ei trecută să poţi serba încarnarea principieloră representate de „Gazeta Transilvaniei.44 Protopopule 'PopB. Deva> 22 Decemvre 1887. Iubite Amice! Jubileulă de cincl-4ecl de ani ală „Gazetei44 pentru mine este o îndoită sărbă-t6re, pentru că 4iarillă, ală căruia corespondentă sunt şi eu de vre-o cincisprezece ani şi la ale cărui principii am aderată, adereză şi voiu adera şi în viitoră cu totă sufletulă meu, a ajunsă să fâlfâie cu mândriă şi acum, după o jumătate de seculă, măreţulă stin-dardă ală românismului, fără ca în luptele dese şi grele să fiă pătată nici măcară pe ună minută, şi pentru că conducătorulă şi prin urmare sufletulă 4iarului jubilantă de presentă eşti tu, ună sinceră şi multă iubită amică personală ală meu şi ală iubiţiloră mei! Primesce deci şi ca redactoră şi ca amică cele mai cordiale şi sincere felicitări, atâtă dela mine, câtă şi dela soţia mea şi dela fratele meu, asigurându-te, că decă personală nu voiu pute să mergă şî eu pentru a’ţî strînge mâna cu frăţiă, ncfi cu gândulă şi cu întregă sunetulă nostru vomă fi la măreţ®, r ţa- sărbătore. * ‘ f^ufliue4eulă Românismului, o&re planeză asupra bietului nostru poporă şi care secol! i-a dată, putere şi viâţa, ca se supârte plăgile ce l’au încercată, să binecuvinte - întreprinderea „ Gazetei eră ţie, scumpă amice şi vredniculă ei redactoră, să’ţl lungescă firulă vieţii tale, nouă atâtă de scumpă, şi se-ţî dee tăria şi voiă, ca încă mulţi ani şi cu mai stralucitore .resul-tate să poţi falfăi stindardulă românismului , la a cărui înaintare îţi vomă urmări paşii cu mândriă, cu resoluţiune şi cu liefăţărită încredere. Să trăescl, ca să muncescl cu efectă şi noi să te putemă urma cu eritusiasmă. Francisca H. IiongmO. Beba-vechiă, 29 Decemvre 1887. Aflându-mă în ajunulă jubileului acelui 4iarh> care- în. timpă de 50 ani a răspândită atâtea raze de lumină poporului română din tote părţile, nu potă trece cu vederea acestă ocasiune, la care viu şi eu a mă ruga lui D-4eu pentru celă ce a purtată greaua sarcină timpă îndelungată, adecă pentru neuitatulă Iacobă Mureşianu, ca sufletulă lui să-lă aşe4e în loculă unde nu este nici întristare nici suspinare. *fir Domniei-Vostre, care totiT cu acelă zelă lucraţi pentru răspândirea şi mai departe a apeloră raze de lumină, vă dorescă mulţi ani fericiţi şi isbândă. Demetrin Blaga, preoţii gr. ort. rom. Bb!h Gă Crişiii, 30 Decemvre 1887. Mnltu Oii. D-nulă Redactoră! Vă togă, că că ocasifinea âriului nou şi â jubileului iheihbrabilă de o jumătate de seculă ală multă preţuitei ndstre „Gazete44 ce re-digiâţl, să binevoiţi â primi feli-citaţiunile mele cele mai sincere! O jumătate de seculă ! Lungă timpă în vieţa indivi4iloră, der scurtă în vieţa popdreloră! ’ Insă noi Românii din ţările coronei ungare în acestă ppocă, dela 1838 încăce, în proporţiune cu timpurile mai dinainte, amă înaintată şî progresată forte multă, potă 4ice: cu paşi gigantici pe tote terenurile, aşa încâtă acestă epocă o putemă numi cu dreptă cuvântă epoca renascerei românismului. Factorulă celă mai puternică ală acestui progresă, de care ne bucurămă astă4l, este fără îndo-ielă „Gazeta Transilvaniei44, suntu acei venerabili bărbaţi români, cari, ca Iacobă Mureşianu, An-dreiu Mureşianu, Georgiu Bariţă şi alţii mulţi, cu zelă neobosită şi cu rară abnegaţiune an lucrată 4iua şi năptea pentru o sorte mai demnă a poporului română. Unulă dintre aceştia sunteţi şi D-Vostră, On. D-nule Redactoră ! Dee ceriulă, ca pe calea începută în fruntea celui mai vechiu 4iară română dintre t6te câte suntă, se puteţi mai lupta încă mulţi şi nenumăraţi ani, să ajungeţi şi jubileulă seculară şi apoi îndelungata şi multă obositorea nostră lucrare s’o vedeţi încunu- nată de succesfi spre gloria şi mândria naţiunei rom&nescl. , Dr. Gâorgia Dea. ttomânft, 81 Decemvre 1887. Bătrână şi cărunta moştenire, giorib^â’ţl „Gazeta Transilvaniei44, îfitineresce-o cu forţele’ţî vigurose ce -p.0se.4t> - W' -■■■+—■ Să trăeBCÎ mulţî ani conducând’6 la ţinta dorită. Staiiirtft Staoitt. Iaşi, 22 Decemvre 1887. Dorescă „Gazetei Transilvaniei44 esistinţă pentru perpetuitate. G. Iliescu. Giurgitt, 1 Ianuarie 1888. Multă stimate Domnule Di-rectore ală „Gazetei Transilvaniei!44 Noi, subsemnaţii, aducemu omagiele nâstre de respectă şi stimă luptătoriloră, câtă şi mediului luptei „Gazeta Transilvaniei44, care în spaţiulă de jumătate secblă a luptată şi lupta pentru redeşteptarea şi emanciparea naţiei române de peste CarpaţI. Farulă acesta să lumineze în infinită pentru a pute găsi limanulă fericîrei strănepoţiloră 'poporului divină! ' Representanţii imprimeriei C. P. Conduratu Iţdiană Milniţiu, din Timeşiana, Gg. Simionescu, Petrache lonesca. —— Braşovtt 9 (21) Ianuarie 1888. *Nicî ’ o naţiune din Europa nu face a se vorbi atâta de ea şi nu se agiteză aşa de multă de t6te cestiunile mari şi micî âle 4ilei ca Maghiarii. Decă a F&ce multă svonă şi multă sfară’n ţeră ar fi identică cu a face bună politică, -atunci Maghiarii ară fi cei mai înţelepţi şi cei mai practici omeni politici ai timpului presentă. Der suntă mulţi, fârte mulţi, dealtmin-trelea 6menî esperţl, cari ţinu, ca tocmai acestă poftă de a face să se vorbescă aşa multă de ei este partea cea mai slabă a politiciloră maghiari. Destulă că Maghiarii cu tendinţele şi nisuinţele loră politice suntă acţl în centrulă discusiuni-lofă. De este a se resolva cestiunea bulgară; de este a se aplana crisa ce a isbucnită în relaţiile monar-chiei austro-ungare cu imperiulă rusescă, de suntă a se întocmi lucrurile în întjnilă rrtonârchiei seu a se regulă relăfiuniîe guvemelorii cătră poporele imperiului poliglotă, Maghiarii şi er Maghiarii suntă cei ce pretindă a ave în mână cheia pentru a le resolva şi pentru a le aplana pe tote. In dieta ungară se discută t6te aceste cestiunî mari şi mici c’ună aplombă, ca .şi când sortea Europei şi a monarchiei întregi ar atârna dela înţelepciunea „părin-ţiloră patriei44' din Sândor-utcza. Decă deputatulă Helfy din stânga estremă şi deputatulă Nic. Perczel adreseză d-lui Tfsza interpelări cerândă desluşiri despre {concentrările de trupe rusescl la graniţa Goliţi ei, reclamândă regularea definitivă a afacerii bulgare şi in-tervenirea guvernului pentru că Rusia să-şî sisteze armările şi să-şi reducă trupele dela graniţă; decă aceşti deputaţi mai voră să fiă lămuriţi şi asupra întrebării delicate, că ore monarchia ■ austro-un- Nr 5 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888. gară pote conta cu puritate In casulu unui resboiu pâ alianţa cu Germania, la care s’a alăturată şi Italia — acesta este ceva ce nu p6te surprinde pe nimeni, căci parlamentele de aceea suntu ca să controleze faptele guvernelor^ şi nu e vina loru decă acestu con-trolu rămâne de ordinară numai o dorinţă frumosă. Der politicii maghiari nu se îndestulescă cu atâta, ei agită mereu în pressă şi în convorbiri pentru aspiraţiunile loră de a fi ei şi numai ei naţia conducetore şi influentă în Orientă. Astfelă se isbescă nisuinţele loră deadreptulă cu acele ale Rusiei şi se produce o încordare fbrte ameninţătdre între cele două împărăţii vecine. In numerulă de alaltăerl ală 4iarului „ France w din Parisă, de-putatulă Laur vorbindă de Ungaria caracteriseză aceste sverco-lirl cu următărele cuvinte: „In marea cestiune a răsbo-iului cu Rusia Ungurii au pornită pe o cărare falsă. Ce mare ne-ghiobiă au comisă! Intăiu por-nescă la luptă în contra Rusiei. Bine! După aceea maghiariseză totă, impună limba maghiară Croa-ţiloră, absorbindă pe Slovaci, Sârbi ş. a. Acesta ar mai merge, dqcă mistuirea nu ar fi aşa de grea; der a ataca pe colosulă ru-sescă chiară cu risiculă, de a juca rolulă unui căţălusă, care să repede a muşca de pulpă pe ună mare boieră, acesta, trebuia să o evite Maghiarii cei mândrii, cari de altmintrelea se bleseză aşa de uşoră. Acum ei stau isolaţî...“ Probabilă că deputatulă Laur este preocupată încâtva de simpatiile sale pentru Rusia, der nu va nega nimeni, că imputarea sa, încâtă privegce lipsa de modera-ţiune şi precauţiune, este întemeiată. Maghiarii ară face multă mai înţelepţesce decă ară întrebuinţa parte din zelulă ce-lă desvdltă în aplanarea cestiuniloră europene, pentru ca se delăture nemulţumirea ce domnesce între popbrele nemaghiare de sub guvemulă lui Tisza. Decă ministrul-preşed. Colom. Tisza -— cum a făcută cJHele a-ceste cu ocasiunea desbaterei bugetare — apeleză la solidaritatea dintre elementulă ungurescă şi săsescă din Ardeală numai pe te-meiulă, ca totă Saşii să fiă aceia, cari să înceteze de-a se mai plânge asupra nedreptăţiriloră, er nu pe te- meiină ca aceste înedreptăţirl să încetezp, atunci slabă resultată va politica lui de mulcomire. fi- 6re numai Saşii din Ardelă ă aceia, cu cari guvemulă ungurescă are interesă să trăiesca în pace ? „Saşii din Ardelă să formeze împreună cu Ungurii o falangă “, 4ise d-lă Tisza, Falangă? Contra cui ? Nu cumva contra Români-loră? Şi aşa ceva reclamă tocmai aceia cari n’au răbdare de a vede odată pacificată Bulgaria! Ei vădă reulă din depărtare, der la împăciuirea spiriteloră în întru nu se gândescă! Este acesta o politică prevă- 4ătdre şi înţeleptă? ---------------- Sâmbătă în 2 Ianuariu st. v. Domnii Valeriu P. Bologa, dirigentă ală filialei băncii „Albina“, şi Ni-colae Popovicî, profesoră de musică, în Braşovă, presentându-se în bi-roulă Redacţiunei, au predată directorului fâiei ndstre ună fărte frumosă albumă, ce cuprinde o adresă a coloniei române din Viena. Cu acâstă ocasiune d-lă V. P. Bologa adresă d-lui Dr. A. Mure-şianu cam următorele cuvinte: „Ca mandatari ai coloniei române din Viena venimă a-ţi preda ună semnă de recunoscinţă şi aderinţă ală ei pentru valorosele stăruinţe şi lupte ale „ Gazeteiu în timpă de cincizeci de ani, ale organului, pe care îlă conduci acum de dece ani Tu, care încă ai făcută odini-oră parte din colonia română vieneză. Dee ceriulă ca să ai puterea şi anii de a duce marea operă începută de Bariţă, continuată cu putere de Tatălă tău, celă de noi toţi jălită, spre ună bună sferşită, dobendindă acele isbâncfl, cari au fostă nobila ţintă a activităţii neobosite a an-tecesoriloră Tăi. Să trăiescl! Adâncă mişcată de acesta dovadă de iubire frăţescă, d-lu Dr. A. Mureşianu mulţumi mandatari-loră coloniei române din Viena, asigurându-i că în veci va păstra, ca o scumpă suvenire şi încura-giare în lupta pentru libertatea şi drepturile naţiunei, acestă dară ală Româniloră din Viena, de cari îlă legă nu numai legătura de sânge, ci şi aceea a amiciţiei din trecută. Etă cuprinsulă adresei memorate : Onoratei Redacţiunl a „Gazetei Transilvaniei.“ Braşovă. Cincl-4ecî de ani se împlinescă, de când ca o stea lucitâre râsări pe orisonulă celă întunecată ală Românismului Gazeta Transilvaniei. Ra4ele ei deşteptătore adunară puţinii bărbaţi ai acelui timpă, cari mai nutreau în pepturile loră credinţa în ridicarea vieţei celei uitate avecheiRome, a poporului română, din umilirea, la care au îngenunchiat’o secolii cei vitregi ai trecutului. In mijloculă cumpliteloră vifore ale timpuriloră celoră mai grele, geniulă însufleţită ală urzitorului inspiră poporulă asuprită şi umilită, conducându-lă cu băr-băţiă şi abnegaţiune pe calea ne-âmblată şi spinăsă la redeşteptarea consciinţei naţionale. Şi când braţulă celă vigurosă amorţise şi ochiulă celă ageră şi blândă se stinse, ună bravă fiiu ală seu îlă urmeză cu aceeaşi iubire şi cu acelaşă devotamentă, care a atrasă tot4euna încrederea şi stima generaţiuneloră trecute şi presente. Conduşi de viuă recunoşcinţă pentru cei ce şi-au consacrată puterile grelei lupte în causa n6s-tră naţională, dorimă ca neclintită să rămână statornicia întru ajungerea măreţei ţinte. Er Voi, demni urmaşi ai credinţei moştenite, aduceţi-vă aminte că fericirea Văstră anemului vostru este, şi suferinţele Văstre totă spre fericirea lui suntă. Viena, Decemvre 1887. B. G. Poppovits, Nic. Teclu, A. Frun-dianescu, Dr. St. N. Giurcu, Alexander Nedelkovits, Dr. B. Grigoroviza, Marcu Tabacaru, St. Vişneschy, C. Theohari, I. Tatard, Dionisie Goilav, V. Tebiuco, Ar. Ibrăileanu, Tudord cav. de Flondord, D. PopovicT, dr. S. Papanicola, C. Missirti, Dr. Demetriu Bogheand, Dr. C. Popasu, Dr. Emild Codru Drăguşand, Drd. Nicolai Şmelz, G. Ţăranii, I. Ţăranu, Nicolae Ne-tielcovits, Dr. T. Tomiuc, Aureliand C. Gri-goroviciu, llie Ghergheld, Paveld Oprişa, stud. de filos., Const. Brăileanu, Aurelp C. Popoviciu, Virgild Oniţd, Visarie Po-pescu, Nicolae Maximd, loand Ternăveanu, loand Scintilla, Aurelu Perşinariu, Euseb. D. Isopesculd, Romuld Polişd, D. Puhaciu, N. Hacman, Eudoxiu Procopoviciu, Dem. Axente, Eugeniu Solomond, Em. Haldand, Popoviciu, protopresbiteră militarii c. r. şi asesorii consistorialii gr. res., Const. S. Prejbeanu, dr. teol. Teodoră Tarnav-schi, Pompeiu Germand, Octaviand Popd, Nicolau Şiuluţiu, losiffl Turcu, Alympius Boiu, stud. forest., Aureliu Ciatd, Erastd Taranguid, Dr. G. Onciuid, M. Ciona, Di-mitrie Sayoiu, Atanas. Preda. Valeriu P. Bologa, diligenţii de bancă, ca mandatarii ală coloniei române din Viena. Nicolae Popoviciu, profesoră de musică, ca mandatară ală coloniei române din Viena. Albumulă, ce cuprinde acestă adresă, este în format mare cuartă, legată cu multă gustă în piele „chagraine“ fărte fină, marginile 4e bronză, la colţuri arabescuri de argintă oxidată şi de aură, în mijlocă pe ipndă aurită două pene de argintă încrucişate şi pe aceste monogramulă G. T. lucrată elegantă în emailă roşu şi vânătă cu margini galbene, sub monogramă o pantlică de aură cu in-scripţiunea 1838, 1888. Albumulă e căptuşită pe dinăuntru cu mătase vişiniu - închisă. Adresa e scrisă caligrafică, cu multă artă, pe două foi de cartonă grosă, pe alte trei foi urmeză subscrierile. ----=»-&-<<=------- Vorbirile ţinute la banchetulti festivii dată cu ocasiunea jubileului „Gazetei Transilvaniei. “ Vorbirea d-lui preotă şi adm. protop. A. Berinde din Seini, corn. Sătmarului: Domniloră! Sub impresiunea acestor festivităţi îmi aducă aminte de o poesiă, făcută de unulă din trinitatea fundato-riloră „Gazetei,u mi se pare de lau-reatulă şi de piă memoriă Andreiu Mureşianu, care sună aşa: Ce e patria română? Unde Istrulă cu Carpaţii Dau mâna ca fraţii? Ba nu! nu-i măi frăţiore, Patria română, care Se numesoe mare. . Şi apoi enumerândă poetulă în ver-suinţe plăcute locurile locuite de Români, sfîrsesce aşa : Pănă unde mai răsună Limba dulce şi străbună, Păn’ acolo-i frăţidre Patria română, care Se numesce mare. Ecă şi eu, din acele hotare depărtate, unde totă mai răsună încă limba dulce şi străbună, am doriţii să vinii, ca să fe-licitezii din inimă serbările aceste jubilare românescl. Natura lucrului aduce însă aşa cu sine, cumcă barierele limbei nu se potii desemna cu acurăteţă. Unde se întâlnesce torrentulii celoru două limbi, acolo e unii felii de oreşl-care amestecă. Noi Sătmărenii amil dori, ca acestă amestecă să nu fiă pre extensivă. Ecă, şi Mureşulă curgendă în Tisa, cale de o c[i se cunosce că-i Mureşă, şi abia apoi se dă procesului de amalga-misare. Nu voimă noi Sătmărenii a cuceri te-renă, — voim numai să susţinemă barierele limbei nostre faţă de . apăsăturile grele ale torentului vecină. In lupta asta de conservare şi din festivităţile arangiate de voi, iubiţi fraţi de ună sânge şi de o mamă, primimă imbărbătare şi încu-ragiare. FOILETONUL# „GAZ. TRANS.U (i) POPA GARE SGIE CARTE (Poveste culesă de V. A. Ureche) Erau odată şi în Moldova popi învăţaţi ! Popă cărturară poftea Vodă-Ştefan-celă-mare să afle şi la sată şi la cetate. Alesă la scaunele bisericescl din Divană, pe timpulă lui, nu se urca celă cu cer-bicea mai venjosă, spre a şi-o pleca după voia puterii, ci, acelă mai {adâncită în sfintele scripturi, — adecă, pe vremea aceea, celă mai învăţată. — Că doră nu era Vodă să-şi alegă oştenii din stărpituri omenesc!, cari nici o tolbă chiojgă de săgeţi n’ar fi putută duce pe umere; nici avea să cheme la scaunulă de mitropolie pe celă mai gli-gană, lată în spete şi vînosă la' braţe; ci pe celăr mai stupă de carte, fiă elă dealtminteri la stată şi câtă Statulă-Palma-barbăcotă. De fost’au şi pe la noi, Românii, o vreme, de era pusă fiă-cine la loculă său. Hei! pe atunci era ierna iernă şi vara vară, cum (fice cânteculă. Moşă Dudău dela Bărbeştii lui Mi- ronă Costină, din ţinutulă Romanului, mi-ă spusă, mai ân-vară, o poveste ce minunată dovedesce cele mai susă grăite. Etă-o: Păi, cucone, ci-că era odată, în sătulă nostru, (care acjl îi (fice Brănişteni, de pe vremea aceea se numea BărbescI), ci-că era odată în sătulă nostru, ună popă pre învăţată, de scia totă cartea serbescă şi cea leşescă şi cea letinăscă, şi cetea psaltiria, ca tatălă nostru, de mersese faima învăţăturei lui la răsărită şi la sfinţită de sore, la mia4ă-nopte şi la mia4ă*4i- Totă sătulă, dela Şoltuzulă Vrajbă, pănă la nea Sucilă, celă mai tenără din cei doispre4ece pîrgarî, îşi lua de departe căciula şi se ferea în lături în calea lui, mai dihai de ar fi fostă, jupână Pîrcălabulă... Ba e ce?... Păi, ci-că venea lume după lume să asculte graiulă cu mie4ă ală popii şi să primescă dela elă sfată la păsă şi la nevoe. Numai badea Glonţă, porcarulă satului, nu era de părerea lumii întregi despre învăţătura părintelui Onofrei, că aşa era numele din boteză ală popii. — AşăL. învăţată!... 4icea badea Glonţă, trăgendă cu ghioga lui dungi, în colbulă din drumă, unde-lă întâlneau omenii din sată, ducendă porcii la păşune. — Aşă!... învăţătă!... Ean tăceţi omeni buni!... Cartea popii e subţire de totă!... Eană învertesce, jupenă Vrajbă Şol-tuze, tăciunele ăsta aprope stinsă, numai cu o. scînteiă de focă în vîrfă... [en înverteştedă repede în cercă... Vedeţi, omeni buni, ce r6tă de focă face scânteia ? N’ai 4i°e că are în mâni un coge-mite sore? 0 biată scânteie e şi învăţătura popii der aşa o învârtesce de cu meşteşugă la vederea satului, de i se pare s6re mare şi luminosă!... Nu, jupâne pîrgară, nu este invăţată popa Onofrei, ci mare pi-şicheră !... Vorbele lui Glonţă nu schimbară cur-sulă gândului obştescă, că aşa-i omenirea, cucone: când apucă într’o parte, geaba’i pui stavilă, că ea ca şi puhoiulă neţermurită, se repede la vale nepotolită. Ba încă Glonţă era luată la ochi răi nu numai de părintele Onofrei, der şi de totă sătulă. Şoltuzulă chiar îi totă subţia simbria ce-i plătea sătulă pe fie-care ană, pe măsura cu care Glonţă subţia şi elă, cu vorba lui, cartea popii. Ear pîrgarii, fraţi de cruce cu popa, alegeau pentru G16nţă opincile, de Sân-Medru şi de Sân-George, totă putrede, de rămâneau porcarulă pănă la săptămâna numai cutălpă-logele dela măsa. Păi aşa-i dâcă te pui în poră cu domniile!... Vai de badea Glonţă!... De 4ile rele, de păsuri şi de lipse, elă a-junse slabă- şi deşirată şi galbenă ca ciocanulă de cucută în tomnă. Ear părintele Onofrei, totă mai ro-tofeiu, de nu’şi mai încăpea în piele! Pălămarulă chiar punea prinsore, că de o mai merge burta părintelui totă înfo-indu-se, încă o iernă şi-o primăveră, apoi n’o să mai potă eşi cu cădelniţa, prin dvereele mici, la liturghia. Pănă şi părintele Onofrei se speriase ; şi cre4endă că-i vina colivii şi a colaciloră unşi cu miere şi încrestaţl cu mie4ă de nucă nouă, nici mai punea gura pe aşa ceva!... Der burta totă m sporă mergea înainte! Hei!... traiulu ticnită, lauda lumii, mulţămirea sufletescă te îngraşă mai dihai decâtă coliva şi colacii. (Va urma.) -----g-o Nr. 5 GAZETA TBANSILVANIEL 1888r Lnl ridică ppcâlulă întră Jhaintsreâ şi unirea culturală atuturortl Româniloră! Vorbirea d-lui adv. Damianfr: D-lor Onestitatea şi iubire&perfecţio-neză pe omă. Tăria şi credinţa sknt atributele neapărate pentru vitalitatea unui po-poră. Decă naţiunea română a păstrată aceste atribute, nu este mirare, căci s’a născută şi a vieţui .ă în acestă ţâră. Cu atâtă mai mare merită însă este pentru compatrioţii noştri S&sl carf, ca veniţi în acâstă ţâră, an păstrată aceste atribute ale esistenţei loră naţionale, ce le-au nutrită şi susţinută prin presa loră, care s’a distinsă înaintea cetitoriloră sfii prin onestitate şi iubire. Ridică paharulă meu pentru repre-sentantulă acestei presse, d-lă Redactor ală foiei „Kronstădter Zeitung*, Iosef W. Filtsch. Trupe rusesc! la graniţa anstro-româna. S’a răspândit filele trecute sgo-motulu că unu corpii de armată din Caucasia ar fi. primită ordină sS plece la graniţa austro-românâ. Ecă acum ce i se scrie din Tiflis cfia-^ rului „Kolnische Zeitung“: .■'■•K fi Ală doilea corpă de armată d’aicl a primită scirea, că va ave sfi părfiseSoă garnisânele caucasiane încă în decursulă iernei acesteia. La 29 Noemvre st. v. s’a hotărîtă în consiliulă de resbelă din Petersburgă d’a strămuta întregtdă corpă de armată împreună cu o brigadă de vânători şi o divisiune de r cavaleriă în gar-nisone permanente pe la graniţa austro-română. Trupeloră le va căde forte greu acâstă schimbare, pentru că t6te tra-diţiunile, relaţiunile, moravurile şi obiceiurile se legă de Caucas. Ambele corpuri de armată caucaziene compuneau o armată a parte, deşi întregirea se făcea prin recruţi din Rusia. Şi apoi numai ce ’i dreptă, corpurile de armată din Caucasia au dată probe escelente în timpă de resboiu şi pace. In specială acesta se pote cfice cu mai multă cuvântă despre divisiunea de cavaleriă desemnată d’a fi dislocată în Basarabia. Acestă divisiune trece de cea mai bună trupă călăreţă din totă armata rusescă. Prima brigadă 'se compune din regimentele de dragon! din Nişegorod şi Tver, cari suntă cunoscute în Rusia pentru gloria loră rfisboinică. In ultimulă rfisboiu cu Turbia, şepte oficerî din regimentulă de dragon! Ni-şegorodski au dobândită ordinulă sf. Ge-orge, lucru ne mai pomenită în istoria militară rusă. Poporaţiunea din Caucas se va despărţi cu greu de aceste trupe. Cu deosebire grea este strămutarea pentru corpurile oficeriloră, printre cari, mai ' cu semă la cavaleriă, figureză. o mulţime. de caucasienl distinşi. Trupele acestea voră fi înlocuite cu trupe compuse din Caucasienl. In ultimulă ană s’au şi formată mai multe batalione de vânlftâri din Caucasienl, care suntă ore-cum-. tulpina armatei caucasiene, care se va fşnfia treptată. ' £ de altele. Bu est^ună singură ăoopă, o singură nisuinţă, care sfi le unescă unde de altele. Românii, Saşii şi Ungurififiă-care îşi au societăţile lorfi deosebite; nici la petreceri nu mergă unii cu alţii. In 7 Ianuarie Românii au dată ună concertă, ală căruia succesă, cfice „Kolozs-vâru, este a se atribui învăţătorului Ba-ranga şi la care, n’au luată parte, de-câtă esclusivă numai Românii. Acostă deosebire de caste, tfice „Eolozsvâr", nu va îmbunătăţi situaţiunea nici unuia, nici altuia dintre demente. — Nu bre-demă că Românii impedecă pe Unguri d’a lua parte la petrecerile acelora. Românii suntă multă prea ospitalieri, decât sfi fiică aşa ceva. Der altceva îlă dâre pe „Kolozsvâr", Românii bine sciu ce. * * Cetimă în „Ellenzek," că la şcola de stată din Câmpeni lucrurile mergeau bine pănă acum, copiii se deprindeau'bi-nişoră cu limba ungurescă, macareă romană e predomnitore m acestă comtttiă şi din firea sa e fârte solidă şi neasimi-labilă cu alte limbi. Lucrurile însă acfim s’au schimbată, căci inspectorulă de şeăle, Moldovan Gergely, a redusă numfirdă învfiţfttoriloră dela şcola ungurescă şi a-cesta a începută acum a scăpăta în progresarea spre maghiarisare. — Moţii Moţi rfimână, măcar de s’ară face f&rime ma-ghiarisatorii! se BummV^s^a'în î*7''’ţ^'îanifee’’ ^ 2i Ianuarie. Deputa«| :ya da în sala hotelului Nr. >1 ’i dJb>’ frilM ®lâine şi preotulă catolică! * * * •t * 4 SCIKILE pILEI. Cetimă în „Kolozsvar" dela 16 la-nuară n. : „Se scie, că dieta a nimicită mandatulă vestitului „domnă generalău şi astfelă în cerculă Caransebeşului cMă mai curendu va fi alegere nonă. După cufii jse scrie de acolo, elementulă maghiară şi germană totă influinţa şl-o îndreptă într’acolo, ca Românii sfi nu alegă ,a doua oră pe Traiană Doda, care şi aşa acum nu mai pote fi alesă trei ani de (file. Pănă acum, însă aşa se vede, că le va succede Româniloră acestă demonstraţia. Partida Maghiarilpră şi Germa-niloră are de gândă sfi ^candideze pe Taraczg, arendatorulă băiloră hercu-lanett. — Cu alte cuvinte, tote mijlocele de corupţiune, întrebuinţate de duşmanii noştri, nu voră fi în stare a înstreina pe bravii grăniţerî de vredniculă loră generală. Suntă vre-o doi ani de când minie-trulă austriacă de culte şi ’instrucţiune publică ordonase, ca pe teritoritdă juris-dicţiunei sale sfi se încâpă prelegerile în şcolele poporale la orele 9 dimineţa în locă de 8. In Ungaria încă s’au f&cută deosebite încercări pentru introducerea acestui sistemă, altmintrea forte practică pentru anumite împrejurări. Inspeciorufă de şcole, dr. Iuliu Havas, spune în colonele lui „Ellenzek", că elă a făcută încercări în direcţiunea acesta, şi a încercată şi părerea celoră ce stau în fruntea şcâleloră poporale confesionale, adresândă senateloră şcolare şi mai vârtosă preoţilor, ca superiori ai şcolelor confesionale gr. cat. şi gr. or., scrisori oficiâse în privinţa acestui obiectă. Precum se vede însă, preoţii români nu prea au plăcere sfi ţină sfaturi Ou inspectorii unguresc! de şcole, căci se plânge d-lă dr. Havas', că aceia nici n’au vrută sfi stea de Vorbă cu elfi. —- Grrrojşavă lucru! Unde se ’ntorce, unde se ’nv|ri^şcev d-lă. Havas, totă de Români se ’npedec^f EerjCe de elă! .->* •'.. i C, r*'’ ■■ ' '•■***>" V ’v' . Reunpmw^ din Bra- §ovu pentru crescemafetiţeloră sărace va da Sâmbătă în (P§bruarie a. c. în localităţile ':,|ăch o petrecere cu danţă^ ci îV * * nKolozsvâru se plânge, că în Orâştiâ îiaţionfllittyile trăescu fârte separată unele După cum anunţă „Kaţonai Lapok,“ cu ocasiunea revisuirei legei militare se Va dispune ca voluntarii pe wnu anu, îp-cependă cu ânulă viitoră, după depunerea esamenului de oficeră nu voră inai primi gradulă de sublocotenentă, oi numai grâdulă de cadetă-locţiîtoră de oficeră, şi numai după ce voră deveni sublocotenenţi câdeţii activi, cari stau îna-mtea loră în rangă, voră obţine şi fii gradulă de săblObotenefitfi.1 ' Sfi Va măî dispune, precum se (fice, câ^ voluntarul ţari după ună ană n’au depdsă esame-^ulă de oficeră, şfi mai serv^că unfi anfij n. dfică după acestă ană nu depună Uiţi măcar esâmenulă de suboficeră, â forrk1^servî^ ca şi' âlţl sdfdaţâf, ’ trei Ş’rinfi-s'e-va 6 astfel de dîsposiţiune aspră? $ :7.' - - V .*■ ■ • • - . Sâmbăta trecută s’a duelată cu sabţa în Sihiiu contele Beţblen G. ,cu contele Ţeleki' A. Ambii duelanţl au fostă răniţi, spune „Kolozsvâru. ;r*'' * ^ * * Astronomii dela „Ellenzeku încu-nosciinţeză pe cetitorii lui, că în comi-tatulă Braşovului a arătată „barometrulă“ în (filele trecute, când cu frigulă celă mare, 24—28 şi pe BucecI 30 grade „Reumeur.u — Sfiracă sciinţă meteorologică! Şi apoi Kultur-egyletiştii dela „Ellenzek“ vreu sfi ne mai şi cultive ? * * * locă obicInuiţ^ ^()(i««|^a^, Z^erpr^ împreunată cu danţă' din partea tinerime^ române adulte dm BmşovuIăr4>ecliki. gramulă îlă vomă publica câtă mai cu-rândă. E de dorită ca pubHculă fdnâteiă sfi srijinescă câtă mai căldurosă- acestă petrecere poporală, ală căreia venită este destinată în favorulă scolariloră români sfifişcl din Braşovulă-vechiu. 4' * Scîri poliţienesc!» ■ S’a perdută alaltaeri după amecfii orele 2 şi 3 pe dramă din pieţă pănă în Blumfina o cărticică de . notată (NObizbuch) cu suma, de 70 fi. Qnestulă aflăjboră sfi biuevoiască a o preda la că-pitşnatulă poliţienescă. „ARDELEANA* ^ ' iflstitfita de credit! si de economii, societate pe acţii în Convocare. • Domnii acţionari ai institutului d( credită şi de economii „Ardeleana", sOj cietate pe acţii, se învită în virtutea §-luji 18 ală statuteloră societăţii la a • i Il-a adunare generată ordinară, j car^ se va ţine la Orfiştie în 26 Febraarfa 18ŞŞ st. n. după amedă la 2 6re în locelulă institutului (Strada Domniloră Nr 121) Obiectele puse la ordinea (filei suntă: \ . 1. Raportulă direcţiunii despre starea întreprinderii preste totă şi despra resriltatulă primului aftă de gestiune îndeosebi. t 2. Raportulă comitetului de supral-veghiare. *■ 8. Deciderea asupra compturiloră al-nufe şi asupra împărţirii profitului curat. fi 4. Fixarea marceloră de presenţă penlra anulă viitoră. ! 5. înmulţirea capitalului socială. ’ -■;6. Modificarea §§-loră 48 şi 66 din statutele societăţii. i ^ 7. Eventuale propuneri făcute în seri-sulfi §-lui 28 din statutele societăţii. ; . ' 8. Exmiterea a doi acţionari pentru verificarea procesului verbală ală adm nării generale. * \ Domnii acţionari, cari în sensulfi §§4feră 20, 21 şi 22 dm statutele societăţi dorescă a participa la adunare înj personă ori prin plempotenţiaţf, suntă; ''"ţî a-şl depune acţiile sale şi even-| le documente de plenipotenţă la casai butului celă multă pănă la 25 Fe-I ’e st. n. la 12 ore antemeridiane. ,* ie, la 20 Ianuarie 1888. J • IMtffefcţivMfia. ----——-----------.— (Serv. part. ală ^Gaz. Trans.“). Ianuarie. Seris^rea împăratului, prin care mulţămş§e$ la gratularea de anulă nou si frfu*-niuriei „Crucea roşiaw nu refumţfi la speranţa, că timpulă în care reumiunei „ Crucea roşia^ îi incumbă seridsa. problemă spre binecuvântarea î întregei patri|,^ încă multă timpii1 va remâne Utonstantinopolii , 38 ■ Ianta Scirea lui „Peste^^Wo^cP*? vodulu Marcu Milanov — de Kuesi sărbătorită ca comandantă de armata, e acelă Muntenegrenă, care în timpulă mai Jxou. e luată în perspectivă ca poţrivită candidată la tronulă bulgară. '• Petersborgă, îs finăarie. In rescriptulă cătră guvernatorulă Moscvei, Ţarulă îşi esprimă speranţa plină de înQţpdere, că' ăi anulă" acesta şi ţn ljieiă yijtoră Jţâaas Fadilen au tbstu arfi»taţî pentru, vorbiri răsVrătitore. \ 7 21 fănuarie. In ar- senaţă domiiesee mare activitate per^rif 'a pregăti de drumă esrf cadra , adhipândă şi înarmândă1 cuirasatele şi încrucişetorii disponibili. Lucrătorii suntă ocupaţi peste timpulă normală de lucruŞ Telegramă part. a „Ga2. Trane.“ | Baia de Crlşia, 9/21 Ianuarie^: — Petiţiunea în afacerea •abusmfi riloră şi nelegalităţiloră comise, la alegerea dietală din Baia de Crişă a, fostă respinsă de cătră dietă şi alesulă ungură oposiţio-nală HoUaky a fostă verificată. Apoi-să nu fimă passivl, ci activi în passivitate? i. — NECROLOG^. I Din apropierea Babiului ni-se scrie|; că la Decemvre ' a reposatfi în Deşă subjudele regesctl Alexiu Hossu în etabţl de 51 ani. A fostă fiiulă >. protopopului, română de odinidră Dumitra Hossu dup Lozna mare, a studiată teologia în se^ minarulă română din Gherla, pe care |jjj continuat-o în seminarulă S. Barbare îni Viena. Adecă a crescută cu pâne ro^ mânescă, der nu a trăită pentru Români ^* s’a lăpfidată de preoţiă, s’a lăpădată şl' de naţia lui română; a murită sârma!, nulă compătimită t de ai sfii, şi despre» ţuită de sţreinî. Aşa ni-se scrie. I (fi?’ cemă: Dumnefieu sfi-i ierte păcatele ! $ * H Nicolau Popă Batfc advocată, în nuţ' mele sfiu şi ală celorlalţi consângeni şi a*i| mici, aduce la cunoscinţă, că iubitultţ sfiu fi*ate loanfl Popfi Bota, fostă oficiant^ reg. ung. în retragere, astă(fi la 1 oră pî^ m. a încetată din vieţă în etate de 69', ani. Rămăşiţele lui terrestre se voră as-traca Duminecă la 2 ore p. m. în cimi-. tiriulă gr. cat. din Maieră. Alba-Iulia, în| 18 Ianuâriu 1888 st. n. 2^ Fiă-i ţfirina uşdră şi memoria bine-.; cuvântată! / fa comuna S.-Enciu a repausatt în 7 lannariu 1888 St. ’ n. ’ lacobfi Mure-Şânu| ieconomă, în etate de’ 90 ani, fiu? pacea^i va, peimiţe^s^’ţoitSacre t£te puterile prospeî-firei îji^eme. Pesta, 21 Iantiărie.'i Afd^drea lui Holaky în Baia de Crişft contra Ini Truţa a hostii varificata-Bfirlintt, 01 "pri- mirea preşidiului .dietei, împ^î'ştnljo’ ’şl-a esprimatu cătră preşedintele camerei deputaţiloră deocamdată speranţa că se va susţine p&cfcAîi Solia, 21 Ianuarie. Sevorbesce din svonu, că în Filipopolfi au is-bucnitu turburărî, care înse suntă fără însemnătate. Mai mulţi oficerî şi civiliştl s’au încăeraţu imii cu alţii, der poliţia a restabilită ordinea. „inoşu.u Repausaţulă în .decursulă vieţii , sale s’a jbupurată. de o sănătate xafcăy, şi; era Română verde aşa, încâtă când ve-«lAiare între Români în tre^u-ţimicill, ofba din adânculă inimfii, (ficândă: pănă când nu.voră fi Româ-nii una ? RfipausatUlă, ca descendentă din familia M«reşe|filoraj a \ ceflftră, <^trl venindă din Maramureşă unulă din^e comuna S-Enulţinie de,sciy$orij prin caii consiunătorii acestor* pilule mulţămescă patrii redobândire# Sănătăţii Wă dujpâ cele mai diferite şi grele bole. Orl-cine a tăcută odktă încercare, recomandă acestă medicamentă' moi departe. Repffitfue©mă atei câteva dhttre înaltele sbrisorT de mulţămită. Leongang, 15. Haiu 1883. Prea onorate Domnule! Pilulele D-v. producă adevărată minune, ele nu suntă ca alte aşa de multe medicamente recomandate, ci ele aqută. întru adevSră aprdpe la tdte bilele. Din pilulele, ce am fost comandată la PascI, am fmp&rtită cele mai multe la amici şi cunoscuţi şi au folosită la toţi, chiar şi persine de o etate mai mare şi ou diferite bile şi defecte: au dobândită prin ele, deşi nn perfectă sănătate, der totuşi o îmbunătăţire însemnată, şi voescă a urma cu întrebuinţarea loră. Te rogă der a-mi mai trimite încă 5 suluri. Din parte-mi şi dela toţi, cari amă avută deja norocirea prin'pilule D-v. a ne redobândi săilM&Rnc,1 /primiţi cea mai cordială mnlţămită. « Martin Deutinger. Bega Szi.-Guârgy, 16 Februariu 1882. Onorate Domnule! Nu Vă pot* efeprima în destulă cordiala mea mulţămită pentru pilulele D-v. de âre-kie pire lângă ajutorulă lui D-<ţeu, consdrta mea care deja .ani Îndelungaţi a suferită de miMpfm, *’a ijudwnidă prin pilulele D-v., şi cu tdte eă -şi acum trebue din cftnd în oAmd eă ’întrpbainţwtee (jiu ele totuşi sănătatea 4*n ele, totuşi sănătatea ci s’a îmbunătăţită întru atătă, in câtă pdte să-şl vâtţă de tdte ocu- paţiunile ei en vioiciune jbvenală. Acâstă a mea mulţămită Vâ rogă a o întrebuinţa spre binele tuturoră celoră cari suferă, şi V8 rogă totodată, ca sfi-ml trimiteţi din nou 2 suluri pilule şi 2 bucăţi săpună cbinezescă. — Cu deosebită stimă, supusă Aloit Apvak, prim-grădinară. Stimate Domnule! Presnpunândă, că tdte medicamentele D-tale voră fi aşa de bune, ca renumitulu balsamu contra degerăturilori, care în familia mea a făcuţă ună sfârşită grabnică la mai multe umflături de degerătură, m’am decisă pe l&ngă tdtă neîncrederea mea în aşa numitele mijldce universale de lecuire, a lua refugiulă la pilulile curăţitdre de sănge ale D-tale, ca prin ajutorulă acestoră mici globuleţe sâ bom-bardeză la emorrhojdele, de cari suferă de ani indelungaţl. Nu esiteză de locă a vâ mărturisi acumă, că suferinţa mea învechită după o întrebuinţare de 4 sâpiâmâfcd a încetată cu totnlă, şi că recdmandîf aceste pilule în cerculă cunos-cinţeloră mele cu celă mai mare zelă. Nu am nimicfi în contră şi dâcă vei face întrebuinţare în_publică de aceste ale mele şire, însă fără de subsemnarea mea. Viena, 20 Febrnarin 1881. Cu înaltă stimă C. V. T. Balsinn* contră degerătnrei de L Pser-hofer, de mulţi ani recunoscuţii ca celă mai sigură remediu contra suferinţelor* de degerătură de tottL felulă, precum şi spre vindecarea raneloră învechite etc. 1 borcănelă 40 cr., cu trimiterea francată 65 cr. Balsam* centra guşilor*, remediu de încredere spre lecuirea umflăturilor* la gât*. 1 flacon* 40 cr., cu‘trimiterea francată 65 cr. Egsenţă de viaţă, (Picături de Praga) contra stomacului stricattt, amistuirei rele şi greutăţilor* de tot* felulii, unii remediu de casă escelent*. 1 flacon* 20 cr. SticaPS - Spitzweg^rich, medicamenta de casă în genere cunoscuţii şi escelent* contra catarului, răguşelei şi a tusei etc. 1 sticluţă 50 cr., 2 sticluţe cu trimiterea francată 1 fl. 50 cr. Alillă americană contra rheumatismului, celă' mai bunii medicamentă la tdte suferinţele rheum&tice, junghiuri, Ischias (bdlă de tremură), junghiu la urechi etc. 1 fl. 20 cr. LI chiori din burueni do Alpi dela W. 0. Bernhard. 1 buteliă 2 fl. 60 cr., ’/2 buteliă 1 fl. 40 cr. Romershausen, '/2 butelia 1 fl. Esenţă pentru ochi de 1 buteliă 2 fl. 50 cr., 50 cr. Praf! contra asudării picibreloră, 1 cu- tiă 50 cr. cu trimiterea francată 75 cr. Poinadă de Tanochinin de I. Pgerhofer, de ună şiră de ani recunoscută de medici ca cea mai bună dintre tdte remediile pentru crescerea pârului. Un borcan* elegantă adjustată 2 fl. Plasţrn universală de prof. Steudelă, la rane din lovitură şi împunsă, la totă felulă de bube rele şi la umflături învechite, ce se spargă periodică la pi-cidre, la degetă, la rănile şi aprinderile de ţiţe şi la multe alte suferinţe de acestă soiu, s’a probată de multe ori. 1 borcană 50 cr., cu trimiterea francată 75 cr. Sare universală de curftţeniâ de A. W. Bulrich. Ună remediu de casă esce-lentă contra tuturoră urmăriloră diges-tiunei stricate precum: durere de cap, ameţelă, cârcei la stomach, acrelă în gâtă, suferinţe haemoroidale, constipa-ţiune etc. 1 pachet* 1 fl. Franzbrantwein 1 buteliă 60 cr. Afară de preparatele aci numite se mai află tdte specialităţile farmaceutice indigene şi streine, anunţate prin tdte tjiarele austriace, şi la casă, când unele din aceste specii nti s’ară afla în deposită, se voră procura la cerere cu promptitudine şi câtă se pdte de eftină. Trimiterile prin postă se efectueză iute, deeă se trimite preţulă înainte, seu cu rambursă. Trimitendu-se preţulă înainte, (mai bine prin mandată poştală) este ^til^ ifbStam eu multă mai eftină, decâtu la trimiteri cu rambursă. AVI St! Subsemnatultl încunosciinţeztt pe onor. publică, că am deschisă o j vis-â-vis de Teatru, în casaD-lui Korodi, unde se află totdeauna Came prtfspetă de vită er. »» ...» » porcă 40 ,, » » » viţel* „ Ună Kilo (100 Deca) bine cântărită cu <3 | 4 cr. mai eMnă ca la oricare altă măcelăriă. EflT Dela 25 Ianuariu a. o. încolo se va afla de Vânzare în măcelăria 'mea Salamă, Şuncă, Slănină, Untură. Cârnaţă poloneză etc. Cu înaltă stimă 2,2—2 WJM LiCttaţfrme liberă. Casa dimpreună cu o grădină mare şi fhimosă a lui Zaharia Szava aflătore în cetate, Btfttâft căldftraiUorft SUb Nr. 521 s6 va vinde pe calea licitaţiunii libere la lB ISBUffrle^1868 înainte de amiatjl la 9 ore în cancelaria cărţiloră funduare a tribunalului reg. de aicî. Condiţiunile de licitaţiune suntti a se vede în cancelaria D-lui advocata Cari âdaa din piaţă No. 9L 4.8-\ care a produsii cu totu dreptulîl atâta admiraţiune, este de ingeniosulti me-hanicti-artistd englesii, D-nulă Mârston construată şi pentru ori-ce stofă aplicabilă UAŞINA de cusuţii universali. Acesta face la ori ce lucru de cusută serviţiile cele mai escelente. Costă completă florini 5.50. C6se fără deosebire tdte stofele. Este durabilă, din oţelă şi feră. *u tf Este simplă şi uşoru de mânuată. Se fumisdză în stare perfectă de lucru. N’are aprope niciodată lipsă dereparaţiă. Maşina posede o întocmire, ca la cusută să nu se rupă aculă aşa uşorii şi este în totă privinţa forte practică. Fiă-care cumpere’şî imediată acestă admirabilă maşină de cusută universală fără prejudiţiu, căci eu înapoieză îndată flă-eăruia banii, decă maşina nu funcţioneză. Comandele se ofectuescu cu rambursă poştală şi suntu a se adresa singura numai la: Fcketes Fabriks-Depot neuer Frfindun^en, Wîen, Margarethen, Webrgasse Nr. 13/59. 196,6-5 Rocu de de Loden, I. cualitate numai a. 5. II. eilalitate fl. 6.50. Celă mai bună, celă mai eftină şi celă mai durabilă Rocă de ârnă de Loden bună din Stiriâ, în colorile sură şi cafeniu şi în tdte mărimele.—Ca măsură, grosimea la peptă. Jachete de dame, **an ^ portu fârte plăcută,^numai fl. 1.80 Mantale de pldie de canclncA fl. 6.45. gantâ de paltonă lungă, în timpă frumosă se p6te întrebuinţa pe dosă ca Pardesiu. — Ca mesură ajunge înălţimea staturei. TnvăliÎAPÎ da mafii fii do natll de riP* fină, lucrate cu desenurt multico- {« | iUVoiltUll ue iun»» Şl ue pni>U, lore, la t6te4 colţurile cu ciucure de pluş. U. 1.1W. Pături pentru căl&toriă şi pentru cei, sSf dSSriSSÎ0? fl. 1.^5. bordure colorate, oucata fi. 1.75, cele mai fine fl. 2.7&. elegante, căldurâse, durabile, 7|4 mari, lucrate în colori fine orientale, cu ciu- 41 f nollll 1, curei de şeniliă, fabulosă de ieftine, bucata numai fl. 1. 4i. 1. Singura espediare cu rambursă, seu cu plată anticipativă, sub garanţiă, prin: Fekete’e Fabrlh«>Layer ffefrtftger Hlelder „zur unf. MLrone^ Wlen, \ ., Wehrgasse Mr. 13/59. 148,4—1 Pastile din 3&re de Itolibrunn WIKSBAUEN. fabricate sub controla oficială a oraşului Wlesbaden şi a direcţlnnci fie cură. Pastilele dc sare din Koehbronn*Wies« bafien se întrebuinţeză la tote acele b61e, care află tămăduire dela isvdrele din Wies1-baden. Cu deosebire au ună efectă favorabilă la Cmtarhe ale organelor* de respiraţi*, micşorând* tuşea şi uşurând* scoterea flegmei. La o întrebuinţare mai lungă mijlocesc* o abstragere mai abun-' dentă â sucului gastrică, şi în urma acâsta 6 îmbunătăţire a mistuirei. Preţul* unei cirtfit 99 er. Mai departe ăşemenea oficială controlate: Săpun* dc Kockbrunn-Wiesbafien Sfi . cr. bucata. Sare de Koehbrunn.Wiesba* den brută pentru băi fi. 1.10 v. a. per Kilo. Sare de beUt* di* isvonrM Kocbbmnn* Wlesbaden fl.1.20 v. a* per iflelă — Trimiterea prin: fftesbadener Bnumenn-C«mgt