im to fisoars Şi
Pe ană ană 12 fior» pe ş£se lanl 6 fior., petrei luni fi fior.
lomiiia il striiiătati: pe ană 40 fr., pş «4ee luni 20fir., pe trei luni 10 fr.
W prwwmwfct .
la «poşte, la librttrfi* şi pe la dd. corespondenţi.
Antmoiurile:
O seriă garmond:6 cr.'şi timbru de 80 cr. v. a» pentru fiecare publicare.
Serf«arT MfauMto na •• prlmMeJ. ■•MMripte m •• nrtriMlti.

%
!
«I 4 .
sâmbăta, 9 Ianuarie.
1888.
JiWi ile 50 âe ii
alfl
„GAZETEI TRANSILVANIEr.
Vlena, 1 Ianuarie 1888.
Colonia română, din Viena vă feliciteză de jubileu.
Sibiiu, 1 Ianuarie 1886.
Vă felicită pentru perseveranţa cu care aţi luptată jumătate de seculă pe cariera - spinosă şi in- , grată ce v’aţî impusă şi ne feli-citămă pe noi Românii că putemă presenta astă4î lumei civilisate a-cestă dovadă. Parteniu Goarna
Deşiu, 1 Ianuarie 1888.
Felicitări cordiale participan-ţiloră la jubileulă „Gazetei Transilvaniei-w	Inteliginţa română
Alba-Iulia, 1 Ianuarie 1888.
Salutare celoră adunaţi pentru serbarea progresului culturală naţională.
Dumnedeu se protegă, causa poporului româna! Rubfn pa^
Suceava 1 Ianuarie 1888
Tînăra „Revista Politică" fe-licitează pe jubilanta cu finirea a-nului alu cincl4ecilea ală unei vieţi pline de merite în apărarea drep-turiloră Româniloră ardeleni, u-rându’i mulţi ani.	Dr Lup||
Reşiţa, 1 Ianuarie 1888.
„Romănische Revue" trimiţe mamei „Gazeta Transilvaniei" Ja a 50-ea aniversare a aparţiunei sale o salutare fiescă.
Reşiţa, 1 Ianuarie 1887.
Direcţiunea f6iei „Romănische Revue" aduce a4l respectuose o-magii întemeiătoriloru „Gazetei Transilvaniei."
Bradfi, 31 Decemvre 1887.
„Gazeta Transilvaniei," fala Româniloră, luptândă o jumătate de seculă contra tuturoră elemen-teloru duşmane propăşirei neamului nostru, a dată dovadă despre superioritatea şi trăinicia Românului. Sub t6te sistemele politice atitudinea ei românescăa rămasă neschimbată.
Unindu-ne şi noi Zarandenii bucuriei generale a Româniloră, strigamă:
Trăiescă „Gazeta Transilvaniei," magazinulă istoriei năstre în timpă de 50 de ani.
Damian, Rusu, Bacilla, Groia,
Costea, Irimie, Rimbaş, Ger-
man< Coama, Câmpean.
Zalnocu, 25 Decemvre 1887.
Onorate Domnule Redactoră, iubite generale! Din incidentulă pre plăcută că „Gazeta Transilvaniei" a ajunsă a’şl serba jubileulă de 50 ani ai esistenţei sale, vină şi eu modestulă luptâtoră, simplulă gregară a’ml descoperi simţămintele ce le nutrescă atâtă pentru întemeiătorii şi susţinătorii ei din trecută, câtă şi faţă de Domnia-ta, carele în presente ţii steagulă susă cu consciinţă de sine şi cu rară bărbăţiă.
Deeă căutămă îndărătă la tim-pulu când s’a înfiinţată „Gazeta Transilvaniei", acesta busolă ana-ţiunei Române de dincăce de Car-paţl, afiămă că ea s’a înfiinţată îiitr’ună timpă greu, într’ună fâmpă când censura cea aspră tăia aripile ol-cărui avântă nobilă ală spi-
ritului. Şi decă în aceste împrejurări ea nu numai s’a putută întemeia, ci şi a se susţine, acâsta arătă rarulă' talentă şi măiăstra dibăciă a celoră doi titani Români Georgiu Bariţă şi Iacobă Mure* şianu.
-" întemeiată de inimi generose, cari ardeau de dorulă a vedâ şi naţiunea română la o stare pofib tică şi ctflCTTrâîă demnă de "
4e lungile ei suferinţe, ea fă sprijinită de acea naţiune, carea în ea consideră steagulă în luptă, toia-gulă lui Moise, carele tace cărare ne mai umblată, astfelă că „Gazeta" deveni cea mai populară f6iă românescă şi astfelă încungiurată de fii credincioşi ai poporului română ea îşi trăi ună traiu frumosă de o jumătate de văcă. Durere, că unulă dintre întemeiătorî, când era aprăpe de a serba acestă jubileu, s’a dusă dela noi, ca să ’şl ia cununa cea neveştejită. Lui Iacobă Mureşianu îi 4icema deră acuma: Fie’ţl în veci neuitată memoria! D-lui Georgiu Bariţă îi oftămă încă mulţi ani, dela Atotputintele spre fala Românismului! Eră Domniei-tale, carele ai urmată bătrânului d-tale Tată în onorifica, der greua sarcină, îţi ofteză dela bunulăDum-ne4©u multă tăriă corporală şi su-fletescă, pentruca neobosit de greua luptă, să poţi sta la postă, la comandă, era noi gregarii să te ur-mămu pănă la biruinţă, ca se putemă serba şi jubileulă unui seculă de esistenţă, der atunci cu bucuria de a ne vedâ neamulă fericită.
Să trăiesc!, generale iubite! îţi strigă din inimă sinceră
simplulii gregarii loand Sonea.
Romanii, 1 Ianuarie 1888.
Bătrânului stâlpă, ală Românismului, înprejurulă căruia se învârtiră luptele naţionale de 50, ani, îi dorescă trăiniciă câtă şi Românii voră esista.
A. Gafencu, Decan, ală advocaţilor^;
G. Petrovicî, advocat; C. Mellnte, proprietară mare.
Romană, 1 Ianuarie 1888.
Jubileulă de astă4l mişcă pe totă Românulă. Ca Română urezu şi eu „Gazetei" prosperitate şi îndoite succese în viitoră.
•	1. Vasiliu, advocată.
Botoşani, 30 Decemvre 1887.
Domnule Directoră! La serbarea ce sărbătoriţi mâne luândă şi eu parte cu inima şi cu gân-4ulă, vă trămită felicitările mele pentru distinsele merite, pentru idea naţională, cari organulă ce conduceţi şl-a adunată în timpă de o jumătate de secolă prin o luptă bărbătescă şi fără pregetă.
Totodată rogă pe Atotputer-niculă, care ţine în mână cumpăna popdreloră, ca să vă fie dată a vede cu ochii realitatea programului pentru care luptaţi.
Quod bonum faustum felixque sit.
G. Gr. Bileanu, profesorii.
Salcina, ajunul nascerei D-nului 1887.
O jumătate de veacă e, de când „Gazeta" mână înainte nava naţiunei române. De atunci şi pănă a4l multe furtuni s’au strecurată; însă poporulă română avut’a harnici cârmaci, cari stând fără pregetă la postulă loră, priveau cu
ochi ageri la tâte mişcările valu-rilQră şi necontenită strigau: Sus inmme; deşteptaţi-vă! Dumne4cu e eu noi, * ajunge^vomă la limanulă dorită!! — şi graţiă acestora, am răstită şi răsbimă mereu printre verile de potopă înainte.
•î Unulă, celă mai vechiu şi neobosită cârmaciu în di^stica ro-mţfea, „Gazeta Transilvaniei", a4l linişte pe ună momentă, se odihnesce şi odihnindă cu veseliă privesce îndărătăla drumulă plină de nevoi şi fatigii percursă într’o jumătate de veacă prin stăruinţele sale.
Când deci acestă iubită cârmaciu are sărbătâre mare, jubileulă de aură, ne grăbimă şi noi a aduce cărunteţei Sale la acşstă serbare felicitările nâstre din inimă.
Dee ceriulă ca serbarea acesta, care e a naţiunei române întregi să fia numai ună nou isvoră ae puteri pentru cârmaciu, şi o mân-găere pentru elă, dreptă răsplata, vă45ndă că faptele vrednice cu vredniciă să răsplătescă.
Cu Dumnedeu înainte!! 4^ năeşii.
loslfă Hăţieganu, parochti gr. cat., | George Cimoca parochti gr. or. în Sălcina de joşii, Eutimiu Frasila, parochti gr. or. Laturenî, Vasilifi Gând, înv«ţ. rom., Andreiu Muntean învgţ. românti, Vasltfe loaniciu înv. rom., Simeond Samuită, teologii abs.
Budapesta, 30 Decemvre 1887. Primiţi sincerile nostre felicitări la serbarea jubilară a „Gazetei Transilvaniei, care timpă de 50 de ani a strălucită ca ună lu-cefără luminosă, arătându calea celoră ce umblau întru întune-recă.
Jubilămă cu D-vostră.
Teologii români
Romanii, 30 Decemvre 1887.
Cu ocasia jubileului ureză durată lungă şi îndoite forţe puternicului organă de luptă naţională.
Fabian.
Figa, 30 Decemvre 1887.
Aducerea aminte de timpulă redeşteptării neamului nostru românescă ne reînprospăteză în memoriă acelea timpuri de când, acuma suntă 50 de ani, s’a înfiinţată „Gazeta Transilvaniei" de îlustrulă nostru barbată Domnulă Georgiu Bariţă; cunoscute suntă naţiunei române luptele ce le-a avută şi greutăţile ce le-a îndurată pentru apărarea causei românismului.
’ & încât pentru conducerea „Gazetei", şi celă din urma ţăran română scie despre lupta bărbătescă ce o suportă „Gazeta Transilvaniei" sub neînfrânaţii ei Redactori Georgiu Bariţă, neuitatulă Iacobă Mureşianu şi actualulă său Redactoră Dr. Aurel Mureşianu.
Vă felicitamă scumpe Domnule Dr. Aurelă Mureşianu, cu ocasiu-nea jubileului de 50 ani ală „Gazetei" , J pentru ţinuta bărbătescă ce a observată „Gazeta Transilvaniei" , vă poftimă viaţă lungă şi curagiu neînfrântă, pentru ca să puteţi conduce şi mai departe acestă 4iarfi atâtă de preţiosu. Luptaţi!, şi în lupta legală cu Voi suntemă.
Simiond Popand preoţii localii.
Procopiu Motentand învăţătorii.
Braşovă, 1 Ianuarie 1888.
Felicitările mele cele mai sincere de anulă nou şi la jubileu.
Ctrl Solyom,
foştii culeg, ala „Gazetei"
Braşov! 8 (20) Ianuarie 1888.
Prin negura desă a nesiguranţei şi a iritaţiunei, ce a cuprinsă în timpulă din urmă tâte cercurile politice şi militare ale monar-chiei ndstre, au străbătută cuvintele liniştitdre din scris6rea ce a adresat’o Ţarulă Rusiei guvernatorului din Moscva, ca o • ra4ă, ce vestesce înseninarea orisontului. ,
„Am firma speranţă — 4ise Ţarulă cătră guvematorulă său — /Că pacea ne va concede a dedica t6te puterile nâstre în anulă acesta şi în anii viitori desvoltării interiore a imperiului."
Cuvinte frumăse şi liniştitore suntă aceste, der rămână numai cuvinte, deşi au eşită din gura celui mai puternică autocrată ală Europei. Ţarulă spereză numai. — Cine nu spereză împreună cu elă ? Unde rămână însă faptele cu aon-secenţele loră nerăstumabile ?
„Cuvintele Ţarului suntă do-m6le, der soldaţii lui suntă puşi în mişcare şi miniştrii lui pretindă, ca Europa s<5 legitimeze supunerea cu forţa a Bulgariei, subjugarea unui poporu liberă, ameninţarea tuturoră stateloră independente din Orientă. O ocupaţiune a Bulgariei din partea Rusiei făcută cu consâmţământulă puteriloră însem-neză sferşitulă tractatului de Berlină!".
Aşa scrie „Neue freie Presse" de Mercur! şi cam totă în acestă sensă comenteză foile germane scrisărea Ţarului. Speranţe şi e-răşî numai speranţe!- esclamă ele, er organulă lui Bismarck găsesce, că discursulă generalului Gurko dela anulă nou nu iertă ca lumea politică să se bucure deplină de cuvintele Ţarului.
Limbagiulă celă pdrtă 4iarel© rusesc! asemenea nu este de natură a întări „speranţele" Ţarului Alexandru. „Gazeta de Moscva", „Novoie Vremia" ş. a. suntă nemulţumite cu Austro-Ungaria.
Tdte ce se petrecă a4I în monar-chia nostră, atitudinea oficioşiloră, conchemarea reserviştiloră pentru mânuirea nouei pusei de repetiţia, şi interpelaţiile lui Helfy şi Per-czel in camera ungară suntă considerate de foile rusesc! ca nisce simptome ‘ ameninţătOre. cari ară dovedi, că Austro-Ungaria nu vrea pacea şi ca nu este aplecată a lua parte în modă leală la solu-ţiunea crisei. Faţă cu aceste simp-tome pressa ruseseă accentueză iubirea de pace a Rusiei şi asigură mereu, că Rusia nu se va a-bate nici câtă negru sub unghiă de programată său bulgară.
Mare este agitaţiunea spirite-loră în aceste momente între Polonii din Rusia şi Austria. ţ)ilele aceste se lăţise faima că în Ver-şovia s’au împărţită proclamaţiunî tipărite în secretă, purtândă emblema polonă şi austriacă. In faţa acestoră faime durele polone „Re-torma"	Polski" apela	cu şân-
gelel re^|fPI|MHrpolonă îna-

GAZETA TRANSILVANIEI.
1888.
Daţi-mi voiă Domniloră, să vă rogă, ca primulti toastă să-lă ridicămă întru sănătatea şi prosperarea Majestăţii Sale a< împăratului şi Regelui nostru Fran-cts&ă Iosifă I şi a întregei Case domnî-tore.
Să trăiescă!
Vorbirea d-lui adv. l.Lengeru:
Domnii orii! Fiecare epocă îşi are caracteristica sa, îşi are ideile sale con-ducătore, alţi căroră întregii îlti numimă spiritulă timpului.
Timpulă secuiului trecută., începutulă secului presentă se caracteriseză în privinţa Românilor!! prin redeşteptarea simţului naţională. între Români, opera unoră bărbaţi ca Şincai, Clain, Petru Major şi a altoră bărbaţi învăţaţi ai Româniloră.
A fostă o fericire pentru noi Românii că, după sus numiţii bărbaţi mari, au urmată alţi bărbaţi, cari înţelegândă spiritulă timpului în care trăescă, s’au hotărîtă să continue opera începută de matadorii români deja decedaţi şi să lucre în modă puternică la renascerea românismului. Aceşti bărbaţi au fostă domnii G-eorge Bariţă, lacobă şi Audrei Mure-şianu.
Aceşti bărbaţi au avută curagiulă de a şe cugeta la înfiinţarea unui organă politică şi literară în Transilvania, chiar în acele timpuri, când* naţiunea română în acestă ţeră după lege era numai su ferită, nu avea drepturi ci numai obliga-minte.
Pote cu greu li-ar fi succesă numi-ţiloră bărbaţi întreprinderea loră, decă nu ar fi fostă ajutaţi în modă puternică de ună bărbată, care deşi streină de naţionalitatea română, totuşi totdeuna a a-vută inimă bună şi simţă curată pentru înaintarea Româniloră. Acestă bărbată este veteranulă tipografă D-lă primară în pensiune Iohann Gott, ală cărui nume cu deosebire la serbarea de astăzi tre-bue să-lă esprimămă cu recunoscinţă, „Diesen Leuten muss geholfen werden,44 dise străinul G-ott, şi astfeliu puse şi elă umără la înfiinţarea celui dinteiă 4iară politică românescă atâtă dincoce câtă şi dincolo de Carpaţi.
Ceea-ce înainte cu 50 de ani de sigură nu s’ar fi concesă bărbaţiloră noştri, aparţinători -unei nsţiuni abia tolerate, s’a concesă lui Iohann G-ott, care aparţinea unei naţiuni privilegiate, na-ţiunei săsesc!.
Astfelă, acum 50 de ani, păşindă bărbaţi ai noştri ca autori intelectuali, iară veteranulă Iohann Gott ca a-jutătoră în direcţiune materială, figurând ca proprietară, înfiinţară, cum am (jisă, celă dintâiu diară politică românescă „Gazeta Transilvaniei44 şi Foia pentru minte, inimă şi literatură. 44
Cumcă susă numiţii bărbaţi n’au cre-
ată ună opă efemer, un lucru superfluu, ci că prin înfiinţarea „Gazetei Transilvaniei14 au împlinită. ună golă, au umplută o lacună simţită între Români, au făcută o creaţiune necesară pentru Români: acesta, Domniloră, se constată în modulă celă mai eclatantă prin îndelungata esistenţă a acestui 4iară. Şi într’a-devără, este ună lucru fenomenală, ca la o naţiune tînără, abia deşteptată din letargia trecutului, să esiste ună 4iarh 50 de ani. Der la aceşta a trebuită să conlucre munca onestă, neobosită şi desinteresată din partea lucrătoriloră intelectuali.
Câtă a prestată „Gazeta Transilvaniei pentru opera renascerii românismului şi câtă a făcută „Foia pentru minte, inimă şi literatură44 pentru deşteptarea activităţii literare şi pentru înaintarea culturei la Români, presupună ca lucru cunoscută tuturoră Româniloră, cari sciu carte.
Şi noi, caii recunoscemă şi apre-ţiămă aceste merite, trebue să admitemă, că se cuvine, ca la aniversarea de 50 de ani a „Gazetei Transivaniei44, să ne adu-cemă aminte cu recunoscinţă şi venera-ţiune de fundatorii ei.
Doi dintre acei bărbaţi bine meritaţi şi anume Andrei şi lacobă Mureşianu nu mai suntă între cei vii, se cuvine nouă deci, ca în acestă cli jnbilară să ne ridicămă şi esprimându-le recunoscinţă nostră să le cjicemă: fie-le numele binecuvântată şi memoria eternă!
In vieţă mai suntă ilustrulă nostru literatoră D-lă George Bariţă şi filoro-manulă şi omulă de inimă Iohann Gott, a căroră absenţă dela acestă frumosă serbare o simţimă cu toţii durerosă. Deci Vă învită Domniloră, ca acestoră domni şi cu deosebire principalului autoră ală întreprinderii, D-lui George Bariţă, să aducemă omagiele nostre de recunoscinţă şi să le urămă : să trăiacă întru mulţi ani!
A fostă o fericire, Domniloră, că cjia-rulă jubilară, schimbându-şi din diferite cause redactorii săi, totdeuna a ajunsă în mâni de bărbaţi laborioşi, desintere-saţi şi inteligenţi, caii luândă firulă an-tecessoriloră loră au sciută urmări tendinţa fundatoriloră.
^.stfelă şi astăcjl acestă cjiarti se află în mânile conducătore ale unui bărbată energică română din crescetă pănă în tălpi şi muncitoră neobosită. Câtă vreme „Gazeta Transilvaniei44 va fi re-digeată de asemenea bărbaţi, putemă nutri speranţa, că decă nu noi cu toţii, celă puţină unii dintre noi. cu urmaşii noştri îi voră serba şi jubileulă de 100 de ani.
Deci încheindă toastul â,. meu, îi u-reză vrednicului redactoră actuală Dr. Aurelă Mureşianu, ca Dumneijeu să-lă ţină întru mulţi ani şi să’i dea putere,
ea în modă valorosă şi înţeleptă să- conducă .încă mulţi ani redacţiunea „Gaze--tei Transilvaniei,44 iară cjiarului jubilară îi-ureză ca să se bucure pentru toţi timpii viitori totă de asemenea redactori vrednici ca şi pănă acuma şi astfelă să ajungă a’şi serba şi jubileulă de 100 ani.
Să trăescă!
Vorbirea d-lui Ios. W. Filtsch, Redactorulu f6iei „Kronstâdter Zeitung44:
Domniloră! Permiteţi să vorbescă şi eu câteva cuvinte şi adecă în limba română, care o. iubescă, şi decă nu o vorbescă aşa bine, cum aşă dori. îmi pare forte bine, că mî-aţi făcută onorea de a mă învita şi pe mine la serbarea acesta, care-o serbeză astăcjl stimatulă colegă şi prietină ală meu Dr. Aurel Mureşiană. Cunoscă eu forte bine grelele lucrări ale unui redactoră; deră cunoscă şi acea satisfacţiune internă, carea aduce cu sine consciinţa, de a lupta pentru ună lucru bună şi dreptă. Astăcjl în diua jubileului său dorescă, să nu schiopete niciodată în lupta pentru îndreptăţirea egală a poporului română, pănă când nu este ajunsă scopulă.
Vorbirea d-lui Petra Petre seu:
D-loră! Ună poetă din antichitate, pare-mi-se Ovidiu, a cjisă undeva: „Est Dens in nobis“, adecă: este ună D-cjeu îns noi. Se vede că cineva s’a minunată de elă că scrie aşa frumosă, că vorbesce aşa la inimă şi l’a întrebată că de unde scote aşa Iururî minunate? cine îlă învăţă er poetulă a răspunsă cu cuvintele amintite, dicândă că ună D-cjeu vorbesce din poeţi.
D-loră! In timpii din urmă străinii suntă uimiţi de isbândele ce facă Românii pe tote terenele, se miră de unde răsare acestă poporă vigurosă, care ui-mesce lumea cu însuşirile lui eminente?
Est deus in nobis! răspundemă noi. Este o scânteiă D-cjeescă, D-loră, în inima, în creerii Românului, în veci neperitore, care’lă îndreptă totă înainte, cu ajuto-rulă căreia minuni este în stare să facă.
D-loră! Ridică păharulă în sănătatea poporului, a naţiei române, păs-trătorea acestui focă D-cjeescă!
Vorbirea d-lui Lud. Romanii:
Domniloră! Festivitatea de astăcji, care însemnedă nisuinţa spre progresulă culturală naţională românescă, nu es-chide consideraţiunea nostră cătră concetăţenii noştri de altă naţionalitate.
In patria nostră iubită convieţuescă şi stau în legătură cu noi naţionalităţi, a căroră valore o seim preţui.
0 flore frumosă, Domniloră, ne încântă fără îndoela, der acestă flore va fi cu atâtă mai frumosă, decă împreună cu diferite flori formecjă ună buchetă.
Aşa şi patria nostră este valorosă,
Np; 4
inte de isbucnirea rSsboiului ar ave, cjicfr ele, nisce urmări funeste pentru Poloni. Rusia în casulu acesta s’ar grăbi a face Austriei nisce concesiuni, priii cari s’ar put£ delătura resboiulti; sângele polonă ar fi atunci mijloculă de a efectui o apropiare între Rusia şi Austria şi acesta nu e nicidecum în inte-resulă Polonismului.
Se cjice ca contele Wielopolski să fi călătorită în misiune specială şi. se fi primită pretutindeni răs-punsulă, că în împrejurările de faţă Polonii n’au nici ună interesă la isbucnirea unui răsboiu şi că voră refusa orice concursă la acţiunile de după culise.
Polonii s’au învăţată minte şi numai voră să precipiteze lucrurile. Ei cerţi acum o garanţiă ca să se p6tă declara solidari cu Austria. Scopulă unui răsboiu austro - rusescă nu pote fi altulă — dică ei — decâtă restabilirea Poloniei.	"
Mare dorinţă! —- P6te să aibă dreptate „Varşavski Dnewnik“, când o numesce fantomă şi utopiă şi când susţine, că este o nebuniă a crede, că Germania va ajuta ca şă se rădice erăşl Polonia.
---——
Vorbirile
ţinute la banchetulti festivii daţii cu ocasiunea jubileului „Gazetei Transilvaniei.“
Publicămă acjl parte din vorbirile ce s’au ţinută la banchetulă festivă, şi anume parte din vorbirile ce le avemă întregi, rămâ-nendă ca restulă să-lă publicămă în numărulă viitoră.
Vorbirea parochului cetăţii Braşovului B. Baiulescu:
Domniloră! Serbarea jubilară a „Gazetei Transilvaniei44, care ne-a concentraţii acjl aici, ne dă ocasiune a ne cugeta şi la împrejurările ce au esistatii înainte cu 50 de ani.
S’a pututii în acele împrejurări! grele, amă pute cjice timpuri ale întunerecului, să iasă la luminii prima foiă politică românescă, numai fiindii-că Casa domnitore a Habsburgiloră şi Pre - înălţatulă mo-narchîi Ferdinand I a foştii conduşii de principii liberale. Astfelii s’a pututii ca lupta poporelortt de sub sceptrulii acestei Case să producă radele culturei şi ale desvoltârii naţionale.
Constataţii este, că înălţatultt nostru monarchii Francisctt Iosiftt I a concesii înfiinţarea „ Associaţiunei transilvane pentru cultura şi literatura poporului românii44.
Ochii Românilortt suntii aţîntiţi a-supra Casei împărătesei şi astăcjl când luptă pentru apărarea lorii naţională.
FOILETONULfT „GAZ. TRANS.44
(<' IMPEEATULiT TRAIAFU
după
Monumente archeologice.
Lecţiune introductivă la cursulu de arclieologiâ la Universitatea din Bucuresci, 1887.
(Urmare şi fine.)
Gluma prinde bine, căci mai nu era locii în Roma unde Traiantt să nu fi adustt vre-o îmbunătăţire monumentelorii de u-tilitate seu podobă publică.
Apoi, osebiţii de măreţele clădiri ce eltt înalţâ în diferite părţi ale cetăţii, întocmi complexulti de edificii, unicii sub cerii, Singularem sub coelo structuram, ce se chiamă Forultt lui Traiantt, şi în care se grupau cu o minunată simetriă arcuiţi său de triumftt, şi statua sa equestră, şi ambele sale biblioteci, grecă şi latină, şi Basilica şi Templultt şi în fine neperito-rea sa Columnă.
Asupra tuturortt acestora vomă reveni cu osebită luare aminte.
Der, după ce vomii fi cercetata tottt ce a eşittt măreţii şi durabila din mânile lui Traiantt, ne vomtt	îpcă a dibui,
mărunte, totu^lili# de producţiuni ale
artelorfi secundare şi ale industriilortt artistice ce înfloreau sub domnia lui. In acea epocă de supremă mărire a Romei n’a lipsiţii 'dintr’ânsa nici unultt din gusturile sumptuose ale societăţilor!! bogate şi rafinate. Pictura mosaică, argintăriile, giu-vaerile, ba chiar şi musica ni-a lăsaţii amintiri şi resunete, mai adesea însă literare.
Şi pe acelea le vomii culege, fără de a nesocoti nici măcartt fărâmele de podobe de arme, de vase şi de mici u-nelte ce s’au aflaţii prin nisce depărtate staţiuni militare, unde legionarii romani ai lui Traiantt vieţuiau în contactti, când prieteni, când duşmani, cu barbarii din centralii şi din orientulii Europei.
Vedeţi, domnilortt, numărultt şi varietatea obiecteloră de studiaţii este mare. Urmărindu-le pe rendtt nu ne vortt lipsi timpii îndelungii materiele de cercetată, şi sperii că fie-care din ele va atrage la sine unii interesă specialii şi mereu împrospătată.
Nu credeţi ore şi d-vostră ca mine, că, de amil fi întreprinsă să analisămtt aci împreună aceleaşi materii archeologice, fără însă de a ne reporta pururea cu mintea la o anume epocă a istoriei, care are legitimultt privilejtt de aţîţă în noi o deo-
sebită, o afectuosă curiositate, nu gândiţi d-vostră că aţi privi cu ochii mai nepăsători şi aţi asculta cu aucjultt mai dis-trastt descripţiunile şi imaginile ce mă voiu sili să rechemtt şi reconstituesctt dinaintea d-vostră, spre a explica vieţa, traiultt şi faptele lui Traiantt şi ale ome-nilortt de pe timpultt său?
Mai repetă încă odată, că nu cumva să mi-se facă imputare, că depăşesett a-tribuţiunile catedrei mele, auxiliară a studiului istorică, călcândtt întru acesta, — mai repeţesett că nu din povestiri istorice avemă să culegemtt acele noţiuni.
Der fiindtt-că s’au perduttt pentru noi tote operele istoriografice, cele mai desvoltate asupra epocei lui Traiantt, şi adecă biografia acestui împăraţii scrisă de Suetoniu, contimporanultt său, scrierile lui Marius Maximus, lui Fabius Marcellinus, lui Aurclius Victor, lui Statius Vulens, lui Iulius Cordus şi chiar acea porţiune din Dione Cassiu, din care ni-a rămasă numai ună slabă breviartt lucrată de Xifilin, autoră bisantintt din ală Xl-lea secoltt; fiindtt-că suntemtt reduşi numai, osebită de aceltt breviartt şi de altulă compusă, de Eutropiu, la câte-va fragmente din Aurelius Victor, din Paul Orosiu, din Cronica S-tului Ierouimn, şi în sfîrşittt la Pa-
ne gir iciilu, mai multă declamatoriu decâtă cuprimjătortt de fapte, ală lui Pliniţi celă tânără, a cărui corespondenţă este pote într’acesttt casă cu multă mai importantă; fiindtt-că, osebită de aceşti prosatorî antici, nu mai avemă alte isvore pentru istoria lui Traiantt şi a timpului său de-câttt alusiunl mai multă seu mai puţină _ directe respândite prin felurite scrieri, er mai alesă în poeţii, cari au trăită de odată cu densulă, şi anume în asprulă satirică Juvendl şi în desfrânatulă epigra-matistă Marţial; fiindă-că,—în mai puţine cuvinte, — marele împărată Traiantt, celă mai marinimostt domnitoră ală întregei ginte latine şi celă mai ageră înfrângă-toră şi mai aprigă înfrenătoră ală ini- < miciloră seculari, cari pururea au rîv-nită şi rîvnescă la dânsa, fiindă-că Tra-iană nu mai are astă4i partea ce i se cade în istoriă. Archeologia pote, cu totă dreptulă, să înalţe glasulă, reclamândă pentru sine meritulă de a-i fi păstrată mai cu sfinţeniâ amintirea, şi de a-ltt putea presenta nouă şi viitorimii sub mai vii, mai variate şi mai precise colori.
Deci, conchidemă 4i°endu că: ală nostru, ală Româniloră, este Traiantt ca străbunulă ce a răsădită aci, în ţeră la noi, lăstarele naţiunii românesc!; şi apoi j
Nr. 4	________>■,- r
când toţi conlocuitorii ei f&ră deosebiră de naţionalitate trăescă în cea mai bună armoniă între dânşii.
Naţiunea română totdeuna leală n’a avută niciodată ţinta spre predommre asupra altoră naţionalităţi, der nici nu pote fi mulţămită a fi stăpânită de altă naţionalitate conlocuitâre.
Românul# se luptă şi se va lupta totdeuna pentru egala îndreptăţire a tuturoră conlocuitorilor# scumpei nostre patrie, prin urmare: pentru libertatea şi lericirea cea adevărată.
Ridică der acest pocală pentru egala îndreptăţire şi înfrăţire a naţionalităţilor#, care trăiescă împreună cu noi în acâstă scumpă patriă.
Vorbirea d-lui I6nu PurcMria, fruntaş# din pop orii, prin care a respunsu la cuvintele d-lui parochu V. Voina adresate opincei şi ci6-recului românesc#:
Prea stimaţi Dopmîl Daţi’ml voiă să ridică şi eu uhă toastă, dâr mai ân-tâiu de tote scuzaţi-mă, căci omulă fără carte nu numai că n’are parte^ der nici limbă; omulă fără carte este ca o pasăre seu ca ună papagală, care dâcă nu-i tai sub limbă, nu pote cânta, după cum inima şi sufletulă îi doresce, ci numai ciripesce. Aşa suntem# şi noi cei de talia mea, cari n’amă avută norocire de a învăţa carte.
Domniloră! Noi cei din Scheiu amă fostă persecutaţi secuii întregi, când de unii când de alţii; deră provedinţa ne trimise şi nouă ună doctoră ca să ne taie sub limbă şi acelă doctoră cine a fostă ? A fostă Hustritatea sa Episcopulă Popazu dela Caransebeşă, fostă parochă şi protopopă ală nostru, ală Braşove-niloră, 27 de ani. După ce provedinţa, după cum am cjisă, ni-lă trimise, şi vă-cjendă că ne aflămă în o aşa tristă stare, ce făcu ? Se puse în înţelegere cu bravii şi valoroşii cetăţeni şi împreună şi cu cei din Scheiu şi cu toţi cei cu inima şi cu sufletulă românescă, şi cugetară cum ară pute să ne potă ajuta nu numai pe noi der pe toţi în genere. Mai ântâiu, Domniloră, oumpărară ună locă şi ce făcură în acelă locă ? In acelă locă sădiră ună pomă şi după ce-lă sădiră, se apucară de muncă, şi cu mâna şi cu punga, şi săpară împrejurulă pomului, îi dete pământului totă ce-i era de lipsă pentru ca pomulă să se apuce de pământă şi să crescă cât mai curândă. Şi în a-devără, Domniloră, pomulă se apuca de pământ#, prinse rădăcină şi îndată începu a cresce şi a rodi. Şi rodesce în totă omulă, Domniloră, şi ce felă de rodo face ? Face astfelă de rodă, de care tuturoră celoră ce mănâncă din rod ele lui îndată li-se deslegă limba şi începă a lăuda pe Dumnezeu, după cum inima
aAZETA„.TR4NSILVANIEL
1888.
ţ^eşte,* şi. âj, cânta în limba sa doine dulci şi românescl.
Apoi după ce vă4u că pomulă a prinsă rădăcini, a crescută, s’a întărită şi că rodesce neîncetată, şi cugetândă cumcă de acum înainte nici o furtună seu vijeliă nu-lă va mai putea răsturna, ce-a făcută acestă venerată bărbată ? S’a dusă dela noi, Domniloră, s’a dusă departe, s’a dusă acolo unde a sciută că se mai află mulţi fraţi de ai noştri fără de doctoră, şi ce-a făcută acolo? Acolo s’a pusă din nou pe muncă şi n’a sădită numai ună pomă, der a făcută grădini de asemenea pomi, pe cari i-a sădită în multe locuri, şi sădesce neîncetată.
Şi apoi, Domniloră, erăşl providenţa după ună ore-care timpă, eră ne trimite ună ală doilea Popazu, pe bra-vulă şi fiu ală nostru părintele Vasilie Voina, care a pornită pe aceeaşi cărare. Şi suntemă siguri, că va urma a se face vrednică urmaşă ală acelui prea venerată bărbată ală naţiunei.
Deci deră, Domniloră, daţi’ml voiă să ridică acestă pahară în sănătatea şi îndelungă vieţă a acestoră vrednici bărbaţi.
Să trăiască !
SOIRILE pILEI.
; In • 2 Ianuarie a. c. domnii Vdleriu P. Bdoga şi ffieoiqţ	Braşov#
ca mandatari ai coloniei române din Viena au predată Direcorului foiei nostre ună albumă preţiosă cu-o adresă, despre care
vomă raporta în numărul# de mâne.
*
* *
Foile unguresci se facă fărîme de năcază, că preotulă din SisiescI Dr. Vasilie Bucaeiu a primită cea mai bună pa-rochiă a diecesei Gherlei, anume paro-chia Bârsana. Noi nu putemă decâtă să-lă felicitămă, căci vrednică este, dovadă şi otrava foiloră unguresci.
*
* *
Bomâmi din Deva, în urma unei sub-scripţiunl întreprinse de denşii, au dăruită de Crăciună haine, rechisite şcolare şi lucruri de-m$|#ca$B tuturoră ele-viloră şcolei române de acolo.
* *
Ddn Tergulii Mureşului; cure, ca tote oraşele unguresci, încă este unulă din cele mai mari cuiburi jidovescl, ni-se trimite ună articulă, prin câre ni-se arată năpăstuirea populaţiunei în gpnpre, şi mai vârtosă a celei românesc! (de pe la sate prin esploatările jidovesc! prin băutura vinarsului otrăviciostt şi prea adeseori cu totulă falsificată, care corup# poporală cu desăvârşire. Vina v‘ se ' atribue în mare parte indiferentismului conducă-toriloră poporului nostru. In comuna Săbadă, cum ni-se scrie, îi succese preo-
tului Cicudi să abată pe popo^r^elâ^ceţ--cotarea cârclumei; după depărtarea lui însă poporală eră a începută a se strica, îşi prăpădesce banii în cârciumă, de unde urmeză certuri şi apoi amende şi procese păgubitore. In comuna Vinerea de lângă Orăştiă, cu ocasiunea esarandărei dreptului de cârcîumărită, învăţătorul# română de acolo s’ar fi pusă indirectă în ser-viţiulă Evreului. In comuna Ciora, locuitorii români s’au hotărîtă să cumpere moşia de vexare a unui proprietară maghiară. In scopulă acesta au cerată în-trevenirea unui advocată română din Alba-Iulia pentru facerea contractului şi săvîrşirea întabulărei. Advocatulă însă s’ar fi pusă în serviţiulă jidanului Gluck, căruia i-ar fi descoperită voinţa reşpeqţj-viloră locuitori români, făcându-lă prin acâsta să se amestece în lucra, să cumpere moşia şi să strice 'târgul# Româ-niloră. Nu putemă sci, decă suntă adevărate tote acestea, ar fi însă la totă casulă tristă şi durerosă, decă aşa ar fi, şi datoria binevoitoriloră poporului este să cerceteze şi să îndrepte lucrurile.
*
* *
D-lu Emilii Fekete Negruţu, care astă-vâră, îndată ce a absolvată studiile medicale, a şi fostă aplicată ca practicantă cu salară la institutulă de oculiştică ală universităţii din Cluşiu, după ce a depusă cu succesă eminentă rigorosele, erf în 7 (19ţ) Ianuarie fostă promovată la granulă ££• dtotor? iktivemw fadţţipe. Gratulăm# dm inimă f eftăruluL doătorii şi ’i dorimă deplină succesă pe umanitara carieră ce şî-a alesă! Şi ne bucu-rămă din inimă de hotărîrea dânsului de a se stabili definitivă în Cluşiu, Unde pănă acum nu aveamă nici ună medică din neamulă nOstra, deşi giurală pănă în cea mai mare depărtare e mai multă românescă.
*
* *
In Daia a arsă şura lui Ioh. Weiss; paguba e de 1052 fi. Cerealele arse au fostă asigurate pentru suma de 252 fl. In Galaţi lângă Făgăraşă â arsă şura lui Ionă Comşa; paguba e de 280 fl., der a fostă asigurată. In Buciumu a arsă provişâ^M>a;rd^ ^fină^ a pui George Gheraur (?); paguba e de 60 fl. In Po-rumbaculu de susU a âfsă uină magazin# CU sfbidâriă ■ ală; ^fabricei..de $ticlă;• appi birtulă, pricinuindu-se o pagubă de 1000 fl. In Mergindalu a arsă şura Barbarei Frank, pricinuindu-se o pagubă de 300 fl., dintre cari 150 au fostă asiguraţi. In Bogata româ/niscâ a arsă grajdul# de porci ală lui Hie Sintea, .preoţim şi co-perişulă casei cu păpuşoiulă din podă; foculă a fostă pusă.
J^CiUilh p&răsesce Sighişora la 6 ore di-mineţa şi sosesce în Odârheiu la orele 9*45 a. m. De aci plecă la orele 5*38 d; p. şi sosesce în Sighişora la orele 9‘16 sera.
scuti TELEGRAFICE.
(Serv. part. ală „Gaz. Trans.u) *
Pesta, 20 Ianuarie. Camera deputaţilor# : Ministrul# Tisza a^ reflectaţii la espectorările oposiţiunei, apoi cfise că Saşii aru pute ’fi siguri de aceea, că în casui când ei arii fi fideli şi supuşi ideii de statii ungurescii şi arii înceta a fi unii isvorii de învinuiri îndreptate contra -^Ungariei, elii va face totii ce-w un# guvern# binevoitorii pdte face pentru aceea, ca Ungurii şi Saşii se formeze 6 falangă tare.
Juliu Schwarz atacă direcţiunea retrogradă a oposiţiunei.
Apponyi la rendul# seu apără atitudinea oposiţiunei faţă cu reforma camerei magnaţilor#,
Paristi, 20 Ianuarie. Camera începe Luni desbaterea bugetului.
Londra, 20 Ianuarie. Bereford, ministrul# marinei, a demisionat#.
•* •
* *
Pe calea ferată Sighişora;- Oderheiu circyleză în fiecare cji ună trenă mixtă în legătură cu trenulă de Budapesta.
NECROLOGtr.
loemii Furcu, protonotară ală comitatului Făgăraşului în numele său şi ală miciloră săi copii lancu, Pompiliu, Maria, Liviu şi Elena, precum şi ală vid. B. A. Dană, ca mamă, Ioanii Danii ca frate, vid. M. I. Duvlea născută Meţianii ca bunică, JJariu Jfytijefp ftdvocată ca unchiu, Nicolau Turcu şi Maria Ioanii Danii ca cumnaţi, şi în numele tuturoră celorlalte numerose rudenii din apropiere şi' din depărtare, cu inima plină de adâncă durere face cunoscută, cumcă pre buna loră soţiă, duiosă mamă şi respective iubitore fiică, soră, nepotă şi cumnată Sora loanO Turcu născută Danu, membră fundâtăre a reuniunei femeiloră române gr. or. din Făgăraşă şi giură, după grele şi îndelungate suferinţe, împărtăşită cu sfintele taine, a încetată din viâţă ac}! la 4 ore dimineţa în ală 34 ană ală etăţei şi ală 14 ană ală fericitei sale căsătorii, dân-du-şî nobilulă său sufletă în manile atptă-putemicului Creatoră.
'b Rămăşiţele păm@|itescl ale scumpei defimete, — carea, ca ună modelă de a-devărată soţiă şi bună mamă, a fostă ună adevărată îngeră păcjitoră ală casei şale şi aloră săi, — se ;voră, înmormânta Mercurf în 18 1. c. la ore după prân4ă, după ritulă greco-orientală,\ la biserica ronfână gr. or. din Făgăraşă. F ăg ă r â ş ă, în 15/3 Ianuarie 1888.
Fiă-i ţărîna uş6ră şi memoria eternă binăcuvâlitată î ' : •	- • •- ^
Editoră şi B-edactoră -responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu.
încă ală nostru, ală archeglogilorii, este Traiană, căci prin sciinţa nostră l’a cunoscută şi-lă va cundşce totă . mai. bine lumea actuală şi cea viitore.
Chiar dela întrunirea nostră urmă-tore vomă căuta a dovedi cu probe netăgăduite acestă ultimă adevără.
Intr’însa ne vomă ocupa de restabilirea critică a cronologiei, referitore la vieţa şi la acţiunile lui Traiană; der totdeodată vomă cerceta cu scumpătate caracterele fisice ale fisionomiei marelui împărată şi ale familiei sale, adecă a tatălui său, a soţiei sale, virtuosa Plotina Pompeia, ă multă iubitei sale surori, Marciana, a fiicei acesteia,, Matidia, şi a strănepoţiloră lui Traiană, împărătesa Sabina, soţia lui Adriană, şi Matidia cea jună, ambele fiice ale primei Matidie. Aceste nobile' femei âr mai cu sâihă cele trei dîntâiu, Plotina, Marciana şi Matidia, au fostă ca nişte blânde ursitori, care au veghiată asupra casnicei fericiri a acelui bună, dreptă, simplu, der energică bărbată, despre care poetulă Marţială, cu subtilitatea corapţiunii sale, a 4isfi? nu fără de orecare tăinuită ironiă, că elă n’a fostă ună domnitoră, ci ună general, şi celă mai dreptă dintre senatori.
Non est liic Dominus, sed imperator
Sed justissimus omnium Senator.
Fiindă-că am să vă vorbescă mai nainte de tote despre chipulă lui Traiană aşă fi dorită, domniloră, să vă potă procura mijloculă de a vede cu ochii acestă chipă caracterizată prin trăsuri, în care o blândetă ca şi vulgară se află unită cu 0 minunată tăriă.
Der cum să facemă ca să realisămă acestă dorinţă ?
Decă, — precum aspirămă şi ce-remă acum de mulţi ani, — amă fi posedată chiar aci, pe pieţa acestui edificiu universitară, o reproducţiune în bronsă a Columnei lui Traiană cu statua lui deasupra, precum fusese odinioră la Borna, v’aşă fi povăţuită-să vă suiţi prin scara-i întortochiată, pănă la ver-fiilă ei şi, acolo susă, să priviţi mai dea-prbpe chipulă,.plrin'escă şd plaeidă ală acelui urieţşă, ce din înălţimea noriloră ar domni şi ar veghia peste tote ţările cuprinse de colonii lui.
Der se vede că nu suntemă încă nici destulă de bogaţi, nici mai alesă destulă de patrioţi, ca să jertfimă ceva mai puţină chiar de ună milionă, spre a înălţa în capitala liberei Românii, fal-niculă monumentă seculară, carele ne va aduce aminte, pe toţă 4iua, că nu suntemă, — precum le jplace a 4ice mi-
nora, — nisce venetici de neamuri corcite, ci că suntemă fii ai imperiului romană, aduşi şi împământeniţi1 aci de 1800 de ani, de cătră virtuosulă şi măreţulă nostru patronă şi părinte, Impâratulă Traiană.
Totuşi, să spunemă întregă adevă-rală. Stăpânirea, de altmintrelea forte prevă4ătore, bine dispusă şi darnică pentru totă ce priveşce archeologia, ne-a înlesnită cu mai puţină cheltuială, ună mijlocă practică de a satisface curiositatea anticară ce voiam, să deşteptă în d-vostră.
Pe. multă mai eftină decâtă ună milionă, adecă cu ună simplu biletă de bancă de dduă~4«cî lei . puteţf, d-loră, să vă mângâiaţi de lipsa printre noi a columnei şi a statuei lui Traiană*.
Priviţi.în zare,foiţa de iiâriiă monetară şi veţi găsi pe dânsa silueta forte
fină şi corectă ' stampată întemeietorului patriei şi naţionâlităţii nostre, pe care — lucru de mirată! — singură Banca Naţională l’a luată la noi dreptă , patronă şi garantă ală emisiuniloră sale de hârtiă monetă.
Oare gânditu-s’a cineva, adoptândă, tocmai la Bancă, acestă efigiă venerată, că Traiană â. fosţă acela carele a înfiinţată în forte multe cetăţi ale imperiului romană băncile 4ise Alimentare, bănci,
' ală căroră scopă era crescerea copiiloră săraci, precum şi înmulţirea poporaţiunii în Italia.
Acestă folositore şi umanitară ; ins-tituţiune va fi şi dânsa, — graţiă unoră vestite tabele epigrafice, — una din pes-tiunile de care ne vomă ocupa într’iina din 4ile? şi negreşită, că ea nu este aceea, pentru care . Tfgiană, tp.tă aşa de mare administrator# ca şi mare căpitan#, şî-a dobândită măi puţină laudă în ochii omerlirii. Elă^, cu pă^intescă ’dra-
.	.	;;	i i,	.	.
goste şi prevedere, se mgnjea ca nimică să nu lipsescă pentru cregcerea şi 4es-voltarea copiiloră,. — câiă. de numeroşi ară fi, — ai cetăţenilor# supuşi înţeleptei şi blajinei sale cârmuiri?:*
Vedeţi der, 4oniI1fior#j divulă nostru Traiapă a fostă chiar şi prptec-torp}# pţină;^: Şpfi^ndine jală pruncilor# şi ală tinerimii;
Elă a îatmmtă ni; sine fote gloriile, tote bunătăţile.
Fie ca pururea, —■ pfecum 4^eau odinioră Bomanii cătră suveranii loră,f— să a^^&tqtă nferep» Poniniţorî „Mj^ijfe-„riciţl decâtă Augustă, şi totă aşă :de „buni ca. Traiană, bunul# Traian#.!^.
'^lexăndfti Ir Odobeseu.
1888.
Nr . 4
GAZETA TRANSILVANIEI.
INCUNOSCnNŢARE!
Farmaciştii din Braşovu au hotărîtă unanimii în adunarea lorii din 5 Decemvrie 1887, forţaţi prin pretenţiunile mai mari ce li se facii, şi în considerarea raporturiloru nefavorabile, cari Silnicii se formeză, ca; pentru spitalurî, infirmării, case pentru caşuri de b61ă, refiniunl pentru caşuri de b61a şi pentru calea ferata, să ficseze reducţia din preţii la 10 6/0. La persdne private nu se p6te acorda nici o educţia. Membrii reuniuniloru pentru caşuri de b6lă, a ca-seloră pentru caşuri de b61ă şi amploiaţii dela calea ferata spre comoditatea lorii se potii servi de ori ce farmacia, de 6rece în fie-carb farmaciă se distribue medicamente în contulîi men-ţionateloru case, reuniuni etc.
Farmaciştii din Braşovă: Cari Schuster, Ferdinand Jekdius, Johann Gqoss, Eduard Kugler, Friedrich Stenner, JuUus Hornung, Victor Klein, Franz Kellemen, Heinrich G. Obetih.	214,3—2
Nr. 2149 ex 1887. Inspttttt.
Pentru ocuparea postului de învăţătorii ordinară sistemisată la şcdla elementară cu limba de propunere română din comuna Materii cu salară anuală de 800 fl. şi eventuală pentru locuinţă şi grădină 100 fl.
Doritorii de a ocupa acestă postă au a-şl trimite la mine concursele Iotă prin respecţivulă inspectoră r. de şcdle pănă la I Februarie 1888. Concursele să fiă scrise de mâna propriă în limba maghiară şi română şi provScJute cu cartea de bpteză şi documentele referitore la starea sănătăţii, la serviţiulă de pănă acipn şi la cunoscinţa limbiloră.
Bistriţa, 80 Decemvre 1887.
Iuliu Harag,
218,3—2	inspectorul^ r. de şcdle altt comitatulu
Bistriţa-N ăs&udtt.
PUBLICAŢIUNE.
Pe basa planului economică aprobată de cătră loculă mai înaltă se pune la vendare în cerculă forestieră Apâcza, revierulă orăşenescă din Krizbavă, clasa de esploatare B, Bistrictulu I, secţia 1 şi 2, circa 313 metri cubici copaci de stejarii în piciore.
Copacii suntă în numără de 416 bucăţi şi pănă la înălţimea peptului, au ună diametru mijlociu de 37{/2 cm. şi o înălţime de 14 metri.
Afară de aceştia se mai pună acolo la vexare în Hatârpatak, dosulă dela Szekarok pănă la Komlos, 97 trunchi de stejarii pănă la 160 cm. diametru, cuprin-4&ndă în totală circa 441 metri cubici lemnă de cualitate inferioră.
Spre scopulă acestei vendărl se va ţinea Luni, 38 lafHiariu n. a. C. II ere a. m. în biuroulfl forestierfl-orăşenescB din loc# pertractarea ofertelorăpănă la acestă termină să potă Vedea condiţiunile ofertei şi ale contractului la subsem-natulă oficiu şi la administraţiunea orăşănescă a revirului Krizbavă, în orele de oficiu; la celă din urmă se pote cere şi arătarea lemneloră de tăiată la faţa locului.
Doritorii de a cumpăra să ’şî predea la subsemnatulă oficiu forestieră pănă la terminulă susă numită ofertele loră în scrisă, sigilate şi provăcfiite cu timbru de 50 cr. In aceste oferte să arate preţulă pentru ună metru cubică deosebită pentru copaci şi deosebită pentru trunchi, său ca sumă pauşală pentru cantitatea lemneloră ce doresce a cumpăra, sumele trebue scrise precisă atâtă în cifre, câtă şi cu litere; ofertele mai trebue să conţină ca vadiu şi 30% din suma o-îerată pentru cumpărare în bani gata seu hârtii cu valore de cauţiune, numele şi locuinţa trebue scrise precisă şi lămurită şi totodată a declara că condiţiunile de ofertare şi ale contractului îi suntă cunoscute, şi că se supune necondiţionată la aceste.
Braşovil, 9 Ianuariu 1888.
s,2-i	Ofhjinltt forestierii orăşenesc!
Ună învfrţăeeltt
care să fi absolvată celă puţină trei clase gimnasiale ori reale, şi cunosce limba română şi una celă puţină din celelalte limbi ale ţării, se primesce în Tipografia A. Mureşianu.
!ES!§aiiSiiigipfgypilg)^pgîigipg[ilijl§ilgjipjlgjl§jiliiliplpliili^^
Se deschide abonamente pre annlu 1888
la
AMIGIIL0 FAMILIEI. Piară beletristică şi enciclopedică-literară — cu ilustraţiunî.— Cursulă XII. — Apare în 1 şi 15 cţi a lunei în numeri câte de 2—8 cole cu ilustraţiunî frumdse; şi publică articlii sociali, poesie, novele, schiţe, piese teatrali ş. a. — mai departe tracteză cestiunî literare şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a Româniloră de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunî din patriă şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisuesce a face câte o 6ra plăcută familiei strivite de grijile vieţei; şi preste totă nisuesce a întinde tuturoră indivicjiloră din familiă o petrecere nobilă şi instructivă. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 fl., pentru România şi străinătate 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali.
PREOTUL0 ROMÂN0. Piară bisericescă, şcolară şi literară — cu ilustraţiunî. — Cursulă XIV. — Apare în broşuri lunare câte de 21/* — 872 cole; şi publică portretele şi biografiile archiereiloră şi preoţiloră mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilustraţiunî, — mai departe articlii din sfera tuturoră sciinţeloră teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serba-torî şi diverse ocasiunî, inai alesă funebralî, — apoi studii pedagogice-didactice şi scienţifice-literarî; şi în urmă totă soiulă de a-nlSnunte şi scirî cu preferinţa celoră din sfera bisericescă, scolastică şi literară. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 fl. — pentru România 10 franci—lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali.
Gelectanţii primesc!! gratisfi tottt alâ patralea esemplarâ.
Numeri de proba se trimitii gratlsu orî-cui cere.
m- A se adresa la „CANCELARIA NEGfiUŢ0“ în Gherla -Sz-ujvâr.—Transilvania.
Tottt de aci se mai potti procura şi următttrele cărţi din editura propriă:
ApolDQie. Dtscusiiml filologice şi istorice maghiare privitore lâ Români, învederite şi rectificate de Dr. Gte-goriu Silaşi. — Partea I. Paulii Hun-fâlvy deşpre Cronica lui Georg. Gabr. Şincai. Preţuiţi. 30 cr.
Renascerea limbei românesc! în vorbire şi scriere învederită şi apreţiată de Df. Gregoriu Silaşi. (Op complet). Broşăra I. H. şi IU. Preţuiţi broş. J, IX. câte 40 cr.—Broşura IU. 30 cr. Tote trei împreună 1 fi.
Cuvântări bisericesc! la totş sărbătorile de preste ană, de X. Papiu. Ună volumă de preste 26 cole. Acest opă de cuvântări bisericesc! întrece t6te opurile de acesta soiu apărute pănă, acum—avendă şi o notiţă istorică la- fie-căre serbătore, care arată timpulti întroducerei, fasele prin cari a trecută şi* modulă cum s’a stabilită respectiva serbătore. Preţulă e 2 fl.
Bariu cobzari a) fl. Novelă originală de Emilia Lungu. Preţulă 15 cr.
Puterea, amorului. Novelă de Pau-lina G. Z. Roviharu. Preţulă 20 cr.
IdealulO pierduta. Novelă originală de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Opinia unul emil de bine. Novelă originală.—Continuarea novelei: Itfea-lulu pierdută de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Fântâna dorului. Novelă poporală de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Codreanti Orafulfl codrului. Baladă de Georgiu Bimu. Preţulă 10 cr.
Ultfmulfl Sicbastru. Tradiţiune de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Ejfl trebue să se însore. Novelă de Maria Schwartz, traducere de N. F. Negruţă. Preţulă 25 cr.
Brantfa său Nunta fatală. Schiţă
din emigrarea lui Dragoşă. Novelă istorică naţională. Preţulă 20 cr.
Numerii 78 şl 77. Naraţiune istorică după Wachsmann, de Ioană Tanco. Preţulă 30 cr.
Probitatea în copilăriă. Schiţă din sfera educaţiuneî. După Emest Le-gouve. Preţulă 10 cr.
Hermanfl şi Dorotea după W. de Goethe, traducţimie liberă de Constantină Morariu. Preţulă 50 cr.
Iflgenia în Aulida. Tragedia în 5 acte, după Eupide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Iflgenia în Tauria. Tragedia în 5 acte, după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfii. Preţulă 30 cr.
PetulantulO. Comedia în 5 acte, după Augustă Kotzebue, tradusă de Ioană St. Şuluţă. Preţulă 30 cr.
Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele gîmnasiului din Fiume prin Vincenţiu Nicoră, prof. gimnas. — Cu portretulă M. S. Regina României. Preţulă 15 cr.
Poesii de Yasiliu Ranta-Buticescu. Ună volumă de 192 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi aTangiate. Preţulă redusă (dela 1 fl. 20 cr.) la 60 cr.
Trandafiri şi viorele, poesii poporale, culese de Ioană Popă Reteganu. Ună volumă de 14 cole. Preţ. 60 cr.
Tesaurulfl dela Petrosa s^u Cloşca cu puii ei de aurd. Studiu archeologic de D. O. Glinescu. Preţulă 20 cr.
Biblioteca Sătenuiui Românu. Cartea I, H, HI, IV, cuprindă materii forte interesante şi amusante. Preţulă la tote patru 1 fl. — câte una deosebi 30 cr.
Biblioteca Familiei. Cartea I. Cuprinde materii forte interesante şi amu-sante. Preţulă 30 cr.
Colectă de recepte din economift, industriă, comerciu şi chemiă. Preţulă 50 cr.
Economia pentru scolele popor, de T. Roşiu. Ed. II. Preţulă 30 cr.
Indreptarfi teoretico şi practicd pentru învBţfimântuId intuitivă în folosulă eleviloru normali (preparandiall), a în-văţătoriloră şi a altoră bărbaţi de sc61ă, de V. Gr. Borgovană, profesoră pre-parandială. Preţulă unui esemplară cu porto francată 1 fl. 80 cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia aflămă vre-ună opă, întocmită după lipsele scoleloră nostre în măsura în care este acesta, pentru aceea îlă şi recoman-dâmă mai alesă directoriloră şi învă-ţătoriloră ca celoră în prima liniă interesaţi.
Spicuire din istoria pedagogiei ia noi — la Români. De V. Gr. Borgovan. Preţulă 15.
ManualO de Gramatica limbei române pentru scolele poporali în trei cursuri de Maximă Popă, profesoră la gimnasiulă din Năsfiudă. — Manuală aprobată prin ministeriulă de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dată 26 Aprilie 1886, Nr. 13193. — Preţulă 30 cr.
Gramatica limbei române lucrată pe base sintactice de Ioană Buteanu, prof. gimn. Ună volumă de peste 30 cole. Preţulă 2 fl.
Manuala de stilistică de Ioană F. Negruţă, profesoră. Opă aprobată şi din partea ministeriului de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. Partea practică forte bogată a acestui op — cuprincjândă composiţiunl de totă soiulă de acte obveniente în referinţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa
cu multă folosă de cătră preoţi, învăţători şi alţi cărturari români. Preţulă 1 fl. 10 cr.
Nu mă uita. Colecţiune de viersuri funebralî, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţulă 50 cr.
Carte conducătore la propunerea caicuiărei în scola poporală pentru învăţători şi preparan<|I. Broş. I. scrisă de Gavrilă Tnfu profesoră prepaxan-dială. Preţulă 80 cr.
Cele mai eftine cărţi de rugăciuni:
MărgăritarulO suflatului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericescl forte frumosă ilustrată. Preţulă unui esemplară broşurată e 40 cr., legată 50 cr., legată în pânză 60 cr., legată mai fină 60, 80, 90 cr., 1 fl., în legătură de luxă 1.50—2.50
MîculO mărgăritard sufletescă. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericesc! — frumosă ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Preţulă unui esemplară broşurată e 15 cr., — legată 22 cr., legată în pân4ă 26 cr.
Cărticică de rugăciuni şi cântări
pentru pruncii şcolari de ambe secsele, Cu mai multe icone frum&se. Preţulă unui esemplară e 10 cr.; 50=3 fior.; 100=5 fl.
VIsulO Prea Sântei Vergure Maria a Născătorei de D-(jeu urmată de mai multe rugăciuni frumdse. Cu icone fru-mose. Preţulă unui esemplară spedată franco e 10 cr., 50 esemplare 3 fl., 100 esemplare 5 fl. v. a.
Epistolia D. N. IsusO ChristosO.
Preţulă unui esemplară legată şi spe-dată franco e 15 cr. •
Tipografia A. MUREŞIANU, Braşovă.