BRAŞOV#, piaţa mare Nr. 22. „Gazeta" iese in fiecare Pe unii anii 12 fior, pe şăse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România si străinătate: pe anii 40 fr., pe şese luni 20fr., pe trei luni 10 fr. AUTJLtr II 1 Să preswnerâi la pofte, la liferării şi pe la ctd. corespondenţi. Anunciurile: sferiâ garmond 6 cr. şi timbifu de30 ca-, v. a. pentru - fiecare publicare. Scrisorinafranoate nu se primesou. Manuscripte nu se retrămitfi. N» 3. 6. "Ianuarie. 1888. ~!W Din causa sfintei o rft sărbători, Boteznlă Domnului şi Sft. I6nă Dotcjxătenili, diarnlă nu ra apăre pĂnA Tineri sera- jBlei de 50 ie am ■ -alb ' • .i* ■. „GAZETEI TRANSILVANIEI". l)iua a două Vineri în 1 Ianuarie 1888, în-' nainte de amefiî, Redacţiunea a primită felicitări dela numerose persone, cari au venită anume pentru acesta în biuroulă Redac-ţiunei. După amefiî a fostă banche-tulu în hotelulă „Pomu-verde,44 la care au participată cu ospeţii de afară vr’o 80 de persâne. Sala era decorată cu chipurile lui George Bariţă în mijlocii, ală lui Iacobu Mureşianu în drepta, alu lui Andreiu Mureşianu în stânga paretelui din frunte şi erau înpo-dobite cu cununi de lauri şi cu flori. Pe unii părete laterală erau chipurile lui Traiană şi Decebalu. La banchetă a luată parte şi Redactorulă fâiei „Kronstăfiter Zei-tung“ d-lă Iosef W. Filsch. Fos-tulă primară ală Braşovului tipo-grafulă Ioan Gott, care ’şî are partea sa de merită la întemeiarea „Gazetei44, fiindă bolnavă n’a putută fi de faţă la banchetă. Şirulă toasteloră l’a deschisă zelosulă preotă ală capelei române din cetate: D-nulă Bartolomeiu Baiulescu pentru Imperatulă şi Regele şi pentru întrega Casă domnitâre. D-lă adv. Ionă Lengeru toasta cu cuvinte bine simţite, făcendă pe scurtă istoriculă „Gazetei44, pentru întemeiătorii foiei, dorindă apoi actualului conducetoră ală ei. vieţă îndelungată şi putere, ca să ducă mai departe greua lucrare ce au început’o antecesorii săi, şi se nu-lă părasescă zelulă ce l’a arătată pană acum pentru binele românismului. Dl-ă Dr. Aurel Mureşianu arăta că numai prin muncă ună poporă pote ajunge la libertate. Der numai munca cu credinţă în viitdrea isbendă p6te duce la ţîntă. Cei cari au înălţată drapelulă „Gazetei44 au avută credinţă tare în viitorulă neamului românescă. Cu tote astea, lucrarea loră n’ar fi reuşită, decă n’ara fi fostă sprijinită de valoroşii comercianţi din Braşovă. Solidaritatea dintre ei şi dintre purtătorii drapelului „Gazetei44 a fostă o garanţiă sigură a succesului. închină pentru solidaritatea poporului română şi pentru întărirea credinţei în isbendă dreptei lui cause. Preotulu d-lă Vasilie Voina ceti o scrisore ce a primit-o dela d-lă G. Bariţă, în care acesta arăta câtă a fostă de persecutată din causa redactării „Gazetei44. Toasta pentru d-lă G. Bariţă, ca Dum-nefieu se’i dea vieţă lungă spre binele neamului românescă, er nn numai unu ană câtă mai doresce densulu spre a’şî termina*lucrarea sa cu care e ocupată în interesulă Româniloră.' D-lă Petra Petrescu încependă cu vorba vechiă „EstDeus in no-bis44, vorbi despre spiritulă poporului română şi toastâ pentru bu-nulă spiritu alu acestuia. Redactorulă d-lă Iosefă W. * Filtsch vorbi în limbă f&riână despre munca fiiaristicei şi îmbăr-bătâ pe colegulă său Dr. A. Mureşianu ia luptă pentru egala îndreptăţire a poporului română. D-lă adm. protop. A. Berinde dinjfSeinî, comit. Sătmară, cetindă poesja „Ce e patria română44, fiice că ^lotarulă Sătmarului e hotară naturală ală poporului română şi toasteză pentru susţinerea şi întărirea acestuia pană în acelă hotară. D-lă adv. Simionă JDamianu 4ise că o naţionalitate se pote susţine în Ungaria, decă causa poporului se află în mânii e un oră bărbaţi oneşti şi conscii de datoria loră. O astfelă de naţionalitate suntă Saşii, ună astfelă de băbată e re-presentantulă pressei Săsesc!, d-lă I. W. Filtsch, căruia închină to-astulu seu. Redactorulă d-lă Ştefan Bo-bancu toastâ pentru acei preoţi, cari se laudă, pentru faptple loră, cu răsplată românescă, er nu cu răsplată duşmănescă. D-lă parochă Comanescu din Codlea recită o poesiă ocasională. D-lă parochă şi protop. onor. A. Baicu din Cohalmă toastâ pentru d-lă St. Bobancu, care şî-a u-nită puterile cu Directorulă foiei jubilare la greaua muncă, înpre-ună cu ceilalţi colaboratori. D-lă L. Romanii toastâ pentru egala îndreptăţire a naţionalităţi-lolă şi pentru concordia dintre ele. D-lă Ionă Purcherea toastâ pentru P. S. S. Episcopulă lână Po-pasu, care ca preotă şi protopopă ală Braşovului a dată celu din-tâiu îndemnă pentru progresulă culturală ală Româniloră din Braşoyă, precum şi pentru vred-niculu urmaşă ală său preotulă V. Voina. Au mai toastată apoi, părintele V. Voina pentru opincă şi ciorecă, talpa românismului; adv. Lengeru pentru ospeţii de afară, între cari d-Jă adm. protop. Berinde, ca vrednică Română ce e, n’a pregetată a veni din marginea nordvestică a teritorului locuită de Români, în puterea er-nei celei mai frigurose, numai se fia de faţă la acestă rară festivitate naţională; apoi pentru d-nii Pipoşă, prof. în Giurgiu, şi Ho-doşă prof. în Bucuresci, cari au alergată să asiste la serbarea fra-ţiloră loră de dincoce; preotulă Raicu pentru familia Mureşianu şi pentru Românii din Braşovă; preotulă B. Baiulescu pentru femeile române, care au fostă represen-tate prin fiica lui Iacobă Mureşianu, d-na Sevastia Davidescu; preotulă Comanescu pentru bărbaţii cari cu legea în mână apără interesele poporului, cum suntă d-nii Damiană şi Lengeră; adv. ‘Damianu pentru preotulă Baiulescu, care a lucrată şi lucreză neobosită pentru promovarea in-tereseloră industriale la Români; preotulă Baiulescu pentru repre-sentanţii de faţă ai classei comerciale şi industriale ; adv! Lengeră pentru bunulă succesă ală mun-cei „Gazetei44 ce se dovedesce prin mulţimea telegrameloră primite ; preotulă Berinde pentru preotulu Voina şi comitetulă aran-giatoru, er preotulă Voina, ară-tându că meritulă succesului fes- tivităţii e ală poporului, închină pentru acesta; preotulă Comanescu pentru naţiunea română, care e o naţiune nobilă; Dr. A. Mureşianu pentru prosperarea presei române şi pentru unirea fiia-riştiloră români; preotulu Berinde pentru patriă şi pentru virtute care păstreză independenţa omului; d-lă Ih*®odoşîi toastâ pentru zelosulă şi activulă preotă V. Voina. Intre toaste s’au cetită nume-rosele telegrame de felicitare ce au sosită din tâte părţile românismului, precum şi din oraşele mari ale Europei, unde se află suflare românescă. Astfelă s’a sfârşită serbarea jubileului de 50 de anî ală „Gazetei Transilvaniei44, care vecînică va rămâne neuitată în inimile celoră ce au luată parte la ea şi va ocupa o frumosă pagină în istoria progresului nostru culturală naţională. S. B. Şimleulu-Silvaniei, 31 Decemvre 1887. Cu sufletulă sărbătorimă cu voi în lupta pentru cultura şi e-manciparea naţiunei nostre. Vă aderămă şi Vă poftimă vieţă îndelungată Barboloviciu vicar, prota Popii, Cosma protopopii, Mărcuşti, Orosti advocaţi, Lazar comptabilti, Cosma directorii, Aciu şi mai mulţi Selăgenî. Orăştia, 31 Decemvre 1887. Românii din Câmpulă-pânei a-derămu din totu sufletulă nostru la principiile, pentru cari cu bărbăţia aţi luptată o jumătate de seculu, şi cu bucuriă ne asociămă la festivitatea jubilară a celui mai vechiu şi resolută fiiară românescă. Felicitămă pe decanulă fiiaris-ticei române şi pe întemeietorulă „Gazetei44 Georgiu Bariţă, precum şi pe • credinciosulă său urmaşă Dr. Aurel Mureşianu, do-rindu-le a vedea realisate principiile scrise pe flamura nostră comună şi asigurându-i şi pe viitoră de sprijinulă nostru, er memoria multă regretatului fostă redactoră Iacobă Mureşianu » fiă eternă în inimile nostre. Din conferinţa Româniloră ţinută în Orăştiă la 81 Decemvre 1887. Samuilu Popii, Dr. Mihu. Oradea-mare, 31 Decemvre 1887. Salutămă veebiulă drapelă ală deşteptărei şi culturei nostre la serbarea marelui evenimentă literară, la jubileulă de cincîfiecî de ani ai activităţii sale. Teodorii Kttvary, leroteiu Beleşii, lond Cuc, Paul Vela, Artemiu Sar-kadi, George Papp,, losif Roman, Ni-colae Zigre, Nicolae Mărcuş, lond Ciceronescu, Teodor Lazar, losif Erdely, Dr. Demetriu Kiss, Dr. Flo-rian Duma, luliu Papfalvai, Samuil Ciceronescu, Petru lonaş, Felician Bran, Demetriu Mureşan, lond Buna, Michail Ditz, George Costin, Gavril Pal, losif Vulcan. Beiuşă, 31 Decemvre 18871 Inteliginţa română Beiuşană ureză „Gezetei44 perseveranţă şi succese strălucite. în lupta legală pentru frăţietate, egalitate şi libertate, baza patriotismului adevărată. Roşu, Popd. Oradea Mare^ 31 Decemvre 1887 Cu mândriă naţională şi cu entusiasmă salutămă stindardulă renascerei nâstre naţionale şi bra-vulă personală redacţională, cu ocasiunea jubileului de 50 de ani. Tinerimea academică română oradariă. Sibiiu, 1 Ianuarie 1888. Felicitările mele colegiale. ^Dr. R. Roşea, Redactorul^ „Telegrafului Românti.“. Bistra, 2 Ianuarie 1888. Doreseă „Gazetei,44 ală cărei jubileu de 50 de anî se serbeză, vieţă lungă şi demniloră ei muncitori tăriă şi abnegaţiune, spre a o pute conduce şi pe viitoră cu acelaşi tactă şi cu aceeaşi firmi-tate ca şi pănă acum. Romul Marcu. Blaşiu, 31 Decemvre 1887. Primiţi espresiunile de recu-noscinţă şi bucuriă. Trăiască „Gazeta Transilvaniei!44. Societatea studenţilord din Blaşiu. Sulina, 31 Decemvre 1887. Regretă că nu potă fi între voi în acestă 4i măreţă pentru nea-mulă nostru. Iau parte via la jubileulă de 50 de anî ală mamei „Gazeta Transilvaniei,44 care a luptată cu atâta ardore pentru redeşteptarea nostră. Ureză vieţă îndelungată. Pe tine, scumpe amice, te felicită şi îţî ureză sănătate ca să poţi continua lupta ce o conduci cu atâta inteligenţă şi abnegaţiune. De Dumne4eu să ajungi să pot! serba centenarulă „Gazetei.44 Sântu Romanii, 31 Decemvre 1887. Associându-ne din inima la serbarea jubileului „Gazetei Transilvaniei,44 primiţi căldurosele mele felicitări, dorindă ca acestă bătrână organă şi puternică spriji-nitoră ală intereseloră Româniloră să prospereze şi în viitoră avândă vieţă îndelungată. Redactorulă gazetei „Romanulă44 Arghiropold. Bucuresci, 31 Decemvre 1887. Revista „Lumina pentru tot!44 vă ureză ca stindardulă purtată o jumătate de seculă să fâlfăe şi în viitoră cu demnitate pentru apărarea sfintei cause românesc!. Directoră, Eniu Bălteanu. Redactoră, loand Rusu. Romană, 31 Decemvre 1887. Cu ocasia acestei 4*1® primesce espresinnea sentimenteloră căldu-rose ce ţi le nutrescă fraţii tăi de lângă Şiretă. E|(jna şi Mojge Parisă, 31 Decemvre 1887. Felicitămă jubileulă „Gazetei Transilvaniei44 şi ’i urămă isbendă în lupta pentru frecâştigarea drep-turiloră indispensabile ale fraţiloră noştri subjugaţi, - Doroşiu, Cătănescu, Cornea, Do-brescu, Florescu, Gassi, lano-vicî, lonescu, Movileand, Ocă-şiand, Gr. Pereţd, Porumbaru. Bucuresci, 31 Decemvre 1887. Salutămă din tota inima neobosita „Gazetă44 cu ocasiunea jubileului ei de 5o fie ani. înainte! Sdcăşand, tribunu Ciurileanu, Şer-bănescu, Miron, Vaidaenţianu, Ga-vrilescu, Berard, Brăneanu, PopovicT, . Toncovicî, Dancov, Maiord, Popea, Ciurceanu, Lăzurenu, Marţianu. Bucuresci, 31 Decemvre 1887. • Ca elevă ală lui Iacov şi An-dreiu Mureşianu şi ală lui George Nr. 3. 1888. .Bariţu, şi ca lucrat orn-tip o graftt alii celui mai vechiu 4iaru românii „Gazeta Transilvaniei,“ unescu la serbarea, care ve adună, urările mele de prosperitate. lonti Wei88, tipografă-editoră. Yiena, 31 Decomvre 1887. Vivată „Gazeta Transilvanieitt! Elena PopovicT. Cernăuţi, 31 Decemvre 1887. La a 50-ea aniversare ureză „ Gazetei “ prosperitate şi lungă durata. Vasilie Lăzăreanu, st. gmn. ____ m P > f1™ O J „Ilusiun! maghiare44. Sub acesttt titlu publică „National Zeitungu din Berlină ună articulă în care (\ice: „Alianţa austro-germană n’a întâmpinată pănă acuma, nici în crisa din urmă, vre-o turburare. Numai o parte a poli-ticilorîi unguri suntă nemulţămiţi cu atitudinea conciliantă a lui Bismark faţă cu Rusia. Bismark şl-a perdută simpatiile russofobiloră maghiari, cari se temă, că nu voră primi sprijinulă Germaniei, decă ară voi să se folosescă de încurcăturile bulgare spre a înlocui influinţa rusescă în Bulgaria cu cea ungurescă. Ei speră, că în casulă acesta n’ar mai fi de lipsă a estinde teritoriulă coronei s-lui Ştefană pănă la Salonică şi a înmulţi regatulă cu câteva milione de Slavi nemulţămiţi. în loch de acesta spereză politicii din Budapesta ca protectori ai libertăţii popore-loră balcanice, de a esploata economicii şi politicesce România, Serbia, Bulgaria şi Turcia europănă. Pentru realisarea acestoră mari planuri ar ave să servescă alianţa austro-germană. Mulţi Unguri pretindă dela Germania ca să nu mai facă deosebire între interesele austro-germane şi specifice austriaco în peninsula balcanică şi să se pună în con-tradicere durabilă cu Rusia. Pentru Germania însă nu se plătesce de a purta răsboiu din causa cestiunei că ore Bulgaria se va conduce dela Budapesta seu Moscva, nu se plăteşce ca pentru acesta să porte răsboiu cu Rusia şi cu Franţa. Germania este pentru pace, deorece unh răsboiu şi în casulă învingerei ar schimba starea ei spre mai rău. Asemenea ar suferi interesele germane decă Franţa ar fi învinsă şi nu ar mai face parte din sfatulă mariloră puteri. Germania are lipsă de esistenţa puterei francese, mai aleşii pe mare, ca contra-pondă faţă cu Anglia, a cărei guvernă viitoră va fi pote erăşl contra Germaniei şi care şi acjî se uită cu ochi răi la acvisiţiunile Germaniei în Africa. ....Decă ar pute folosi posiţiunei de putere mare a Austriei, Germania nu s’ar sfii nici de ună răsboiu cu Rusia. GAZETA TRANSILVANIEI. Der inonarchia dunărână ar dobendi din egeiponia esclusivă asupra peninsulei balcanice totă atâta folosă ca şi periculă. Decă Maghiarii ară lua protectoratulă pesjte Slavii de sudă, integritatea Turciei nu s’ar mai pute susţine. Maghiarii ară trebui să elibereze pe Bulgarii ce se află încă sub stăpânirea turcescă, ară trebui să încorporeze Bulgariei terito-riulă din spatele Constantinopolului şi a Salonicului seu să-lă administreze singuri. In casulă ântăiu formândă o mare putere sudslavică şi-ar pune înşişi frânghia de gâtă; în casulă din urmă ară împinge Bulgaria în braţele Rusiei, ca şi pe Serbia din causă că i se refusă Macedonia şi Bosnia. Vorbindu de stările din Serbia încheia „National Ztg.“ aşa: „Politicii unguri ară face mai bine să deosebescă bine cerculă loră de interese faţă de acela ală Rusiei, decâtă să aţiţe pe guvemulă loră, a cărui mo-deraţiune totă nu-o potă sdruncina, ca să se mestece în sfera de putere a rivalului ! Pentru o politică de agresiune par-ticularistă-maghiară nu este alcătuită a-lianţa austro-germană. SCffiILE DUEL La trîbunalulă regescă din Cluşti au fostă insinuate în decursulă anului 1887 nu mai puţină ca 1214 caşuri criminale, - dintre cari 650, adecă mai bine de jumătate se vină pe oraşulă Cluşă capitala „Kulturegyletu-ului ardeleană, er pe provinciă 568. Va se dică ună teritoriu românescă cu 167,884 locuitori n’a dată în decursulă unui ană nici pe jumătate atâtea caşuri criminale, câtă ună oraşă ungurescă kulturegyletescă ca Clu-şulă, cu vre-o 26,000 locuitori. Aci se înţelegă numai caşurile ţinătore de sfera de activitate a tribunalului. Câtă pentru delicte şi alte abateri ţinătore de judecătoria cercuală, acestea trecă la mai multe mii. * * * Ni se scrie dela Blaşiu: „Sâmbătă în 14 Ianuariu n. la 1 oră p. m. miculă nostru opidă era în mişcare. Clopotele dela tote bisericele vesteau cu bucuriă reîntorcerea în mijloculă nostru a bunului nostru părinte, „Escel. Sa d-lă Metropolită Dr. Vancea, care după o absenţă de câteva săptămâni, se reîntorse atunci dela Roma, însoţită de d-lă Dr. Alexandru Grama. Fericita reîntorcere a Escelenţiei Sale umplu de adevărată bucuriă inimile credincioşiloră săifi * * * Suntemă rugaţi a lua şi noi notiţă despre o rectificare, ce o face d-lă Va-siliu Rebreanu, învăţătoră în Lăpuşulă ungurescă, în colonele „Gazetei Poporu-luiu dela 6 Ianuarie v. c. D-sa scrisese cu altă ocasiune în acea foiă, că d-lă preotă, respective protopopă română din Betlenă Gregoriu Puşcarm, împreună cu învăţătorulă română de acolo, s’ar fi făcută membri la casina ungurescă. Mai târ(jiu însă d-lă Rebreanu a aflată, că acestă veste, dată de d-sa publicităţii, este neadevărată şi că i-a spus’o ună rău-voitoră ală naţiunei nostre. Din contră, Românii din Betleană, împreună cu femeile loră, nisuescă a-şl îmbogăţi limba şi portulă loră naţională, er nu a-le ascunde sub obrocă. * * * Deputaţi congresuall în archidiecesa Sibiiului s’au mai alesă: Ioană Papiu, pro-topresbiteră, în cerculă III ală Devei; Avramă Păcurariu, protopresbiteră, în cerculă IV ală Riei; Ioană Gali, protopresbiteră în cerculă V ală Abrudului, Ioană Petrică, protopresbiteră, în cerculă IX ală Braşovului şi Simeonă Monda, protopresbiteră, în cerculă VII ală De-şului. Nicolae Popea, archimandrită şi vicară archiepiscopescă, în cerculă I ală Sibiiului; Dr. Harionă Puşcarm, archim. şi asesoră consist., în cerculă X ală Făgăraşului; Zachariă Boiu asesoră consistorială în cerculă VIU ală Me -diaşului; Nicolau Ivană, spirituală la in-stitutulă corecţională din Aiudă, în cerculă II ală Albei - Iulie; Petru Roşea, jun. protopresbiteră ală tractului Turdei în cerculă VI ală Cluşiului. Aceştia ca deputaţi congresuall clericali, er ca deputaţi congresuall mireni s’au alesă: Dr. Ioană Mihu, advocată, în cerculă V ală Devei; Dr. Daniilă P. Barciană, prof. sem. în cerculă IU ală Sebeşului; Am-brosiu Bârsană, primară, în cerculă VI ală Haţegului; Petru Truţa, advocată, în cerculă IX ală Zarandului; Gerasimă Candrea, advocată, în cerculă X ală Câm-peniloră; Dr. Remus Roşea, redactorulă „Tel. Română“, în cerculă XVIH ală Solnocului ; Ştefană Iosifă, directoră gim-nasială, în cerculă XVI ală Sighişorei; Octaviană Sorescu, advocată, în cerculă XVU ală Treiscauneloră; Ioană Lengher, advocată, în cerculă XVIU ală Braşovului; Pompiliu Pipoşă, publicistă, în cerculă VHI ală Goagiului; Ioană cav. de Puşcarm, jude la curia regescă din Budapesta, în cerculă XIX ală Branului; Elia Macelariu, consilieră gubernială în pens. în cerculă H ală Seliştei; Rubină Patiţa, advocată, în cerculă IV ală Albei-Iulie; Mateiu Voileanu, ases. cons., în cerculă XV ală Ternavei; Parteniu Cosma, directoră ală institutului de credită şi e-conomii „Albinau, în cerculă XI ală Turdei ; Petru Nemeşă, notară publică, în cerculă XH ală Cluşiului; Bariu Duvlea advocată, în cerculă XX al Făgăraşului; Dr. Absolonă Todea, advocat, în cerculă XIV ală Bistriţei. In districtulă Consistorului oradană s’au alesă deputaţi congresuall din cleră: Archimandritulă vicariu eppescă şi preş. cons. Jbroteu Beleşiu, în cerculă „Ora-dea-mare—Pesteşiuu. Protopresbiterulă Beliului Petru Suciu, în cerculă „Tinca-Beliuu. Secretariulă consistorială din Aradă Ignaţiu Papp în cerculă „Beiuşiu-Vascou“, er dintre mireni: In cerculă „Oradii-marîu Nicolau Zigre, advocată şi secret, consist. în Oradea mare; în cerculă „Peşteşuluiu Ioană Papp, notară cottens în Oradea-mare ; în cerculă „Tinceiu : Dionisiu Poienariu, fiscă procurorii regescă în Debreţină; în cerculă Beliului: Georgiu Dringou, advocată în Ţinea; în cerculă Beiuşului: Paulă Papp, advocată în Beiuşă; în cerculă Vascoului: Paulă Fasie, jude reg. în Vascou. Literatură. Posta română este numele noului or-gană politică, socială, financiară, literară etc., ce apare în Braşovă dela 1 Ianuarie v. sub ediţia şi redactura d-lui Tkeo-char Alexi. Apare de 2 ori pe săptămână: Dumineca şi Joia. Costă 3 fl. 60 cr. pe ană, 90 cr pe trei luni. Numărulă primă •conţine: Cătră cetitori; 1888; Revista politică : Scirî diverse ; piaristică ; ScirI economice; Cursulă la bursa din Viena, Braşovă şi Bucurescl. In partea literară conţine : Dorulă meu (poesiă), de Valentină Dionisiu; Trofeulă (poesiă), de Iuliu I. Roşea; Fata dela Cozia (dramă de Iuliu I. Roşea), studiu critică de N. Ch. Quintescu; O epistolă de acum 10 ani, de I. C. Negruzzi; Visulă unei regine (schiţă istorică), Domnulă de Ghiavanazi Măria-sa (novelă din poporă). -->)oOKEX3-K------- Serată literară şi musicală. Teatru. Societatea de lectură a studenţiloră dela cotele române gr. or. din Braşovu va da • şedinţă publică în 6 Ianuariu 1888 în >resera S-tului Ionă Botezătorulă în o-Lorea Hustrităţii Sale Domnului Ionii Po->asu, episcopă ală Caransebeşului, în sala jimnasiului, cu următorea programă: 1. Deschiderea prin preşedintele societăţii N. PUţiaj profesoră. 2. 0 privire asupra pedepsei cu morte în diferite timpuri şi la diferite poporă, disertaţdune de oct. Corn. Scurtu. 3. „De-aşă fi iubitou, cântecă esecutată de corulă studenţiloră. 4. Influinţa Cruciateloru asupra comerciului şi a industriei, disertaţiune de I. Jdliu, cl. ni corn. 5. „Fantasii pastoraleu, de J. B. Singeliee, esecutate pe violină de C. Popp, cl. IU corn., şi acomp. pe piană de secst. A. Archimandrescu. 6. „Michnea şi babau, poesiă de D. Bolintineanu, declamată de oct. Cornelii Perşinaru. 7. Lupta ie pe Câmpulă-pămii, disertaţiune de oct. N. Saftu. 8. „ Stosachiu, monologă comică ie I. Ianovu, rostită de Uie Savu, cl. HI 3om. 9. „A sării oră bateu, esecutată de îorulă studenţiloră. începutulă la 8 ore săra precisă. Oferte marinimose suntă primite cu mulţămită. —x— In 20 Ianuarie n. 1888 se va da o represmtaţiune teatrală în pensionatulă „ Vautieru din locă. Programulă: „Veri-şora din reşedinţăcomediă în 2 acte de Maria Griinke. Personele: „Vilhelmu — M. David, „Hedwig“—K. Costiescu, „Mana11—M. Teodorescu, „Lieschenu—B. Ti-chy, „Lenchenu — M. Tichy. „Copiii unui proprietarii: „Eulalia“ verişora — M. Boamben, „Mina11 fată ’n casă—A. Loi-hitya. — Urmeză: „Le moulin des oi-seaux“, operă comică în 1 actă, musica de Bordese. Personele: „La Comtesse d’Hermontai—K. Costiescu, „Catherine Durând11—M. Benei, „Rose11—M. David, „Rosetteu—M. Teodorescu, „Petit Piere11 —J. Schuster, „Janetteu— M. Boamben. Fete tinere. începutulă la 7% ore. --—e-------- Mulţămită publică. Subscrisulă comitetă parochială rom. gr. or. din comuna Ghimbavă esprimă stimatei Domne Zoe D. Ionciovicî şi e-recjiloră din Braşovă profundă mulţă-mire pentru generositatea documentată prin aceea, că a donată bisericei rom. din comuna susă numită suma de 50 fl. spre a etemisa memoria defunctului Domnă Dumitru Ionciovicî. Dee D~4eu ca acestă faptă nobilă să o imiteze câtă de mulţi creştini ai bisericei nostre. Ghimbavă, 5/1 1888. Comitetulă paroch. rom. gr. or. prin Dumitru Popii losiffi Maximilianfi preşed. com. p. notar. com. p. SCIRl TELEGRAFICE. (Serv. part. ală „Gaz. Trans.u) Pesta, 17 Ianuarie. Conferinţa deputaţiloru sasî, cari nu aparţin partidei guvernamentale, a hota-rîtu s£ respingă şi în generală bugetulu. Societatea pentru întemeiarea unei fabrice ungare de arme s’a constituită. Capitalulă acţiiloră e de trei milidne. După înprotoco-lare se va încheia cu guvemulă ună contractă pentru furnisarea a 180,000 pusei. Sgomotulă despre reformarea instituţiunei voluntariloră e neîntemeiată. Guvernele încă n’au tractată de locă asupra revisuirei legii militare. Parisă, 17 Ianuarie. Camera, după interpelarea în causa atitu-dinei aţîţătdre a consiliului comunală ală Parisului în timpulă cri-sei presidenţiale, a votată încredere cu 265 contra 178 voturi. Berlină, 17 Ianuarie. Presidiulă s’a realesă. Bugetulă arată, cu t6tă sporirea cheltueliloră încă cu 81 milidne, ună escedentă de 29 mili6ne. Nonlă Almanachă alU Societăţii „Bomânia-Jună din Viena. Acum cinci ani societatea academică „România-Jună11 a edată prin con-cursulă celoră mai distinse puteri literare ale Româniloră ună almanachă, care a fostă întimpinată din partea onoratului publică r omână cu cea mai viuă căldură Almanachulă acesta a realisată o veche dorinţă a societăţii nostre, care în momentulă când s’a împlinită, ne-a umplută de o veselă mulţămire şi nl-a deschisă totodată calea spre a continua lucrarea începută. Er lucrarea s’a continuată. Şi aept suntemă prea fericiţi de-a pute anunţa onoratului publică română, că societatea academică „România-Jună11 va eda ăstă ană ună nou „almanachă,11 distinsă cu Augustulă Nume Carmen Sylva şi înavuţită de iluştrii scriitori 'ai almanachu-lui trecută şi de alţi bărbaţi eminenţi, membri ai societăţii. Almanachulă va cuprinde următorele scrieri nouă: Carmen Sylva, Scăpată de suferinţă. (Novelă). Alecsandri V., Ovidiu. (Actulă celă nou.) Eminescu M. De ce nu-mi vii? — Kamadeva. (Poesii). Maiorescu T. Din esperienţă. Macsonyi A. Consciinţa naţională. Naum A. Donna Serafina. (Poesie.) Negruszi I. Epistolă cătră Naum. (Poesie.) Neniţescu I. Cânteculă dorobanţului — Cânteculă tunariului. (Poesii.) Olânescu D. C. Fântâna Blandusiei. — Pastelă iaponez. (Poesii.) Pmi M. Visurile. (Poesie.) Popescu I. Educaţiunea naţională. Sbiera I. Solidaritatea intereseloră. Slavici I. Bobocelă. (Novelă.) Teclu N. Despre elementele chimice. Velovan St. Intelectualitatea ca notă esenţială a plăcerii estetice şi morale. Vulcan I. Săraculă. (Poesie.) Xenopol A. D. Caracterulă lui Ştefană celă Mare. Zamfirescu D. Liniştea. (Poesie). Frica (Novelă.) Nu vomă stărui să accentuămă importanţa acestui opă; onoratulă publică română, care a sciută să apreţieze atâtă de justă primulă nostru almanachă, va apreţui totă aşa şi pe celă nou. Apelămă deci la sprijinulă onoratului publică română, căci dela întimpina- rea ce o vomă afla depinde prosperarea ,,României-J une11. Almanachulă va apăre pe la mijlo-culă lunei lui Februariu st. n., 16—17 cole de tipariu, 8° mare. Preţulă 2 fl., pentru România 5 lei.*) Ne luămă voiă Stimate Domnule a Vă ruga, să ne oferiţi şi D-Vostră deo-sebitulă ajutoriu, şi a deschide prin lista de abonamentă Nr. 20 o colectă în cer-culă cunoscuţiloră D-Vostră, er celă multă pănă la 5 Februariu st. n. să ne înapoiaţi acestă listă orî-ce resultată ar avea, la adresa: Nicolae Hacman, Viena, („Ro-mănia-Jună11) VUL, Schlosselgasse 28. Viena, în Ianuariu 1888. Comisiunea pentru „Almanachă11. Aureliand C. Grigorovicî, Vlrgild Onijd, preşedinte. secretară. Venitulă curată e destinată pentru înaintarea Scopuriloră societăţii. Ofertele marinimose se voră chita în deosebi. DIVERSE, întunecime de lună. — Intre cjilele de 28 şi 29 Ianuarie n. va fi întunecime de lună, care se va pută bine observa în părţile locuite de noi. începutulă la 28 Ianuariu 10 ore şi 46 minute sera, mijloculă la 12 ore 36 minute, finea -în 29 Ianuariu 2 ore 26 minute p. m. In decursulă acestui ană va fi încă o întunecime completă de lună, der în părţile nostre nu se va vede. Ion abonamentu la „GAZETA TRANSILVANIEI". Cu I Ianuariu 1888 st. v. se deschide nou abonamentii la care învitămu pe toţi amicii şi sprijinitorii foiei nostre. Preţulă abonamentului: Pentru Austro-Ungaria: pe trei luni 3 fi. * pe şese luni 3 fl. pe ună ană 13 fl. Pentru România şi străinătate: pe trei luni IO franci, pe şese luni 30 franci, pe ună ană IO franci. Abonafea se p6te face mai uşoru şi mai repede prin mandate poştale. Domnii, cari se vorii abona din nou, să binevoescâ a scrie adresa lămurită şi a arăta şi posta ultimă. AfliMstrajiaiiea „Gazetei TraisilTaulei." *) Espediţia francată se va face pe spesele societăţii. Eventuala tacsă de recomandare p. t. domni abonenţl suntă rugaţi a o solvi deosebită. Editoră şi Redâctoră responsabilă: Or. Aurel Mureşianu. iotă ceea ce trebue să scie ca să devină idevăraţi omeni de sciinţă. Principala latoriă a unui profesoră este, după a nea părere, de a insufla ascultătoriloră săi gustulă şi dorinţa de a stădia mai departe, este de a-i îndrepta pe calea itudielotă seriose, de a deştepta în-r’ânşii idei pe care totă ei să se de->rmdă a le desvolta după metodele sciin-ifice ce li voră fi indicate. Celă ce, chiar şi la şcolă, nu-şl va iăpăta altă sciinţă decâtă ceea ce ese, n clasă, din gura profesorului, şi nimică nai multă, nimică prin cetiri şi prin me-litaţiunl personale, acela va rămâne tot-leuna mai pre josă decâtă profesorală său. jti, cugetândă, mai alesă la mine, dom-îiloră, aşă dori din totă sufletulă ca din-;re d-vostră, aceştia cari binevoiţi a nă asculta, să iasă bărbaţi ce au să ilustreze sciinţă românescă cu descoperiri şi opere multă mai însemnate decâtă cele oe a putută face generaţiunea nostră. Intr’acestă speranţă stă mai cn semă nândria mea, când viu aci a vă spune ouţinulu ce sciu, cu gândă că repede mă roră întrece cei ce voră fi dobîndită, lin modestele mele cuvinte, dorinţa şi outinţa de a învăţa mai multe şi de a e soi tote mai bine decâtă mine. Der nu voeseă, domniloră, să în- cepă consideraţiunile generale ce dau materia, la acestă a nostră primă întrunire, fără de a intra în subiectulă nostru, celă puţină printr’o repede schiţare a diferi-teloră specii de cercetări, • asupra cărora ne vomă purta succesivă luarea aminte. 0 ochire atentivă asupra personei fisice şi morale a împăratului, ni se impune mai nainte de tote. In jurulă lui vomă găsi şi membrii puţini numeroşi ai familiei imperiale. Monumentele plastice care representă atâtă pe ilustrulă domnitorii câtă şi pe ai săi, ne voră da oca-siune de a supune analisei critice atâtă unele cestiunî de arte câtă şi felurile a-mănunte ale obiceiuriloră romane din acea epocă. Apoi, urmândă aceeaşi metodă, a-decă procedândă dela obiectele reale vă