» •*
BBAŞOVC, şUţa mare .
„Gazeta" iese in flecare cţi.
Pe ună anii 12 fior, pe şese luni 6 fior., petrei luni B fior.
Boiâilasistriiiftate:
pe anii 40 fr., pe şese luni 20fr., pe trei luni 10 fr.
A1TULU XI '
BifeLy^iv,
-“8iprentnneră:^
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
Anunciurile:
O senă garmond 6 cr. 'şi timbru de 90 cr; v. a. pentru fiecare publicare.
SertMrl neft-anoato aa •• pHmesoQ. Mamitcrlpto au ta ratrimiti.
K* I.
- ,i *
* v
DUMINECI, 3 Ianuarie.
r

1888.
.tsas—isss.
Braşovît, 1 Ianuarie v. 1888.
„Gazeta Transilvanieiu împlinesce adl cincizeci de anî, de când a eşitu pentru prima 6ră ca o stea lucitore pe orizonulii întunecaţii ală poporului românii din Ardelu.
Ce suntu cincizeci de AUÎ în vieţa unui poporă?
O veriguţă într’unu nesfârşită lanţă de suferinţe şi de muncă obo-sitâre de năcazuri şi bucurii, de nisuinţe, stăruinţe şi lupte!
Pentru cei ce suferii şi mun-cescă, pentru cei ce stăruiescii şi se luptă suntu însă cincldecî de ani unii spaţiu de timpii destulă de însemnată, ca să se oprescă ună momentă pe pragulă lui şi se se gândescă îndărătă la dra-mulu ce l’au străbătută şi înainte la drumulă ce mai au se-lă per-curgă.
De unde venimă şi unde a-vemă să mergemă?
Amă pornită din noptea întu-nerecului după steaua lucitdre a naţiei nâstre ca să ajungemă la lumină.
Cu fiecare pasă, ce l’amă făcută înainte, firmamentulă cul-turei nostre ni se însenina din ce . în ce mai multă şi astăcjî, după o călătoriă lungă şi grea de cincî-decî de anî, pare că dărimă din depărtare reflexulă putemiciloră rade ale adevăratei libertăţi şi ale egalei îndreptăţiri naţionale, la cari, sperămă, vomă ajunge o-dată să ne încăldimă inimele sdrobite de suferinţe.
Amu disd) oft le dărimă numai din depărtare, căci din nou s’a întimecată cu nori grei nu numai firmamentulă nostru politică ci acum şi acela ală culturei nostre.
La începuiă anului 1888, când a apărută pentru prima orft „Gazeta Transilvaniei/ redactorulă Ge-orge Bariţă, vorbindă de concesiunea, ce a dat’o fericitulă împă-rată Ferdinand I Româniloră de a scdte unu d*arh literară şi politică, dicea:
„Şi acuma cine va mai în-„drăsni a diee, cumcă noi sub pă-„rintesca ocrotire a măritei case „austriaco avemu vreo pedecâ din a-„farâ în cultivarea nostrâ? Nu sunt „altele decâtă de acele, care noi „singuri fără de ajutorulă altora „le putemă şi suntemă datori a „le ridica şi ale da într’o parte. „Monarehulă şi compatrioţii noş-„tri nu sciu ce bine mai mare ne-„aru puie face în diua de astădî „decâtă că ni se dă voiă slobodă „a ne lupta şi a păşi cătrâ luminarea nn(s-râ pe tote căile, cari suntă „deschise şi înaintea altoră nea-„ muri.44
„Cu toţii sciu şi pricepă, cumcă „renascerea unei naţii pe-o cale „mai uşără şi mai scurtă nu este „altfelu cu putinţă decâtă prin „însuşi-lucrarea şi îmbugăţirea lim-„bei şi a literaturei sale. La a-„ceste se se dea sboră neînpede-„cată şi noi suntemă scăpaţi de „întunerecime. Tote alte mijlăce „suntă nesigure şi înşelătdre. Ne-„greşitu, că o limbă străina, o maş-„tehâ ori-care reu ne va hrăni,./ Pomisemă bine pe calea „de a ne lupta şi a păşi cătră lumi-
narea bună şi sănătăsă amă a-junsă departe. *
Acum 50 de ani aveamă numai câteva scdle ’er astădî numă-rulă loră este însutită şi înmiită. Pressa română, chiămată a răspândi lumina în poporă, nu se mai mărginesce a<ţî la ună sin-, gură diară, ăr numărulă celoră ce sciu carte este adl legionă.
Asemănândă înse epoca dina inte cu cincldecl de anî cu epoca de astădî, cine nu va afla deose birea cea mare în privinţa „pede ciloră din afară, ce ni se pună în cultivarea năstră?44 Cfiie nu va vede reacţiunea ce s’a produsă în contra „voiei slobode de a ne lupta şi de a păşi cătră luminarea nâstra?44
Avemă, mulţămită jertfeloră celoră mari aduse de poporală nostru pe altarală culturei naţio nale, ună numără însemnată de institute de învăţământă românesc! deşi încă forte mică în proporţiă cu trebuinţele năstre, der amă a-junsă ca să tremurămă adl şi pentru esistenţa acestoră puţine scdle românesc!
O limbă şi o cultură străină este, care ni se impune astădî cu tote mijlocele meşteşugite, de cari dispună cei ce conducă statulă acesta poliglotă.
Mai trebue să spunemă câtă de rău ne hrănesce acâsta maşteră limbă şi cultură, care e străină de firea limbei şi a culturei române?
Mai trebue să spunemu, ca dmenii dela putere conduşi de spi ritulă şovinismului, voră să stîngă acum sub diferite pretexte şi lu-minele, ce le-amă aprinsă în diverse puncte ale patriei ndstre, ca să lumineze cărările desvoltării poporului română?
Mai este de lipsă să spunemă, că astădî Românului i se închidă pe di ce merge căile de progresă naţională, cari sunt deschise înaintea neamului. stăpânitoră ?
Ajuns’amă dăr după cincî-decî de anî de suferinţe, stăruinţe şi lupte într’o stare cu multă mai grea şi mai ameninţătdre, pentru că acum 50 de ani nu aveamă de a perde, decâtă numai de a câştiga şi ni se dase voiă slobodă de a păşi cătră luminarea nostră, ear adversarii neamului nostru erau prea ocupaţi de propria loră e-mancipare de sub dominaţiunea limbei latine, care era limba ofi-cicială a statului, şi nu erau în stare a împedeca cultivarea n6s-tră în acea măsură ca astădî.
La 1838 ne luptamă alături cu contrarii noştri pentru libertate şi pentru renascerea năstră naţională.
Adl situaţiunea s’a schimbată cumplită.
Ce-i dreptă, nu mai suntemă iobagi, ca înainte de 1848, der libertatea şi tăte drepturile politice, de cari trebuia să ne bucurămă cu toţii în egală măsură, le au monopolisatu contrarii noştri dela putere numai în favdrea rassei loră şi acum, sub cuvântă ca aşa cere interesulă statului, ei ne a-j tacă făţişă esistenţa naţionala, fă-/
*	-|	_	-I*	. A _	_	•	»
românesc! şi împunendu-ne cu t6te mijlâcele limba şi cultura loră.
La încheierea acestui jumătate de veacă de muncă stăruităre, pentru renascerea limbei şi a naţionalităţii române „ Gazeta Transilvaniei ca credinciosă sentinelă a naţiunei, ce a fostăt este şi va fi, prevestindu pe Români desprâ marele periculă ce-i ameninţă le dice:
Mare este crişa prin care tre-cemă, mari suntă pedecile ce ni se pună' adl în calea cultivării şi a emancipărei năstre politice-na-ţionale. Der deca contrarii noştri sunt adl mai tari ca odinidră, şi noi suntemă mai târî şi vomă redica şi da într’o parte tdte pedecile, fiă ori câtă de mari, numai să fimu tari în credinţa ndstră, tari în curagiulă nostru şi statornici în legăturile de frăţiă dintre noi!

au
alU
„GAZETEI TRANSILVANIEr.
Joi în 31 Decemvre 1887 şi Vineri în 1 Ianuarie 1888 s’a serbată a cincî-decea aniversare a „Gazetei Transilvaniei44, conformă programului publicată cu câteva di le mai ’nainte de comitetulă instituită spre scopulă acesta de Ro mânii braşoveni sub preşedinţa părintelui Vasilie Voina, parochă la biserica cea mare a sf. Nicolae din Prundă, suburbiulă Scheiu ală Braşovului.
Serbarea a reuşită splendidă în tote privinţele. Amărunte vomă da în numărulă viitoră.
Sibiiu, 2 Ianuarie 1888. „Gazeta Transilvaniei44, cea mai bogată în esperiinţe, fiă pururea matură în judecăţile şale, juvenilă în .aspiraţiuni, virilă'în lupta pentru dreptate, pregătind ă posterităţii ună altă jubileu mai veselă ca.celă
deaştăd!,^;.}
Metropblitulfi Miron Romanul.
- Bucurescî, 31 Decemvre 1887.
' Credemă în binele ce ai fă. cută românismului, tu bătrână „Ga-zetău a fraţiloră noştri de dincolo. Te-am urmată cu doră în luptele tale şi te admirămă, pe tine or-gană care ai spusă Româniloră cu voce neobosită bucuriile şi multele loră dureri.
înainte pe calea dreptăţii po-poreloră!
In cincî-decî de ani de frământare n’ai slăbită ună minută, căci ;ocmai prin poporă şi din poporă :î-ai suptă puterea.
Cu poporală în veci înainte! Redacţiunea „Românului.44
A brudii, 31 Decemvre 1887. Salutamu cu bucuriă aniversarea a cincîdecea a întemeiărei bătrânei „Gazete44, care strecurenţ du-se prin atâtea faţigii, şi * vexat ;iunî ..a ţinută totdeuna susă dra-Delulă naţională, luptândă adesea între împrejurări^ fatale cu o admirabilă abnegaţiune contra ăsăr pritoriloră şi inimiciloră noştri seculari.
Fiă ca acestă gloriosă trecută cendu-ne din ce în ce mai impo-i de o jumătate seculă se serve de sibilă chiar şi lucrarea pentru lna-i modelă întru continuarea apărării intarea limbei şi a culturei năstre drepturiloră năstre naţionale.
Dea cerulă, ca „Gazeta44, es-presiunea Româniloră, în infinita! esistenţă, pe care noi o dorimă, să fiă pururea o Detunată de ba-saltă, în care să se răsfrângă t6te uneltirile perfide pornite din orî-ce parte asupra patriei şi naţiunei năstre.
Suntemă de multă uniţi, când în acestă momentă solemnă ne împreunămă vocea cu ceilalţi fraţi ai noştri şi implorămu Provedinţa să îndelungâscă viaţa demnului succesoră ală multă regretatului redactoră Iacobă, actualului redac- ‘ toră-editoră Di*. Aurel Mureşianu, ca flindă încă în vig6re să primescă în persănă şi felicitările pentru aniversarea seculară dela naţiunea sa iubită. — Originalulă cu subscrierile urmeză.	^
Buciumianu.
Şeiea-mare, 28 Decemvre 1887.
Cu ajutorulă Atot-putintelui Dumne4eu şi ală Ilustriloră bărbaţi devotaţi scumpei nbstre naţiuni, preţuitulă nottra 4iâră naţională „Gazeta Transilvaniei44 cu-4iua. de 1 Ianuariu 1888 împli-nesce o jumătate de seefilă ăe muncă grea, dar încoronată de succesă şi merite, care suntă şi voră rămâne etemisate în inimă fîe-cărui Română. Eu Vţca ună fiu din poporă, pentru care „Gazeta44 a muncită atâta timpă, îi ureză1: ca Provedinţa divină şi pe viitoră să o doteze cu astfelă de conducători plini de iubire cătră scumpa -v* ndstră patriă şi naţiune, cari con--* scii de sfânta loră chiămare sădV păstreze firmulă şi nobilulă ca-racteră naţională.
Dumnedeu şă’i ajute şi la împlinirea Centenariului.
Nicolau Racoţă, medică cercuală.
Bucurescî, 30 Decemvre 1887.
Direcţiunea şi Redacţiunea vechiului diară „Refornp^44, cu oca-siunea jubuleului de .50 de ani ală bătrânei, „Gazete de Transilvania44, mama d*ari8^cei române, salută cu căldură frăţescă pe demnii succesori şi colaboratori ai „Gazetei44 şi pe ilustră famîlîă Mureşiaîitî, focară ală patriotismului şi democraţiei române.
Directorele-proprietar ală ţ)ia-rulm „Refpfţpf
ţ.i.Wlentineanu.
Petre N. Moţoc
Administratorii şi secre1 ^iarului „Reforma,w Preşedinta „Eminescu.u	■
Lugoşft, 1 Ianuarie 1686. Serbămă cu Braşovulă şi cu toţi Românii meritulă semifeeculară ală „Gazetei44 pentru progresulă literaturei, pentru deşteptarea poporului şi pentru păstrarea caracterului naţională.
Românii tffo U^oşii.
Bucurescî, 27 Decemvre* 1887. Domnul^ Mureşiană! Feîicitâţi-du-vă cu ,pcaşiu serbărci n^ioittăjf©, irin cur© se onorează celă 'mai veghiu (ţiară românescă. ^Gazeta Trmsikmiei/ vă alătură aceste rânduri dictate de sudorile şi lacrimile uptei.
Cu stimă şi frăţiă.
Gr. H. Grandea.
Suceava, 1. Ianuarie 1888.. Vechii cunoscuţi din Viena te ’eliciteaza de jubileulă de cinci-decl de ani' ală „Gazetei44, în-
„ int. a
ipcuresâî, 31 $ecteirfvre>18&. Ide sebttlîi de *eând prima foiă ro-
tmânescâ a ariărută. duDă luneci si
viată de neuitatulu părinte şi atâtu de bine condusă în presenţă. întru mulţi ani!	'
Isopescu, Lupu, Luţa, Stefanelli.
Roma, 25 Decemvre 1887.
Scumpe Aurele! De pe malurile Tibrului, vechiulu legănu alu părinţiloru noştri, salutu cu căldură aniversarea de 50 de ani a primului jumală politică din Transilvania.
In timpu de o jumetate de se-culă „Gazeta Transilvaniei44 a măn-ţinutu cu scrupulositate programa naţională, s’a conservată independentă de orl-ce influenţă, şi a a-perată cu energiă drepturile şi interesele poporului română.
Prin influenţa şi lumina sa bine-făcetore, „ Gazeta“ şî-a câştigată merite neperit6re la recunoşcinţa Româniloră.
I dorescă din inimă ani ne-numeraţi de prosperitate şi trium-fulă ideiloră de dreptate pentru cari luptă, iar bravului seu Direc-tore mulţi ani fericiţi!
Nic. Densuşianu.
Roma, 29 Decemvre 1887.
Me bucură, că potă saluta pe mama culturei nostre politice naţionali chiar dela fontea esistinţei nostre române. On6re şi omagiu „Gazetei Transilvaniei/4 flamurei nepătate, stelei conducStăre, programului nostru veţuitoră.
Sciinţa, arta, religiuneâ ser-beză în aceste cjile jubileulă Romei în Roma triumfândă cu gloriă.
Dee cerulă ca. centenarulă „Gazetei s5 afle uniţi pre Români , triumfândă asupra tuturoră inimiciloră, s6 nu fie numai serbarea aspiraţiuniloră juste, ci complinirea acelora în unitatea credinţei, în congratularea entusiastică a omenimei pentru virtus romana recliviva.
înainte!
Salutându-te îţi augurămă cununa victoriei, fii Romei devotaţi. Yasilie Lucaciu. Constantină Lucaciu.
Biea Maghiară, 29 Decemvre 1887.
Multă onorate Domnule Re-dactoră! Inima-ml saltă de bucurie şi sunt plină de mândria naţională, că de astă-dată mi-se dă ocasiunea fericită de a vă ura ună ană nou fericită!
T6tă suflarea curată românescă fără deosebire, „domnuu său „o-pincau, saltă şi se fălesee cu numele ce’lă au dela străbunii loră Romani, Văfiendă că tăte stăruin-
ţele coiitrariloră au reinasă de-şertc. j , t
IncŞ două cjile şl „Gazeta Transilvaniei ce este- sub înţelepta D-v6stre conducere, îşi finesce ună cursă de -50 de ani dela prima sa arătare la lumina (filei.
' O junfătate de seccfiă ală esistinţei sale, şi totă atâta de luptă continuă cu soiuri de elemente rău-voitore, se împlinesce cu <fiua de 51 Decemvre st. v. 1887. O fii măreaţă şi sfântă pentru totă ce e Română!
Dee Dumnefieu, ca pre cum sub înţelepta conducere a decedatului D-vostră tată, „Gazeta Transilvaniei44 a triumfată în ună aşa frumosă intervală, totă asemenea şi sub D-vostre!
înainte cu Dumnefieu!
Tortia Simu, învăţătoră.
Aradti, 1 Ianuarie 1888.
„Gazetei Transilvaniei44 pros-perare, amicului salutare!
Ciontea.
Miinchen, 30 Decemvre 1887.
Stimate Domnule Aurel! Iu-bileulă de 50 de ani ală „Gazetei Transilvaniei44, ce se face acum la finea anului 1887 şi cu începutul anului 1888, fiindă o serbare de ună caracteră naţională, o serbare, care umple de bucuriă inimele tuturoră Româniloră buni, din tote părţile — nu potă românea indiferentă de a nu lua şi eu* parte, decă personală fiindu-ml imposibilă, celă puţină cu simţulă şi cu cugetulă.
yă rogă să bine-voiţî a primi cele mai intime felicitări pentru deosebitulă zelă, ce aţi pusă în susţinerea acestui (fiară, care a contribuită în primulă rangă la redeşteptarea simţului naţională, la apărarea dreptului naţiunii n6s-tre, la luminarea şi cultivarea poporului Română.
Asemenea salută şi pe ceilalţi Domni colaboratori, cari şi denşii îşi au partea loră de merită.
Pas’ înainte, şi oferindă con-timporaniloră D-vostră,# ca şi pănă aci, aceea ce au de lipsă şi nu aceea ce dânşii,laudă, Dumnecjeu va fi cu voi şi nimenea în potriva vostră.
Mai departe bine-voiţî a primi şi din partea nevestei mele o mică, modestă coronă în semnă de a-mintire, căci aducerea aminte este uniculă raiu, din care nu putemă fi alungaţi.
Irimia E. Popa.
ană de apa&ţiă a „ Gazetei44J ună dreptămai multă pentru lup» românismului. Causa este jusră şi mare. Inimile românesc! suntă cu voi.
înainte spre realisarea marelui scopă!
Societatea „Tinerimea română.44
Braşovtt, 31 Decemvre 1887.
Amice! In amintirea iubileului „Gazetei44, te rogă să binevoescl şi se primesc! pgrtretulă scumpului D-tale Părinte ca dovadă a veneraţiunei ce pururea i-am conservată şi ca semnă ală stimei şi dragostei ce-ţl păstreză.
Michail Popp, pictor.
Beşiu, 28 Decemvre 1887.
,	Cetindă eu în timpă de 80 de ani,
dela 1857 înc6ce, „Gazeta Transilvaniei44 şi „F6ia pentru minte inimă şi literatură,44 acestora le datorescă desvoltarea consciinţei mele naţionale, d-lui Georgiu Ba-riţă şi fericitului Iacobă Mureşianu încuragiarea, că am păşită pre a-rena publicităţii române.
Feliciteză j ubilarea „ Gazetei!44
Petru Mureşiană şireganulă.
Ploescî, 30 Decemvre 1887.
Domnule Redactoră! Fiindă în ajunulă serbărei jubileului de 50 ani ală esistenţei „Gazetei Transilvaniei44, din parte-mî viu a aduce în acestă <fi neobosiţiloră ei luptători, espresiunea celoră mai sincere felicitări, urândă „Gazetei44 încă mulţi ani de viaţă — împlinirea centenarului — pe calea ce apucată, şi urmândă cu acelaşi zelă şi activitate, cu care a fostă condusă, timpă de apr op e jumătate seculă de demnulă şi multă regre-tatulă D-tale părinte.
I. PopovicY.
Darulu femeiloru române din Deva.
încă în ajunul^ serbăriloră pentru jubileultt „Gazetei Transilvaniei a primita Directorula foiei nostre prin poşte una pre frumosă dara, din partea femei-lora române din Deva, care constă din o garnitură de unelte pentru masă de scrisa, lucrată cu deosebita gusta şi bogata, în stilula cela mai moderna, anume una călimăra, două sfeşnice, o cenuşer-niţă şi una cuţita pentru tăiata hârtiă. Acesta dara a fosta însoţita de următo-rea adresă, care dă viuă mărturiă despre nobilele sentimente românesci ale femei-lora române din Deva:
Domnule Redactorii !
Afil se împlinesce o jumătate
grele încercări ale neamului româ-liescă. J
Cinctyed de ani!
Ună minută în vieţa unui po-poră, ună periodă însemnată însă în esistenţa unui jumală, care (fi de fii apăra postulatele cele mai scumpe ale unei naţiuni.
Câtă muncă, câtă labăre şi stăruinţă s’a sacrificată în aceşti 50 de ani pentru a susţine şi înălţa „ Gazeta“ la nivelulă ei de afil, când ea a devenită focularulă a totă ce are Românismulă mai bună, mai nobilă.
Bătrânii întemeiătorî ai „Gazetei44 au avută ca devisă, între altele, deşteptarea femeel române la sublima ei chiămare.
Dela începută şi pănă afi! foia jubilantă şî-a împlinită cu rară de-votamentă munca regeneratore faţă de acele, cari afil cu mândrie vină s’o salute.
Domnia-Vostră, Domnule Redactoră, aţi rămasă fidelă tradiţionalei iubiri, ce au avută antecesorii Domniei-Văstre cătră sexulă nostru.
De aceea nici noi nu putemă întrelăsa a nu’ţl fiice :
înainte cu Dumnezeu !
Spune lumii, că bărbaţii noştri nu mai luptă acţî singuri, ci au ca aliate pe femeile lorii întru apărarea scumpei limbe şi moravuri strămoşescl.
Străbunele nostre încununau cu lauri la ocasiunî festive pe bravii loră, noi nu-ţl dămă lauri, ci te asigurămă de ceva multă mai pre-ţiosă: de iubirea şi stima femeei române, câtă timpă vei sta la gre-ulă, der măreţulă postă, unde lu-cri cu atâta abnegaţiune şi curagiu.
Fie, ca „Gazeta44 mulţi ani încă se rămână fără luminătoră naţiu-nei nostre, er Domnia-Vostră, Domnule Redactoră, s’o conduceţi cu perseveranţa de pănă aci.
Deva, la 31 Decemvre st. v. 1887.
Anna Pctco, Lucreţia Costa Olariu, Elena Popă H. Longină, Maria Nicât'â, Susana Ardeleană, Elena Simionaşiu, Eca-tarina Drăghiciu, Minerva Herbay, Vilma Moldovană, Letiţia Papiu, Sofia Nagiu, Aurelia Munteană, Valet ia Moldovană, Olivia Petco, Maria Herbay, Ecaterina Olariu, Tecla Ardeleană măritată Luculeţă, Cornelia Corvină, Maria Moldovană.
Fosfa Zrinyi „Ungurii?44
Cetimă în „L’Autriche slave et . roumaine44 Nr. 8:
Memorialulă diplomatică publică ună
FOILETONUL# „GAZ. TRANS.44
QUIPROQUO.
Hotârîsam să plecă la cură de struguri în România.
Ml-am luat rămasă bună delâ copilaşi, dela nevastă, i-am strînsă In braţe şi i-am sărutată.
—	Puii tatii, să vă purtaţi bine! Rămasă bună! mămică îngrijesce de ei!
—	Ţrenulă flueră asurcfitoră, se pune în mişcare şi, p’aci ţi-e drumulă.
Mă aşedă în cupeu, scotă o ţigară şl-o aprindă.
Eram singură.
Mă gândeam la cei rămaşi acasă,... Horia şi Buca mi se părea că nu voră să se deslipescă de pe genunchii mei. Genunchii mi se mişcau instinctivă.
Pe Buca o simţiam încleştată cu amândouă mânii e în barba mea stufâsă.
„Ei! ţigânuşo, eră te-a pusă măta ceva la cale, stai numai, c’o să vă arătă eu vouă,44 şi-o apucă cu amândouă mânile de obrăjiori, îmi apropiu buzele de guriţa ei şi „ţoc44, „ţoc44, îi alipescă nisce sărutări de răsuna casa.
„Mai încetă, mai încetă,44 audă dela
spate, „că şi eu sunt pe aici, să-ţi arătă şi eu fie, nu numadiu nouă,44 şi alte două mâni cunoscute îmi cuprindă gâtulă şi nisce buze ârăşl cunoscute se lipescă cu focă pe buzele mele.
„Ah, dragă, ce bine e cu voi. ţ)ău nici o bucuriă, nici o fericire nu există ca bucuria şi fericirea din mijloculă familiei î44
„Aufil dragă, Horia fiice că e „mo-mână vede ca tedalulă44, lui i-am promisă ună cală cu şea şi o puşcă, numai să se pârte bine, Buca vrea bobobo,.... micuţa^ îi ese şi dintele ochiului.44
„Der fie, ce să-fi aducă dragă?44
In locă de răspunsă eră mi-se acopere gura cu sărutări...
Din astă reverie plăcută deodată mă deştâptă muculă ţigării, care era pe sfârşite.
Trenulă se opresce la o stafiă.
In momentulă acela uşa cupeului se deschide şi întră ună domnă şi o d6mnă bine îmbrăcaţi. Se vedeau a fi de po-siţiă alâsă şi cu dare de mână.
Feţele loră tradau o grijă forte mareJ
Vedeam că suntă iritaţi.	I
— Reli de sigură este în Iaşi lai frate-meu Murgulescu, advocatulă. I
—	N’aş crede, der vomă vedâ. De-seră suntemîî acolo. Ar fi mare lucru să n’O mai găsimă. N’a putută intra în pământă.
Acestă diâlogă l’am putută aufii dela vecinii mei, dâr nu mă bătea mintea să gâcesc, ce voră fi avândă în sufletulă loră.
Scotă er o ţigară şi o aprindă.
Fumulă şe ridică inele, inele:
Eram lângă ferestră şi îmi aruncaiu ochii spre câmpiile mănose, cari se întindeau înaintea mea.
Eram cuprinsă de admirafiă.
Câmpiile mi-se păreau mai romantice, cerulă mai senină ca în ţâra mea.
Domne, de ce nu este astfelă pre-tutindenea, unde este suflare românescă... !
Se vede că suspinulă meu, fără să fi vrută, prinsese aripi, căci întorcen-du-ml capulă în cupeu, domnulă celă străină mă şi agrăi:
—	D-ta de sigură nu eşti din ţâra asta, domnulă meu. Ai mai fostă pe la noi vreodată? cum o găsescl?
—	Este deja a treia oră că am fericirea să viu la d-v6stră. Dâr noi, cei din afară de România, pe cari d-v6stră ne ţineţi de străini, chiar şi de nu amă
reni niciodată pe aici ne interesămă de multe de ale D-vostră mai multă chiar ca D-vostră, pe când D-v6stră cei mai mulţi nici nu mai sciţi, sâu nu vreţi să sciţi, că mai aveţi fraţi în alte ţări.44
Vorbisem cu tonă amărîtă.
—	Ai drepîate domnule, fiise veci-nulă meu privindu-mă lungă. Firea nos-tră e înfierbântată. Ţâra întregă eata setosă de înaintare. Amă fostă prea multă înăduşiţi. Lucru naturală, că zo-rimă cu toţii la înflorirea patriei. De cine să îngrijimă-mai ântâiu ? Negreşită, că de noi. Pentru fraţii din alte părţi ce amă putâ şă facemă astăfil?... Vremea aduce tote...44
—	Ioniţă, aici schimbămă trenulă, întrerupse domna.
% In adevără trenulă se opresce. Călătorii mei se dau josă. Amă regretată reciprocă, că nu mai puturămă continua discuţia.
Cupeulă se umplu cu alţi călători.
„Staţiunea X. 30 minute!44
Era staţiunea unde trebuia să mă dau josă.
Se înoptase binişoră.
Mă scoboră în mână cu ună gea-mantană mititelă şi cu biletulă pentru calabalâcă.
articula subsemnat#- do generalultt(?) Tiirr, prin care acesta se Încercă a stabili le-^ithnitatea influinţei unguresc! asupra po-porelorti din Balcanî. Meritele câştigate de Unguri, în cursul# istoriei, pentru pre-ponderanţa lor# asupra acestora popu-laţiunl, întrecâ cu multa pe acele ale Ruşilor#, decă e să dăm# cre4ământ# autorului acestui articula. Dedi ca cetito rii noştri să potă judeca asupra valorii demonstrative a acestei ţăsăturf de lău-dăroşii, vomtt cita unuia din principalele fapte invocate de generalul# Tiirr pen-u susţinerea ţfpei sale.
„In anuV 1666 Turcii aâară o Plevnă ungurescă la Sigetâ, pe care Soliman o asediâ în timp# de mai multe lunî..... Eroicul apărător# al# acestui oraş#, contele Zrinyi, se retrase în castel#. Soliman, muri într’untt acces# de furiă, înaintea cetăţii ce nu o putea lua, după ce şi-a perduttt jumătate din soldaţii săi. Castelul#, ciuruit# de artileria turcescă, ameninţa să se dărîme. Zrinyi îmbrăcă hainele sale cele mai magnifice, se a-runcâ în mijlocul# Turcilor# şi se luptă pănă ce muri. Răniţii se ’nchiseră în castel# şi-l# mântuiră în momentul# când Turcii intrară în el#.44
Tote astea sunt# forte frumose.... Der Zrinyi nu era Maghiar# un# vechiu Ban# al# Croaţiei* era un# Slav#, al# cărui nume adevărat# era Zrinski. Mulţămimti „Memorialului di-plomaticu44 că ne-a dat# ocasiune de a îndrepta una din numerdsele amăgiri, de care Ungurii au beneficiat# pre lung# timp#. Mulţumescă-se nobilii descendenţi ai lui Arpad# a magbiarisa nenorocitele populaţiunl ale Translaitaniei, der să renunţe a maghiarisa totă istoria Orientului european#.
SCIRILE piLEL
Din causa unor# pedecl neprevă<jute şi dincausă că ne-au sosit# târziu cele mai multe manuscripte pentru numărul# festivă, căruia am# trebuit# să-i mărim# volumul#, acest# număr# va fi espedat# abonaţilor# Lunî în 4 (16) Ianuarie.
*
* *
Incidentultl dela Burgas.
O depeşă din Constantinopoltt a „A-genţiei Reuter44 spune, că prinţul# Nichita al# Muntenegrului vestise pe Sultan# prin o telegramă că o bandă de Muntenegreni voiesce să debarce la Burgas. Telegrama însă s’a întârziat#, aşa că Sultanul# n’a putut# înşciinţa la rendultt său guvernul# •din Sofia.
Guvernul# bulgar# a aflat# cu tote acestea de ceea ce se prepara, prin ţş-legraful# militar#. Banda era condusă de căpitanii bulgari Boianovti, Goronov Brakalov. De respins# n’au respins’o ţăranii, ci trupele bulgare. Au fost# morţi şi răniţi şi de o parte şi de alta.
Ca să compromită pe Zankov, foile din Sofia îl# acusă, că el# â urzit# a-•căstă conspiraţia, în mănăstirea rusescă dela Galata.
Sub titlul# Ţipoyrafiă românesc# în
Braşov#, scrie „Meseriaşul# român#44 Nr. 1 din 1 Ianuarie 1868.: „Domnul# Dr. Aurel Mureşicmu a înfiinţat#, cum a ar* nunţat# „Gazeta Transilvaniei / o tipografi# nouă în Braşov#^ Noi cari propagăm# promovarea meserielorfi şi industriei între Români, salutăm# cu bucuriă acestă înaintare românescă şi felicităm# pe Domnul# Redactorii ’ Dr. Aurel Mu-reşianu, că nu s’a oprit# la greutăţile unei astfel# de întreprinderi de tot# neapărate pentru numărul# cel# frumos# al# bărbaţilor# literaţi din Braşov#, cari până aci au dat# la lumină prin tipografii streţne lucrările lor#. Istoricul# încercărilor# pentru a se înfiinţa o tipo gr află românescă în Braşov# îl# vomtt
da la altă ocasiune.44
*
* *
Ministrul^ comuni de răsboiu a permis# să se primâseă pentru anul# 1888/89 120 voluntari pe un# an# în regimentele de tren#, fără escepţiune pe cheltuiala propriă a fiecăruia. Instrucţia pentru a ajunge oficeri de reşervă în acestă ramai# \ io primesc# In &e#ta, Ticna, Praga, Pojuntt, Caşovia, Agramtt, Graţtt, Sibiiu, Innsbruck, Briinn, Cracovia şi Io-sefstadt.
*
* *
Calea ferată Murăşu-Ludoşă-Bistriţa se va preda comunicaţiunei abia în A-prilie, deorece din causa frigului s’a întrerupt# tot# lucrul#.
*
* *
Din Sebeşulit săsescu se anunţă, că preotul# român# gr. cat. din Pianu de josu, Ioantt Bene, a fost# omorîttt în nop-tea de 7 spre .8 Decemvre n. în cel# mai sălbatic# mod#. Făptuitorii sunt# încă necunoscuţi. Etă cum batjocoresce „Kolozsvar44 memoria acestui preot# românesc# ^..numitul# preot#’âfijsttt un# indj*p4V4e ’ O; reputftţiupe î fişştf; di$ie; cu câţiva ani mai nainte funcţionase ca preot# 5fii*Vinţtakl de jo^tt;' Air pentrtr purtarea lui cea rea a fost# removatti din postul# său, mai târc}iu însă a fost# de mai multe ori arestat#.. Pe timpul# per-chisiţiunilor# domiciliare • făcute . pentru proclamarea „irredenteiu, lui încă’i s’a făcut# asemenea perchisiţiune fiind# şi a-restat# cu acea ocasiune. 1 Pe* acest# „daco-român#u poporul# îl# ura../iir- Ce dovedi de culţură, ungurâseă î \ In loc# de a înfiera acestă odiosă crimă, găsesce
ocasiune a profana memoria preotului, fiind# că n’a fost# uneltă unguresc?!
*
* *
Ioh. Woita, cărămidar# din Goşte-riţă, a fost# găsit# mort# pe dhyntt. Un# servitor#, bănuit# a-1# fi înjunghiata^ a fost# arestat#.
*
* *
In Bistriţa s’a împuşcat# măsarul# Ghristoph Gollner.
*
* *
Atragem# atenţiunea publicului din loc# asupra anunţului din pagina a patra despre uriaşa şi acrobata d-şoră Betti.
-<+«eX3"K
MASURI MILITARE.
Se scrie din Viena cjia-rului „L'Indepmdance belge“:
La ministerul# de resbelă se iau t6te măsurile pentru a preveni orf-ce surprindere din partea Rusiei. Ministrul# de resbeltt atistriaott a luat# deci măsuri pentru a mai întări armata din Galiţia. Pentru acest# scop# s’au aşedat# trupe, fără nici un# sgomotfi, pe principalele linii strategice cari duc# în Galiţia. A-ceste trupe sunt# aşe4ate astfel#, încât# ele pot# să .fie. transportate în .Galiţia c# drumul# de fer# de Nord# şi de căile ferate ungar, cari trec# peste CarpaţI, în timp# de 24 de ore.
Din Galiţia a sosit# un# oficertt superior# al# ftatulpi|jpajprft de geniu Za corniţele Bylandt, jpentm.a’şl face raportul# asupra noilor# lucrări de fortificaţia , începute acum câte-va luni la Cracovia şi la Przemysl, singurele locuri întărite din Galiţia.
Cât# pentru mişcările trupelor# rusesc! , 4iam^ polonez# Czas, care a-pare în Cracovia şi care are relaţiunl oficiose, 4ice că nu mai încape îndoială că Rusia se ocupă d’a concentra în Polonia, în Volhinia şi în Podolia puteri considerabile, cari formez# trei corpuri de armată.
————
SCIRl TELEGRAFICE.
(Serv. part. al# „Gaz. Trans.44)
Pestă, 18 Ianuarie. — Apa
careşce, cu .^te astea se crede că nu e nici peripultl pentru ca-
Aiv-A
Berlină, 13 Ianuarie. — Scirea, că puterile aru fi făcută deja un# pas# comun#' pentru înlăturarea Coburgului, e neîntemeiată. Pănă acum nu este din nici o parte o propunere hotarîtă/^pentru > tractărî diplomatice în acestă privinţă.
Stn*RfniO,; 13 Ianuarie, r— Toţi cânii favoriţi ai prinţului de co* r6nă german# au fost# găsiţi erl
otrăviţi. Acestă blăstămăţiă a produsă indignaţiune.
Pestă, 14 Ianuarie. — Comisiunea pentru armată a camerei deputaţilor# a acceptat# proiec-ptul# pentru convocarea reservişti-iN# la eserciţiu de arme pe şepte 4ile/^m*e a se deprinde cu puşca cu rep&iriă.
PetersRraă, 14 Ianuarie. — Raportul# minishqriui de- finanţe de-, clară, că la resoH^d# militar# s’au redus# cheltuelile consonanţă cu politica pacînică a'^Husiei.
San-Remo, 14 IanuarieSL.Prinţul# de coronă germană, m* două săptămâni din urmă, suferi de umflarea laringelui, der infla-maţiunea peliţei mucose dă îndărăt#. Acum starea sănătăţii lui în genere e bună.
ConosrMt şi Teatre.
Concerta împreunat# cu teatru a a-rangiat# Reuniunea de cântări din Vara-ăia „Unireaa la 1 (13) Ianuariu 1888 în sala ospStăriei mari din Yaradia cu ur-mătorea programă: I. „6tă 4iua triumfalău cor# bărb. de Humpel. II. „Marşul# ostaşilor#44 cor# bărb. UI. „Corul# venă-toriului44 cor# bărb. IV. „Nu mS uita44 cor# bărbătesc#. Y. Teatru „Cinel#-ci-nel#44, comediă cu cântece într’un# act#. După aceea a urmată jocul#.
Ţăranii români din Galaţi, comitatul# Făgăraşului, împreună cu alţi sprijinitori din jur# aranjâză Duminecă în 3 (15) Ianuarie 1888 în sala birtului comunal# de acolo o riepresmta^îdke teatrală împreunată cu joc# după următorul# program#:
I: „ Arvinte şi Pepelea44 vodevil {într’un# act# de Vasile Alexandri. Persdne: Arvinte, de 50 de ani d. Georgiu Leancă; Pepelea, de 25 de ani d. George Stini-guţa; Măndica, nepdta lui Arvinte d-şora SusanaK Buitan.1 "H, „Hărtiâ Rezeşul#44 operetă comică într’un# act# de Vasilie Alexandri. Persone: Harţa Rezeşul# d. Ieronimtt Mardan#; Bursuflescu d. Nico-lau Ludu; Lunceană, primar# d. Georgiu Leancă; Tarşiţa Garofescă, văduvă, d-şora Elena Nicodinescu; Măriuca, tânără ţărancă, d-na Victoria Arontt; Un# lacheu d. Ioană Stiniguţa. UE. „Surugiul#44 canţioq^tă £cympă într’un# act# de Yăsftle Âîex^ft'dri. Trettone: Surugiul#, d. Ieronim# Mardană. Preţul# întrărei de personă: Locul# I. 60 cr. v. a. Locul# H. 40 cr. v. a. Parter# 30 cr. v. a. Galerie 20 cr. v. a. După representa-ţiune: Petrecere ou joc#. începutul# la 7 ore săra. Bilete de intrare se capăt& în prăvălia d-lui G. J. Gollian# şi săra la cassă. Oferte marinimdse se primesc#*
Editor# şi Redactor# responsabil#:
Dr. Aurel Mureşlanu.
Pe peron# dau unui hamal# biletul#. P&hă’ml scote pachetul#, pănă nu sciu oe, !8e întunecă, cum ea cad*'
Iau o biijă şi-i spun#: Otel# Bulevard#!
Dela gară la otel#, distanţă de 10 minute.
Sosesc# la otel#.
Chelnărul# mă conduce Intri o cameră, în care nu se aprinsese încă luminarea, ese însă numai decât#, ca sl’ml îngrijescă de calabalâc#.
Astfel# rămân# singur#.
Der în minutul# acela văd# că intră •o femeiă pe uşă şi, c’o grăbire nespusă, se aruncă în gâtul# meu şi suspinând# mă copleşesce cu un# potop# de sărutări... abia puteam răsufla de focul#, ce transpira pe buzele ei învăpăiate şi un# piept# voluptos#, svâcnitortt, se lipise •de pieptul# meu.
—- Costică, — aud#, pănă mă deştept# din surprindere, — „Costică dragă bine c’ai venit#... era să mă sfârşesc#.... te aştept# de trei ^ile...u
— ScusaţI, aţi greşit#, d6mna mea, Tăspund# eu. „N’aţI găsit# pe Costică, numele meu este*Nicu.“
Când am 4^ acestea, deodată am putută răsufla mai uşor#.
Necunoscuta numai decât# şl-a retras# manile, şl-a cerut# mii de scuse:
—	Aşteptam o rudeniă, care asă-muesce tare...44 şi vrea să se depărteze.
Ah, o ideiă! fârte probabilă! <|iseiu în mine curios#.
—	Domnişoră, domnişoră Reli, — stpg# pe urma .qi, — nu, te speri*, n’ai găsit# rudenia, dâr ai dat# de un# prietin# binevoitor#... vino îndărăptft, — şi, apucând*# de tnână, li fac# sei&i# să şâdă pe canapea.
După aprinderea luminării chelnării îmi transportară înlăuntru tot# bagajul#.
—	Ya să 4ic&> verişdră, — mă a-dreseztt cătră Reli, ca să nu compromit# situaţiunea, — mă aştepţi ^ de trei 4ile? Ertă că n’am putut# sos/mai curând#.
Rămânând# singur# am privit’o în ochi.	*	v
Era f6rte agitată. Tremura ca o porumbiţă. Buzele ei subţiri erau două corale, ochii negri, mari, erau arcuiţi cu nisce sprâncene lungi dese... apariţiune destul# de interesantă.
Nu îndrăznea să scotă o vorbă.
Privia la mine cu ochii căscaţi, căci nu mă vâ4use în vieţa ei.
—	Nu-ţl fiă nici o fiică, domnişoră.
Norocul# d-tale că.fu am „început# de a4l diminâţă cu sărutări, gândeam că m’am întors# acasă între ai mei, altcum mă speriai de tot# eu sănţtărflb d-tale. Să n’ai nici o fiică — adaugai mai de-departe, — totul# se , Va întdree spre bine. Astă4l am înţânuttt pe nenea Io-niţă. Am aflat# tdte.
Cum? ţl-a spus# totulă? — is-bucrii domnişdra — ţl-a spus# că nu vreu să iau decât# pe Costică? nu, nu vrâu să sciu de vărul# Mihalache, orice va 4ice. tata! dâr ce va fi cu Cosii? era să vină aici să mă petrâcă pănă la Iaşi....44
La unchiul# d-tale, advocatul# Murgulescu...
—	Da, hotărîsein să rămân# acolo, pănă so’ndupleca tata... der Costi, ce o fi de el#? unde să întârzie?
—	Domnişdră, fi liniştită. Poftesce în camera d-tale. Sper# că tdte se vor# îndrepta spre bine.
Cinci minute în urmă trimit# la telegrafii următorea depeşă:
„D-lui Murgulescu, advocat#, pentru d-1# Ioniţă Murgulescu
Iaşi.
Domnişoră Reli se află aici, otelul# Bulevard#. Plecaţi imediat#.
Călătorulă dela Nr. 10.
A doua 4b hi răvărsatul# 4orilorft, aud# biţând# fa uşă. *
Mă scdltt numai decîîttt.
Erau vecinii mei din cupeu. — Sosiră cu trenul#.
Cum mă văd#, tresar# amendoiu.
—	Da, eu sunt d-lortt. Astă4l vrâu să-mi încep# cura. Am fost# norocos# să găsesc# pe fiica D-v6stră, şi-mi para bine că v’am putut# înştiinţa de aserft.
—	Yă sistem# fopţo recunoscător domnul# meu, — mă agrâi părintele feţei, cu ce v’aşl pdtâ dovedi bucuria şi mulţumirea mea?
—	Cu ,o singură faptă, — răspun-seiu nemijlocit#; — Reli nu vrea pe Mihalache, vrea pe Costi...; faceţl-o fericită.
—	Fie — răspunseră cu un# gUs# amândoi părinţii.
La prân4# mâncarăm# împreună.
Toţi erata# vâslei!. •'
ReJjL era fericită.	^
Ploesd, 12(X 1887.
Htrâ-PstreMBr
* .	* a
Nr. 1.
GAZETA TRANSILVANIEI.
188&
97.1B
83.05
148.90
93.80
124 ^
110.50
103.50
103.50
102.50
101.50
inq ka 101.—
99.75
119.—
123.50
78.45
82.45 109.95 136.25 872.— 270.10
5.97
10.02
62.30
126.80
Ciirstrift pieţei Braşovii
din 14 Ianuarie st. n. 1888.
bancnote românesc! Argintii românescil Napoleon-d’or! . . lire turcesc!. . . Imperial! ....
GalbinI...........
Scris. fonc. „Albina“ 6% _« , » >i 50/0 Ruble Rusesc! . . . Discontulă ....
Cump.
8.45 Vend. 8.42	„
n	10.00	„
»	11-35	n
„	10.35	„
n	5.90	„
»	101.-	„
”	3	»
„	109.-	„
6Vî—8% Pe an*
8.47
8.45
10.03
11.37
10.38 5.92
102.—
99.—
110.—
i
Cursnlâ la bursa de Viena
din 13 Ianuarie st. n. 1888.
Renta de auru 5%......................
Renta de hârtiă 5%....................
Imprumutultl căilorâ. ferate ungare .	.
Amortisarea datoriei căilorii ferate de ostii ungare (1-ma emisiune) .	.	.
Amortisarea datoriei căilorii ferate- de ostii ungare (2-a emisiune) . . . Amortisarea datoriei căilorii ferate de ostii ungare (3-a emisiune) . .
Bonuri rurale ungare.............
Bonuri cu clasa de sortare .
Bonuri rurale Banată-Timişă Bonuri cu cl. de sortare Bouur! rurale Transilvan'
Bonuri croato-slavonffijm^ ^ ^ ^ Despăgubirea pentr *
gurescti, g premiuia ungurescii . Impr^utul^ regularea Tisei şiSege-
hărtiă austriacă. ..... de argintii austriacii . K . . .
Imita de aurii austriacii............
Acţiunile băncei austro-ungare. . . . Acţiunile băncei de credită ungur. . . Acţiunile'băncei de credită austr. . . Argintă —.— GalbinI împărătesei. .
Napoleon-d’orI........................
Mărci 100 împ. germane................
Londra 10 Livres sterlinge............
Sare de beutu din isvornltt
K?chbrnnn-Wiesbaden
fabricată sub controla oficială a oraşului Wiee-baden şi a direcţiune! de cură.
Sarea de beută din isvorulă Kochbrunn-Wiesbaden conţine t6te substanţele tămă-duitdre din Kochbruun în formă concentrată. Disolvată în apă fierbinte folosesce întocmai ca apa de Kochbrunn. Delătureză greutăţile respiraţiei şi ale aparatului de mistuire^ şi este forte acomodată pentru că-lătoriă şi pentru esportă.
Preţuld unei sticle II 1.20 v. a.
Mai departe asemenea oficială controlate: Pastile din sare de Kochbrunn-Wies-baden cutia 60 cr. Săpună de Kochbrunn-Wiesbaden 50 cr. bucata. Sare de Koch-brunn-Wiesbaden brută pentru băi fi. 1.50 v. a. per Kilo. — Trimiterea prin:
Wiesbadener
> BRUNNEN-COMPTOIR,
Wiesbaden.
Singurulă deposită generală pentru Austro-Ungaria: Farmacia C. Brady, Krem-sier (Moravia). Veritabilă se află în Bra-şovă la: Franz Kellemen, farmacia la „Bi-1 serica Albă", şi Ferd. Jekelius, farmacia la I „Speranţă."	2—41
>3BnBGBBE!BRaE3nGt3EgE3SB63E3E3E3BSSS
Numai 5 <Jile de ySdutii
de Joi 12 Ianuarie până Luni 16 Ianuarie st. n.
IN
„Hotelt Europa"
Strada lăutei 3r. flfl Ilaţazinulă din faţă
Producţiune extraordinară a
Domnisorei Betti,
uriaşă de forţă hercnleană, Inptătdre şi acrobată, în etate de numai 19 ani, care se va produce cu greutăţi de sute de funţî, şi pe peptulă căreia potu sta doi 6menl din cei mai tari.
In tdte Şilele de văzută dela 10 6re dimineţa pănăla8 6re
sera.
Intrarea: I. Io că 20 cr., II. loch 10 cr., militarii şi copii plătescă jumătate preţulă.
Cu înaltă stimă
I. FRIED, Impresară.
Se deschide abonamentu pre anulă 1888
la
amiculO familiei. piară beletristică şi enciclopedică-literară — cu ilustraţiunî. — Cursulă XII. — Apare în 1 şi 15 cji a lunei în numeri câte de 2—3 cole cu ilustraţiunî frumâse; şi publică articlii sociali, poesie, novele, schiţe, piese teatrali ş. a. — mai departe tracteza cestiunî literare şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a Româniloru de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunî din patriă şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisuesce a face câte o 6ră plăcută familiei strivite de grijile vieţei; şi preste totă nisuesce a întinde tuturoră indivicţiloră din familiă o petrecere nobilă şi instructivă. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregu e 4 fl., pentru România şi străinătate 10 franci—lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali.
PREOTUL0 ROMÂNO. Piară bisericescu, şcolară şi literară — cu ilustraţiunî. — Cursulă XIV. — Apare în broşuri lunare câte de 2%— 3V2 cole; şi publică portretele şi biografiile archiereiloră şi preoţiloră mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilustraţiunî, — mai departe articlii din sfera tuturoră sciinţeloră teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serbă-torî şi diverse ocasiunl, mai alesă funebrall, — apoi studii pedagogice-didactice şi scienţifice-literarî; şi în urmă totă soiulă de a-m&nunte şi scirl cu preferinţa celoră din sfera bisericescă, scolastică şi literară.—Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 fl.—pentru România 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă ori maree poştali.
Colectanţii primescâ gratisfi totft alţi patrulea esemplară.
Numeri de probă se trimită gratisu ori-eui cere.
A se adresa la „CANCELARIA NEGRUŢU“ în Gberla—Sz-ujvâr.—Transilvania.
Toţii de . aci se mai potti procura şi următorele cărţi din editura propriă:
Apologie. Discusiunî filologice şi istorice maghiare privitore la Români, învederite şi rectificate de Dr. Gre-goriu Silaşi. — Partea I. Paulă Hun-falvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Şincai. Preţulă 30 cr.
Renascerea limbei româneecY în vorbire şi scrienş înveselită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Op complet). Broşura I. II. şi 331. Preţulă broş. I. II. câte 40 cr.—Broşura IEI. 30 cr. Tote trei împreună 1 fl.
Cuvântări bisericesc! ta tâte sărbătorile de preste ană, de I. Papiu. Ună volumă de preste 26 c61e. Acest opă de cuvântări bisericesc! întrece tote opurile de acesta soiu apărute pănă acum—avândă şi o notiţă istorică la fie-care serbătore, care arată timpulă întroducerei, fasele prin cari a trecută şi modulă cum s’a stabilită respectiva serbătore. Preţulă e 2 fl.
Barbu cobzariulG. Novelă originală de Emilia Lungu. Preţulă 15 cr.
Puterea amorului. Novelă de Pau-lina C. Z. Rovinaru. Preţulă 20 cr.
Idealul!! pierdută. Novelă originală de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Opera unui omtf de bine. Novelă originală.—Continuarea novelei: Idea* - luffi pierdută de Paulina C. Z. Rovinaru. Preţulă 15 cr.
Fântâna dorului. Novelă poporală de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Codreană craiulă codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Ultimulă Sicbastru. Tradiţiune de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Elă trebue să se îneâre. Novelă de Maria Schwartz, traducere de N. F. Negruţă. Preţulă 25 cr.
Branda seu Nunta fatală. Schiţă
din emigrarea lui Dragoşă. Novelă istorică naţională. Preţulă 20 cr.
Numerif 76 şi 77. Naraţiune istorică după Wachsmann, de Ioană Tanco. Preţulă 30 cr.
Probitatea In copilărffi. Schiţă din sfera educaţiunei. După Emest Le-gouve. Preţulă 10 cr.
Hermană şi Dorotea după W. de Goethe, traducţiune liberă de Constantină Morariu. Preţulă 50 cr.
Itlgenia în Aulida. Tragedia în 5 acte, dăpă Eupide, tradusă în versuri de Petru Duhfu. Preţulă 30 cr.
Ifigenia în Tauria. Tragedia în 5 acte, după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Petulantulfi. Comediă în 5 acte, după .Augustă Kotzebue, tradusă de Ioană St. Şuluţă. Preţulă 30 cr.
Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele gimnasiului din Fiume prin Vincenţiu Nicoră, prof. gimnas. — Cu portretulă M. S. Regina României. Preţulă 15 cr.
Poesli de Vasiliu Ranta-Buticescu. Ună volumă de 192 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi arangiate. Preţulă redusă (dela 1 fl. 20 cr.) la 60 cr.
Trandafir! şi viorele, poesii poporale, culese de Ioană Popă Reteganu.1 Ună volumă de 14 cole. Preţ. 60 cr.
Tesaurulfi dela Petrosa seu Cloşca cu puii ei de aurii. Studiu archeologic de D. O; Olinescu. Preţulă 20 cr.
Biblioteca Sătenului Românii. Cartea I, II, HI, IV, cuprindă materii forte interesante şi amusante. Preţulă la tote patru 1 fl. — câte una deosebi 30 cr.
Biblioteca Familiei. Cartea I. Cuprinde materii forte interesante şi amusante. Preţulă 30 cr.
Colectă de recepta din economia* industriă, comerciu şi chemiă. Preţulă 50 cr.
Economia pentru scolele popor, de T. Roşiu. Ed. II. Preţulă 30 cr.
îndreptării teoreticii şi practicii pentru învăţământulil intuitivii în folosulă eleviloră normali (preparandiali), a în-văţătoriloră şi a altoră bărbaţi de scolă, de V. Gr. Borgovană, profesorii prâ-parandială. Preţulă unui esemplară cu porto francată 1 fl. 80 cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia aflămă vre-ună opă, întocmită după lipsele scoleloră nostre în măsura în care este acesta, pentru aceea îlă şi recoman-dămă mai alesă directoriloră şi învă-ţfttoriloră ca celoră în prima liniă interesaţi.
Spicuire din istoria pedagogiei ia noi — la Român!. De V. Gr. Borgovan. Preţulă 15.
Manualii de Gramatice limbei române pentru scolele poporali în trei cursuri de Maximă Popă, profesoră la gimnasiulă din Năsâudă. — Manuală aprobată prin ministeriulă de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dată 26 Aprilie 1886, Nr. 13193. — Preţulă 30 cr.
Gramatica limbei române lucrată pe baâe sintactice de Ioană Buteanu, prof. gimn. Ună volumă de peste 30 cole. Preţulă 2 fl;
Manualii de stilistică de Ioană F. Negruţă, profesoră. Opă aprobată şi din partea ministeriului de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. Partea practică forte bogată a acestui op — cuprincjendă composiţiunl de totă soiulă de acte obveniente în referinţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa
cu multă folosă de cătră preoţi, învăţători şi alţi cărturari români. Preţulă 1 fl. 10 cr.
Nu mă uita. Colecţiune de viersuri funebrall, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţulă 50 cr.
Carte conducătere la propunerea calculărei în ecola poporală pentru învăţători şi preparan<jl. Broş. I. scrisă de Gavrilă Tnfu profesoră preparan-dială. Preţulă 80 cr.
Cele mai eftine cărţi de rugăciuni:
Mărgăritarul^ sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericescl forte frumosă ilustrată. Preţulă unui esemplară broşurată e 40 cr., legată 50 cr., legată în pânză 60 cr., legată mai fină 60, 80, 90 cr., 1 fl., în legătură de luxă 1.50—2.50
Miculâ mărgăritarii sufleteecii. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericescl — frumosă ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Preţulă unui esemplară broşurată e 15 cr., — legată 22 cr., legată în pân4& 26 cr.
Cărticică de rugăciuni şi cântăr!
pentru pruncii şcolari de ambe secsele, Cu mai multe icone frumose. Preţulă unui esemplară e 10 cr.; 50—3 flor.; 100=5 fl.
Vieulă Prea Sântei Vergure Maria a Năecătorei de D-(Jeu urmată de mai multe rugăciuni frumose. Cu icone frumose. Preţulă unui esemplară spedată franco e 10 cr., 50 esemplare 3 fl., 100 esemplare 5 fl. v. a.
Epistolia 0. N. Isusii Christosd.
Preţulă unui esemplară legată şi spedată franco e 15 cr.
Tipografia A. MUREŞEANUj Braşovă.