HEDAO'ţ'IENEA ŞI ADMYHTSTRAŢIITlfEA * BRAŞOV#, piaţa mare Nr. 28. ,GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ>I. antt antt 12 fior., pe şâse luni 6 fior., petrei luni 3 fior. fieaiala ^ s» o n> > Pe antt 40 fr.r pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. anulO l. ia poşte, la librării şi pe la dd. oorespondenţl. ASUSOXURILE: O seriâ garmond 6cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare SorlacrT nsfrcnoKt» n» se prîraesoă, — !3ani**or!pU nu •• rstrămitii. m 288 Joi, 31 Decemvre. 1887. Cătră cetitorii „Gazetei Transilvaniei"! ţj^.pj?ţine (Jile se’mplinescâ 50 de ani, de când „Graaeta Transilvani ei “ luptă pentru lăţirea culturei române, pentru libertatea şi drepturile poporului românii. Pe timpulti celei mai cumplite prigoniri a neamului românescti, „Gazeta Transilvaniei “ a arborată în mijloculă valoroşiloră comercianţi români de odinidră din Braşovă drapelulă redeşteptării naţionale. Cincl-tjeci de an! de muncă, de grele şi de necurmate lupte pentru înălţarea şi prosperarea românismului se împlinescă. Generaţiunea vechiâ şi generaţiunea cea nouă şi-au dată mâna, au pusă um&ră la umSră, pentru realisarea marei opere a redeşteptării şi a liberării poporului română asuprită. Lucrat’au toţi cu însufleţire bărbătdscă şi cu statornicia sub drapelulă sfântă arborată de „Gazeta Transilvanieiu şi urmândă devisei nemuritorului bardă naţională: „C/tiifi-vâ in cugeta, uniţi-vă ’n simţiri/“ Şi munca loru a fostă încoronată de succesă. tinde eramă acum cincizeci de ani şi unde suntemă astăzi! De s’a ridicată spiritulă poporului română, de s’a întărită consciinţa lui naţională, de s’a pusă temeliă la cultura lui naţională, cine va susţină, că la acdstă lucrare mărdţă naţională n’a avută pdte cea mai însemnată parte (Jiarulă nostru, care a mersă totdduna înainte cu lumina pe cărările întunecdse ce trebuia sfe le strâbatemă? Credincioşi devisei ce şi-au ales’o fii nobili şi devotaţi ai naţiunei în lupta pentru eliberarea şi redeşteptarea naţiunei române, amă făcută totă ce în putinţă ne-a stată, pentru ca (Jiarulă nostru să p6tă corăspunde câtă mai multă grelei sale chiămări. Nu ne-amă dată îndărătă dinaintea nici unei greutăţi, gata amă fostă a aduce ori-ce jertfă, şi d^că în timpuri mai multă ori mai puţină favorabile, prin car! amă trecută, nu amă putută să facemă mai mulă pentru f6ia ndstră decâtă amă făcută, causa a fostă firma ndstră hotărîre de a păstra în t6te împrejurările independenţa ndstră. Astfelă, trebuindă să cucerimu tărâmulu pasă cu pasă, amă înaintată încetă, d6r sigură, şi abia astăfjl, după cincl-^eei de ani de muncă, ne vedemă în posiţiune de a realisa, cu încordarea tuturoră puteriloră ndstre, cea mai ferbinte dorinţă a neuitatului şi de fericită memoriă editorii ală 4iărului nostru Iacobă Mureşianu, ca să avemti şi propria nâstră tipografiă. începândti cu (Jiua de 1 Ianuariu 1888 „Gazeta Transilvaniei" se va tipări în propria năstrâ tipografiă. In modulă acesta ni se dă putinţa de a aduce modificări şi îmbunătăţiri în partea tehnică şi redacţională a făiei ndstre. Facemă t6te acestea, fără a cere însă şi din partea publicului să facă mai mari jertfe. „Gazeta Transilvaniei" va apără şi dela 1 Ianuariu 1888 încolo totă în condiţiunile de pană acum ale abonamentului şi anume: Pentru Austro-Ungaria: pe trei luni 3 fi., pe ş6se luni 6 fi., pe una ana 12 fl. Pentru România şi străinătate: pe trei luni 10 franci, pe ş6se luni 20 franci, pe una ana 40 franci. Aducendă acesta la cunoscinţa cetitoriloră noştri, îi asigurâmă, că nu ne vomă abate din calea ce-o străbatemă acum de jumătate da seculă, ci că vomă lupta şi în viitoră cu îndoită putere şi cu acelaşi devotamentă pentru apărarea, ridicarea şi întărirea românismului. Şi ca să putemă contribui cu efectă la realisarea aspiraţiuniloră ndstre îndreptăţite naţionale în acostă monarhiă, vomă stărui înainte de tdte să ţinem A susti şi s6 păstrărnă nepătată steagulu solidarităţii ndstre naţionale, ală unirei şi ală bunei înţelegeri între toţ! factorii poporului nostru. Suntemă tari în convingerea, ca toţi cei ce cugetă sinceră şi curată asupra chiâmării Românului în aceste critice timpuri voră pune cu m»i umărâ la umără şi astfelă vomă merge cu toţii înainte, dăr numai înainte, cu unanima strigare: Dumnedeu şi dreptului nostru! Redacţiunea. ------------------*****------------------ Braşovfl, 30 Decemvre 1887. încă un an îlă îmormântăm în cartea trecutului poporului română, ană de puţine şi mici bucurii, dâr de nenumărate şi mari suferinţe! Bucuriă a avută bietulă Română, care a putută scăpa teafără de şicanele şi neajunsurile din partea organeloră stâpânirei; bucuriă a a-vută Românulă, care şi-a strecurată viaţa sa şi a familiei sale printre miseria la care l’a espusă vitregia timpului şi a stăpânirei; bucuriă a a-vută ^Românulă, care şi-a putută scăpa vitele şi moşidra, ce i-au mai rămasă, de sunetulă tobei esecutoriloru, căci grele, neasemănată de grele suntă birurile şi sarcinile ce sugrumă gruma-zulă bietului poporă. Der suferinţele lui, cine ar fi în stare să le enumere şi să le descrie cu deamăruntulă ?! Fostu-i-a persecutată limba şi naţionalitatea de dregătorii şi dregătoriile stăpânirei, fostu-i-a năpăstuită şc6la şi biserica de organele şi poruncile guvernului, fost’a împilată de uneltele duşmane ce nu-Iă potă înstreina de neamulă lui, fost’a amărîtă pănă la lacrimi de esecutorii nemiloşi ai stăpânirei, fost’a batjocurită şi insultată de cărturarii şi gazetarii duşmani neamului ro-mânescă! Le-a suferită t6te, dăr a rămasă neclătită în elă puternica credinţă într’o sdrte şi ună viitoră mai bună. Dumnecjeulă părinţiloră noştri şi geniulă bună ală neamului românescă, cari l’au strecurată cu gloriă prin t6te vicissitudinile, îi voră aduce f ani de bucuriă şi de fericire. Acusu când ne aflămă la pragulă noului ană, inimt» ne cresce, sufletulă ni-se înveselesce, credinţa în isbânda causei ndstre ni-se mâresce, căci încă cu ună ană se împuţinăză timpulă nă-cazuriloră, dtreriloră şi suferinţeloră. Cu atâtă mai multă ni se întăresce credinţa în isbănda dreptei şi sfintei n6stre cause, |cu câtă organulă nostru cu încheierea anului a-cestuia implinesce b jumătate de veacă, de când răspândesce lumină, luptă pentru drepturile politice naţionale, veghiazâ şi apără limba şi naţionalitatea, propagă şi stăruesce pentru buna înţelegere şi activitatea solidară între fraţii de un sânge, şi încă cu succesă luptă. Şi bună e Dumnezeu, munca cinstită şi stăruinţele drepte şi neşovăitdre voră trebui în cele din urmă să ne ducă la limanulă dorită, numai noi să fimă totdăuna cu sufletulă tare şi cu inima mare. Pătrunşi de acăstă sfântă credinţă într’uuă viitoră mai bună ală naţiunei ndstre asuprite, dorimă tuturoră fraţiloră şi soţiloră noştri de luptă şi de principii: Ană nou mai bună ! v Sgomote despre o contra-alianţă. Se sernnaleză din Constanfinopolă câtră »Daily News* sgomotulă, că Rusiaf ar încerca să formeze cu România, cu Turcia, cu Muntenegrulă şi cu Grecia o alianţă pe urmâtărele base: Rusia ar renunţa la indemnitatea de răsboiu, ce i-o datoresce Turcia, în schimbulă cedărei Erzerumului cu ţinutulă său. Grecia ar obţină o rectificare a fruntariei. O parte din Erţegovina s’ar da Muntenegrului şi României s’ar da o parte a Transilvaniei. Bosnia s’ar da îndărătO Turciei. Bulgaria ar fi pusă din nou sub suzeranitatea Porţii, păstrându’şi numai autonomia administrativă. Corespondentul lui »Daily News* nu garantăză esactitatea acestei informaţiunî, dăr observă că cercurile oficiale otomane se vorbesce de aceste propuneri ca cura în realitate ară fi fostă făcute. „Pester Lloyd* luândă notă de aceste sgomote, (}ice că acesta e planulă vr’unui panslavistă, care nu p6fe amăgi pe nisce politici atâtd de esperţî şi rutinaţi ca Turcii, Grecii şi Românii. SOIRILE ţ)ILEI. Pentru serviciile aduse maghiarismului minis ungurescă ds culte a mai «răsplătită* pe preoţii gr Dumitru Hie din Vurperu, Neculae Romanii din ghişit, Grigore Terhetea din Gridu, Iosifă Io doream Ocolicelu, Iosifă Bucşia din Hăghigu, Neculae Cismaşu din Văsăudu, cu câte 50 fl. — £tă încă 6 popi cari Intră în noulă ană cu sufletulă încărcată de păcate pentru faptele loră neromânesc!. Nu voră fi uitaţi. —x— Din causa frigului a trebuita să se ’nchi<}â şcdlele poporale In mai multe părţi ale Ardealului. Tabla r. din Pesta şi-a încheiată bilanţulă anului n. trecută cu o restanţă de 81,643 acte neresolvate, cu 8248 mai multă ca în anulă trecută. — Grabnică justiţia ! Sconlrându-se cassa la posta din Sibiiu, s’a descoperită lipsa a 1500 fl. Ună funcţionară a fostă arestată, mărturisindă că a jucată banii la loteria mică. Literatură. — A eşită de sub ţipară: Raportă, pre- sentată Consiliului generală ală instrucţiunei publice In numele comisiunei alese de consiliu, însoţiţii cu modificările şi adausele la planulu de învkămentu alu scâlei normale de institutori, propusă de ministeriulă instrucţiunei publice (ală României). Bucurescî, 1887. Acesta raportă fu presintată Consiliului generală ală instrucţiunei publice din România în şedinţa dela 3 Septemvre 1887 şi se referă asupra organisării scălei normale de inşţitu-tori, euprimjândă ca adnexă: Programa examenului de admitere a aspiranţiioră ia scdla normală de institutori, şi: Programa de studii a scălei normale de institutori. Palatulu Ateneului, (broşură) Bucurescî 1887. Cuprinde; 1) Dare de sâmă despre gestiunea legatului ScarlatO Rosetti şi alloră donaţiunl. 2) Dare de sămft despre operaţiunile lotăriei Ateneului. 3) Dare de sâmă despre eheltuelile făcute cu clădirea palatului. / Nr. 288. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. Invitare. In anii 1860—1863 unii numără: însemnată de bărbaţi zeloşi şi iubitori de progresulă pressei române, din t6te părţile locuite de Români, au făcuţii diverse contribuiri pentru ajutorarea esistenţei şi înlesnirea apariţiunei „Gazetei Transilvanieiacomodată cerinţeloră timpului de atunci. Fierbintea dorinţă a Tatălui meu întru fericită memoriă Editor ă Iacobă Mureşianu, căruia i s’au încrezută sumele adunate, a fostă de a or-ganisa ca ună fondă acele contribuiri ce s’au publicată încă în numiţii ani sub diferite titluri ca „fondă de subsidiiM pentru „Gazetă“. Avândă de cugetă răposatulă meu tată ca la «fărşitulă anului 1887 să se retragă dela f6iă cu totulă, se hotărîse a realisa intenţiunea sa în tbmna anului acestuia. Debrece însă Provedinţa nu i-a mai dăruită <}ilei nai-a lăsată mie cu limbă de m6rte să dau eu sămă pănâ la uu^l cruceră generoşiloră contribuitori despre sumele ce i le-au încredinţată şi despre administrarea loră. împiedecată fiindă prin tristulă casă. de m6rte şi multele şi grelele mele ocupaţiuni de a face acăsta pănâ acum, viu aua ajunului de Anulă nou, şi în fine, decă ea la întorcere spre casă nu şl-a intorsă privirea îndărătă. Fiă-care persAnă varsă câte trei lin- cetâscă în adunarea generală şi în urmă să se publice în broşuri separate (deosebite) şi să se urmeze ca mai siisă. Acestea apoi să se cetâscă şi esplice în prelegerile de vâră, proiectate mai susă. Să se mai pună mici premie pentru aceia, cari în comuna unde se va ţinâ adunarea generală a despărţământului, voră arăta celă mai mare sporă in grădinărită preste totă, în crescerea şi nobilarea vitelorO; în ordinea ce va domni în curte şi în tote cele economice — incâtă să pAtă servi de mo delă — şi aşa apoi urmându-se se voră ajunge mai cu-rendă scopurile > Asociaţiunei* nAstreJ Să se pună premie pentru acei învăţători sâa chiar şi alţi bărbaţi, cari vor lucra mai multa la: cultivarea grădinei, adecă a legumelorQ şi pomilorQ; la lăţirea industriei de casă; cultura stupiloră etc. etc., precum şi pentru orî-ce întreprindere folositore şi împreunată cu câştigă. Să se desemneze învăţători destoinici, ba şi preoţi — cari voieseO, — şi pregătindu-se cu disertaţiunl în formă de cuvântări bisericesel, ce au să tracteze vr’unQ ramă de economiă sâu industria, să mârgă în mai multe comune şi în loca de bătrâna .câzaniă* — din care astă4î poporulă nu mai p6te trage nici una folosa — să se cetâscă la înţelesO, şi să se îndemne poporulă la ducerea în îndeplinire, arătându-se că urmândă aşa, venite mari p6te ave. — Acâsta să se facă cu atâta mai vâr-losQ, că poporulă de multe — ori ascultă mai bucurosa, ce’i spune una „domnă* de departe, venita anume spre acela scopa, deeâtă unuia cu carele este în tâte 4'lele şi cu care pote avea uneori şi neplăceri. Dâr totodată şi preotula locului încă trebue să se pregătâscâ cu atarl lucrări, său chiar să Ie împrumute dâcă nu va putâ face, neiertându-i pote chiar nici timpulQ acâsta; de a-semenea şi învătâtorula. Făcându se acâsta, atâta preotului câta şi învăţătorului le va cresce mai tare autoritatea, decâta atunci când vorQ petrece cu poveşti în cârciumă la rachiu cu poporulă. Căci în privinţa a-câsta poporulă nostru este fArte aspru în judecata lui. In adunările despărţăminteloră să se lucre măi cu zelă pentru înfiinţarea de „biblioteci poporale", înraul-ţindu se acestea din ană în ană prin disertaţiunl în bro-şurele, tipărite şi distribuite prin despărţâminte, precum şi prin alte scrieri folositore poporului nostru. Să se lucre pentru înfiinţarea de „reuniuni* contra beuturei de vinarsă, fumată etc. etc. Să se lucre pentru deschiderea (ţinerea) de prelegeri de sâră pe tim-pula iernei, despre a cărora chiămare s’a vorbită sub petă 1 lit. a, b, şi c. In legătură cu acăsta comunele, unde are să se ţină „adunarea generală a despărţăm.," să fiă avisate cu cu ună ană mai înainte, ca cu ocasiunea âdunărei generale să arangieze şi mici .esposiţiunl*, — se înţelege că numai cu obiecte manufacturai! (din lucrulă de mână) din acea comună, — în scAlă sâu în altă casă potrivită, precum cu lucruri din industria de casă: cusături, ţăsă-turî, chindisăturl; legume, flrorl şi pOme etc. etc. prin ce încuragiăndu-se cei cărî producă lucruri vrednuce de laudă — prin mici premie — se va da industriei nAs-tre unQ mai puternică avântă, deeâtă prin ori şi care altă încercare. Făcându-se acestea, ba încă şi alte multe bune şi folositore se pota tace — atunci de sigură, că „adunările generale al» despărţăminteloră Associaţiunei transilvane pentru literatura şi cultura poporului română* vor fi precum şi mai bine cercetate, dâr şi mai mănAse în lucruri bune şi folositore pentru poporulă nostru, la a-cărui cultură şi bunăstare ţîntescă a ajunge. Incheindu-ml modesta lucrare şi mulţumindu-vă din inimă pentru atenţiunea dată, dorescă, ca prin acâsta să fi folosita şi eu batără numai atâta nâmului meu, câta folosesce: mica furnică statulni său. Voi la, la 1 Noemvre 1887. Georgiu Dobrinu diriginte scol. Academia română ne trimite spre publicare următbrea comunicaţiâ: De mai mulţi ani Academia română îşi dă neîncetata silinţe pentru a strînge câtă se pAte mai multe documente de totQ felulQ, cari ară putâ fi de folosQ pentru studiarea istoriei naţiunei. Numai prin sludiulă do cumenteloră se pAte lumina şi înţelege trecutulă nâmului nostru. Esamenulă anuală în temniţa (puşcăria) r. ung. din Braşovu. De sigură scie fie-care locuitoră ală oraşului nostru, cumcâ în Uliţa funariloră de susă se află ună institută, care adăpostesce pe membrii rătăciţi ai societăţii ome-nescl. Cumcă în acesta institută se află însă şi şcâlâ, de sigura, este prea puţină cunoscută. Cum vine mai alesă puşcăria să aibă şcAlă? Necesitatea a cerut’o. Deja de 3 ani de 4*le s’a ridicată în institutulă corecţională de aici un edificiă de şcălă din partea Ministeriului r. u. de culte şi instrucţiune publică. In acâstă şcdlă funcţionâză 3 învăţători: unulă maghiară pentru Maghiari, unulă română pentru Români şi unulă germană pentru Germani. In 28 Decemvre n. s’a făcută esamenulă anuală sub presidiulă d-lui jude r. de tribunală Arzt, fiindă de faţă şi d-lă procuroră r. ung. Phleps, d-lQ consiliară r. Mayer, d-lQ parochă ală cetăţii Braşovului Părintele B. Baiulescuj d-lQ adv, S. Damianu ş. a. Numărulă robiloră obligaţi la şcAlă în etate de 14—40 de ani este cam de 80 până la 90. S’a esa-minată mai ântâi despărţământul Români lord, apoi ală Maghiariloră şi în fine ală GermanilorQ. Esamenulă tuturoră 3 despărţăminteloră a fostă o viă dovadă, de ce mare necesitate este acâstă şcAlă şi ce resultate morali-sătore se ajungă prin aceea! Greutatea în instrucţiune, provocată prin necontenita schimbare a elevilorQ, s’a putută observa prea puţină. Scopulă şcolei este fArte nobilă, umanitară; lucră în tăcere, dâr cu folosă. Să ia în vedere, pe lângă cultura materială, mai vârtosă îndreptarea moralităţii şi a caracternlui nenorociţiloră, pentru de a se putâ da iârflşl societăţii omenesc! ca membri folositori. Reuniunea pentru sprijinirea robiloră, care există aici fn Braşovă de câţl-va ani, a data viaţă acestei şcAle cu înaltă chemare, urmărinda unQ scopă duplu, atâta materială, câtă şi morală, care promite cele mai bune fructe pentru viitoră. Ce privesse în deosebi resultatulă obţinută cu despărţământul Româniloră, merită tAtă lauda conducâto-rulă acestui despărţămâutQ d-la învăţătoră dela şcAlele normale române de aici George Moiană, care cu îndati-natulQ zelă nu a cruţata nici o ostenâlă întru instrua-rea acestora nenorociţi şi astfelă — deşi a avuta a învinge multe şi mari greutăţi —% dovedită prea frumosă şi mulţâmitorQ succesQ. Unii âspe. SCIRl TELEGRAFICE. (Serv. part. a »Gaz. Trans.«) VIENA, 11 Ianuarie. — Situaţiunea a devenită asâră critică, deArece apa a ajunsă o înăl-ţjme ne mai pomenită, patru metri. împrejurimea băii comunale este inundată. BUCURESCI, 11 Ianuarie. — în prâjma staţiunei rusesc! dela frontiera Unghenl (Basarabia) trei regimente de Cazaci au ocupată cuar-N tire de Arnă. (Publicată deja. —Red. „Gaz.“—) ţdIERLIN, 11 Ianuariu. — Astă4! circulară de nSP^iri despre unu atentată asupra Ţarului. Scirî autentice lipseseă. PARIS, 11 Ianuarie. — Camera alese preşedinte pe Floquet. Parastasu. Mâne Joi, la 3Va 6re după amAcfl, se va oficia în capela din GrAveră ună parastasă în memoria lui Iacobu şi Andreiu Mureşianu. guriţe de plumbă topită în apa acâsta; figurile ce şl-leface plumbulQ în apă indică viitorulQ junelui. Dâcă plumbulO arată figura unei biserici, cununia e apropiată; sicriulă vestesce morte, copilulă — ruşine... etc. Se află de obiceiu Qâte o femeă mai bătrână care interpretâză tine-riloră însemnătatea figurilorQ. Prin acâsta se încheiă misteriele nopţii Anului nou. NAptea acâsta lasă cele mai puternice impresiunl asupra tinerimei superstiţiAse. Fiă-care aştâptă cu dură şi curiosilate ascunsă sosirea 4ilei de Anulă, nou pentru-ca să conchidă din presemnele ce i se arată, dâcă bucuria ori «\tristare i se prevestesce. VprApe de revărsatulă 4»lei sgomotulă din sată în-câtă cu desăvârşire, colindătorii se împrăştia la casele loră, câţi încâtă a mai lătra, şi o linisce completă cuprinde uli^e şi casele satului. Numa.ft|jgeruî(i de Anulă nou mai străbate încă pe sub perine copiiloră şi prin dulapurile iubiteloră ca să le ducă da^riie obicinuite. — m.—r. — Colecţiunile strînse pănă acum de Academie cuprindă peste 4ece mii documente de deosebite feluri: chrisoave, cărţi domnesc!, cărţi de judecată şi de hotărnicii, anaforale, zapise, foi de zestre, şi altele. Academia face apelă la toţi aceia, cari posedă documente şi hârtii vechi şi car! ară bine-voi a contribui la îmbogăţirea colecţiuniloră sale. Academia ar. vede cu cea mai viă mulţămire interesulă ce i s'ară arăta în acâstă privinţă şi ar primi cu tAtă recunoscinţa tâte documentele şi alte manuscrise, cari i s’ară dărui pentru colecţiunile sale. Se voră da — când se va esprima dorinţa — dela Cancelaria Academiei copii în scrisAre modernă şi traduceri în limba română de pe originalele vechi, scrise cu cirilice sâu în limbi străine, cari se voră dărui. TAte documentele şi manuscrisele, cari se vorQ trimite să se adreseze la Academia română în Bucurescî. Viile mulţămirl ale Academiei cătră dăruitorî se vorQ esprima şi prin „Monitorulă Oficială*. Preşedintele Academiei române: Cogălnicinu. Secretară generală: D. Sturdza. DIVERSE. Dară papală de anulă nou. — Comitetulă jubileului papală din Roma face cunoscută, că pentru toţi acei copii, cari pentru ântâia Ară au vă4ută lumina 44&i fă 1 Ianuarie, începândă de Sâmbătă la mie4ulă nopţii, pănă Duminecă la me4ulă nopţii, şi cari ca bărbaţi trebue să primâscă la boteză numele de Leo, âr ca femei numele de Leonida, s’a destinată ca dară câte ună libelă de bancă cu depuneri de câte 100 lire (franci) spre fructificare. Cererile cu documentele necesare pentru acâsta suntă a se adresa numitului comitetă în Roma. Cunnniă. D-lQ Eugenii Bianu şi D-şAra Ludovica Iulianu îşi voră serba cununia în 10 Ianuariu 1888 în Frata. — Felicitările nAstre 1 WWT* Numere singuratice din „ Gazeta Transilvanieiu ă 5 cr. se potU cumpăra în totungeria lui I. GMOSS, şi în librăria d-lui Nicolae Nr. 288. GAZETA TRANSILVANIEI 1887. ee a a — a a «8 4> «JSh O g rrt w aj a> a-£ A S * .. E . fi -r s % g C P £ «ş o *> r .2 * 9, SrS £ % g O _ «c i .Sf‘3 J§ u S,’fc 3 «'3 I. la FARMACIA PSERHOFER VIENA, SINGERSTRASSE Nr. 15 „golcxenen IR,eich.sa.pfel-“ Pilule pentru curăţirea sângelui mai înainte numite „Pilule universalet; merită cu totQ dreptula numirea d'n urmă, de ore-ce în faptă nu esistă aprope nici o bdlă, la care nu ar fi probat0 în mii de caşuri efee-talfi lor& miraculosii. In caşurile cele mai cerbicose, la cari multe alte medicamente s’au întrebuinţată inzadarO, s’a dobândită cu aceste pilule de nenumărate ori şi după una scurtă timpă deplină însănătoşare. 1 cutiâră cil 15 pilule 21 cr., 1 sulă cu 6 cutiăre 1 fl. 5 cr., la trimiteri nefrancate cu rarnbursâ 1 fl. 10 cr. Trimiţându-se preţulu înainte costă cu espedarea francată 1 sulii cu pilule 1 fi. 25 cr., 2 suluri 2 fl. 30 cr., 3 suluri 3 fl. 35 cr., 4 suluri 4 fl. 40 cr., 5 suluri 5 fl. 20 cr’, 10 suluri 9 fl, 20 cr. (Mai puţină de unft sulu nu se p6te trimite.) Au incursă o mulţime de scrisori, prin cari consumătorii acestoră pilule mulţâmescă pentru redobândirea sănătăţii Ioră după cele mai diferite şi grele bole. Oil-cine a făouHi odată încercare, recomandă acestă medicamentă mai departe. » Reproducemti aci câteva dintre multele scrisori de mulţâmitâ. Laongang, 15 Maiu 18S3. Prea onorate Domnule! Pilulele D-v. producă adevărată minune, ele nu suntu ca alte aşa de multe medicamente recomandate, ci ele ajută intru adeverii aprdpe la tote bulele. Din pilulele,' ce am fostă co mandat ii la Pascî, am împărţiţii cele mai multe la a-micî şi cunoscuţi şi au t'olositu la toţi, chiar şi persone de o etate mai mare şi cu diferite bole şi defecte au dobândită prin ele, deşi nu perfectă sănătate, der totuşi o îmbunătăţire însemnată, şi vocscu a urma cu întrebuinţarea loră. Te rogă der -a-inî mai trimite încă 5 suluri. Din parte-mi şi dela toţi, cari amu avută deja norocirea prin pilulele D-v, a ne redobândi sănătatea, primiţi «ea mai «ordială mulţămită. Martin Oeutlnger. Bega Szt-Gvorgy, 10 Februariu 1882. ' Onorate Domnule ! Nu Vă potii esprima în des- tulă cordiala mea mulţămită pentru pilulele D-v. de dra-ce pre lângă ajutorulu lui D-deu, consorta mea «are deja auî îndelungaţi a suferită de miserere, s’a vindecată prin pilulele D-v., şi cu tiîte că şi acum trebue din când în când se întrebninţe/.e din ele, totuşi sănătatea ei s'a îmbunătăţită întru urâtă, în câtă pbte se-şî vecia de tote ocupaţiunile ei cu vioiciune juvenilă. Acesta a mea mulţămită Ve rogu a o întrebuinţa spre binele tuturora celoră caii suferă, şl Vă rogfi totodată, ea aft-mî trimiteţi din nou 2 suluri piluie şi 2 bucăţi sâpunft chinezoscfi. — Cu deosebită stimă, supusă Alois SaVHk prim-grădinaru. Stimate Domnule! Presupunendu, oă tote medicamentele D-tale voră fi aşa de bune, ca re uumi-tulă balsamfi contra degerăturilorfi, care în familia mea a tăcută unft sfârşită grabnică la mai. multe umflături de degerăturâ, m’am dccisu pe lângă totă neîncrederea mea în aşa numitele mijloce universale de lecuire, a lua refugiulu la pilulîle curâţitoro de sânge ale D-tale, ca prin ajutorulu acestoru mici globuleţe se bambardezu la emorrhoidele, de cari suferă de ani îndelungaţi. JSu esitezu de locu a Ve mărturisi acum, că suferinţa mea învechită după o întrebuinţare de â săptămâni a încetată cu totulu, şi că recomannft aceste pilule în cerculft cunoscinţelorii mele cu celu mai mare zelă. Nu am nimicu în contră şi decâ vei face întrebuinţare in publică de aceste ale mele şire, însă tară de subsemnarea [mea. Viena, 20 Februariu 1881. Cu înaltă stimă CI. v. T. c*i- Balsam contra degerâtarei de 1 Pser-hofer, de mulţi ani recunoscuta ca celQ mai sigurQ remediu contra su ferinţelorO de degerăturâ de lotf» leluld, precum şi spre vindecarea ranelorO învechite ete. I borcănelO 40 cir., cu trimiterea francată 65 cr. Balsam contra gnşilorft, remediu de încredere spre lecuirea umflâturi-lorfl la gâtQ, 1 flaconă 40 cr., cu trimiterea francată 65 cr. Essenţa de vieţă, (Picături de Praga) contra stomacului stricată, a mistuire! rele şi greutâldonl de to u Jeluia, una remediu de casă excelent 0. I flaconO 20 cr. Sucnlfi - Spitzwegerich, medicamenta de casă In genere cunoscuta şi es-celenta contra catarului, râguşelei şi a tusei etc. 1 sticluţă 50 cr., 2 sticluţe cu trimiterea francată 1 fi. 50 cr. Aliflă americană contra rhetimatis mnloi, cela mai buna medicamenta la tdte suferinţele rheuma ice, junghiuri, Ischias (b6lă de tremura), junghiu la urechi etc. 1 fl. 20 cr. Lichiorti din buruenî de Alpî dela W. 0. Bernhard. 1 buteliă 2 fl 60 cr., Va buteiiă 1 fl. 40 cr. j. pentrn ochi de Romerahausen, I buteliă 2 fl. 50 cr., Va huteliă 2 fl. 50 cr. Praffi contra asudării piciorelorft, 1 cutiâ 50 cr, cu trimiterea francată 75 cr. Pomadă de Tanochiuiu de I. Pser-laofer, de una şira de ani recunoscută de medici ca cea mai bună dintre tote remediile pentru eres-cerea pârului. UnO borcan a eleganta adjustatO 2 fl, Piaştrii «niversalti de prof. Steudel, !a rane din lovitură şi înpunsD, la tot 0 felula de bube rele şi la umflături învechite, ce se spargă periodica la picibre, la degetfl, la rănile şi aprinderile de ţiţe şi la multe alte suferinţe de acesta soia, s’a probata de multe ori. 1 bor-canb 50 cr., cu trimiterea francată 75 cr. Sare universală de cnrăţeniâ de A. W. Bulrich. UnO remediu de casă escelentQ contra tuturorQ urmări-iorO digesiţunei stricate precum: durere de capO, ameţâlă, cârcei la stomach, acrelă în gâto, suferinţe haemoroidale, constipaţiune etc. 1 pachetfi 1 fl. Franzbrantwein 1 buteliă 60 cr. Afară de preparatele aci numite se mai află tote specialităţile farmaceutice indigene şi streine, anunţate prin t6te fiarele austriace, şi la casO. când unele din aceste specii nu s’ar afla în depositO, se vorO procura Ia cerere cu promptitudine şi câtfi se p6te de eftinO. ^ Trimiterile prin poştă se efectul iute, d£că se trimite preţuia înainte, s6u cu rambursă, Trimiţ6ndu-se preţulă înainte, (mai bine prin mandată poştală) este porto poştală cu multă mai eftină, decâtă la trimiteri cu rambursă. 6—12 o co .1 ««ev •5 . -J: î~ E *5 1 - ’£ 'O Ci W c /— c. r " t' u Sţ - - 5; 4> £ 4) w — .2 s e « r « ss -*■» ® *C3 u O) L_ ca. ’ce JS i 3 co 2 o '2 35 « a s f*4 « ‘ ^ «■ a a *8 fc © g — s s=s U B „ S§| u ® ’S I -■s-« c o .£ .5 ® •3 s o> ca .b 2 e «- t- 5 -= co co ~ co bz . >« ® 5. *■ >3 i Î5 ® '2 3 - ^ s >= 12 _ 'F _ 0 71 cc fc- «6 ţp® 3 ®® z aj m » 0 S S ^ O g fl 2 "O fl COo I— ag rfi” -3 .i; l -S ■" n , ® ®®w*f o q, a OO ^ >—Oq.Dq . 3 3 ~ ag-S-i-s-ii i-faâuSI'S s -a .-Ssrî-2SS^«»-I*"â t -S HS £ « fc 2 -S S s •§ *1 ._ g» £ ^ a 0 Z ® « a PM ,H UM e ll * I «2 2 c5 .5 £13 -3 o « C/3 Ou t/î CO- S m n±Jt±Jt±±±±±:±±&±±£±±3c±±±&±±±±jt£y | Cisme strâlucose ca oglinda fără a le peria. $ 516 RICH. G.1ERTNER, Marcă înregistrată. fabricezâ aşa numitulă MOMEITT-GLAITZ’WICHSE ii ui 1I1I frauţnzescfi, impermeabilii, alu cărui lustra nici la ndă-tură na piere. ,,Unic& - oticLdu examinată si aflată ca preparată nestricăciosu ală pielei. Preţnlă anei 'sticle 50 cr. Trimitere: 2 sticle fl. 1.30, G sticle fl 3, 12 sticle 4.80 fl. francate. A se observa marca înregistrată. In armata c. r. introdusa. Fabrica: Rich. Gfertner, Wien? Giselastr. 4, Part. Deposim în Braşov*: la „Emil Porr“ şi „I. Sabadeanu“ m m # m # # # s Numai 5 dile de vedutu de Joi 12 Ianuarie până Luni 16 Ianuarie st. n. IN „HOTEL EUROPA” Strada Vâmei XTr. 11, Magaainulu dixx faţa ^ Producţiune estraordinară a • DomnişOrei Betti, I uriaşă de forţă herculeană, luptătore şi acrobată, în # etate de numai 19 ani, care se va produce cu greutăţi de ţfe sute de funţi, şi pe peptulfi căreia potii sta doi 6menl din cei D| mai tari. # In tăte filele de văzuta dela 10 dre dimindţa # până la 8 6re sdra. Intrarea: I. loca 20 cr., II. locu 10 cr., militarii şi jg ® copii plătescO jumătate preţuia. W ® Cu înaltă stimă ^ # I. FRiED, Impresarii/ # (Avisă d-loru abonaţi! Rugămii pe d-nii abonaţi ca la reînoirea preij^^ţm116! binevoiască a scrie pe cuponulu mandatului poştală ş'numeri] de pe făşia sub care au primitu (Jiarulă nostru până acum* Domnii ce se abon^ză’ din nou să binevoia^ a scrie adresa lămurită şi să arate şi posta ultimă. ADMINIST- r>GAZ. IRAUN,S Tiporafia ALEXI, Braşovu.