BEDACŢTIJÎÎKA şi ADMINISTBAŢinVEA I BRAŞOVt, piaţa nare Nr. 22. , GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ)l. Pa nnfi and 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., petrei luni 3 fior. KomSnia 71 «ra.iv4'Qjfs Pe fcntt 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei lunî 10 fraDcI. N? 287. SC PRENUMERA: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. w --------- ANULU L». AVUN^IURILE: O seriă garmond 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publieâre Sorlssrl nefrinoita nu so Qrimasoi.— Banutorlpta na >• r«trimit9. Mercuri, 30 Decemvre. 1887. Cătră cetitorii „Gazetei Transilvaniei"! In puţine <ţile se’mplinescă 50 de ani, de când „Gazeta Transilvaniei“ luptă pentru lăţirea culturei române, pentru libertatea şi drepturile poporului română. Pe timpulă celei mai cumplite prigoniri a neamului românescă, „Gazeta Transilvaniei" a arborată în mijloculă valoroşilor^ comercianţi români de odini6ră din Braşovă drapelulă redeşteptării naţionale. Cincf-decî de ani de muncă, de grele şi de necurmate lupte pentru înălţarea şi prosperarea românismului se împlinescă. Generaţiunea vechiă şi generaţiunea cea nouă şi-au dată mâna, au pusă umără la umără, pentru realisarea marei opere a redeşteptării şi a liberării poporului română asuprită. Lucrat’au toţi cu însufleţire bărbătâscă şi cu statorniciă sub drapelulă sfântă arborată de „Gazeta Transilvanieiw şi urmândă devisei nemuritorului bardă naţională: „6niţi-vd în cugeta, uniţi-vg ’n simţiri/" Şi munca loră a fostă încoronată de succesă. Unde eramă acum cincizeci de ani şi unde suntemu astăzi! De s’a ridicată spiritulă poporului română, de s’a întărită consciinţa lui naţională, de s’a pusă temeliă la cultura lui naţională, cine va susţină, că la acâătă lucrare măruţă naţională n’a avută p6te cea mai însemnată parte diarulă nostru, care a mersă totdâuna înainte cu lumina pe cărările intunecâse ce trebuia să le străbatemă ? Credincioşi devisei ce şi-au ales’o fii nobili şi devotaţi ai naţiunei în lupta pentru eliberarea şi redeşteptarea naţiunei române, amă făcută totă ce în putinţă ne-a stată, pentru ca (Jiarulă nostru să p6tă corăspunde câtă mai multă grelei sale chiămări. Nu ne-amă dată îndărătă dinaintea nici unei greutăţi, gata amă fostă a aduce ori-ce jertfă, şi dâcă în timpuri mai multă ori mai puţină favorabile, prin caii amă trecută, nu amă putută să facemă mai mulu pentru f6ia nâstrâ decâtă amă făcută, causa a fostă firma ndstră hotărîre de a păstra în tâte împrejurările independenţa nâstrâ. Astfelă, trebuindă să cucerimă tărâmulu pasă cu pasă, amă înaintată încetă, dâr sigură, şi abia astâcjî, după cinci-^eci de ani de muncă, ne vedemă în posişlune de a realisa, cu încordarea tuturoră puteriloru nâstre, cea mai ferbinte dorinţă a neuitatului şi de fericită memoriă editoră ală <}^aru^l1i nostru Iacobă Mureşianu, ca sg ctvemU şi propria nostrâ tipografia. începândă cu diua de 1 Ianuariu 1888 „Gazeta Transilvaniei“ se va tipări în propria ndstrâ tipografia. In modulă acesta ni se dă putinţa de a aduqe modificări şi îmbunătăţiri în partea tehnică şi redacţională a f6iei nâstre. Facemă tâte acestea, fără a cere însă şi din partea publicului să facă mai mari jertfe. „Gazeta Transilvaniei“ va apără şi dela 1 Ianuariu 1888 încolo totă în condiţiunile de pănă acum ale abonamentului şi anume: Pentru Austro-Ungaria: pe trei luni 3 fi., pe şese luni 6 fi., pe untt ană 12 fi. Pentru România şi străinătate: pe trei luni 10 franci, pe şâse luni 20 franci, pe ună ană 40 franci. Aducândă acăsta la cunoscinţa cetitoriloră noştri, îi asigurâmu, că nu ne vomă abate din calea ce-o străbatemă acum de jumătate, da seculă, ci că vomă lupta şi în viitoră cu îndoită putere şi cu acelaşi devotamentă pentru apărarea, ridicarea şi întărirea românismului. Şi ca să putemă contribui cu efectă la realisarea aspiraţiuniloră nâstre îndreptăţite naţionale în acăstă monarhiă, vomă stărui înainte de tâte să ţinemă susă şi să păstrâmă nepătată steagulă solidarităţii nâstre naţionale, ală unirei şi ală bunei înţelegeri între toţi factorii poporului nostru. Suntemă tari In convingerea, ca toţi cei ce cugetă sinceră şi curată asupra chiămării Românului în aceste critice timpuri voră pune cu mei umără la umără şi astfelă vomă merge cu toţii înainte, dâr numai înainte, cu unanima strigare: Dumnedeu şi dreptula nostru! Medacţiunea. --------.——^-------------------------------- Braşovfl, 29 Decemvre 1887. Foile unguresc! găsescă de „cuviinţă4* să adopte o nouă manevră de combatere a naţiona-lit&ţiloră, care constă în a face pe Nemaghiari responsabili de articulii răsvrătitori ai pressei un-gureacl. începutulă l’a făcută f6ia guvernamentală din Cluşiu, care ne face responsabili de articu-lulă f6iei oposiţionale „Peşti Naplou Nr. 342, în care se (Jicea, că „deârece esistă vechile partide naţionaliste, în casă de răsboiu cu Rusia acestea trebuescă puse sub pază, pentru că ele, fiindă duşmane patriei, se voru pune în serviciulă Rusiei. “ Văcjândă acestă agitare a f6iei unguresci oposiţionale, la vr’o câte-va rbi lutnea, câutândă să esplice articululă fâiei oposiţionale altfelă decumă a fostă scrisă, că a decă sub cei cari au să fiâ puşi sub pază se înţelegă „agitatorii naţionalişti." F<5ia oposiţio- nală vorbesce curată de partidele naţionaliste,) âr ău de pretinşii agitatori. Apoi nu scie totă aşa de bine ca şi noi fâia guvernamentală, că partida naţională a Ro-mâniloră cuprinde pe toţi Românii? Nu scie ea totă aşa de bine ca şi noi, că încercările câtorva rătăciţi d’a forma ună altă partidă decâtă celă naţională s’au sfărîmată? Şi ce însemnâză a pune sub pază partidele naţionaliste, prin urmare şi partidulă naţională română, adecă pe toţi Românii? Nu cumva a’i pune la masa cu plăcinte? Şi chiar acei pretinşi agitatori, cine suntă alţii decâtă Românii, pe cari poporulă nostru îi trimite să’lă represinte în conferinţele naţionale ? Cine alţii snntă consideraţi de pressa şi regimulă ungurescă ca „agitatori," dâcă nu toţi Românii cu carte, fiindă-eă nu se pună în serviciile maghiarismului ? Când se cere punerea sub pază a partidului nostru naţională, se cere punerea sub pază a tuturor ft Româniloră, şi paza nu pdte fi decâtă poliţia, armata şi închisorile. Leali suntă asemenea articuli provocatori? Şi leală este a face responsabilă totă pe „hoţii" de păgubaşi de agitaţiunile foiloră unguresci? Dâr fâia guvernamentală nu vrea să rămână mai pe josă de soriâra ei oposiţională. Aşa în Nr. 5 dela 7 Ianuarie publică ună articula, prin care agită astfelă contra Româniloră: Păm&ntuliS se clatină sub piciărele năstre. Câtă ce se dă o ocasiune câtQ de mică, naţionalităţile începfl a se mişca.| Lucruri nensemnate dau nascere la aspiraţiuni nebune. Este bine să luămâ acestea în consideraţia, e bine să firaO cu atenţiune asupra acestoră semne, ce la aparinţă se pară a fi mici. Atenţiunile acestea ne a-ducO apoi aminte posiţia în care se află asiftcji părţile ardelene, ne aduce aminte împrejurările, în cari e neapărată de lîpsă ajutoră şi car! aştăptă ajutoră. Din 4*arele cotidiane aflămă, că în Girocă nu le trebue „preotăsă de Ungură,* pe Câmpiă vedemă, că ţăranulfl valahă adaptâză bucurosă obiceiulă strămoşescă şi nu-şi ridică pălăria înaintea trecătorului cu rocă (ka-putos ember), ba încă se întâmplă, că intenţionată mână căruţa lui aşa, ca să se lovăscă în căruţa cestuilanttt; popii valahi ărăşl dau în limba română estrase mâtricu-lare şi alte documente parochiale, în comunele mixte, Românulă prinde a se separa de Maghiară şi în locă ca deosebirea de naţionalitate să se contopâscă în iubirea comună de patriă, timpulă şi puterea cea atâtă de necesară la consolidare se perde în frecări păgubităre. După acâsta face aUtorulă articulului din cestiune o comparaţiă între Românulă celă „simplu," „necivilisată," „leneşă" şi „puturosă" din Câmpiă, şi între Săcuiulă celă „muncitoră" şi „harnică," şi (Jice că nu pdte să aibă Românulă din Câmpiă dorinţe, pe cari să nu şi-le pdtă ajunge— în urma donaţiunilor celoru mari de pământuri ce’i s’au datu cu ocasiunea eliberărei din iobăgia, — chiar şi numai pe lângă o muncă mediocră, şi cu tdte acestea e nemulţămită......... Se mai acusâ Românii din Câmpiă cu aceea, că ţ;nă prea multă la obiceiurile strămoşesel, nu le place să înveţe, să înainteze, învăţătorii şi-i schimbă în fiă caie ană, aceştia suntă dmeni cu puţină învăţărură, cari nutrescâ ura şi neîncrederea în poporulă românescă. Totă aşa şi preoţii români ş. a. In fine conclusiunea e, că din punctă de vedere naţională maghiară trebue să i-se dea Câmpiei mai multă atenţiune, căci alt-mintrea statulă maghiară nici-odată nu va afla în acâstă inimă a Transilvaniei ună sigură punctă de rac)imă. feă în acestă articulă destulă de limpede şi lămurită esplicaţiă a articulului fdiei oposiţionale, esplicaţiă în care nu mai e vorba nici de partidă naţională, nici de pretinşi agitatori, ci de ţftra-nulă română, de poporulă ţărână română. E duşmană ală patriei poporulă română, fiinbă că nu se plâcă pănă la pământă înaintea nădrăgarului ungură, fiindă-că căruţa lui se lo-vesce de a nădrăgarului ungură, fiindă Că po^a valahă nu maghiarisâză biserica şi administraţia Nr. 287. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887, ei, fiindă că poporule română nu se contopesce cu poporulă unguresc fi, ci ţine morţişă la dati-nele sale strămoşesc!, fiindă că vrea s&’nveţe carte în limba lui românâscă şi nu sufere să aibă Învăţători cari suntă unelte unguresei, fiindă că în fine acestu poporă „simplu, necivilisată, leneşă şi puturosu“ mai are puţintelă pământă, ce i-a mai scăpată pănă acum de esecutori. Nu mai vorbim despre desminţirea ce ’şi-o dă f6ia guvernamentală, care cjieea că nu’şl mai a-duce aminte de când prin pressa ungurăscă nu se mai află espresiunea „Valahă,“ nu mai vor-bimă de însemnarea cuvinteloru, că „să se dea Câmpiei — ca şi Hunedărei şi altoru părţi locuite numai de Români — mai multă atenţiune din punctă de vedere naţională-maghiară, căci acăsta însemnăză maghiarisare prin colonisare şi cu alte măsuri; destulă că pressa ungurăscă agită, provăcă şi ameninţă într’una, mergându apoi cu lipsa de lealitate pănă a ne face totă pe noi responsabili de articulii ei răsvrâtitori. Ce calificaţiă merită 6re o asemenea manevră, neobicinuitâ în pressa leală? Şi mai are nevoiă ăre poporulă română şi de agitatori şi provocători de ai săi, când pressa ungurăsoă, re-gimulă şi organele lui îlă agită şi-lă provăcă în continuu ? Pregătiri militare. Austro-Ungaria, Corpulă X de armată, a căru; mobilizare s’a hotfmtă în principiu, cuprinde optă regimente de intanteriă: Nr. 1, 3, 8, 54, 81, 93, 99 şi 100, prin urmare două divizii de infanteriă; apoi a (Jecea brigadă de eavaleriă, a 10 brigadă de artileriă, ală treilea şi patrulea batalionă din regiraentulă Nr. 1 de geniu. Comandanţii de corpii e fim. Wilhelm br. de Reinlănder, şefă de stată majoră colonelulă cav, de Pokorny. Cor-pulă X de armată este în Biunn şi e înarmată cu puşca cu repetiţia cal bru 11 mm. Rusia. Martor! oculari spună, că la întărirea şi aprovisionarea puncteloră Dubno şi Rovno se lucrăză cu ună zelă neobosită „ Rezistenţa * atlft din sorginte sigură, că la Unghenii-ruş! au sosită * pentru cuartirurî de iarnă* trei regimente de Cazaci In curendă se va preda comunicatiunei linia ferată Ivangorod-Dabrova. In forti-ficaţiunile Ivangorodului se lucrăză acum la aşezarea tu-nuriloră ce se aducă din interiorulă Rusiei, aşa că în curândă va fi in perfectă stare de rezistenţă. Fabricele de feră din Varşovia lucrăză din răsputeri la efectuirea ultimeloră co mande pentru armată şi fortăreţe. România. Lucrările pentru complectarea armamentului, echipamentului armatei şi mijloeeloră de apărare a ţărei se lucrăză cu totă zelulă. Din fabrica Krupp s’au predată 247 vagOne încărcate cu materială de împuşcată pentru artileriă. Din fabrica Gruson se predau 410 va-găne încărcate cu părţi constitutive ale turnuriloră cui-rasate pentru fortificaţiunile Bucureseiloră. In eurândă se va lua o decisiune şi asupra adoptărei unei puse! cu repetiţiă (e vorba de puşca elveţiană Rubin de 7 5 ram. şi de puşca austriacă Mannlkher de 8 mm. Totă în eurăndă să va decide şi asupra cuptOreloră de campaniă pentru câcerea pânei necesară armatei. Bulgaria. Oficiele comunale au primită ordină, ca în termină de o lună să se rechiziţioneze pentru oştire câte o căruţă cu doi cai dela 200 de case. Ministrulă de râsboiă a publicată concursă pentru furnisarea, până la 1 Aprilie, a 1400 raniţe, 100,000 cartuşiere de re- servă, 140,000 cartuşiere de infanteriă, 70,000 curele de încinsă, 70,000 curele de puşcă, 100,000 castronaşe de mâncare. Invitare. In anii 1860—1863 unft numără însemnată de bărbaţi zeloşi şi iubitori de progresulu oressei române, din t6te părţile locuite de Români, au făcută diverse contribuirl pentru ajutorarea esistenţei şi înlesnirea apariţiunei „Gazetei Transilvaniei“, acomodată cerinţeloră timpului de atunci. Fierbintea dorinţă a Tatălui meu întru fericită memoriă Editoră Iacobă Mureşianu, căruia i s’au încrezută sumele adunate, a fostă de a or-ganisa ca ună fondu acele contribuirl ce s’au publicată încă în numiţii ani sub diferite titluri ca „fondă de subsidii“ pentru „Gazetă“. Avândă de cugetă răposatulu meu tată ca la sfârşitulă anului 1887 să se retragă dela f6iă cu totulu, se hotărîse a realisa intenţiunea sa în tdmna anului acestuia. Deorece însă Provedinţa nu i-a mai dăruită ml-a lăsată mie cu limbă de mdrte să dau eu sâmă pănă la ţinu cruceră generoşiloră contribuitori despre sumele ce i le-au încredinţată şi despre administrarea loru. împiedecată fiindă prin tristulă casă de mdrte şi multele şi grelele mele ocupaţiunî de a face acâsta pănă acum, viu a(}l în calitate de editoră şi Redactorii ală „Gazetei Transilvanieiu a ’mî împlini sfânta datoriă, învitândă pe toţi domnii cari au contribuita la acele subsidii în anii 1860— 1863 şi se mai află încă în viaţă, ca să bine-voiască seu în persdnă sâu prin mandatari a se înfăţişa la o întrunire în diua de 30 Ianuarie (11 Februarie n.) 1888 în Alba-Iulia, ca oraşă situată mai în centri , pentru a lua la cunoscinţă darea mea de sâmă asupra contrfbuiriloră din cestiune şi pentru ca să ehibzuimă şi să hotă-rîmu împreună cele de lipsă în privinţa întrebuinţării loră în viitoră. Localulu şi ora întru-nirei le voiu face cunoscute în foiă cu două săptămâni înainte. Braşovă, 27 Decemvre st. v. 1887. Or. Aurel Mureşianu, Editoră şi Redactoră. Ună nou vasă pentru flotila română. Cetimă în „The Newcastle Daily ChronicleM următdrea scrisdre : Domnule DirectorO! Am onăre de a vă comunica că încrueişâtorulă română „Elisabeta* a fostă pusă pe mare ieri la 29 Decemvre la ora 3 p. m. la Elswick Shipyard. La acesta ceremonia au luată parte Ex. S. Principele I. Ghica, ministrulă României la Londra, 1 iulă său secretară M. Neîayano, maiorulă Koshbusky şi d. An-drian, ingineră de construcţii navale din marina regală română.' Cusa Armstrong şi C-ie era representatâ prin d. eăpitană Noble şi d. Watts, inginer-şefă ală departamentului Shipyard şi toţi înalţii funcţionari ai casei Armstrong şi G ie ; o mulţime de dămne şi domnişăre asistau încă la acâstă solemnitate. Cărda corăbiei a fostă tăiată de d şora Lilias Noble, şi plecarea a fostă făcută în mijloculă aplauzelor unanime ale persăneloră prezinte. FOILETON D. PĂSTOEIŢA. (Alegoria.) (Urmare şi fine.) „Cumătră*!“ îmî 4>se străinulă, după ce mî-am venită puţină în fire, »nu mai umbla cu nimicO, lasâ-mă să fimă fraţi. Pământulă acesta ne p6te îndesiuli, încă in prisosinţă, cu răda sa pe amândoi. A^i mâne pdte veni altă străină ca şi miue acuma, ca să'ţî ia ce este ală tău. Aşa noi amândoi ne voma apăra, binele şi fericirea împreună le vomă gusta şi râulă erâşl cu puteri unite îlă vomă înfrunta." „Şi cretfl d6r, că şîa ţinută cuvântulă? Ferita sfân-tulă! Mai ânlâiu o duceamă mai bine, pe semne ii era ruşine să se porte aspru c.u mine, că a venită scie Dumnezeu din ce părţi prăpădite, aici la gata, dci â după aceea s’a făcută totă mai cute/ătoră. Totă 4’ua î* plă-cea să călărâscă prin aceste păduri, să vâneze, să’şi pună apoi vânatulă la cală sub şea, ca să se m6ie în-cât-va, şi apoi să fi văzută cu câtă gustă îlă mânca ! Nu era vorbă să şădâ la vatră şi să’şl fiarbă ceva, la aşa ceva nu se pricepea. Eu vătjândă, că aşa ii este fi rea, ca să nu se strice buna înţelegere l’am totă lăsată de capulă lui. De altcum nici nu’ml părea rău, că se ducea de acasă, că 4eu nu prea aveam plăcere să mă uită în faţa lui. Aşa era de aspru la vedere in câtă credeai, că ve4î ună visă ciudată... Der scii, scumpă, că omulă din ce capătă, oin ce ar vrea ca să mai capete, intinde-i deget ulii şi’ţî ia mâna întrâgă. Aşa am păţit’o şi eu cu fratele meu de mărâcină. Din ce mergea, din ce se simţea mai în dreptă a’şi împlini numai voia lui. Eu folosiamă o parte de pământă, câtă îmî trebuia mie, elă alta. Cutezarea lui crescea pe t6tă 4’ua elă tăia: a4l o brasdă în partea mea, mâne alta şi poimâne ârăşl alta şi aşa din 4i în 4> mă neîndreptăţia totă mai tare. Credeamă, că dâră va avea atâta omeniă ca să îmi lase ce este ală meu, der omenia elă n’o cunoscea, puteamă eu totă aştepta; puteamă 4eu> c& el° sa îm* buibată peste măsură şi ameţită de atâta îngâmfare şl-a făcută ca lege să’ml ia totă averea şi să mă robâscă, Aşa a şi făcută: ml-a luată pământulă, lăsându-ml drep-tulă numai sâ’JQ lucru şi când era la secerişă, mai pănă într’ună grăunţă trebuia să le ducă în grănariulă lui. £?ă-mă să râba lui ! Cercat’am de mai multe ori sâ’mî scurtă jugulă de pe gruma4L dâr n’am putută. Când vedea şiretulă că mă prin4ă cu elă cu puterea şi eşiarn invingelore, totdeauna mă înbuna cu vorba, că ’ml va reda drepturile cuvenite, âr când era la adecă, nu ’ml da nimică. Ba, — o, Dămne sfinte! — pe semne vă-4ândă că mă pote înşela, ml’a spusă verde în faţă: că După plecarea înerucişatorului, mai multe toasturi au fostă ridicate. 1. De d, eăpitană Noble care a băută în sănătatea Regelui şi Reginei României. 2. E. S. Principele f. Ghica i-a mulţumită bftndă în sănătatea omeniloră industriali din Anglia, cari prin munca şi desvoltările loră industriale ridică civilisaţia celorlalte popOre. E. S. a băută apoi pentru reuşita înerucişălorului urându-i d’a fi victoriosă, in 4‘ua când România va a-vea trebuinţă de elă. încrueişâtorulă are ună conţinută de 1300—1350 de tone, o artileriă bună, şi trebue să aibă o iuţâlă de 18 noduri pe ceasă. la încercare, — prin urmare ma-şinele voră fi forte tari. Maşineie au fostă construite de casa Hawthorn Leslie şi C-ie din St. Petersburgă. Prim ţi vă rogă d-le Djirectoră etc. Unii spectatoru în trecere la Newcastle. SOIRILE BILEI. Pentru serviţiile aduse maghiarismului ministru un-gurescă Trefort a răsplătită pe preoţii români gr. or. Gavrilă Crainică din Ghiurcuţa, Cristoforă Dogaru din Telă (Nyen) cu câte 50 fl. — £tâ încă doi popi cari nu şi-au putută strecura fără păcate suflelulă în anulă ce vine. Nu voră li uitaţi. —x— Kulturegyletulu ardeUnu a hotărîtă să sprijinâscă prin depuneri mai mari, din motive naţionale, institutele unguresei de bani din oraşele mai mici. Cele din Aiudă şi Deva au primită deja depuneri. — Să mai 4ică cineva că astea nu suntă — isprăvi!! Nu s’a maghiarisată institutele unguresei de bani? Dâră ispravă e asta. Cei interesaţi se aviseză, că Dumineca viitore, la orele 3 d. a. se va ţine adunarea generală a membriloră casinei române din locă, în localulă casinei. —x— „România Liberă* comunică, că la 30 Decemvre n. trecută, la Caracalu şi Ostrovu a fostă o furtună grozavă cu fulgere şi tunete de se cutremura pământulă. —x— In pădurea comunei Bejană din comit. Hunedârei, sol-găbirăulă Carol Bucşa împuşcă la vânătâre ună mare porcă sălbatică. O haită de vr'o 20 de porci fugi din pădure şi frecă prin comuna Almaşu secă, unde tn fiâgă locuitorii au omorîtă unuia cu toporele. Literatură. — Pygmalionfl, Fata dela Cozia şi Lăpuşneanu, studiu critică comparativă de N. Ch. Quin-tescu, membru ală Academiei Române, cetită ca raportă in şedinţa Academiei Române din 20 Martie, 1887. Bu-curesd, Tipografia Academiei Române. Preţulă 1 leu 25 bani, formată mare 4° de 108 pag. — OpulO de faţă este scrisă la însărcinarea Comisiunei premielorâ ,Năs-turelă Herescu“ şi »Heliade Râduleseu* şi cuprinde ună studiu critică comparativă forte seriosă şi amănunţită asupra următâreloră scrieri dramatice, lucrate in versuri: Pygmalionu, de G. Bengescu-Dabija, Fata dela Cozia şi Lăpuşneanu, ambele de luliu I. Roşea. Ajunge a spune, că opulă d-lui Quintescu este ună studiu critică seriosă pentru a pută apreţia adevărata lui valdre, care este cu atâtă mai mare pentru literatura română, cu câtă opulă cuprinde sludiu'ă critică ală unoră scrieri aprope cu to-tulă nouă pentru literatura română, şi pentru aprofuneji- eu nu numai că pământă nu mai am şi deci să mă în- destulescă cu ce’mî dă, der ineă sâ’mî pară bine, că mă mai sufere să trăiescă. şi acâstacâtă timpă voiu fi bună să asudă în brazda lui/ Dâr aşa o păţesce celă ce se încrede în ore cine! „Aşa am suferita eu şi m’am răsmită*) cu elă. Şi a4î dreptă mulţămită după atâta jertfă şi trudă, este că abia mai arnă voiâ să’ml lucreză pământulă şi sâ’ml pască oiţele aceste cum bietă potă, dâr totuşi nici acuma nu’mî iârtă nici la mine acasă să facă ce aşă putâ şi ce aşă vre şi atâta totă storce de pe spatele mele, pentru poftele lui nesaţiâse încâtO eu după atâta ostenâlă nu apucă la nimicO, decâtă abia mai am de pe o 4i pe alta ce’m! trebuie pentru traiulă meu 4»lnică, ca sâ’ml mai ţină sufletulă amârîtă în trupulă acesta amorţită*... Esprimândă cuvintele aceste, vocea ei se întrerupse, lacrăml i-se iviră în ochi, durerea i-se deşteptă in sîntt şi începu din nou a plânge şi a suspina. Plânsulă îj era aşa de jalnică suspinulă ei aşa de adâncă, încâtli inima cea bună a compătimitârei sale sdţe se’nduioşâ şi şirâie de lacrăml o năpădiră şi pe ea. Plângeau amândouă. O! de le-aţi fi vâ4ută, plânsa’ţl fi împreună cu eto, chiară inimă de pâtră în peptă să aveţi! 0, durere, durere! de nu ’ţî-amă fi cunoscută numele! *) A se răsmi=a se opune. 1 Nr. 287. GAZETA* TRANSILVANIEI. 1887 mea cu care este lucrată pâte servi ca o călăuză pentru acei scriitori români, cari voră să se desv61te pe tere nulă genului dramatică ată literaturei române. Limba internaţională Volapiik, după metoda Erwin jWaith^r. In 8 leoţinnî cu cheia esereiţieloră. Auctoră: S. I. Grossmann. laşi, 1887. Editura librăriei „Fraţii Şaragă.a Formată mică 8°, preţulă 60 de bani. OpulQ ide faţă este o gramatică lucrată în limba română, ea ne iniţiază în eunâscerea nouei limbi universale (Volapiik), cuprinde reguli gramaticale şi eserciţii practice. Idiltl rfcsboinică. In mijloculu atâtoră cântece vitejesc! de înarmări şi pregăti;i de râsboiu ale tuturoră sta-. teloră europene,^ministrului puterei militare din Luxemburg se pregătesce şi elfi cum scie mai grozavii, dâr gaură în ceră totuşi nu pâte face, căci âtă ce raportă dă ministrulă în şedinţa Camerei din 9 Decemvre: • îndată după votarea legii din 1885, am imulţitâ corpulă gendarmerii statului cu 10 bărbaţi. Am votată unft credită pentru cumpărarea de 6 cai, dâr pănă a(jl numai 2 am cumpărată. In casulă unui răsboiu, pu-i temă procura cei 4 cai dela 6recare samsară. Armata nâstră în timpă de răsboiu se p6te întări în modă însemnată, încâtă să p6»ă corăspunde tuturora cerinţeloră : întregă corpulă nostru de armată numără 300 de soldaţ cari au puşcl bune şi potă da 2000 de focuri pe minută. In caşuri escepţionale de răsboiu putemă întregi armata cu 2b de recruţî. Gîndarmii noştri au revolvere, ca să întărimO trupele d’oeamdată nu e de lipsă, eu «ofe că legea şi bugetulă ne.‘iartă ca să mai înrolămă 50-80 | de omeni pentru întregirea armatei. Vomă face ca pe timpulă revoluţiunii din Belgia, când amă mărită numă-rulă soldaţiloră noştri cu 30 de reserviştî.® Cum s’ar putâ ajuta la mai sigura Înaintare culturală şi materială în sciinţă şi avere a poporului nostru preste tota? I. Relele de cari sufere poporula nostru şi combaterea acelora II. Indicarea (arălarea) mi.jlocelorfl duc&târe la scopQ. Disertaţiune ce avea să fiă cetită cu ocasiunea adunărei generale a despărţSm. II ala Asociaţiunei transilvane pentru literatura şi cultura poporului româna, ţinută In SO Octomvre (11 Nov.) a. c. în Făgăraşa. Motto:...Uniţi-vă tn cugeta, uniţi-vă în simţiri!.... a adecă să i-lfi strice. Deci dâră fiă-care ta»ă de familiă, carele are d. e. cinci băieţi şi le voiesce într’adevără binele, voiesce ca să iâsă din ei omeni vrednici şi cinstiţi, atunci patru din ei să-î dea la măiestrii şi numai unulă să-lă ţină acasă. Căci despre fiă-care măiestria să 4»ce că e »plugă de aură.* Şi cine însă n’ar dori ca să aibă ună plugă de aură? — Lăsaţi dâr copiii să înveţe puţină carte, căci fără carte „n’ai parte,* apoi daţi-i la măiestrii, şi ei încă voră avâ atunci plugă de aură. — Numai cu plugulă şi er numai cu plugulă nu mai merge; astâ4l âmenii s’au înmulţită, cheltuell şi dărlîn-câ’să multe şi mari; dâr pământulă e totă numai acela, nici elă nu ne mai ajunge; deci dâră să mai căutămă şi alte isvâră de venite, de câştigă. (Va urma). Istoriâ ungurâscâ. La 5;Ianuarie n. „istoriculă* ungură Alexiu la-kab ţină la «Societatea istorică ungurâscă* o conferinţă despre colorile naţionale ale Ardealului. Pănă la 1538, 4ise pretinsulă istorică, Ardealulă a avută aceleaşi colori ca şi Ungaria, a cărei parte constitutivă era elă. După aceea formară cele trei naţiuni ardelene, Ungurii, Sâcuii şi Saşii, ună mică stată federativă. Ungurii păstrară colârea roşiă a ţerei mame, colârea Săcuiloră fu vânătă, colârea Sasiloră galbenă-auriă. Ardealulă folosi multă timpă încă după separarea lui de Ungaria colorile acesteia şi începu abia la 1612 sâ folosâscă propriele lui colori. Cândă în 1655 s’au stabilită insemnele (emblema) Ardealului, în privinţa colonloră nu s’a hotărită nimică. Când Ardealulă s’a ridicată în 1765 Ia rangulă de mare principate, regina hotărî ca color! naţionale ardelene: vânătă, roşu şi galbenă. Dieta din 1791 acceptă tăcând acestă hotărîre şi aşa rămaseră acestea ca colori ale Ardealulu’ pănă Ia 1848, când în urma uniunei colorile Ungariei deveniră şi ale Ardealului. Frumosă poveste! Valahulă care nu figurâză între cele «trei naţiuni ardelenescl®, ar îneheia-o astfelă: Şi tncălecai p’ună cocoşă şi vă spusei gogoşi. SOIRI TELEGRAFICE. (Serv. part. a «Gaz. Trans.«) POJUNtJ, 10 Ianuarie. — Deşgheţulu (mo-loşagulă) a adusă periculfi, care ameninţă cu inundare. Apa cresce constantă. VIENA, 10 Ianuarie. — Suburbiele Pent-zing, Hietzing, Gaudentzdorf suntă inundate parţială în urma deşgheţului repede. S’au luată măsuri de apărare. CONSTANTINOPOL, 10 Ianuarie. — Oo^ mitetele slave din Moscva şi Odessa au suportată cheltuelile atacului îndreptată contra oraşului Burgas. Numere singuratice din „Gazeta Transilvan nieiu ă 5 cr. se potă cumpăra în totungeria lui I. GR OSS, şi în librăria d-lui Nicolae _____I. Ciurcu.___________________________ EditorQ şi Redactoră responsabilă Dr. Aurel MureşianB, Nr. 287. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. Onrtnlâ U bana d* Tlesa din 9 Ianuarie st. n. 1887. Rentă de aură 5°/0 . . . Rentă de hârtiă 5% . . Impramutulă c&ilorQ ferate ungare ............... ftmortisarea datoriei căi-lorfl ferate de ostii ung. (1-ma emisiune) . . . Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostâ ung. (2-a emisiune) .... dmortisarea datoriei c&i-lorfl ferate de ostti ung. (9-a emisiune) .... Bonuri rurale ungare . . Bonuri cu cl. de sortare Bonuri rurale Banat-Ti- miştt.................. Bonuri cu cl. de sortare Bonuri rurale transilvane 97 90 83.39 140.- 94.50 134 50 110 M 104.— 1C2.50 102.50 10150 104 50 Bonuri croato-slavone . . 101.— Despăgubire p. dijma de vină ung...............98.25 Imprumutulfl cu premiu ung....................119.50 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 128.60 Renta de hărtiă austriacă 72.60 Renta de arg. austr. . . 81.— Renta de aură austr. . . 11015 Losurile din 1860 . . . 134.75 Acţiunile băncel austro- ungare.................871 — Act. băncel de credita ung. 274.50 Act. băncel de credită austr.217.50 Argintulă —. — GalbinI Împărătesei ..... 595 Napoleon-d'ori .... 1004 Mărci 100 Imp. germ. . . 6227 Londra 10 Livres sterlinge 126.70 Bursa de Bueuresd. Cota oficială dela 14 Decemvre st. v. 1887. Cump. vftnd. Renta română (5°0). . 98 Vi 94Vi Renta rom. amort. (5°/«) • 96— 97— * convert. (6°/0) . . 91— 92— Impr. oraş. Buc. (20 fr.) 34— 36 — Credit fonc. rural (7%) . . 105— 106— „ „ (5°/*) - 91*/< 92‘/4 » » urban (7%) . . 103— 104— * » , (6Vs) « 96— 97— * , » (5#/#) . . 87V. 88Vi Banca naţională a României 500 Lei----------------- Ac. de asig. Dacia-Rom. --------------- « » » Naţională ---- --------- Aură contra bilete de bancă . . 14. V, 15.— Bancnote austriace contra aurfl. . 2.03 2.04 Cursufu pieţei Braşovfl din 10 Ianuarie st. u. 1887. Bancnote românesc! .... Cump. 8.45 Vând. 8.47 Argint românesc................* 8.42 * 8.45 Napoleon-d’ori..................» 10.C0 * 10.08 Lire tureesci...................* 11.35 » 11.37 Imperiali.......................» 10.35 » 10.38 Galbeni........................» 5 90 » 5.92 Scrisurile fonc. »Albina» 6*/# . * 101.— * 102.- - „ * „ 5°/c . . 98.- - 99.- Ruble Rusesc! ....... » 109.— * 110.— Oiscontulti ... i 61/,—8*/9 pe antt. Nr. 13,547—1887. Publicaţiune! Din partea inclitei representanţe comunale orăşenesc! s’a statorită pe temeiulu conclusului din 14 a 1. c. următorulă conspectă nominală asupra viriliştiloră orăşenesc! pro 1888: 1. Fleischer Michael, fabricantă de salamă fl. 2062 cr. 831/**) (duplu computată) 2. Institutulă generală de păstrare fl. 3937 cr. 97. 3. InstitutulO generală de pensiune fl. 3047 cr. 82. 4. Banca primă transilvană fl. 2169 cr. 45. 5. Kamner Eduard, eomersantă fl. 1044 cr. 11 (duplu eomputatO). 6. Reuniunea braşoveană de anticipaţiunl fl. 1733 cr. 11. 7. Konigos Johann, eomersantă fl. 924 cr. 10 (duplu computată). 8- Fabritius Josef, Dr. med.. Craiova fl. 832 cr. 83 (duplu computată). 9. Hesshaimer Adolf, eomersantă fl. 794 cr. — (duplu compuiată.) 10. Reuniunea pentru pensionarea amploiaţiloră magistratualî fl. 1515 cr. 23. 11. Bachmaier Iulius, advocată fl. 738 cr. 16 (duplu eomputatO.) 12. Mayer Josef, advocata fl. 660 cr. 40 (duplu eomputatO). 13. Fabritius Josef, dr. med. fl. 684 cr. 40 (duplu eomputatO) 14. Societatea industrială vienesă de gazO fl. 1215. cr. —. 15. Brennerberg Louise, de, privatier fl. 1179 cr. 74. 16. Baruch Eremias, fabrico de spirtft fl. 1148 cr. 54. '17. Pleckersfeld Iosef. de, privatier fl. 1104 cr. 32 18. FondulO de pensiune ală amploiaţilorO oficiului de amanetare fl. 1023 cr. 42. 19. J Dăck Josef, fabricantO, fl. 502 cr. 63 (duplu eomputatO). 20. Otrobân Nândor, dr. med. fl. 502 cr. 33 (duplu eomputatO) 21. Reuniunea amploiaţiloră austro-ung. fl. 986 cr. 89. 22. Spitalulă femeiloră serace fl. 910 cr 91. 23. Langer Thomas, advocată fl. 45 {■ cr. 71 (duplu computată) 24. Zeides Peter, privaţierO fl. 897 cr. 06. 25. Lâzâr Gero, eomersantă fl. 435 cr. 50 (duplu computată). 26 Eforia sc6leloră române fl. 868 er. 80. 27. Fundaţiunea Jugariană fl. 839 cr. 50 28. Ride’yi Friedrich, privatierO fl. 779 cr. 50. 29. Vasady Josef, eomersantă fl. 388 cr. 57 (duplu eomputatO.) 30. Marienburg Rudolf, privatier fl. 783 cr. 88. 31. Korody Mihâiy, cismarQ fl. 371 cr 37 (duplu eomputatO) 32. Ioanides Georg, eomersantă fl. 735 cr. 69. 33. Schlandt Gottlieb, pielară fl. 365 cr. 96 (duplu computată.) 34. FondulO gimnasiului superior0 gr. cat. fl. 722 cr. 50, 35. Mandl Roşa, privatierO fl. 712 cr. 10. 36. Honigberger Friedrich, privatierO fl. 709 cr. 90. 37. Schobeln Charlotte, de, privatierO fl. 706 cr 69. 38. Biserica greco-orieutalâ fl. 683 cr. 63. 39. Puşcariu IosifG, advocată fl. 340 cr. 52 (duplu computată) 40. Korner Franz, Errecjii fl- 675 cr. 83. 41. Tartler Martin, privatierO fl. 669 cr. 20. 45. Biserica Sft. Nicolae fl. .660 cr. 80. 43. Stenner Paul, privatieră fl. 653 cr. 78. 44. Popovits Andrei, comersante fl. 643 cr. 52. 45. Ludvig Franz, hotelierQ fl. 621 cr. —. 46. Manole Diaman i, comersante fl. 306 cr, 92 (duplu computată). 47. Steriu Constantină, comersante fl. 612 cr. 06. 48. Remenyik Ştefană, posesorO de case fl. 609 cr. II1/*. 49. Safrano Anastasie, comersante fl. 587 cr. 15. 50. Sehmidt Albert, privatieră fl. 5 9 cr. 66. 51. Duschoiu lohann, comersante fl. 302 cr 67 (duplu computată.) 52. Brennerberg Julius, de, asesoră reg. fl. 293 cr. 03 (dnplu computată.) 53. Duck Georg, preşedinte de tribunal£k fl. 287 cr. 77 (duplu computată.) 54. Prentner Iosef, comersante fl. 281 cr. 26 (duplu computată). 55. Zoe I. Popp, privatier fl 558 cr. 40. 56. Popp B. Georg, comersante fl. 275 cr. 63 (duplu computa!ă.) 57. Muller Julius, comersante fl. 544 cr. 80. 58. Trauscheiifels Iosefine, de, privatieră fl. 538 cr. 59. Zeidner Traugott, măcelarO fl. 534 cr 171/2- 60. Nemeş Peter, notară publică fl. 266 cr. 50 (duplu computată). ■61. JekeI Julius, advocată fl. 264 cr. 70 (duplu computată). 62. Bochlert Eduard, chirurgă fl. 263 cr. 38 (duplu computată). 63. Biserica Bartholomeiu fl. 535 er. 64. 64. Zeidner Heinrich, comersante fl. 523 cr. 74. 65. Czell Friedrich jun, fabricantO fl. 522 cr. 56. 66. Henning Friedrich, privatier fl. 514 cr. —. 67. Biserica romano-catolică fl 492 cr. 25. 68. Walbaum Friedr. ereejii, posesori de casă fl» 483 cr. 76. 69. Solir Haretti, erecţi? posesori de casă fl. 482 cr. 07. 70. Schmidts Wilhelm, advocată fl 238 cr. 12 (duplu computată'. 71. Binder Friedrich, comersante de producte fl. 469 cr. 38. 72. Adler Leopold, fotografă fl. 467 cr. 65. 73. Arzi Josefine, privatier fl. 462 cr. 75. 74. Biserica evanghelică fl. 462 cr. 75. 75. Maximiliană luonă, preotă fl. 228 cr. 49 (duplu computată) 76. Hornung KarJ, apotecară fl. 228 cr. 08 duplu computată. 77. Teutsch Julius. fabricantă de l queră fl. 451 cr. 13. 78. Dr. Eugen de Trauschenfels, Dr. juris fl. 219 cr. 98 (duplu computată). 79. Reich Augusta, advocată fl. 217 cr. 98 (duplu computată.) 80. Romer Julius, profesoră fl. 213 cr. 95 (duplu computată). 81. Dr. Schwartz Heinrich, Dr. med. fl. 213 cr. 40 (duplu computată). 82. Pellionis Friedrich, comersante de producte fl. 426 cr. 53. 83. Wăchter Una, privatieră fl. 423 cr. 20. 84. Jakab Josef, advocată fl. 210 cr. 50 (duplu computată) 85. Adler Jacob L., schimbătorii de bani fl. 413 cr. 50. 86. Heifurth Franz, privatierO fl. 440 cr. 97. 87. Froffim Martin, comersante de producte fl. 407 cr. 03. 88. Thiess Cari, predicatoră fl. 303 cr. 91. 89. Teutsch Caroline, erezii, posesoră de case fl. 399 cr. 40. 90. Hornung Franz sen., măcelarii fl. 391. cr. 82*). 91. Jekelius Alexine, spiţieră fl. 393 cr. 50. 92. Mark Samuel, comersante fl. 388 cr. 13. 93. Biserica grecească în cetate fl. 386 cr. 20. 94. Tartler Friedrich. Dr. physică comitatensă fl. 192 cr. 18 (dupl.i eomputatO). 95. Czell Karl, fabricantO fl. 374 cr. 11. 96. Teutsch Michael, cojocariu fl. 373 cr. 97. 97. Beldi Gustav, practicantă mag. fl. 359 cr. —. 98. Tief Susanna. hotelieră fl. 358 cr. 41. 99. Societatea cojocariloră fl. 357 cr. 47. ICO. Jarosy Jânos, mâsară fl. 352 cr. 85. Sapienţi. 1. Stamm Traugott, comersante fl. 351 cr. 21. 2. Ollinger Georg, pălârieră fl. 346 cr. 57. 3. Reuniunea meseriaşiioră fl. 346 cr. 48. 4. Papp Franz, neguţătoră de mobile fl. 343 cr. 02. 5. Czell Friedrich sen. fabricantă fl. 342 cr. 27. 6. Hellwig Şamuel, bierară fl. 337 cr, 68. 7. Peter Mihâiy, papucară fl. 335 cr. 05. 8. Soucsek Franz, papucariu fl. 331 cr. 33 9. Karl Făbritius, comersante fl. 331 cr. 17. 10 Gustav Fabritius, comersante fl. 331 cr. 17. 11. Stenner Franz Iosef, producentă de rosolă fl. 326 cr. 39. 12. Nagy Istvâa, eomersantă de lemne fl. 326 cr. < 81/,. 13. Furnică George jun., măcelară fl. 325 cr. 34. 14. Salmen Friedrich, lernnară fl. 325 cr. 25. 15. Verzâr Istvân, comersante fl. 319 cr. 307». 16. Titfes Georg, comersante de vinuri fl. 316 cr. IOV,. 17. Gunesch Karoline, posesără de case fl. 315 cr. 20. 18. Felter Gustav, comersante fl. 310 cr. 98. 19. Safrano Johann, schimbătoră de bani fl. 155 cr. 25. 20. Beer Ignatz, capitalistă fl. 308 cr. 75. Se aduce acestă conspectă spre cunoscinţă generală cu acelă adausă, cum că în contra acestui conspectă nominală se potă aşterne eventualele recurse la subscrisulă magistrată în decursă de 15 tjile, *n" cepăndă cu c^iua de astăzi. Braşovă, 28 Decemvre 1887. Magistratul^ or&şenesotiu *) Cifrele arată darea pentru venită. Publicaţiune de licitaţia şi totodată de pertractare a oferteloru! Luni, 30 Ianuarie 1888 st. n. 9 ore a. m. se va tine în sala cea mare a Reuniunei industriale din Braşovă , strada Căldărariloră Nr. 518 licitaţia verbală, pentru ventjarea fosteloră realităţi ale lui Georg Tiirk, cumpărate de Cassa-generalâ de păstrare din Braşovă, (Kronstădter allgemeine Sparkasse) şi anume ventjarea, la care se voră primi şi oferte în scrisă (sigilate). 1. A fabricei de hărtiă din Blumăna, şos^ua laterală dimpreună cu dreptulă pentru folosirea si puterea apei cu pretulă de strigare de 28,000 .fl. 2. A celoră 7 căsuţe pentru lucrător! dimprejurulă fabricei, cu preţurile de strigare, cari se potă vedea între condiţiunile de vânzare. 3. A 3 holde situate înaintea fabricei (parte comasate) cu pre-ţulu de strigare de câte 150 fl. eventuală 500 fl. 4. A morii pentru măcinatulă lemnului dela Timişulă de josă dimpreună cu dreptulă pentru folosirea apei si a puterei acesteia cu pre-ţuîă de strigare de 5000 fl. şi 5. A piuei ce se află în apropierea celei din urmă, situată în Valea Mamba cu dreptulă pentru folosirea apei şi a puterei acesteia cu preţulă de strigare de 1000 fl. La acesta pertractare de ven4are să învită doritorii de a ctăto-păra, cu aceeaşi observare, că a/s adică două din trei părţi ale preţului de cumpărare potă rămânea ca hipotecă asupra realităţii (obiectului) cuib-părate cu dobenda anuală de 6°/0 — şi că t6te celelalte condiţiunl ^de vânzare, resp. ale licitaţiunei şi ale pertractării oferteloră. se potă vdfctfea în orele de oficiu înaintea prânzului în localulă cassei generale de păstrare din Braşovă. Braşovă, 17 Decemvre 1887. Cassa generală de păstrare — Braşovă. 2—3 (Kronstădter allgemeine Sparkasse.) (Avisu d-loru abonaţi1. Rugămă pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei să binevoiască a scrie pe cuponulă mandatului poştală şi numerii de £e fâşia sub care au primită efiarulă nostru până acuma. Domnii ce se abonăză din nou să binevoiască a scrie adresa 'lămurită şi să arate şi posta ultimă. Dăcă se ivescă iregularităţi la primirea (Jiarului onor. abonaţi suntă rugaţi a ne încunosciinţa imediată prin carte poştale, ca în câtă depinde dela noi, să se delătureze. ADMINISTR. MAZ. IR ANS “ Tiporafia ALEXI, Braşovă.