«VDACŢIFWEA ŞI ADMINI8TRAŢU7NKA» ERAŞOVt, piaţa «are Nr. 22. .GAZETA" IESE IN FIECARE pi. Jfe un fi an fi 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., petrei luni 3 fior. Boeâala fi • • <* A *• t* x Pe an fi 40 fr., pe s6se luni 20 fr,, pe *r*»i In-.* io franci. * " "' ■: > -■ »--bi- ■■-------■-.-■j-.-lj ANULU L. SC PHEHIIM*»*:, la poţte, la librării şi pe la dd. corespondeaţL âl«(1II*!ă>t - .- r- 0 serii garmond 6 cr. fiOmbru de 30 er. v. a. pe*tw fieesrepfilAi**1 -------—•■** , . ,v; -î Mur» atfniMia «« t« «rlmatni — m «•r*tr4«lrt. i _....... ... ■■ i " i Tuimfţ-I^MiM N“ 286 Luni, Marţi 2 ifBrt ■WMfie mîrnm 1 * Cătră cetitorii „Galetei Transilvaniei'^ In puţine fiile se’mplinescă 50 de ani, de când „Gazeta Transihbmiei" luptă pentru lăţirea culturei române, pentru libertatea fţ;^lrep-tttule poporului românii. . , . „ •»**«* . Pe timpulă celei mai cumplite prigoniri a neamului romanescă, „Gazeta Transilvaniei" a arborată în mijlocuţ* valorosiloră comercianţi'' români de odiniără din Braşovă drapelulă redeşteptării naţionale. t n ' ,w. .,t .'** * Cincizeci de ani de muncă, de grele şi de necurmate lupte pentru înălţarea şi prosperarea românismului şe îipplineseă. . ^ Generaţiunea vechiă şi generaţiunea cea nouă şi-au dată mâiitt, au pusă umără la umără, pentru realisareaiparei opere a redeşţ^tŞdi şi a liberării poporului română asupriă. ^ : i. <• Lucrat’au toţi cu însufleţire bărbâtăscă şi cu statorniciă sub drapelulă sfântă arborată de „Gazeta Trausi!vaniei“ şi urmlfifi* deVXMÎ nemuritorului bardă naţională: „ Gniţi-v& în cugeta uniţi-v8 *n simţiri/“ Şi munca loră a fostă încoronată de succesă. , , iv , ; ^ Unde eramă acum cinci-fiecl de ani şi unde suntemă astăzi! De s’a ridicată spiritulă poporului romfin*, de afa întărit* cojnaciioţa :|tti naţională, de s’a pusă temeliâ la cultura lui naţională, cine va susţină, că la acăstă lucrare mârăţă naţională n’a avuţii pdte cea mai însemnală. parte fiiarulă nostru, care a mersă totdăuna înainte cu lumina pe cărările întunecase ce trebuia să le ştr&baţemă? .; . ' **«, Credincioşi devisei ce şi-au ales’o fii nobili şi devotaţi ai naţiunei în lupta pentru eliberarea şi redeşteptarea na ţi unei române, am* Şjii* cută totă ce în putinţă ne-a stată, pentru ca fiiarul* nostru să pdtă corespunde câtă mai multă grelei şale chiămârl. f j ;i , Nu ne-amă dată îndărătă dinaintea nici unei greutăţi, gata amu fostă a aduce orl-ce jertfă, şi aăcă în timpuri mai .flţtiţfă.Qji. mar, favorabile, prin cari a mă treeută. nu am* putută să facemă mai mulă pentru f6iâ năstră decâtă ămi făcută, causa a fostă firma năstr* hotftrţre de a păstra ît» tăte împrejurările independenţa niăstră. . ( Astfelă, trebuindă să cuctrimă tărâmul* pasă cu pasă* .amil înaintată încetă, dăr sigurăj, şi abia a.stâiji, după cincl-fieel de ani fi9»îujţfljL ne vedemă în posiţiune de a realisa, cu încordarea tuturor* puteri loră nfistre, cea mai ferbinte riorinţâja neuitatului şi de fericită memoriă editor* al* fiiarului nostru Iacobă Mureşianu, ca s& avemit fi propria nostră tipografa. ' , începândă cu fiiua de 1 Ianuariu 1888 „Gazeta Transilvaniei" se va tipări în propria nAstrâ tipografia. In modulă acesta ni se dă putinţa de a aduce modificări şi îmbunătăţiri în partăa tehnică şi redacţionala a fdifli năstre. . Facemă t<5te acestea, fără a cere însă şi din partea publicului să facă mai mari jertfe. „Gazeta Transilvaniei" va apără şi delâ 1 Xanui ariu 1888 încolo totă în condlţiimile de pănă acum ale abonamentului şi anume; , .... ... Pentru Austro-lingariai pe trei lnm B fl., pe ş^se luni 6 fli, pe oua antl 12. {fi. Pentru România şi străinătate: pe trei lnnl 10 tranel, pe ş£se luni 20 franci, pe unft ană 40 franci. Adueendu a cei ta Ia cunoscinţa cetitoriloră noştri, îi asigură mă, că ntt ne voind abate din calea ce-o străbatepiă acijţip fie jucpâtato ds secii lă, ci că vomă lupta şi în vii tor ă .cu îndoită putere şi cu ftcelaşj d.evotamentă pentru apărarea, ridicarea şi întărirea romârusmulip^ ; ^ Şi ca să putemu contribui cu efeetu la realisarea aspiraţiuniloră n&stre îndreptăţite naţionale în acăstă monarhiă, vomă stărui ţp|tin^ jjm tdte să ţinemă susă şi să păstrămă nepătată steagulu solidarităţii ndstre naţionale, ală unirei şi ală bunei înţelegeri între toţi factorii poporului npsţjju^ Suntemă tari în convingerea, ca toţi cei ce cugetă sinceră şi curată asupra chiămării Românului în aceste critice timpuri vortt punş qp noi umără la umăru şi astfelă vomă merge cu toţii înainte, dăr numai înainte, cu unanima strigare: * Dumnezeu fi dreptula nostru! —-------*----—«»>■■■ «<«♦«►—4-------------- Br&şovtt, 28 Deeemvre 1887. în săptămâna trecută s’au ţinută dăse con ferinţe comune intre miniştrii din Viena şi cei din Pesta. S^a desbătută în aceste conferinţe a supra nlăsuriloră financiare şi militare ce nece-sere suntă încă a se lua din causa situaţiunei încordate din afară. Intre altele s’au înţelesă miniştrii asupra proiectului de lege ce se va presenta în fiilele acestea ambeloră parlamente şi prin care se dis pune convocarea reserviştiloră pe timpă de şăpte fiile ca să se deprindă cu noua puşcă cu repe-tiţiă. După amăruntele ce le dau foile vieneze, pToiectulă de lege are să atingă două scopuri: âcâstâ deprindere de şăpte fiile n’are să fiâ socotită între obicinuitele eserciţii anuale de arme; de altă parte are să se dea posibilitatea d’a lua parte la aeăstă deprindere şi acei reserviştl, cari deja au făcută cele trei eserciţii de arme prescrise de lege. Nu mai încape îndoială, că reserviştii tre-buiescă deprinşi cu orl-ce inovaţiune însemnată ce se aduce în armamentulă armatei. Dăr îm prejurarea că deji acum s’au convocată reser viştii trupeloră înarmate cu noua puşcă şi încă înainte d’a întră în vigăie noua lege, e destulă dovadă că situaţiunea e afil totă critică şi a-meninţâtăre, cu t6te asigurările de pace ce se dau^ din diferite părţi. E adevărată, că relaţiunile dintre Germania şi Rusia începă a perde din încordare şi a deveni ărăşl amicale — de cumva au fostă vreodată 8eriosă turburate — şi aeăsta în urme si-îinţeloră ce şi-le dau cei din Berlină d’a trăi în bună înţelegere cu cei din Petersburgă, precum s’a dovedit* şi cu cestiunea documenteloră falsificate, publicate în urma învoielei Ţarului în Mdmtorulă imperiuhii germană. Qrganulă miuisteriului rusescă de esterre. „Nord“ din Bruxela, îşi esprimă bucuria că se restabilesce vechia pretiniă între Germania şi Rusia, şi fiice că dăcă t,5te guvernele ară fi sincere, ca celă germană şi rusescă adeoă, atuncll s’ar garanta pacea europănă. Se pare că vorbele din urmă suntă indi rectă adresate monarchiei ndstre, cătră care ofî-cidsa rusăscă nu se arată nicidecum amicală. Aşa vorbindu despre crisa ministerială din Serbia, despre căderea lui RisticI dela putere, fiice că acăstă cădere e o victoriă trecătdre a Austro-Ungariei, dăr că nu crisele ministeriale sârbesc! arată disposiţiunea ţârei; fiâ RisticI ori altulâ la putere în Belgradă, Serbia trebue sub t6te împrejurările să se răfuiască cu Austro-Ungaria Vorbindă de cestiunea bulgară, „Nord" fiice că ea e mai departe ca ori şi când de resolvare, dedrece Bulgaria o gnvernâză ună usdrpatoră, care e susţinută de unele puteri. Nimeni nu se mai pdte îndoi, că f<5ia rusâscă între puterile care sprijinesc* pe principele Bulgariei, înţelege pe Austro-Ungaria. De altă parte „National-Zeitung" comunică, că Rusia cere înlăturarea Coburgului şi alegerea unui nou principe, care s§ fiă de religiunea ortodoxă şi să dea garanţii pentru menţinerea bu-neloră raporturi cu Rusia. Sub cererea din urmă se înţelege, fiice f5ia oficidsâ germană, întdreerea oficeriîoră ruşi şi restabilirea unui ministru de răsboiu rusii în Bulgaria. Ddcă ţinemă *6mă că cererile acestea rusesc! sunt* în contra programului politicei esterne a Austro-Ungariei; că limbaginlft foilor* oficidse rusescl, îndulcit* faţă cu Germania, a rămas* tot* aşa de aspru faţă cu monarchia ndstră,: mai pdte fi vorba de o slăbire a încordării raporturilor* dintre Austro-Ungaria şi Rusia. De aceea conferinţele comune ce s’au ţinut* în Viena şi măsura militară dtn urmă, prin care s’au convocat* parte din reserviştl la esârciţi* de arme estraordinar*, şi încă înainte de a avă în vigdre o lege pentru aedsta, nu dovedescă niolfiecum o îmbunătăţire a situaţiunei. Invitare. ,Io anii 1860-^1863 ijnQ 'Mţfc nat* de b&rbaţl zeloşi şi iubitori ae progresai* pressei române, din tdte părţile locuite fie Rq-mânl, au făcut* diverse contribuirl pentru ajutorarea esistenţei şi înlesnirea apar iţi unei „Gazetei Transilvaniei", acomodată cerinţelor* ttnţpulai de atunci: Fierbintea dorinţă a Tatălui- metr- Infern' faw. ricită memoriă Editoră Iacob* Mureşianu, căruia |i s’au încrefiut* sumele admite, a fost* de ş or* jganisa ca un* fondă acele contribuirl ce s’au publicată încă în numiţii ani sub diferite titluri ca „fondă de subsidii" psotru „Gazetă*. A vândă de cuget* răposatul ă meu tat| ca la sfârşitulă anului, 1887 să se retragă dela, fdiâ cu totulă, se hotărîse a rşajisş inţenţiunea. şa tdmna anului acestuia, purece. însă provefiinţa nu i-a mai dăruită fiile, ml-a l&şată m}e cu j^o.^ de m6rte să dau eu sămă p*n& la unp qrupcfjţi generoşiloră contribuitori, despre sumele ce i încredinţată şi despre administrare» ; o împiedecată fiindă prin triatulă cas*^ fie - şi multele şi grelele mele ocupaţiun! fie a. face acăsta pănă acum, viu afil în calitate fie editor* şi Redaetor* al* „Gazetei Transilvaniei" a ’mi Împlini sfânta datori*, Invitând* pe, toţt doţfnW cari au contribuita la ac$te subsidii 1863 şi să mai află încă în viâţft, ca să .bjpe-^ voiască său în persdnă său prin mandatari » ţe] înfăţişa la o îniruvdre îp <ţiua de 30 Ianuiipjfi (11 Februarie n:) 1888 în Alba-Iutia, că orra| situată mai în centri , pentru a 1 u^la cunoscmţa darea mea de sămă asupra contribuiriloră fiiii. cestfUne şi pentru ca să cliibzuimă şi să hotărî mă împreună cele de lipsă în pH^nţâ' buinţării loră în viitor*. Localulă şi ora întru* «r» ii Dima şi Neagovits se sâmtă vătămaţi, repeţimu că ne pare rău, dâr n’a vernil ce să le facemă decâtă să’i sfătuimă ca în viitorii să procâdă astfelu, ca să evite asemeni neplăceri mea; elă scie că ea e legiuită şi nu mă temă, că va lăsa să mă ispitâscă ună spirito, ce ar voi răulQ tio# rului meu sufleto. Ţi-oiu spune der I6tă istoria oeln-cetatelorO mele suferinţe. „E>ă, iubită străină! totâ câtă poţi vedâ de aici |-cu ochii: păduri, câmpuri, văi, au fostd odată bundă nostru, câştigată cu sudori de sânge de neuitatulO ntft părinte, care l'a şi păstrată întregă până la mărtea % când apoi mi-a rămasă totă mie, pentru că eu eram sin-gurulă copilă. Dâr cu mărtea bunului meu părinte e’ft dusă şi t6tă fericirea mea! După m6rtea sa, mama aj păşită de nou la căsâtoriă, şi aşa de repeţi!e ori. Căsâ4j toriile însă au fostă nefericite, căci tătânii vitregi bau sciută păstra bunulă. In urmă voia Domnului a fostă: ca totuşi să rămână mama văduvă. N’a trecută multă şi vedeai, că a4l vine ună străină, mâne altulă, şi fftriţ multă vorbă se aşe4a cu t6te ale sale pe pfimântuţţ nostru şi făcea ce-i plăcea lui. Mama nu era în st«N ca să ne p6tă măsura în puteri cu ei, 6r eu eram prii tînără. Aşa cu voiă, fără voiă, căuta să i suferimfl ,|)j moşia nOstră şi să facă cu ea ce voră face, numai, nu ne mai neliniştăscă. Străinii steteau cât steteau, li ura şi se cam mai duceau pe aici încolo de bună voi ori apoi veneau alţii îi alungau cu puterea şi le cuprii deau aceştia loculă. r Aşa s’a întâmplată de mai multe ori una după M Nr. 285. GAZETAVTRANSILVANIEL şi atunci noi vomă fi cei dintâiu, cari îi vomO felicita şi îi vomă lăuda, căci nu e destulă ca cineva să fiă omil nepătată în cele private şi în oficiulă său, ci trebue să fiă nepătată şi ca Română, cu caracteră naţională. Gura s’ar putâ ajuta la mai sigura înaintare culturală ş1 materiali în sciinţă şi avere a poporului nostru preste totfl? I. Relele de cari sufere poporuld nostru şi combaterea acelora. II. Indicarea (arălarea) mijlocelord ducătore la scopti. Disertaţiune ce avea sS fiă cetită cu ocasiunea adunărei generale a despărţăm. II alfi Asociaţiunei transilvane pentru literatura şi cultura poporului românu. ţinută în 80 Octomvre (11 Nov.) a. c. în Făgăraşă. Motto:...Uniţi-vă în cugeta, uniţl-vS în simţiri!.... aijisCHaurea-tulfl poeta Andr. Mureşianu (Urmare.) 12. Intre relele cele mai de frunte se numără ş'.nein-teresarea faţă de şcâlă. In cele mai multe comune fruntaşii comunei de tăte se interesâză (se îngrijescă), pănă şi a tocmi: văcari, boari, chiar şi porcari harnici; dâr când e vorba de şc6lă, bat’o părdalnica, atunci nimeni nu mai are grija ei, ea rămâne în scirea Domnului Toţi Omenii din satO strigă: să fi A porcar u harnica, să ne grijâscă porcii bine, că de nu — e râu; când e vorba de şcOlâ şi de dascăli!, se intOrce foia, atunci cu toţii strigă: fiă cum o fi, numai lesne (eftinO) să fiăl (se înţelege, puşi la cale de multe-orf de cine n’ar trebui să tacă aşa ceva), că, vedeţi D-vOsră, Omeni buni, că de unde să mai plătesel şi dascălului 100—200 fi ? Aia e o sumă de bani! — Par’că nu-i lucru curată!... Preste totă loculă au ajunsă banii, dâr când e vorba de das-cală, atunci e pace: nu-.să bani, i-a înghiţită pământului Pănă când totă aşa? până când să fiă întâiu por-carulă satului, apoi dascalulă?? — Pre lângă acesta rău mai suntă alte o miiă pre capulă bietului dascălă. Cercetarea şcOlei, in cele mai multe locuri, este atâtă de neregulată şi neglâsă, încâtă stă bietulă dăscălii să ia lumea In capă. Nimeni nu’i are grija. Merge la preo'O. ca directoră şcolară, de aci la jude şi notară, adecă dela Ana la Caiafa; dăr nici unulă n’are urechi să-lă au(Jă Fă acum progresă, dascăle! Trebue bietulă omă să mărgă ca jilba’n proţapă la pretură, de aci la vice-comite, inspectorulă de şcOle etc,, dăr nici o mângâiere, căci tOte plânsorile lui se dau totă în sală, unde, dăcă dmenii încredinţaţi cu » >» (5°/o) * » » urban (7°/0) , (fl#/.5 . • . ■ (5"/.) • Banca naţională a României Ae. de asig. Dacia-Rom. « » » Naţională Aură contra bilete de bancă Bancnote austriac? contra a Cump. vând. 93V, 9D/a 96— 97— 91— 92— 34— 36— 105— 106— 91*/* 92h4 103— 104— 96— 97— 87 V, 88 V* 500 Lei . . 14.»/« 15.— u-Q. . 2.03 2.04 Cursiv pieţei SrăşfcttS ■im o Ianuarie st. n. 1887 Bancnote românesc; . . ► • 5.43 Vând 8.45 Argint românesc . . . * * 8.40 * 8.43 Napoleon-d’ori ... 1 10.03 * 10.06 Lire turcescl ..... > 11.27 » 11.30 Imperiali 10.26 » 10.29 Galbeni * 590 * 5.92 Scrisurile fonc. «Albina* 6«/0 101.— P r i ci o n * n 5Vo • n 98.— - 99.— Ruble Rusesc! .... » 109.— • 110.— ăiscontultt . . . » 6V,- —8°/» pe ană Incunosciinţare! Farmaciştii din Braşovu au hotârîtâ unanimii în adunarea lord din 5 Decemvrie 1887, forţaţi prin pretenţiunile mai mari ee li se facă, şi în considerarea raporturilor^ nefavorabile, cari (^ilnicQ se formeză, ca pentru spital urî, infirmerii, case pentru caşuri de bdlâ, reuniuni pentru caşuri de b61â şi pentru calea ferată, se ficseze reducţia din preţtt la 10%- La persdin private nu se pdte acorda nici or educţiă. Membrii reuniunilor!) pentru caşuri de bblă , a caselorfi pentru caşuri de b61â şi amploiaţii dela calea ferată spre comoditatea loru se potu servi de ori ce farmaciă, de 6rece In fie-ca re farmaciâ se distribue medicamente în con tu lu menţionatelorâ case, reuniuni etc. Farmaciştii din Braşovft : Cari Schuster, Fer di nan d J e-kelius, Johann Gooss, E du ard Kugler, Friedrich Sten-ner, Juiius Hornung, Victor Klein, Franz Kellemen, H-einrich Gh Oberth. 1—3 Sz. 10.424/1887. LJ " J - J. A w ^-------H i rdetmeny. t. A vizjogi torv^ny (1885 evi XXIII t. cz.) 189 § a valamint czen j tbiv^ny v^grehajtâsa târgyâban a nagyrnăltbsâgu fbldmiveles* ipar es ke-reskedelmi, 6a a kozmunka 6a kt)zleked£si m. k. Minister urnak âltal j egyet^rtoleg m. 6vi Deczember 31-£n 45689. szărn alatt kiboesâ-ott âl- j talânoa rendelet 87 § a alapjân felszâlitom a vârmegyeteriilet6n fennâlld j | vizimiivek <$s vizhasznâlati jogositvânyok tuîajdonosait, hogy a jogosit-vănyaikra vonatkozb engedelyt a mcnnyiben az 1886 6vi September 8 ân 5803 sz. hirdetni^nyem daczăra eddig esetleg m<$g nem adt&k be most măr jovo 1888. 6v\ Mărtius hă v£geig nălom irăsban mutassăk be, vagy pedig irăsban igazoljâk azt hogy vizimiiveik az 1886. 6vi Ia-nuăr ho 1-je 6ta hăboritlanul fennăllanak a nâlktll, hogy măsok jogo-sult ărdekeit sărten^k 6a mint ilyenek az illet^kes hatosăgok âUal kăro-soknak talâltattak volna. Megjegyeztetik hogy a bejelent&sek a vizjogitorvenyek, 191. §-ânak măsodik bekezdăse <$rtelm£ben b^lyegmentAsek. Ezen bemutatăsi, illetve igazolăsi koteh zettsăg minden hatăsăgi engedălyre szovuld vizimunkâlat tulajdonosăra kiterjeszti tehăt Ontozăsi, lecsapolăsi, ărmentisit^si, ipari-văllâlatokra, malmokra, tovăbbâ nyilvănos 6a magăn csatornăkra, mester-a6gea viztartokra, v^dgătokra 6a zsilipekre egyarănt ărv^nyes. A kik jogositvănyukat igazolni nem tudjăk, vagy igazolăs v^gett a fennt kitOzott hatăridOben nem jelentkeznek, azoknak vizimiivei az id^zett torvăny 190. §-a 6rtelni6ben nem lătezoknek fognak tekintetni 6a az ily vizimtivekie năzve a vizjogi torvdny 163. 6a kovetk zo szakaszai es a hivatkozott ăltalânos ministeri szabăiyrendelet 3—32, §-ai lesznek alkalmazandăk. Fogarason, 1887. 6vi Deczember hă 27-6n. 3—3 Gramoiu Dânitd, alispân. i m a Pnblicatiniile „CANCELARIEI NERRUŢIU 9 — GHERLA — SZ.-UJVâR. — m AMICULU FAMILIEI. ţ)'artt beletri-t n «■ ericieio-ţfe pedicft-literanl cu ilusfraţiuni, Gursulă XI. — Apare ^ In 1 şi 15 (fi a liniei în nur.erî da câte lVa—21/» cole cu ilustraţiun! frumăse; şi publică articlii sociali, poe-4$ siă, nuvele, roma nuri, suvenirî de eâlătoriă ş. a. — Mai departe tracieză cestiunî iiterare şi scientifice, cu ^ reflesiune le cerinţe’e vieţei practice; apoi petrece cu • atenţiune viâţa soc\-„lă a Rcmâniloră de prvCtut»ndenea, ţfr precum şi a celorlalte poporaţiuni din pairiâ şi strâi-^ nătate; şi prin umorii dulce ,şi.satiră alesă nisuesce a face câte o oră plăcută familiei strivita de grijele f| vieţei; şi peste totu nisuesce a întinde tuturoră indi-vi^iloră din fainiliă o petiecere nobilă şi instructivă. — Preţuia de prenumeraţiune pe anuiO întregii e 4 fl. pentru România şi străinătate 10 franci — lei noi, plâtibilî şi în timbre poştali. PREOTUL ROMÂN. Revistă biserieescă, scolastică Sşi literară. Cursuiti XIII. — Apare în broşuri lunare de câte 21h—31/* cole; şi publică articlii din sfera tu-f| turoră sciinţeloră teologice şi între aceştia mulţime de f| predice pe dumineci, serbătorî şi diverse ocasiunî, — f| mai departe studii pedagogice, didactice şi seienfifice-f| literari. — PreţulQ de abonamentfi pe anulă întregQ f| e 4 fl. — pentru România 10 franci — lti noi, plă-f| tibili şi în bilete de bancă şi în timbre postaiî. 8 A se adresa ia „Cancelaria Negruţiu în Gherla — Szamosujvâr, unde se mai află de vemfare şi ur-f| mătdrele cărţi: f| Puterea amorului. Nuvelă de Paulina C. Z. Ro-f| vinarO. PreţulQ 20 cr. Idea*uiu pierdută. Nuvelă originală de Paulina C. Z Rovinară. PreţuiQ 15 cr. Opera unui omd de bine. Nuvelă originală. — Continuarea nuvelei: ,(dealulu pierdutu" — de Paulina C. Z. RovinarO. PreţulQ 15 cr. Fontâna dorului. Nuvelă poporală de f| Simu. PreţuiQ 10 or. Codrenu craiclu codrului. Baladă de S' Simu. PreţulQ 10 cr. Eld trebue să se însore. Nuvelă de M uia Schwariz 2 traducere de N. F. Negruţiu PreţulQ 25 cr. a Branda seu Nunta fatală. S hiţă din emigrarea a lui DragoşO. Nuvelă istorică naţională. PreţulQ 20 r Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după VVaehs-ff^mann, de loand Tar.co. PreţulQ 30 cr. mm Georgiu Georgiu Probitatea în copilăriâ. Schiţă din ^fira educa-ţiunei. După Ernest Legouvâ, membru alQ academiei, francese. PreţulQ IO cr. Barbu cobzaruld Nuvelă originală de Emilia Lungu. PreţulQ 15 cr. Hermann şi Dorotea după W. de Goethe, traduc-ţiune liberă de Constantin Morariu. PreţulQ 50 cr. Ifigenia în Aulida. Tragedia în 5 acte, după Eu ryide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. PreţulQ 30 er, PetuEantulu. Comedia în 5 acte, după Augusto Kotzebue tradusă de loand St. Şaluţd PreţulQ 30 cr. Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în sa'ele gimnasiului dm Fiume prin Vinceţiu Nic6ră prof. gim-nas. Cu porlretulQ M. S. Regina României. PreţulQ 15 cr. Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. UnQ volumtt de 102 paginc, cuprinde 103 poesii bine alese şi a-rangiate. PreţulQ redusQ (dela 1 fl 20 cr. la) 60 cr. Trandafiri şi viorele, poesii poporale culese de Ioana Popii ReteganulQ. UnQ volumQ din 14 cole. PreţulQ 60 cr. Tesaurulu deia Petrosa seu Cloşca cu puii ei de auru. Studiu archeologicQ de D. O. Olinesdu. PreţulQ 20 cr. Apologiă. Discusiunî filosofice şi istorice maghiare privitore la Romani, invederite şi rectificate de Dr. Gregoriu Silaşi — Partea I. Paulii Hunfalvy despre Cronica lui Georg. G»br. Sincai. PreţulQ 30 cr. Renascerea limbei românesc! în vorbire şi scriere invederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (OpQ compleţii ) Broşura 1. II. şi III. PreţulQ broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura III. 30 cr. T6te trei împreună costau 1 fl. v. a. Biblioteca Săteanului Românu Cartea I. II. II). IV. cuprintfendQ materii forte interesante şi amusanfe. PreţulQ la t6te patru 1 fl., câte una deosebita 30 cr. Biblioteca familiei Cartea I. cuprindă materii forte interesante şi amusante. PreţulQ 30 cr. Colecte de Recepto din economia, industria, co-merciu şi ehemiă, pentru economi, industriaşi şi comercianţi. PreţulQ 50 cr. Economia pentru sc6!ele popor, dc* T. Roşiu. Ed U. PreţulQ 30 cr. îndreptară teoretică şi practică pentru învăţă-mentuld intuitivă în folosulQ eleviloro normali (pre- parandiali), a înveţăîoi dorQ şi a altorQ bărbaţi de scolă, de V. Gr. BorgovanQ, profesorQ preparandialQ. PreţulQ unui esemplarQ cu porto francatO 1 fl. 80 cr. v. a. In literatura ndstră pedagogică abia aflămQ vre unQ opQ, întocmită după lipsele scQlelorQ n6stre în măsura în care este acesta! pentru aceea îlQ şi recomandămfl mai alesQ Directori'orQ şi învăţătorilorQ ca celorQ în prima liniă interesaţi. Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Români. De Vas. Gr. BorgovanO. PreţulQ 15 cr. Manuală de Gramatica limbei române centru scalele poporali în 3 cursuri de MiximO Popfl profesorQ la gimnasiuiQ din NăsăudO. — ManualulQ acesta este aprobata prin InaltulQ MinisterQ de cultQ şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dato 26 Aprilie 1886 Nr. 13193. — PreţulQ 30 cr. Nu mă uita. Colecţiune de versuri funebralî, urmate de iertăciuni, epitafîă s. a. PreţulQ 50 cr. Carte conducătore la propunerea calculărei în scota poporală pentru învăţători şi preparam}!. Broş. I. scrisă de GavrilQ Trifu, profesorQ preparandialQ. PreţulQ 80 cr. Cele mai eftine cârţi de rugăciuni. Mărgăritaruld sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericeşti forte frumosQ ilustrată. PreţulQ unui esemplarQ broşatQ 40 cr. legatQ 50 cr. legato în pânză 60 cr. legato mai finQ 60, 80, 9.0 cr. I fl., în legătură de lnxO 1.50—2.50. Miculd mărgăritard sufietesed. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericesc!—frumosQ ilustrată pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Cu aprobarea jurisdicţiunei sup. bisericesc!. PreţulQ unui esemplarQ broşatQ lR cr., — legată 22 cr., legato în pânză 26 cr. Cărticică de rugăciuni şi cântări pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Cu mai multe ic6ne fro-m6se. PreţulQ unui esemplarQ trimisa franco e 10 cr.; — 50 esemplore costau 3 fl.; 100 esempl. 5 fl. Visuld Prea Sântei Vergure Maria a Nâ&căterei de D-(/eu urmata de mai multe rugăciuni frum6.se. Cu mai multe i<6ne fiumOse PreţulQ unui esemplarQ espedatQ franco c 10 cr.. 5 ) esemplare 3 11., 100 exemplare 5 11. v. a. Epistolia D. N. Isusu Christosă. PreţulQ unui esemplarQ legato e 15 cr. t S t s ™mmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmm*mm Tiporafia ALEXI, Braşovu.