,GAZETA" IESE IN FIECARE ţ>I.
Pe nntt anfi 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior.
âonSnla si "«râ'iî p.ţ*s
P« a n fi 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei Iun1. 10 franci.
ANULU L.
AKUN3IURILE:
0 seriă garmond 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicară Scrisori sefrenoBfş ra es primasoii. — nancscrlpto nu •• retrimită.•
N? 285.
Vineri, 25 Decemvre.
Cătră cetitorii ,,Gazetei Transilvaniei0!
In puţine <Jile se’mplinescă 50 de ani, de când „Gazeta Transilvaniei** luptă pentru lăţirea culturei române, pentru libertatea şi drepturile poporului română.
Pe timpulă celei mai cumplite prigoniri a neamului românescu, „Gazeta Transilvaniei** a arborată în . mijloculă valoroşîloră comerăianţî români de odinidră din Braşovă drapelulă redeşteptării naţionale.
Cincizeci de ani de muncă, de grele şi de necurmate lupte pentru înălţarea şi prosperarea românismului se împlinescă.
Generaţiunea vechiă şi generaţiunea cea nouă şi-au dată mâna, au pusă umără la umără, pentru realisarea marei opere a redeşteptării şi a liberării poporului română asupriă.
Lucrat’au toţi cu însufleţire bărbătdscă şi cu statornicia sub drapelulă sfântă arborată de „Gazeta Transilvaniei** şi urmândă devisei nemuritorului bardă naţională: „bniţi-vă în cugeta uniţi-vă ’n simţiri/**
Şi munca loră a fostă încoronată de succesă.
Unde eramă acum cincl-<}eci de ani şi unde	suntemă	astăzi! De s’a	ridicată spiritulu poporului română, de	s’a întărită consciinţa lui
naţională, de s’a pusă temeliă la cultura lui naţională,	cine va	susţină, că la	acdstă lucrare mârdţă naţională n’a avută pdte cea mai însemnată
parte (jiarulă nostru, care a mersă totdduna înainte cu lumina pe cărările intunecdse ce trebuia să le strâbatemă ?
Credincioşi devisei ce şi-au ales’o fii nobili şi devotaţi ai naţiunei în lupta pentru eliberarea şi redeşteptarea naţiunei române, amă făcută totă ce în putinţă ne-a stată, pentru ca (Jiarălă nostru să pdtă corăspunde câtă mai multă grelei sale chiămărî.
Nu ne-amă dată îndărătă dinaintea nici unei greutăţi, gata amu fostă a aduce ori-ce jertfă, şi dăcă în timpuri mai multă ori mai puţină favorabile, prin cari amă trecută, nu amă putută să facemă mai mulă pentru f6ia ndstră decâtă amă făcută, causa a fostă firma ndstră hotărîre de a păstra în tdte împrejurările independenţa ndstră.
Astfelă, trebnindă să cucerimă tărâmulă pasă	cu pasă,	amă înaintată	încetă, dăr sigură, şi abia astăzi, după	cincî-ijecî de ani de muncă,
ne	vedemă în posiţiune de a realisa, cu încordarea tuturora puteriloru ndstre,	cea mai ferbinte dorinţă a neuitatului şi	de fericită memoriă editoră
ală (jiarului nostru Iacobă Mureşianu, ca să avemu şi propria ndstră tipografiă.
începândă cu d ua de 1 Ianuariu 1888 „Gazeta Transilvanieiu se va tipări în propria ndstră, tipografia.
In modulă acesta ni se dă putinţa de a aduce modificări şi îmbunătăţiri în partea tehnică şi redacţională a fdiei ndstre.
Facemă t6te acestea, fără a cere însă şi din partea publicului să facă mai mari jertfe. „Gazeta Transilvaniei** va apără şi dela 1 Ianuariu 1888 încolo totă în eondlţiunile de pănă acum ale abonamentului şi anume:
Pentru Austro-Ungaria: pe trei luni 3 fi., pe şese lnnl 6 fi., pe untt anft 12 fi.
Pentru România şi străinătate: pe trei luni 10 franci, pe ş£se luni 20 franci, pe ună ană 40 franci.
Aducendă acăsta la cunoscinţa cetitoriloră noştri, îi asîgurămu, că nu ne vomă abate din calea ce-o străbatemă acum de jumătate de seculă, ci că vomă lupta şi în viitoră cu îndoită putere şi cu acelaşi devofamentă pentru apărarea, ridicarea şi întărirea românismului.
Şi ca să putemă contribui cu efectă la realisarea aspiraţiuniloră ndstre îndreptăţite naţionale în acăstă monarhiă, vomă stărui înainte de tdte să ţinemă susu şi să păstrâmu nepătată steagulu solidarităţii ndstre naţionale, ală unirei şi ală bunei înţelegeri între toţi factorii poporului nostru.
Suntemă tari în convingerea, ca toţi cei ce cugetă sinceră şi curată asupra chiămării Românului în aceste critice timpuri voră pune cu noi umără la umără şi astfelă vomă merge cu toţii înainte, dăr numai înainte, cu unanima strigare:
Dumnezeu şi dreptuld nostru!	Redacţiunea.
-------------■*——*-----------------------
Din o*u*ft 8*Mort sirbâtori Şlarală nn v» apiri păli Luni aâr*.
Cum stămtiP*)
(Conclusiune.)
Braşovu, 24 Decemvre 1887.
Cea mai tristă privelisce oferă acela, care nu’şl scie ajuta în vremuri de nevoiă
Şi vermele dăcă îlă calci se încovdiă şi se svârcolesce ca să-şl scape viaţa.
Celă ce nu se scie apăra, când este în pe-riculă esistenţa sa, nu merită să trăiăscă nici ca vermele, ce se tlrăsce pe pământă.
Şi popdrele sunt supuse aceloră legi ca şi indivizii. Lipsindu-le puterea de resistenţă ele degenerăză şi pieră.
Istoria poporului română nu este decâtă ună lungă lanţu de suferinţe, de asupriri şi prigoniri.
Dăcă acestă poporu şi-a sciută conserva limba, naţionalitatea şi obiceiurile sale cu tdte aceste suferinţe, asupriri şi prigoniri seculare, trebue că a avută şi are multă putere de resistenţă.
Cum se face cu tdte aceste că nici acum în veaculă libertăţii şi ală progresului poporulă româDă nu este scutită de lovirile cele mai grele în contra esistenţei sale? Cum vine că nici as tă(jl, când posede aţâţi fii luminaţi din sânulă său elă nu se scie apăra cu succesă în contra celoră cari fără milă dau năvală din t6te părţile asupra lui?
Totă mereu auiţimă pe adversarii noştri <}i-cândă : e bună, blândă şi supusă poporulă română, elă s’ar împăca cu t6te, de nn l’ar aţîţa „ agitatorii. “
Sub „agitatori** ei înţelegă pe Românii cu carte, pe conducătorii firescl ai poporului, preoţi şi mireni, cari nu’şl renăgă sentimentele româ-nescl. Dăcă numai aceştia ară constitui elemen-
*) A se vede numerii 270—278 incî. ai >Gazelei Ţrans.“ din 1887. — Red.
| tulă de resistenţă în poporă, atunci amă trebui| să vedemă din parte-le altă atitudine, alte isprăvi şi altă apărare.
Ce vedemă însă?
E durerosă a-o mărturisi, dăr ori încătrău privimă, nu vedemă pe conducătorii firescl ai poporului nostru — ne mai vorbindă de escepţiunl — decâtă tupilându-se dinaintea celoră puternici, făcendu-le temenele, cedândă mereu din dreptulă loră după fiă-care lovitură ce li se aplică şi umi-lindu-se dinaintea contrariloră limbei şi ai naţionalităţii ndstre, ba ce e mai tristă şi deplorabilă, îi vedemă desbinaţl şi cercetându-se între ei, ca şi când amă fi ajunsă la edda veacului.
Aceştia oă fiă dre multă temuţii „agitatori**, cari sunt în stare a îndârji pe poporulă „celă mai blândă şi supusă?**
Bietulă poporă, dăcă nu ar fi elă însuşi amărîtâ până în adenculă inimei de tractarea ce o întîmpină, cum Tară pută amărî aceia, cari fugă şi se ascundă îii vizuniile loră de câte-orl tună şi fulgeră câte ună fişpană ori ministru nngurescă, fugă şi lasă pe poporu şi pe cei ce mergă cu elă în voia întâmplării ?
Bietulă poporă, dăcă nu ar ave elă credinţă în viitorulă său, cum ar pută-o câştiga dela a-ceia, cari se cărtă între sine pentru nimicuri, când pericululă este mai mare şi duşmanulă mai înverşunată ?
Rău de totă ar sta lucrulă cu puterea de resistenţă a poporului română, dăcă elă ar trebui să şl-o ia dela „inteligenţii** lui, cum se obiclnuesce la noi a se numi colectivă dmenii cu carte. Trebue dăr, că acestă bună şi blândă poporă dispune elă însuşi de aceea magică putere în mare măsură şi dăcă cu tdte aceste se vede paralisată şi bătută pe tdte terenele, causa suntă tocmai pretinşii „agitatori,** cari nu sciu să conducă şi să aducă la valdre printr’o purtare dămnă, solidară, înţelăptă şi energică puterea poporului.
Cu tupilările, umilirile şi neînţelegerile dintre noi amă fostă bătuţi şi nimiciţi pe terâmulă politică şi poporulă şl-a perdută drepturile sale naţionale.
Voimă să fimă acum bătuţi şi nimiciţi şi pe terâmulă culturală, ca să perdemă şcdlele ndstre şi autonomia bisericeloră ndstre?
Ce este dăr de făcută ?
Pe terămulă politciă amă (fisd* că nu ne mai putemă mişca. Aici şi defensiva ni se face pe (Ji ce merge mai anevoidsă şi nu ne rămâne decâtă să reclamămă mereu cu firmitate cum şi unde mai putemă drepturile ndstre nealienabile.
Tărâmulă şcolară şi bisericescă îlă avemtţ încă în posesiunea ndstră. Aici în interiorul ă ultimei întăriturl trebue să ne concentrămă tdte puterile, poporă şi fruntaşi, preoţi şi mireni, căci ghiulelele contrariloră limbei şi ai culturei ndstre au începută să facă spărturi şi în zidurile acestei redute.
Pe terămulă culturei ndstre naţionale nu mai potă fi deosebiri, căci nu scimă să esiste ună singură Română, care să 4*°ă că nu voiesce înflorirea scdleloră şi a bisericeloră ndstre.
Archiereii noştri s’au ţinută reservaţi în cestiunile politice, dăr si să voiăscă, ceea ce este cu neputinţă, n’ar pută să mai stea la o parte, când e vorba chiar de esistenţa bisericei, căci cu şcdla română stă şi cade şi biserica română,
Dăr archiereii facă şi încercări de a se a-păra, numai câtă apărarea loră de uniţi& căţe unuia nu a avută pănă acuma aprdpe nici ună resultată.
Pericululă comună cere o apărare comună.
Ce folosă că unulă merge în drăpta, celă-laltă în stânga, altulă înainte şi ărăşî altulă îndărătă. Cum o să ajungă aceştia vreodată la ună singură punctă, de unde să pdtă respinge năvala duşmanului?
Dăr archiereii noştri nu numai că proeedă isolaţî, care cum scie mai bine, dăr suntă a^I
r
Nr. 285.
GAZETA TRANSILVANIEI.
M.
1887.
mai multâ s£u mai puţinu isolaţi şi de bărbaţii luminaţi, cu deosebire de cei mireni din poporO cari ar trebui să facă parte din cohsiliulă lorii.
In asemeni condiţiuni nu se p6te apăra ctjA succesă causa culturei nostre multâ ameninţat^®* nu se p6te da răspunsulu cuveniţii la atacurile-celorâ dela putere.	I
Este datoria supremă a tuturorâ Romanilor devotaţi causei naţionale, bisericei şi şc61ei, s§ iăsă din atitudinea lord resorvată, să afle modul celd mai potrivita de a lucra împreună în cea mai bună înţelegere şi să se grupeze împreju-rulâ archiereilorâ noştri, cari voru trebui în viitorii să mărgă cu ei, şi suntemu convinşi că vorfl şi merge.
Atunci vomă sci ce este de făcu tu şi ce trebue să întrelăsămd, dăr nimicii nu ne va ajuta dăcă nu vomu merge cu toţii mână în mână, umăru la umărâ.
Cumcă stăinti rău a<Jî, nu este de lipsă să mai spunemd, aveinu convingerea însă că nu vomâ sta mai bine pană atunci, pănă când, fâ-cându ce amâ <}isu, nu vomfi dobândi ca în lupta de apărare pentru cultura ndstră naţională să păşâscă în înţelegere Sibiiulti, Caransebeşul ii şi Aradnlfi cu BlaşulO, Oradea-mare, Lugoşulu şi Gherla.
De vomu sci săvârşi acâsta înţelegere, salvată va fi causa culturei ndstre şi nu va mai trebui să întrebămd cu frică : cum stămâ ?
Fonda pentru deschidere de credite suplimentare şi extra-ordinare . .
925 931, 27
Bngetulfl României pe anula 1888—1889.
D-lQ Nacu, ministrulO de finance nlâ României, a depusâ în Cameră proiectula de buget a pe eserciţiuia 1888—1889.
Acesta bugeta se încheiă la venituri şi la cheltueli
cu una totala de fr. 176.379,335, după	cum se vede din
tabloula ce urmâză:	
Venituri.	Lei. Bani
Contribuţiunî directe		27.500.000, —
Contribuţiuni indirecte		38 055 000, —
Venituri din monopolurile stalului .	41.305,000 —
Veniturile ministeriului agriculturei,	
comerciului, industriei şi domeniilorâ. .	21.9 6.532, 94
Veniturile ministeriului lucrărilora	
publice		31 377 925, 44
Veniturile ministeriului de interne .	5.778.000, —
Veniturile ministeriului de finance.	1950.000, —
Veniturile ministeriului de resbela.	816 000, —
Veniturile ministeriului de esterne.	126.000, —
Veniturile ministeriului cultelora şi	
instrucţiunei publice		242.500, —
Venitula ministeriului justiţiei . .	1.500, —
Diferite venituri		7 310.877, —
	176.379.335. 38
Cheltueli	Leî. Bani.
Datoria publică ...	63.806 584, 10
Ministeriula de resbela		31.017.710, 81
Ministeriula de finanţe		9.828.939, —
Monopolurile statului		12.469.710, —
Ministeriula cultelora şi instrucţiunei	
publice		13.710.125, —
Ministeriula de interne		10.150 153, —
Ministeriula lucrărilora publice . .	3.856.784, 50
Căile ferate ale statului ......	20.400.000, —
Ministeriula de domenii		3.812.121, 54
Ministeriula de justiţiă		4675.114, —
Ministeriula de esterne		1.663.172, 16
Consiliula de miniştri		62.960, —
	175.453.404, 11
176.379.335, 38
Bugetuia anului 1887—1888 a fosta admisa la ve-iturl şi la cheltueli în sumă de fr. 140.753.331 ; prin nirmare bugetuia anului viitora 1888—1889 s’ar pre senta cu una spord de 35.626.003 franci.
Acesta spora, Z'ce d. Nacu, ministru la de finanţe^ prin espunerea sa de motive, este în cea mai mare parte numai aparentă şi provine din faptula că atâta la tutunuri câta şi la căile ferate nu s’au trecuta numai veni tarile nete, ci întregula venita bruta ; în schimba însă, între cheltueli, s’a intercalata şi acelea privitâre la es-ploatarea acestora două ramuri de venituri.
Aceste cheltueli reprezintă suma de 30.333.080, adecă 9.936.080 franci privitâre pe regia tutunurilorB şi fr. 20.400.000 chelluelile căilora ferate, după bugetuia ce s’a admisa de adunarea deputaţilorO. Prin urmare, sporulu realii ce s’a făcuta atâta în veniturile câta şi în cheltuielile anului 1888—1889, este numai de 5.289.923 franci.	r :
8CIR1LE PILEI.
In adunarea estraordinară a comitetului comitatensa din oomitatula de „modela* Solnocu-Dobâca, ţinută la 29 Decemvre n. s’au votata între altele pentru societatea de maghiarisare (magyar nyelvterjeszto egyesulet) din Orşova 100 fl., pentru societalea de maghiarisare (magyar kozmttvelodâsi egyesiilet) din comitatula Bereghiului (Be regmegye) 50 fl., pentru subvenţionarea unui scriitora dela reprezentanţa orăşenescă din Gherla, cu numele Turcsa L'ikacsţ?), s’au votata 200 fl., pentru răscumpărarea unei strade din comuna BoerenI s’a votata unfi arunca de dare de 42°/o* De,altă parte însă s’a anulata hotărîrea comunei Ciceu-Cristura de a se da venitula dreptului di cârciumărita de 3 luni pj săma bisericelora de acolo, sub preleesta, că comuna e săracă şi venitula de cârciumărita trebue să rămână pe săma comunei. De asemenea s’a anulata regulamentul ce şi l’au făcuta locuitorii din comuna Magocia, prin care aveau să se interzică înjurăturile de Dumnetjău. — Lăsâma să califice lumea faptula, că cu banii Românilora se subvenţionăză reuniunile de maghiarizare, pe când sărmanelora comune româneşti li se interzice d’a folosi regaliele lora pe săma bisericelora şi d’a propaga Imoralitatea. Asta însemnăză misiune civilisatâre ungurescâ în Orienta.
In causa domeniului erarialO din Deva, despre care fâcurăma şi noi amintire, că se află de vânZare, i-se scrie acum lui „Kolozsvar*, că din partea representanţei orăşenescî din Deva s’a trimisa o deputaţiune la minis-trula de finanţe ungurescâ. cu scopa ca să pledeze şi verbala înaintei ministrului pentru colonisarea domeniului cu Ciangăi ori Secui pe acela domeniu, său dăcă tocmai nu e cu putinţă, ori dăcă timpula nu e potrivita pentru aşa-ceva, depuiaţiunea Zisă are să facă în numele representanţei orâşeneoci oferta pentru cumpărarea domeniului. In deputaţiune se află şi primaruln orăşenescă Issekutz, inspectorula de şc6le Răthy Lajos şi deputatula Szathmari Gyorgy. — Cu alte cuvinte comuna românăscă Deva să fiă constrînsă a cumpăra doraeniula pentru a-la colonisa cu Ciangăi? Suferi-vora Românii din Deva acâstft batjocură ?
Din şedinţa plenară dela 2 Noemvre a Consistoru-lui gr. or. din Sibiitt s’a esmisa o circulară câ'ră tâte ofieiele protopresbiterale din archidieeesa gr. or. a Transilvaniei, prin care se reamintescQ normele de procedere la reconstituirea nouălora comitete şi epitropii parochiale,
precum* şi la reconstituirea sinâdelorO, cortitetelora şi epitropielora protopresbiterale şi ale altora'corporaţiunî şi organe pentru noula peripda de trei ani, ce se va începe dela 1 Ianuarie 1888.
—x—
Cetima într’o corespondenţă adresată cătră »Sieb. deutsches Tageblait,* că Nadeşulu şi Sighişâra suntrt cumplita bântuite de esecutorii unguresol de dare. La 30 Noemvre au fosta duşi din NadeşO spre vânZare la Sighişără: 45 cai, 200 vite, 10 baţi cu vina şi 2 porci în carulQ esecutorului (L. Keresztes), secvestraţî pentru dare. Convoiula era însoţita de vr’o 50 de omeni. In Sighişâra s’au văndnta mii tâte lucrurile secvestrate. Aceluia dintre cei sacvestraţl. care la târga în Sighişâra nu putea să dea cela puţina 5 fl., i se vindea vita de 100 fl. cu 25 fl. şi astfela sărmanula contribuabila n’avea nici vita şi totO cu restanţa neplătită rămânea. La 16 Decemvre s’au repeţita secvestrările, unde nu mai erau vite, luau îmbrăcăminte, cojocula de ernă, surţurile fete-orâ ş. a. Secvestrarea s’a continuata pănă Ia 22 Decemvre. In vr’o 14 Z'*e an încasata esecutorii în modula acesta vr’o 11000 fl. La 22 Decemvre s’au vânduta alte vite din NadeşQ. O maşină de trierată de 120 fl. s’a vânduta eu 37 fl. 70 cr. Esecutoruia cu âmenii săi a benchetuita după licitare. Chiar în timpula îndeplinirii oficiului s’a observata că unele persâne din oficiu nu erau treZ«. Corespondentul încheiă cu rugarea ca cerula se ferescă orî-ce comună de asemenea nenorocire. — Ce miseriâ!
—x—
D-la G. I. Pitişii; din Braşova, a susţinuta la 20 Decemvre v. tesa sa de licenţă !a facultatea de litere şi filosofiă din Bucuresc-Î. Tesa tralâză „Despre Areopagâ.* FelicitamQ pe tînăruia licenţiata.
Cetima in „Lumina* (fâiă israelitâ) din Bucurescî: Se afirmă cu siguranţă, că studenţii israeliţi români din Paris ara fi trămisd o delegaţiune la mandatarii d-lui barona de Hirscb, cărora le-a esplicata că nu este necesitate de a se întrebuinţa banii pentru întreţinerea de şcoli în România, pentru că Evreii sunta primiţi în scâ-lele statului (româna) şi că numai în aceste şcâle se pota copii romanisa. De altmintrcll, d la Dr. Schac-hmann, membru în comitetul a însărcinata cu distribuirea^ dona-ţiunei Hirsch, privitâre la România, ar fi declarata că este de aceeaşi părere.
ErI după ameZi a arşii la fabrica de gazd Griin-feid dela Sprenghiu, la capătulh Braşovului vechîu, co-perişula şi a esplodata o căldare.
—x—
E numita medica in reservâ la regimentulO 82 de infanteria: Dr. Iona Tătaru. SuntD numiţi capelani militari d. U. în reservâ: Eugena Răduţă şi Aurela Dumbravă, preoţi gr. cat. ai arhidiecesei Alba-Iulia şi Făgă-raşa; Dumitru Todoranu, preotO gr. cat. ala diecesei Gherla. Sunta transferaţi la honveZI: subloco'enenţii în reservă: Beniamin Popii şi George Maliţa dela regim. 64 de inf., şi Alexandru Popu dela reg. 82 de inf.
—x—
Oiarula engleza 9Thnesa împlinita la 1 Ianuarie 1888 n. 100 de ani de când esistă.
—x—
D-lQ Dr. Babeşu, profesorQ la facultatea de medicină din Bucureşti, a câştigată, precum citimâ în ultimele Ziare fsancese, premiulQ »Montyou" ala Academiei de sciinţe din ParhQ Premiula acesta care se distribue la. fie care doi ani, se acordă operatelora de cea mai mare valâre sciinţifică ce aparâ în acesta întervala. £stO timpa
FOILETON U.
Colinde din Ard61fl.
(Culese de pe Valea Bârgăului de N. N.)
SusO la munte cu oi multe,
Una olara, una păcurara.
Oile lâte plângea,
Una olara, una păcurarO,*)
El a din fluera le Z'cea,
Oile amara plângea.
Şi cum oile plângea,
Glasula câmpului mugea,
• Tăceţi oiţele mele.
Vă feresca io de cet’ rele,
Primă-vera de-ar sosi,
Noi din rele ama eşi,
Pe la Z'ua lui Christosa,
ArătândQ una mieia frumosa,
Pe la Vinerea cea mare,
Cu lânuţă pe spinare,
Şi pe la slântula Ispasa,
Arâ'a-voma grunzl de caşfl.—
Săraci oiţele mele,
Câta de bune mai sunta ele,
*) Se repetă după fiă-care versa.
Câ iârna te încălZescO,
£r vâra te’ndedulcesca.
* *
Josa la ţâra românăscă Ibra dobra ilibra,
Este o grădină domnâscă Ibra dobra illibra*)
Da nu-i cine s’o pâzăscă,
Că domnu-său lonaşa S’a făcuta călugăraşa La mănăstire la Blaşia;
£r dâmnă sa loniţă S’a făcuta călugăriţă La mănăstire’n Bistriţă.
* *
Colo’n josu, mai dinjosu, Florile d’albe
Este-una strata de busuioca Florile d’albe*)
Cu cărarea pe mijloca.
Da cărarea cine o face?
Da o face-una gubernace. Da’n cărare cine şâde? Ilenuţa d’albă tlâre,
Tota câse şi chindesesce Tâtâ-ne-său gulerele Şi mame-sii ciupegele.
*) Se repetă după fiă-care versa.
Sculaţi gazde nu durmiţî Aid’ Lerum Dâmne.
Că nu-i vremea de durmita Aid’ Lerum Dâmne,*)
Câ vă vina colindători Nâptea pela cântătorl.
Tâtă nâptea ama cântată,
Mare frigă ama mai răbdata, Colindânda pe prismăafară Pentr’una colacQ de săcară.
Sculaţi gazde nu durmiţî Câ nu-i vremea de durmita Că vă vina colindători Nâptea pe la cântătorl.
Nu colindăma pe colaca Că colindăma că ni î draga.
— Dâr gazdele-sa prâ domnâse Nici n’au vruta să ne cunâscă,
Nici colinda să nî-o-asculte,
Nici cu ceva să ne’nfrupte.
* *
Peste negri codrişorl
Hoi da Leru şi-a Dosta domna Leru Mândru sâre de răsare Hoi da Leru şi-a nost a domna Leru*) Ba Z&u ala că nu-i sâre Câ-i una poma mândru’nflorita,
Dala umbra pomului
*) Se repetă după fiecare versa.
Este-una voinica adormita Cu murguţula prigonita ; Murgulula pasce şi nechâaâ Voinicula dârme, visâză;
Murgu din graiu şt-o grăita: Scâlă, scâlă domnuţa buna,
Că de cănd ai adormita Frâula meu a muceZitO Căpăstrulft a putrezitQ Potcâvele-au ruginita.
Mulţămită după colindă.
Mulţămima, jupâne gazdă,
C’ama ajunsa sfântulu Crăciuna Cu pace, cu sănătate,
Cu iertare de păcate,
G’acesta praznica luminata...
Noi cu draga l’ama aşteptata S’auZimQ ângerl cântânda,
Cu steaua călătorinda,
Si s’aducemQ veste bună La tota neamula dinpreună, Bucuria ce-ama avuta Că ChistosO ni s’a născuta Nu în palate domnescl Ci’n iesle dobitocescî,
Pe noi să ne mântuiască De osinda strămoşâscă.
Nr. 285.
GAZETAnTRÂySILVMmr.
1887.
’a mai acordata acestă premiu profesoriloră distinşi fran-ccsî Cornii, Leloi, Npcard Berger şi Oliivier, 4*e^ «România Liberă.«
Literatură. — Etymologicum magnum Romaniae.
—	A eşită de sub ţipară făsciâra I. din tomulă II. aJă acestui valorosQ Dicţionaru ald limbei istorice $i poporane a Româniloru, lucram după dorinţa şi cu cheltuiala M. Sale Regelui Carofă I, sub auspiciele Academiei Române, de B.‘ Patriceicu Ha sdeu. Fâscidra de faţă cuprinde în seriâ alfabetică interpretarea şi analisa cuvin-telPră dela Amuşu pănă la Apusu. Fiă-care tomfl are să -cuprindă 4 fâscipre; preţuia unui tomfl e 12 Iei n. Făsciâra I a tom. II este premârsâ de o interesantă prefaţă şi o frum6să introducere.
Recitări de bucăţi alese este numele unei frumâse colecţiunî de poesii şi prose naţionale şi morale, culese şi întocmite de Christu S. Negoescu, profesori în Ploescl, pentru scâlele primare de arabele sexe. Cuprinde 17 piese de cef mai distinşi âuctorT rdfnâ^ ' Prtţbltt iitiuf' esemplarO, de 31 pag. formată 8°, e 30 de bani. Editura Librăriei Z. Ntcolau în Ploescl.
Petre Ispirescu, cuvântare rostită in şedinţa Academiei Române din 11 (23) Dţecemvre 1887, de A. I Odobescu. Bucurescî, Tipogr. „RomânuUV4 Viutilâ C. A. Rosetti (2. Strada Dâmnei 2.)
Literatură. — S’au pusă sub presă şi voră apără In curând: pile negre, poesii deTh. M. Stoenescu. Preţuia unui volumă, prin abonamentfi 2 lei, după apariţii 3 lei. Doritorii d’a se abona la acestă volumă potă trimite prin mandată sâu timbre poştale preţulă 2 lei
—	la administraţia Revistei Literare, Bulevardulă Elisa-beta Nr. 8 — Bucurase!, — Cine v’a procura cinci abonamente primeşte din partea autorului, gratis, ună volumă în legătură de luxă.
De lângă Năsăudă, Decen vre 1887.
Comunele românesc! Ilva-mică, Feldru, Neposă şl Rebrişâra, aşezate tâte în valea Someşului, portă ună procesă de aprdpe 150 de ani cu comunele săsesc! Iaad, Pintak şi Dumitrea, aşezate In Valea Bistriţei, pentru ună terenă de 30—40 mile pătrate.
Terenulă de cârtă cade iu partea dinspre mâijâ-nOpte a Dealului Târgului: ună deală, carele cu câma sa taie în două părţi terenulă cetă ingrădescă rîurile So^ meşulă şi Biştriţa în cursulă loră paralelă.
Nu esistă metă mai naturală nicâirl, ca aici şi cu tdte aceste cârtă şi procesă de 150 de ani.
Saşii din valea cea largă şi fructiferă a Bistriţei a-decâ nu s’au indestulita numai cu terenulă de pe partea de mâ(}â-(}i a Dealului Târgului, ci dedaţi la privilegiu şl’au luată voiă a trece acea metă naturală şi legală şi â păşuna vitele şi mai înspre Someşfl, pe partea de mâ-4ă-n6pte a Dealului Târgului, — pe pământulă Români loră.
Românii conformă naturelului loră i au lăsată, s’au mai Împăcată pănă la o vreme, când ’-âd&ndă, că Saşii facă încălcările prâ dese şi prâ dăunătâre, au trebuită sâ’i respingă şi alunge de pe terenulă loră, cu arma cea mai naturală, cu forţa adecă.
Încălcările nouâ, urmate din partea Sasiloră, au dată unsă la certe, aceste la atacuri violente : âr a ceste le stingeri de vieţi în mai multe rânduri.
Au eşită apoi comisiunl preste conrisiunlj; s’au tăiată linii peste linii; insă totală înzadarfi, căci Românii — deşi urmândă unei defensive de totă slabe — nu’şl lăsau dreptulă avută dela moşi dela -strămoşi; âr Saşii urmândă unei ofensive circumspecte, ţineau a se folosi de hotărîrl nouă aduse în defavorea Româniloră în capitala săsâscă Bistriţa.
Sentinţa adusă dm partea tribunalului. din Bistriţa în t Decemvre a. c. şi colporiată prm foile laăsesd, în aşa măsură — conformă căreia nu mai puţină1 de câtă 130 de locuitor! din comuna săsâscă Dumitrea au fostă dejudecaţl — pentru violinţă şi daună — la câte 5—12 luul de robiă si la o desdaunare de 1000 şi câteva sute fl. în favârea locuiforiloră din comuna Rebrişâra, este numai o urmare a procesului ce-lă pârtâ comunele române Ilva-mică, Feldru, Neposă şi Rebrişâra cu comunele săsesc! laadă, Pintak şi Dumitrea, de vâcurl.
Bară, fârte rară au fostă dejudecaţl Saşii pănă a-cum şi din contră fârte desQ Românii, pentru-că, ve41 bine/., se aduceau sentinţele in cetatea Bistriţa, centrulă săsimei, apoi 4eu: cămaşa e mai aprâpe de corpă, încă şi atunci, când e mai rea, pe de o parte, pe de alta Saşii din comunele pomenite se bucură de o stare materială fârte bună, — dovadă edificiele loră, cari tdte suntă din materială solidă şi aşa frumâsă încâtă acele ar face onâre ori cărui oraşă, şi alte întocmiri ale loră; apoi sciută lucru este, că cu bani afli ori ce pe lame, încă şi dreptate, dâcă îţi trebue. Românii din potrivă au trebuită să se svârcolâscă timpă fârte îndelungată în lipsa de âmenî şi pănă astă4l în lipsă de bani.
Sperămă, că sentinţa mai susă pomenită va fi a-probatâ şi din partea forurilor0 mai înalte, pentru că lucru mare au făcută Saşii atunci când au devastată să-mânăturile şi au arsă casele Rebrişoreniloră.
Nu ne pare bine de răulă nimănui, cu atâtă mai puţină de ală vecinului nostru, cu tâte aceste cu ftcâstă ocasiune araă simţită o bucuriâ nespusă, din ur-
măcârele motive; păiitru că pâs’fle’p-pârie ni s’a făcută şi nouă odată dreptate in Bistriţa,, âr pe de altă — şi mai alesă —, pentru că am fostă norocoşi a fi apăraţi de eon^ăteanulă nostru d-lă Dr. Ciuta, tîuărulă şi noulă advocată română.
Ar face ună mare servicii! d-lti Dr. Ciuta, dâcă şl ar deschide cancelăria pe aici prin apropiere şi ar lua în mâna’i tînără vechiulă procesă ală comuneloră române, ce-lă pdHâ cu Saşii.
Deocamdată nu putemă decâtă să gratulămă d-lui Ciuta pentru destoiniciâ şi succesă şi să’lă salutămă în mijloculă nostru dorindâ din inimă, ca elă să fiă ade-văratulă advocată ală poporului română din acestă ţinută.	F.
Cum s’ar putâ ajuta la mai sigura înaintare culturală şi materială în sciinjă şi avere a poporului nostru preste totă?
I.	• ReWe de &rt~	nostra şi domlmtereâ - acelork.
II.	Indicarea (arătarea) mijloceloră duc&târe la scopă.
Disertaţiurie ipe avea să fiă ceiţită; cu	adunărei ge-
nerale a despârţăni. 11 ală AsociaHunei transilvane pentru literatura şi cultura poporului română, ţiwtă în 80 Octranvre (11 Nov.) a, c. în Făgăraşă.	&
Motto .‘^....Ufiiţi-TS în Cugetă, uaiţj-yă >	în sittiţitfl... a <fiâă laurea-
.	/	tulă poetă Andr. Mureşîantî
>	(Urmară) ? ;:	»;	- , ;
7.	Multă daună atâtă morală câtă şi materială ne â-ducă şi nenumăratele serbători aşa numite »bisericesc!,“ 4ile cu „arătări/1 ca „priinejdijţ4* de cari pâte nici Sfinţii Părinţi, cari le-au aşeifhtQ, ^n’au visitată. Amintescă de âstădată numai atâta, dâr efi altă oiasiune — complectând u-ml colecţiunea «ărbăţpriloră, ce o am din o comună din apropierea Făgăraşului -r voiu arăta, că ţi-ne&a, serbarea (prăznuirea) atştonă; sărbători, mai multă puse din capriciulfi sâu iriîeresijilă unuia ori altuia: consumă o parte Însemnată din 4|ele anului, ca să nu 4'că jumătate ori chiar mai merită, #ea’-ce, computândă (Şilele de plâie şi dî bâlă; nici rtti-i nftultă, — âr prin acâsta ună însemnată capitală se pierde, încurgândă totă In punga Ovreiului-cârciumarCL pe vfnarsă, âpoi-mai fâcăndu-i totă lui şi clăcl de câsă, temnf ş. a.* Şi acâsta nu se întâmplă numai intr’ună locă, di mai pretutindenea unde s’au vârîtă astfelă de lipitori.
Şi ce ei jafe*i şi aceea, poporulă să bea şi să cânte tâfi draga de 4>uliţa în iferciumă, chiar şi pe timpului serviţiului divină?! Contfibue astfelă de serbări păgâaescî la moralisarea poponilui sâu la demoralisa-rea diri^ Ridică ele bună^tareii lui culturală şi materială; seu 116 întunecă?! ||
N’ar fi mai consultă pi lucra şi a câştiga in numele Domnului, după cum 4i«e|Bf. Scriptură : ,rogă-te şi lucră, !“ decătă a petrece îi§ lene, beţiă, cârtă şi bătăi şi apoi a’şl ruina averea şi ilnătatea??
E mai consultă (ou''cale) să facă bieţii creştini în 4>le de sărbători clacă (%rreiului'Cârciumară, sâu sâ’fl vâ4â de lucrulă loră? N’âir fi timpulâ să se ia măsuri de îndreptare acestui rău? tire-’i mai bine să se per-secuteze ună bietâ creştini, carele indrăsnesce a’şl a-duce nesce ţiglă, după cuib s’a întâmplată acâsta în â-oulă trecută unui..., sculâ|ţdu-se preotulă cu focă şi sa-biă asupra lui, — âr pre jupânulă ltzig a’lă lăsa sâ de-moraliseze poporulă după $iacă? E âre consultă şi în interesulă poporului a’iă măi reţinâ şi acum dela lucru ori a’lă îndemna şi pune^la cale cu tâtă tăria? €ei chiămaţl să’şl dâe sâmă. '
Inţelegă şi eu clăcî prin cari să şe ajute câte ună bielă de creştină năcăjită, ,ună inteligentă din comună carele se jertfesce pentru gpmună^ dâr. a se clăeui lui Ring şi altuia de pănura lui, asta se jace numai Îq dauna poporului şi a comunte întregi, şt prin acâstă pierdere, mică la părere, sule re chiar şi bunăstarea na ţională...... .	I	/ ’
8.	(Jbflr altă iKtf ţ&te şt „căutarea norocului“ precum
şi „sârtea şi yiitorolaf -omului prin „darea cu bobii/ „descântece,* „Vrăjituri,4* „darea cu cărţile“ şi cu „păs călia.“ _	- •
.jVleite credinţe deşertş nu numai* eâ ţină poporulă tn. rftt&eiâP, dâr ii consuaoA şi multă timpă, alergândă în tblif dâpirtărl la atarl descântători, vrăjitor! şi pâscăli-erl, cari în urmă cu oâ&>momele, ilă despâie, îlă îm* bâtă cu „câtă ve4l şi neslrate,*4 âr prin aceste umblete pustii se pierde şi multă Iti^cru şi prin acesta ună însemnată capitală şi avera naţională.
Acâsta însă este cu stată mai durerosă, căci nu o practică numai nisce femei nemernice, sâu născe bătrâni ignoranţi, ci chiar... decă potă jă o spună... şi unii... preoţi, fiă-le nu spre onorea loră!
6re se mai potă suferi astfelă de lucruri condamnabile şi păgubitâre în timpulă ie faţă?
Şi âre pănă când şi noi ©a creştini adevăraţi să ne mai înebinămă la idoli şi’să nePcăutămă D4ei străini?? Nu’şi aducă âmenij aminte, că ihvăţăturâ creştinâseă, ba chiar simbolul ă credraţei ne îrfyâţă : .,să credemă numai într’ună singură Dumne4eăvadevărată ?
Şi âre nu pricepă âraeniirnicî atăta, că Dumne4eu n’a încredinţată „secreteîe viitorului41 şi „sârtea âmeniloră44 in mânile unoră babe înşelâtâce şi a unoră păscâlier! mincinoşi??	^
Snntemă creştini, şi ca efeştinî să credemă numai intr’ună „singură Dumne4eu adevărat ă.4<
9.	Altă rău de care sufere poporulă nostru este lipsa i$ „provedere,“ lăsarea în „voia întâmplărei“ şi încrederea In „noroculă orbă.“
Lipsa de „provedere44 pe lâugă multe alte se a-rctă prin totala lipsa de grădini binecultivate de legunae şi pomi. Ca o bună econâraă să’şl pâtâ provede casa sa cu cele de lipsă în ale „mâncărei,4* se cere să aibă 0 gră* dinuţă de legumi bine cultivată.
Cu grădini pline numai cu ur4icl, brusturi, cucute şi scăeţi nu putemă se avemă legumele de lipsă în casă. Dâr aci încă trebui să preraârgă cu esemplulă grădina scdlei, a învăţătorului, preotului, nojţarului şi a altoră
inteligenţi. Altdum; dâtjâ şi âcestea voră 'fl cultivate totă numai cu plante sădite de mama natură, atunci cum să aşţeptâmă dela bietulă poporft mai multă ?! poporulă neavândă. legume, cum să aşteptâmă dela elă ca sl’şL pregâtâscă mâncări bune şi gustâse şi prin urmare să’şl (mbunătăţâscă şi traiulă şi sâ sâ lase de băutură??
Lipsa de provedere se arătă şi prin aceea, că âmă când nu prâ lucrâză, să nutresce mai bine, âr vlrâ.Când este lucrulă cetă mai greu, atunci ţine ună postă neîntreruptă.	. • v
Lăsarea în „voia întâmplărei* şi încrederea In „no-roculă orbă* o arată poporulă nostru prin esclamarea-„Batără de ai lucra sâ te omori, dâcă n’ai norocă, — n’ai! Apâi: Ce o fi să păţescl, — de te-ai feri câtă de multă, totă caută s’o păţescl.* Şi âr: »Omă harnică, lucrătoră bună, dâr n’are norocă!44 Apoi încheie 4icândă: »Cine n’are norocă, — n’are de când nasee pănă mâre! şi alte multe esclamări, cari dovedescă, că poporulă nâstru tâte relele venite asupră-i de mtilte-orl chiar din.	Işjţg, etp^Ja crede .ca£
provenite''ara'căuşi „nenorocului«’şia „întâmplăreirlte* Din astfelă de rătăciri poporulă trebue scosă şi luţ| mîdată că învăţături bune, spunându’i că: numii priiţi muncă şi cruţare îşi pâte face omulă stare. Şi cine cun|i îşi aşterne aşa dârme! adecă: cine va lucra cu diliginţiş şi cu credinţă în Dumne4eu, nici odată nu va duce lipsăR pşntru că: omului silitoră Dumne4eu ii dă de tdte. ţ
10.	Ună altă rău de care sufere poporulă nostru eslei
şi r4ua împărţire a timpului de lucru. Pe când pluga|' riuiă lucră primăvârâ, vâra şi tâmna până nu ufai vede? pe atunci ârna o petrece mai fără lucru; âr apoi ca to-ţ tuşi să’şl facă de lucru, merge la cârciumă, unde apoi] s’au văzută tristele urmări. Apoi ce e mai rău este şf’ aceea, că pe când petrece mai fără lucru, atunci se ftu-| tresee mai bine, avândă carne peste carne; âr vâra In; puterea lucrului — după cum amă 4isă şi mai saaă când i-ar fi de lipsă cea mai bună mâncare, postescej adecă se nutresce fârte rău.	|
Dâr:	Cu lucru greu, slabă mâncare:	- I
N’o putemă scâte	la cale!»	i
Acesta încâ-i ună lucru tare nepotrivită. Ad am ăi putâ învăţa ceva dela compatrioţii noştri sari: »Mai bmei totdâuna câte ceva, decâtă odată „prâ multă* şi alfă-Ş dată „nitlica gâlă*.	§
Nu-i uşoră a câştiga, e dreptă, căci este măiestrii^ a câştiga; dâr mai mare măiestriă e a sci şi păstră. " Cu ce sâ se ocupe poporulă nostru şi peste iârnă| se va vedea în altă puncta. ,	|
11.	tină rău şi mai mare ca altele multe de cari su*',
fere poporulă nostru este mâncârime*, (pofta, mania,) deK a §» judeca, de a purta procese.	r .	:	'
Acâsta o dovedesce împregiurarea, că mulţi dintre Imenit noştri alârgă mai in tâte 4ilde pe la judedlUMiăr uneori chiar şi pentru lucruri de nimică. Mai dureros^?-este, când vedemă pre unii preoţi sâu pe alţi inteligenţa târândă pre popprenii şi respective pe consătenii şi conţ^ naţionalii loră la judecată, numai şi numai ca sâfejl sa- / tisfecâ unoră poite egoistiee; şi mai durerosă âster şi a-tunri când în locă de a îndemna poporulă de rândă c» să se Inţelâgă cu .binele * îlă îndâmnă a se „legiuW. şi’lă 4â pe mâna unoră «lespoitorl şi belitorî fără sufletăr cari apoi în cele ^din urmă îlă aducă la sapă.de.lsjqnnă.
Poporulă din contră trebue pusă l i cale sâ se abţină dela procese, căci prin acâsta multă ar câştiga, de âre-ce .multă capitală de .timpă şi prin acesta, ifel bairf? ar rămânea In punga âmeniloră noştri; âr neîQ||^igereft-şi ara nebipăcată, cari din causă de procese dotdbescă tn cele măi multe comune, ar dispărâ, Inlocuiadu.se cu „armonia trăţâsoă* şi cu »pacea creştină.*
In locă de .a îndemna pe poporulă nostru de rândă la procese,- cari multe averi au nimicită şi pre ma^gaierai4* nesocotiţi i’au dusă la cerşitoriă, mai bine/sâ i-sâ spună că:	' ’-A
„0 pace strâmbă e totdâuna mai bună, dtifeâtă o -judecată dreptă;* afară de aceea să i-se spună că: „Celă-ce se totă pîrăsce Tâtă?averea’şl cheltuiesce,
*. In urmă se calicesce !*	^v:r:3 ^
£r mai pre.susă de tâte să i-se spună că: plrea. a iubesce şi I>umne4âu, căci «pacea şi buna înţelegere* suntă temelia credinţii nostre şi semnele prin car! se potfi cunâsce adevăraţii creştini.
♦ v	(Va urm*;) ,
DIVERSE/ "	i
V '?
Ingrăşarea curcilord. — Ună metodă nou de îngrăşia curcele este urmăţorolă: La îngrăşate se Intre--buinţâză nuci şi pentru ca să se îngraşe bine se recere/i-ună restimpă de 5 săptămâni. In 4îua primă capătă':'! curca 1 nucă înmuiată în lapte, a doaa 4» două, a treia | 4i 3 şi aşa mai departe în tâtă 4iua cu una mai multă '*; pănă la' 18; — de aci încolo în tâtă 4iua capătă cu una mai puţină, aşa câtă în 4iua> tn	86 taiă, se:
ucide, capătă ărâşl 1 nucă. — Se înţelege de siuâ că în decursulă ingrăşerei curca trebue să primâscâ şi altă nutremântă şi încă atâta de câtă are trebuinţă. -Apă curată trebue să aibă în deajunsă. Curca trebue ţinută .; în îocă caldă.	;
Dâcă voimd să avemă cepe fârte mari, alegemă ce- ; lea mai frumâsş esemplare de câpă, le aşe4ămă pre lângă ;• cuptoriu incâhRtă, până când se usucă mai de totă.; A tari cepe în primăvârâ veni ţâre fiindă sădite nu voră da eotâre cu flori, ci numai frun4e, şi prelângă acâsta aşa de tare voră cresca, încâtă o câpă va apesa 1/„ cbiU>.£ — (vR6ia bis. şi şcol.“)_____________ : -__________"	*
Numere, singuratice din „ Gazeta Transilvaniei'1 ă 5 cr. se potu cumpăra în totun'getâa lui I. GEOSS, şi în librăria d-lui Nicolae
I. Ciur cu,_________________
Iditoră şi Redactoră responsabilă Dr. Aurel Murosianu,
ra
IOSIF GAYORA.
5—30
Pentru lucru eminentă şi gustă bună la esposiţiunea regnicolară din 1885 din Budapesta, distinsfl cu medalia cea mare a esposiţiunii.
—Şj In Budapesta, strada Vâczy Nr. 17. P—
RecomandQ obiectele necesare pentru
! O nonă inventiune
adjustarea bisericiloru şi capeleloru
o
•-*
55
Ba
89
t-1
M
X
cu cele ce sunt provgiţutfi în abuodanţk pentru preţurile cele mai moderate, şi lucrate câte se pote mai frumose, auume:
Odăjdii fel on
şi altele, după ri-lulO gr. orientale.
Prapori şi stindarde pentru reuniuni.
Stindarde pentru pompieri, copii de scolă, reuniuni in-
Iconostase, nului etc. etc.
chipuri pentru' fruntariu.
dustriale. reuniuni de cântări şi rureuniunl de în-morm6ntare. Statue, poli -caudre, potire si chipuri slin te sfeşnice peutra altariu şi de părete, candele.
înmormântarea Dom-
#
*
i
*
#
*
care a produsă cu totO drep-tulti atâta admiraţiune, este de ingeniosul vi niehanîcC - artiştii englesu D-nulă Maraton conatruatâ şi pentru ori-ce stofă aplicabilă
Maşină de cusutu universală.
MT Primescu repararea haineloru vechi precum şi aurărirea şi argintărirea pe lângă preţuri moderate.
MT Cusături cu auru, argintă şi mătasă şi haine bisericesc!, cusute cu firu de auru, argintă şi mătasă.
Dantule bisericesc!. Invălitore de prestolu. Mărfuri bisericesc!. Damaste etc.
Punctualitatea mi-o potă a«l«veri prin mai multe ante de eptatole de recunosclnţA.
Cataloge de preturi a dorinţă trimită libere de post-port.
«
Costă
completă
fl. 5.50.
Maşina posede

w
**
89
•4C
O
<
C«
!
Acesta tace la ori ce lucru de cusută serviciile cele mai escelenle. Cose tără deosebire tote stofele.
Este durabilă din oţeiă şi feră.
Este simplă şi uşoră de mânbatu. ..
Se furniseză în stare perfectă de lucru. N’are aprope niciodată lipsă de reparaţiă » întocmire, ca la cusută să nu se rupă aculă aşa uşoră şi este în t6tâ privinţa fdrte practică. Fiă-care cumpere-’şl imediată acestă admirabilă maşină de cusută universală fără prejudiţiu, căci eu înapoieză îndată fiă-căruia banii, dăcâ maşina nu luneţionăză.
Comandele se efectuescă cu rambursă poştală şi suntă a se adresa singură numai la: Feketes
Fabriks-Depot neuer Erfinduugen,
Wien, Margarethen, Wehrgasse Nr. 13/59.	4—6
«*•*•••****••*•**•
CTQ CD
99 3
s: <
P -0D
ffs
p
UI
CHS
9 -UI
cd
P
CD f*
-§•. P-P p
89
00
as
g-
5'
P
P
CD
P to

O
CD
CD
CD
s
<
CD
"C
8*
B
83*
£L o
C
“• cu
P 89
y

tc
o»
oo
00
Cu
CD
-J.
C< ,__ -!


00 te 2
Cu
CD
00 CD OO *T —3
CD
Cu oo

te
®
»
®
E
<
P 8?
CD
P
Cu
P
CD
CD
CD
s »
o
j-t-1 83
p
P

®
<
®
OB
3
T3
CD
•"*
CD
CD
B
3
P<
O
CU c
cd r „ o
8- ce CD CD
CU
CD
ce
p
Cfq
P
P D
CD
•"*
CD
CU
3 P< CD -
O
p 83»
g
O
p-
o
<
s»
p
pr
►
o,
(D * ® O
CD
CC
T3
Cu
CD
l-*>
3	-•
P
CD
-35
P
3
P
c
p> 2,
pt ^ 8»
00
=3 C* P
3 B
—n P
Cu
,TJ 1-^
I—i>
3
Cu
CD
co
ac
o 525
O B
a
3cd o o* rr
C ffi S3 —
o fcf-sr p-a wŞ. 0 S I 0C
B *-
CD
w
CP
B ii -a 2 nd. 55
=2 a c o- . 2 *5. ■
„ ° -CDS*Cg.g-SS'g.
.8 I c,ii3.pg s.g ?
83 S» O -	9*
•22c c —T3 5* o* ce ^
,__	rr r- 2.	- o
«M O M C
tr a cd cd —* *
-j ■< a.-x ® cr £2.
>- 2 ® p 2 —
JL5! . 1-“ H?c
<6 - ^ ° c< <r

2*^ e ® Ş - 59 2 I-
- i ■» St ^ s ®

	•	•	•	•				o
								e
w			*	V	¥		¥	3
								7
1—»		i-*						
o	CO	o			t-k			
cO	00		O»	o	I-*	o	00	OC-
*|	*1	*1	co	co	io			
1	1	1	o	03	<!	w	o	05
								<
•	/	«	V	•	¥	»	*	B
								CL
►**		HI*						
	co	o		I-*	H*	I-*		
P	5°	DS	p»	O		o	oo	00
*|	‘|	i	co	k>	ba	b		iu
	1			pfl	(-D	03	cu	cn
oo
o:
—3