ffc
KKDACŢIVNEA ŞI ADKISUTBA'ţICinSA l
BRAŞOVC, piaţa mare Nr. 22.
,GA2ETA“ IESE lN FIECARE ţ>I.
Pe nnfi and 12 fior., pe şăse Iun! 6 fior., pe trei Iun! 3 fior. EomIbU şt ptrA r& a te:
Pe and 40 fr., pe şăse luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
SE PRENUMERA:
ANULU L.
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. AHUN7IURILB:
O serift garmond 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
Sorlasrl nafranonts nu •• prlmaaofi. — ■anutorlpte na •• retrimit!.
Hi 284.
Joi, 24	D
1887.
Cătrâ cetitorii ,,Gazetei Transilvaniei"!
In puţine (Jile se’mpliiiescu 50 de ani, de când „Gazeta Transilvaniei" luptă pentru lăţirea culturei române, pentru libertatea şi drepturile poporului românu.	^
Pe timpulă celei mai cumplite prigoniri a neamului românescil, „Gazeta Transilvaniei " a arborată în mij locuiţi valoroşii oră comercianţi români de odinidră din Braşovă drapeluld redeşteptării naţionale.
Cincl-cjecî de ani de muncă, de grele şi de necurmate lupte pentru înălţarea şi prosperarea românismului se împlinescu.
Generaţiunea vechiă şi generaţiunea cea nouă şl-au datu mâna, au pusă umără la umără, pentru realisarea marei opere a redeşteptării şi a liberării poporului românu asupriu.
Lucrat’au toţi cu însufleţire bărbătâscă şi cu statornicia sub drapelulă sfântă arborată de „Gazeta Transilvaniei" şi Urmândă devisei nemuritorului bardă naţională: „ bniţi-vă în cugeta uniţii ’n simţiri/“
Şi munca loră a fostă încoronată de succesă.
IJnde eramă acum cincizeci de ani şi unde	suntemă	astăt^i! De s’a	ridicată spiritulă poporului română, de s’a întărită consciinţa lui
naţională, de s’a pusă temeliă la cultura lui naţională,	cine va	susţină, că la	acâstă lucrare mărâţă naţională n’a avută pdte cea mai însemnată
parte «jiarulti nostru, care a mersă totdâuna înainte cu lumina pe cărările întunecăse ce trebuia să le strâbatemă ?
Credincioşi devisei ce şi-au ales’o fii nobili şi devotaţi ai naţiunei în lupta pentru eliberarea şi redeşteptarea naţiunei române, âmă făcută totă ce în putinţă ne-a stată, pentru ca <}iarulfi nostru să pdtă corăspunde câtă mai multă grelei sale chiămări.
Nu ne-amă dată îndărătă dinaintea nici unei greutăţi, gata amă fostă a aduce ori-ce jertfă, şi dăcă în timpuri mai multă ori mai puţină favorabile, prin cari amă trecută, nu amă putută să facemă mai mulă pentru f6ia năstră decâtă amă făcută, causa a fostă firma năstră hotărîre de a păstra In t6te împrejurările independenţa năstră.
Astfelu, trebuindă să cueerimă tărâmulă pasă	cu pasă,	amă înaintată	încetă, ddr sigură, şi abia astăzi, după cincl-cjecî de ani de muncă,
ne	vedemă în posiţiune de a realisa, cu încordarea tuturoră puteriloră năstre,	cea mai ferbinte dorinţă a neuitatului şi de fericită memoriă editoră
ală (farului nostru Iacobă ilureşianu, ca să avemti şi propria nostră tipografiă.
începândă cu fiiua de 1 Ianuariu 1888 „Gazeta Transilvaniei“ se va tipări în propria năstră tipografiă.
In modulă acesta ni se dă putinţa de a aduce modificări şi îmbunătăţiri în partea tebnicâ şi redacţională a f6iei năstre.
Facemă tăte acestea, fără a cere însă şi din partea publicului să facă mai mari jertfe. „Gazeta Transilvaniei" va apără şi dela 1 Ianuariu 1888 încolo totă în oondlţiunile de păuă acum ale abonamentului şi anume;
Pentru Austro-Ungaria: pe trei luni 3 fi., pe şăse luni 6 fi., pe una and 12 fi.
Pentru România şi străinătate: pe trei luni 10 franci, pe şăse luni 20 franci, pe unft anft 40 franci.
Aducendă acăsta la cunoscinţa cetitoriloră noştri, îi asigurămă, că nu ne vomă abate din calea ce-o străbatemă acum de jumătate de seculă, ci că vomă lupta şi în viitoră cu îndoită putere şi cu acelaşi devotamentă pentru apărarea, ridicarea şi întărirea românismului.
Şi ca să putemă contribui cu efectă la realisarea aspiraţiuniloră năstre îndreptăţite naţionale în acâstă monarhiă, vomă stărui înainte de tăte să ţinemă susu şi să păstrămft nepătată steagulu solidarităţii năstre naţionale, ală unirei şi ală bunei înţelegeri între toţi factorii poporului nostru.
Suntemă tari în convingerea, ca toţi cei ce cugetă sinceră şi curată asupra chiâmării Românului în aceste critice timpuri voră pune cu noi umără la umără şi astfelă vomă merge cu toţii înainte, dâr numai înainte, cu unanima strigare:
Dumnezeu şi dreptulti nostru!
Redacţiunea.
Braşovtt, 23 Decemvre 1887.
Celă mai importantă evenimentă este a<jl publicarea acteloră false diplomatice, ce au fostă presentate Ţarului şi cari, precum scimă, au fost causa încordării celei mari între Rusia şi Germania.
Cu ocasiunea visitei sale în Berlin, Ţarulă şl-a esprimatâ părerea de rău faţă cu cancelarulă germană, împutându’i că a conspirată în ascuns cu prinţulă de Coburg contra Rusiei. Bis-mark a cerută desluşiri şi a înţelesă, că Ţarulă era rău informată. S’a făcută în urma acâsta o cercetare, al căreia resultată a fotă întărirea aserţiune! cancelarului germană. S’a dovedită adecă că au fostă false scrisorile ce i s’au pre-sen tată Ţarului.
Acum Ţarulă a consimţită se se publice scrisorile apocrife şi introducerea ce o face Mo-nitorulă oficială germană acestei publicaţiunî de* notă destulă de învederată, câtă de multă se si-lesce politica germană a restabili bunele raporturi cu Rusia.
Recunăsce înainte de t6te „Reichsanzeiger", câ în adevără politica germană ar fi lucrată ne-onestă, dâcă actele din cestiune s’ar fi dovedită de adevărate, şi în caşulă acesta ar fi meritată imputarea că e cu două feţe. Dâr, adauge făia oficială, politica germană a privită şi privesce întreprinderea prinţului Ferdinand de Coburg ca contrară tractateloră esistenţe.
Germania se lapădâ din nou de prinţulă de Coburg şi ca să nu mai fiă nici umbră de în-doiâlă în lealele sale intenţiunî faţă cu Rusia, Monitorulă oficială germană găsesce, că prinţului Ferdinand de Coburg nu’i compete titlulă de „Alteţă regală", căci conformă tractatului de Berlină nu este a se privi ca principe slă Bulgariei, deărece alegerea lui n’a recunoscut’o nici Fărta, nici marile puteri; dâr chiar să fiă prinţă
ală Bulgariei i s’ar cuveni numai predicatulă de „Swetlosty"4 adecă „Măria Ta".
Organulă lui Bismarck „Norddeutsche allg. Zt,g.“ declară, că consimţirea Ţarului de a se publica actele false lasă să apară situaţiunea în-tr’o lumină mai liniştităre, âr (Jiarulă oficiosă rusescă „Novoie Vremia" <jic® de altă parte, că „declaraţiunea francă şi onestă a „Monitorului oficială germană" restabilesce necesitatea buneloril şi onesteloru raporturi de vecinătate", şi constată că acesta este îmbucurătorulă resultată ală audienţei prinţului Bismarck la împăratulă Rusiei.
Cele ce se petrecă pentru momentă în cercurile diplomatice germane şi rusesc! pară a pregăti ărecare apropiare între Germania şi Rusia. Este însă mare întrebare ddcă prin acdsta se va îmbunătăţi situaţiunea generală politică. însăşi fdia bismarckiană crede de cuviinţă a accentua, că multe vorbeacă încă a<}i în contra unui avântă nereservată al speranţdoră într’o schimbare favorabilă a situaţinnei.
Să aşteptămă dâr să vedemă ce întorsătură voră mai lua lucrurile. Deocamdată putemă să ne convingemă din atitudinea lui Bismarck, că nici Germania nu ddrme ac)I pe trandafiri.
Situaţiunea şi rolulft României.
piarulă franeesă „le Soleil" publică în nu-mărulă său dela 27 Decemvre următorulă importantă articulă, sub semnătură d-lui H. de Kerohant, pe care îlă reproducemă în estrasă:
Lumea nu se îngrijesce destulă în Europa de situaţia din România. Cu tăte acestea dăcă răsboiulă ar isbucni între Rusia şi Austria, resultatulă luptei ar pută depinde de atitudinea României.
Toţi sciu, că regatulă României, care are o populaţia de 5,500,000 locuitori pe ună teritoriu a cărui suprafaţă este egală cu sfertul ii suprafeţei Franciei continentale (130,000 kil. pătraţi), ocupă, între Austria şi
Rusia o situaţiune analăgă cu acea a Belgiei, între Francia şi Germania.
Esistă cu t6te acestea o diferenţă, căci neutralitatea Belgiei este garantată de dreptulă publică europănO, pe când acea a Româoiei nu este garantată.
In timpulă resbelului franco-germană, Belgia a putută sta liniştită. Nimeni n’a îngrijat’o. Neutralitatea ei a fostă respectată totă aşa de scrupulosă de cătră Germania ca şi de Francia.
Din contră, România a luată parte, acum 4ece ani, şi în modă forte activă la resbelulă ruso-turcă. Armata română operândă alături de armata rusă contribui in-tr’o largă măsură la înfrîngerea Turciloră.
In casulă unui răsboiu între Rusia şi Austria, Românii ar fi între două focuri, şi fărte probabilă ar trebui să se pună alături de unulă din cei dor adversarii
Dăcă România s’ar alia cu Rusia, acăstă putere ar avă avantagiulă asupra adversarului său, dela tnceputulă campaniei. Avândă liberă trecere, prin câmpiile Moldovei şi a Ţărei române.scl, trupele Ţarului, unite cu ar matele române, potă pătrunde în inima Ungariei şi ocupa Bulgaria, incapabilă d’a le opune 0 resistenţă seriăsă.
Posiţia Ruşiloră ar' fi atunci superbă: drumală Constantinopolului d’o parte, acelă ală Vienei de alta, U-ră fi deschise. Armatele austriace din Galiţia înconjurate şi ameninţate pe la spate, ară fi silite să bată în retragere, său celă puţină să se ţină pe defensivă. In-tr’ună cuvântă Rusia ar avea superioritate sdrobitore.
Dăcă. din contră, România s’ar alia cu Austro-Ungaria, faţa lucruriloră s’ar schimba cu totulă. Apăraţi pe flanculă loră dreptă de cele patru corpuri de armată de care dispune România, şi care ară forma pe picioră de răsboiu o masă de aprăpe 150,000 ămenl de fărte bune trupe, austriacă ară pută să ia ofensiva cu îndrăs-nălă în Galiţia, şi la casă de neisbândă, liqia loră de retragere ar fi asigurată. Rusia în locă să aibă avangarda ei, pe Dunăre şi pe Balcani, ar fi separată de restulfi Europei dela Baltica pănă la Marea Nâgră. Ară trebui să întrebuinţeze, la Sudă, patru din corpurile ei de armată ca să apere Odesa şi arsenalurile ei din Marea Năgrâ. Ară avă să apere o liniă de fruntarii prea In-
"Nr. 284.	GAZETA TRANSILVANIEI.	1887.
tinsă; şi atunci, cine sciă decă, in bătălia decisivă, pe un® puncta dat®, la momentul® psichologic®, nu i-ai lipsi acea reserră pe care Napoleon I a avufo la Aus-terlitz şi la Friedland, şi care i*a lipsită la Leipzfok şi ş ]â Waterloo?
Armata română nu p6te forma decât® un® ajutoră auxiliară. Dâr în bâtălide dintre popâre, ca şi în bătă-liele electorale, în totdeuna ajutorul® auxiliară face să se plece balanţa. La 3 Iulie 1866 Austriaeii ar fi câştigată bătălia dela Sadovapşi unitatea germană nu sar fi făcută, d6că Benedek ar fi avută la disposiţia sa cei
100,000	de 6menî, care în momentulă acela luptau contra Ita|ieniloră în câmpiile Veneţiei, pe care îi bătuse cu câte-va cjile înainte la Custozza.
Ei bine, totul® indică că Austriaeii, instruiţi de experienţă, ară voi ca Românii să j6ce în profitulă Icră contra Ruşiloră rolul® pe care Italienii l'au jucată contra Austriei şi în profitulă Prusiei, în răsboiul® din 1866...
„La France44 enumârându probabilităţile in-trărei fîă-cărei ţări în tripla alianţă, se esprimă astfel® asupra României.
Ceea ce ne pare mai primejdios® este intrarea României în tripla alianţă. Românii nu au erlată pe Rusia că le-a reluată Basarabia după resbelulă dela 1878, în care dânşii au luptată alături cu Ruşii. Dâr ei nu trebue sâ uite că Austria deţine încă trei provincii române: Transilvania, Banatul® şi Bucovina. Ce au dânşii de nădăjduita fâcândă alianţa cu Austria? Acesta nu le-ară înapoia provinciile cum nu va inapoia Tirolulă şi Triestnlă Italiei.
Cunâscem® sentimentele Românilor® şi suntem® siguri că ei nu vor® intra niciodată într’o combinaţiune îndreptată In contra Franeiei. Suntem® convinşi, că ei s’arfl revolta contra dinastiei loră germane şi guvernului lor® antinaţional® mai bine decât® a se lua după Germeni.
Vorbind® apoi de creditele cerute de d-1® Br&tianu pentru apârarea ţârei, „La France44 face umiâtdrele reflexiuni:
Probabil® că este vorba de un® împrumut® de răs-boiu. 1 er nimeni nu ameninţă România. Am® înţelege f6rte bine ca dânsa să’şl păstreze neutralitatea între germanism® şi slavism®. Dâr ni-se pare o nebuniă să aibă de gând® să se pună între ciocan® şi nicovală. De mai multe ori armatele rusescl au străbătut® România; nici odată nu s’au gândit® să rămână înlr’ânsa, pe când ambiţia Austriei este de a domina tot® basinul® Dunărei pănă la Marea Nâgră.
Englesii şi Ungurii.
Se pare că Anglia caută să’şî asigure prietinia Rusiei. Mergerei lordului Randolph Churchill la Petersburg i se atribue o misiune politică, nicidecum fav-orabilă „entuziasmului răsboinic®“ al® Ungurilor®, nici monarchiei austro-ungare şi nici principelui Bismarck. Foile unguresc! îl® şi numesc® „favori'ul® Gacinei» şi se bucură numai că au alăturea cu ei pe »bunulO vecin®" Bismarck. Peste tot® simpatiile Englezilor®, ce se manifes tau mai deunăcjile pentru Unguri, încep® a se intârce, cum se pare, câtrâ Rusia. Aşa „Pali Mall Gazete,4 s’a esprimat®, că .singurul® resultatO bun® al® unui răsboiu au8tro-rus® ar fi totala nimicire a „răutăcioşilor® Maghiar!.4 „Pester Lloyd“ s’a mulţămit® c.u’un® răspuns® ce l’a dat® foiei englezesc! ofiefosa germană' „Kolnische Zeitung.4*
SOIRILE PILEI.
Presânţitulu Domnii Episcopii diecesanu Ioană Po-peisu din Caransebeşă şl a serbat® Duminecă în 20 De-cemvre v. a optcjecea (Ji a nascerei sale. Cu atestă o-casiune după oficiarea solemnă a serviciului divin® de mulţămită in biserica catedrală de acolo corporaţiunile bisericesc! din centru împreună cu corpul® profesoral® dela institutele teologice şi pedagogice, precum şi alţi onoraţiorl din Caransebeş®, cărora din întâmplare le-a venit® la cunoscinţâ acesta cji aniversară, ’şl-au espri-mat® felicitările lor® pre demnulni archiereu. Adresăm® cele mai căldurâse felicitări Părintelui Episcop®, îndreptând® cătră atotputernicul® Dumnezeu rugăciunea ca să ţină pe Preasânţia Sa încă mulţi ani spre binele credincioşilor® săi.
—x—
In aceste trei (jile din urmă a fost® un® frigă cum-plită. Termometrul® a arătat® pănă la 28 grade Kâaumur.
—x—
Pentru încasarea'riăriloru restante în Sighişâra pe cvartalul® III din anul® espirat® st. n., împreună cu a-runcurile, esecutorul® de dare a ordonat® vânzarea mobilelor® orăşenilor restanţierî, preţuite cu 4120 fl. 30 cr. — Frumos® dar® de anul® nou, Sighişorenii pot® »să mulţumâscă41 d-lui Tisza de păriutesca’ i solicitudine ! Saşii Sighişorenî au de aci încolo un® nou motiv® de a fi guvernamentali.
—x—
Cvmisiunile de suprarbitrare se vor® întruni în 1888 după o ordinaţiune a ministerului honvetjimei cătră mu nicipii, în (jilele de 5 Ianuarie, 4 Februare, 5 Martie, 13 şi 14 Aprilie, 4 şi 5 Maiu, 6 şi 7 Iunie, 5 Iulie, 4 August®, 19 Septemvre, 8, 19 şi 20 Octomvre şi în cas® de nevoiă şi în cjilele următâre de peste săptămână, apoi la 5 şi 6 Noemvre, In fine la 4 Decemvrie. PrisidiulL civil®, resp. representantul® lui este: in Braşov® corniţele suprem® Andrei Bethlen, în Alba-Iulia Michail Elekes (cu locuinţa în Şard®, ultima poşte Haştalâu,) în Cluşiu co mitele Samuel Iosika, în Sibiiu fostul® vicecomite August Senor, în Arad® corniţele Fabian şi vicecomitele Ormos, în Biserica-Albâ notarul® public® Niamesnyi, în Oradea mare corniţele Dory şi vice-comi?e!e Beothy, în Timişdra proprietarul® Ferdinand Heinrich, în Cinci Biserici corniţele Kardos, în Seghedin® corniţele Kallay, în Dobriţin® corniţele Degenfeld, în SatmarO consilierul® r. Eduard Kovacs în Homo.®.
—x —
Comunele Bacifalu şi lurchişu, care purtau de ani proces® cu comuna Braşovu pentru păduri, au intrat® in pertractări, cărând® Ia învoială cu comuna Braşov®.
—x—
In Aiudu o servitore, fiindcă stâpânu-său a voii® să’i seaejă acum la sfârşitul® anului din simbriă pentru pagubele ce i le-a pricinuit®, s’a aruncat® în Mureş®, de unde a fost® scos® jumătate înecată ; îndată ce se trecjî Insă se otrăvi cu soluţiune de fosfor® şi muri. In Cluşiu o fată anume Torok Aniko, s’a aruncat® în Someş®, fiind® că suferea de durere de dinţi; un® poliţist® a scos’o din apă. 0 calfă de lemnar®, care a vă(jut® când a scos’o, s’a înamorat®, se vede, în formele ei plastice, ce se vedâu bine prin hainele ude şi’i oferi mâna pen tru totdeauna. Se 4'ce c& din acel® moment® n’o mai dor® măselele. Scie numai că viâţa ei are un® scop®. Tot® în Cluşiu s’a scos® din Someş® cadavrul® unei temei ; se crede că sinucisa a fost® o bucâtârâsâ.
— x—
In Şugag® a suferit® Ompa Chilan Ştefan® o pa-
gubă de 254 fl., în urma unui incendiu. In Drăguţă s’a pricinuit®, prin două incendii, o pagubă de 285 fl.
Literatură. — S’au pus® sub presă şi vor® apăre în curând: pile negre poesii de Th. M. Stoenescu. Preţul® unui volum®, prin abonament® 2 lei. după apariţia 3 lei. Doritorii d’a se abona la acest® volum® pot® trimite prin mandat® seu timbre poştale preţul® 2 lei — la administraţia Revistei Literare, Bulevardul® Elisa-beta Nr. 8 — Bucurase! — Cine v’a procura cinci abonamente primeşte din partea autorului, gratis, un® volum® în legătură de lux®.
De pre la Făgăraşti, 31 Decemvrie 1887 st. n.
Domnule Redactor®! Mî-am propus® să vă raportez® ceva despre unele lucruri mai de însemnătate, care s’au pertractat® în adunarea generală a consiliului municipal® al® comitatului Făgăraş®, ţinută la 28 Decemvrie a. c. st. n. în sala de şedinţe a acestui comitat®. Multe au fost® obiectele care s’au desvoltattt, dâr din t6te a-mintesc® numai următorele:
1. Modificarea statuteloră fondului de pensiune alu amploiaţiloru. Punctul® acest , pus® la ordinea cjdei, asupra lui fs’a încins® o dâsbatere dintre cele mai se-riâse. Şi cu tot® dreptul® a trebuitQ să urmeze aeâsta, caoi statutele mai reclamă încă schimbări înainte de a se aşterne ministrului spre aprobare. Şi iată pentru ce: In urma apelaţiunei amploiaţilor® s’a luat® în § 26 din aceste statute, că unu amploiată este datoră sl primescă numai alegerea în ună postă egală cu care l’a mută seu în unu postă mai înaltă. De aci urmâză, că de s’ar a-lege cineva dm amploiaţi într’un® post® mai mic®, nu este dator® sâ’lfl primâseâ şi acesta, şi în astfel® de cas® comitatul® este silit® conform® statutelor® să’i dea pensiune. Aeâsta pretinde 6i alte modificări ale statutelor® amploiaţilor® noştri. In §. 19 se cjice .* amploiaţii cari suntă acuma în serviciu pată plăti la fondulă d-loru pre <ţece ani îndârâtu, adecă din anul® 1888 păuâ in anul® 1878. Se admite acesta, pănă la alegerea viitâre mai fiecare amploiat® p6f^deveni apta de pensiune, său dăcă nu, comisiunea municipală va trebui să’i aleagă pre tpţl dearândul®, sâu în posturile de pănă acum, sâu în posturi mai înalte, căci nealegându-i, conform® statutelor®, pensiunea va trebui să li se dea.
Amploiaţii presenţl nu s’au ales® sub condiţiune de a fi pensionaţi, căci alegerea lor® făcută în trecut® nu s’a tăcut® cu seriositatea ce o recere Alegerea din pre-sentfi împreunată şi cu dreptul® de pensiune. De aceea cu tot® dreptul® şi la Ioc® a fost® propunerea Mult® On. Domn® luliu Dan®, ca aceste statute sâ se predea unei comisiunl spre studiere şi modificare înainte de a fi aşternute ministrului spre aprobare.
Atunci comisiunea municipală în urma modiflcărei din Ş. 26 — spre a-şl putea susţinea dreptul® de liberă alegere a unor® amploiaţi apţi faţă de cari s8’şl p6tă lua fără temere şi cuvenită precugetare şi sarcina de a e da pensiune abună seamă ar fi modificat® §. 19 întra-colo, ca oficianţii cari suntă acumu în oficiu se se vâtâ bucura de favorulu dată loră de a lise computa anii de serviciu dela anulă 1878 încâce, adecă dinainte de aeâsta cu (ţec* ani, numai dică vor fi aleşi sâu denumiţi şi la procsima alegere viitâre. Acesta Insă nu s’a putuli ajunge, căci un® „igen* — numai unul® — a maiorisatO pre^cei cari au sprijinit® propunerea membrului luliu Dan® şi astfel® statutele fondului de pensiune al® amploiaţilor® comitatensl se aştern® aşa precum s’au format® ministrului spre aprobare, — însă cu un® votti separat® al® d-lui Dan®, insinuat® la timp®, care totuşi va aduce lumină în causa acesta.
2. Alegerea de notară cercualu în comuna Lisa.
FOII JETON O. OBRŞ&TOR17X.T7.
Novelă.
11.
(Urmare şi fine.)
T6tă puterea minţii, tâtâ simţirea inimii şi t<5te dorinţele lui însă erau zadarnice. Ah! şi cum n’ar fi sburat®... dâr înzadar®. Sângele ’i se sul în cap®, nările ’i se umflară şi un® gând® nefericii® îl® stăpânea în aceste clipe de cumplită durere.
„Pentru ce m’um născut® dâcă a foit® să fiu aşa? Aşa de osîndit®/ Dâcă (jilele mele sun1® veclnice nopţi, şi dâcă bucuria n’aon simţit’o niciodată! Ore cum e lumina? Aud® de sdre, dâr cum e sorele? Aud® de lună şi stele, dâr 6re cum sunt® ele? Aud® de t6te, şi t6te 6re cum sunt®?......................
D6mne! Dâtnne! amară mai e pânea aceea la care după orice bucătură trebue să (jicl: bogdaproste, bogdaproste! Nenorocită e viaţa aceea, în earea pururea tre-bue să pipăi pământul®, şi să măsort paşii tăi, purtat®
de bâtă, dela casă la casă, dela tîrgft lâ tîrg® şi nici odată să nu ai o clipă de odihnă! îmi pare, că totuşi mai bine ar fi să nu fiu,, mai bine ar fi ca acest® trup® al® meu se fiă âr pământ®. La mine nu este deosibire între mârte şi vieţă, intre ndpte şi (ji. Ce (jfo®9 Precum noptea mă pot® ooihni câte-odatâ puţin® aşa mort® mă voiu pută odihni în veci, fără de a mai cerşi la bu-căturî şi fără dea mai <jiee: bogdaproste! RăpausulO de veci nu l’am cerşit® încă pănă acum cu aşa căldură şi stăruinţă. Acum insă-1® cerşesc®, îl® cerşesc® pentru cea din urmă oră!..................................
Casnica familiă a colibei într’acestea durmea dusă. Singur® orbul® sta lângă focul® ce pâlpâia în tindă. El® ar fi plâns®, dăr lacrimi nu mai avea. Târcjiu printr’unO zîmbetQ amar® îşi mărturisi jăratecului amărăciunea de care era cuprins® sufletul® său.
Ventul® rece al® nopţii îşi juca mendrele pe afară. El® ţîuia prin uşa colibei aducând® cu sine câţiva fulgi de nea ce se revărsau preste coliba ţiganului, ca neşte amintiri d’albe pe un® suflet® sdrobit®.
Mai adâncă Insă era durerea orbului ca adăncimea întunerecului nopţii, mai aspră şi amară sârtea lui ca vuetul® sarbăd® şi suspinâtor® al® vântului 1 Dela o vreme
se liniştise. îşi răjjîmâ fruntea pe mâni voind® să aţi. pâscă niţel®. Iuzadar®. Somnul® nu’i venea nici decât®. Ar fi voit® plece dâr băiatul® nicăerl. Ce să facă dâr?... lutr’unfl târziu îşi scâse fluerulfl de după şerpar® vrând® să încâpâ un® cântec®. De astădată însă o nouă ideă ii plesni prin minte. Da, prin mintea lui eărpocită cu felia de feliu de gânduri omoritdre, cari t6te se învârtesc® în giurul® unui punct®, singurul® de’a care îşi aştepta mântuirea.
— »Haid, trâeă tote. Voiu să scap® de *bogda~ proste. *
îşi luâ flueiul® din nou şi punându-1® sub picior® in amărăciunea lui, îl® sdrobi ţăndări....................
III.
Pe Ia cântătorî, un® geamăt® surd® şl-aprâpe năduşit® s’autjea transpirâud® prin crepăturile uşei. Sgri-burând® de frig® Romano îşi deşeleştâ pleâpele de pe orbite şi privi în tindă. Priveliştea înspăimântătâre îl® îngrozi. întins® pe pământul® gol® sta orbul® tăvălit® în sângele său, se sinucise. Abia mai da vre-un® semn® de viâţă, şl apo; râpausulu de veci ce l’a cerşit® cu puţin® mai nainte, acum® îl® docăndi... dâr vai! ce mârtg
Nr. 284.
GAZETA5 TRANSILVANIEI.
1887.
Acâsta s’a nultfiGatO, căci representanţii comuneloră respective cad formâză acelă cereţi notarială, n’au fostă învoit cu candidatulă protopretoreiui mpusă de acesta cu sila. Despre decursulii alegrei de notară în Lisa s’a făcută îaportă la timpă în colânele acestei foi.
3 Alegerea a cinci membri în comisiunea administrativă, în locuia celorîi cari ieşit afară. S’au alesă cu maioritate de voturi d nii: llariu Duvlea advocată, Dr. Andreiu Micu advocată, Nicolae Borzea preotă, losif Hârciogea preotă şi Macsimiliană Recesn preotă. Alegerea acesta serveşce de laudă membriloră consiliului municipală, căci pe lăngă tâte încercările de a se alege alţii, intre cari şi unii israeliţi, acesta nu s’a putută isbuti.
Numai mai multă interesă din partea membriloră din provinţă ai consiliului municipală, şi treburile comitatului nostru vor merge spre înflorirea lui, însă, vai de multe ori se întâmplă contrariulfi.
Atâta de astă dată.	—i—
Cum s’ar put6 ajuta la mai sigura înaintare culturală şi materială în sciinţă şi avere a poporului nostru preste tutu?
I.	Relele de car! sufere poporulă nostru şi combaterea acelora.
II.	Indicarea (arătarea) mijlbcelord duc&tore la scopâ.
Disertaţiune ce avea să fiă cetită cu ocasiunea adunărei generale a despărţăm. H ala Asociaţiunei transilvane pentru litera) tura şi cultura poporului românii, ţinută în 80 Octomvre (II Nov. a. c. în FăgăraşO.
Motto:....Uniţi-vă în cugetă, uaiţî-vă
în simţiri!.... a (pstl laurea-tula poeţii Andr. Mureşianu
(Urmare.)
Ună altă râu însemnată, care contribue la beţiâ pre lângă dedarea cea rea, este lipsa de nutrimentă potrivită şi de ajunsă. Poporulă nostru — e dreplă — lucră mul«ă şi încă totă lucruri grele. Munca câmpului, pftduritulă ş. a. ceră puteri vânjose şi stăruinţă neobo sită, puterile slăbite însă trebue oţălite prin nutrimente bună şi de ajunsă şi prin beuturfi sănătâsă, carea este apa prâspetă. Beutură mai bună ca apa nu se află — numai să o ai după ce o bea. Pentru acâsta se cere şi nutriraentă cOrăspunZâtoră. Lipsa de nutrimentă potrivită şi de ajunsă Inpinge pe neiericitulă omă la beutura de vinarsă, carea după cum <}ioe elă »Ii mai amorţesce ălea âse şi’i face poftă de mâncare, “ţ?) £tă der, însuşi poporulă spune pentru ce be». De aceea se cere ca femeile să se dedea a pregăti mâncări mai bune. gustâse, sănătose şi nutritore, şi de sigură, că poporulă nu va mai trage aşa tare la beutură, der spre scopul acela se cere ca să aibă şi din ce pregăti, „eâcl astâcj1 nu să mai iaeă minuni ca ârecftndă în pustia,* să cere să aibă legume, galiţe (paseri de curte), carne de vită etc., şi să nu dea femeile nî&sfre ouăle, untulă, laptele, smăntâna petotro câpă, aiu (usturoiu), rădichî şi salată — când ele ar avă locă destulă pentru cultura loră, şi totă femeile nâstre să ou pregătâscă două trei fire de aiu cu oţătă numită „musdariu," nesce apă turbure, numită „tăieţăi ori fre-cftţăi de postă,* şi alte multe *mâncărl-nemâncări* în cele mai multe caşuri chiar şi nesărate; eu acestă nutrimentă slabă bărbatulă să mai şi cosâscft o (|iuâ în-trâgâ de vără, să ridice groşi, grintjî, bârne şi alte po veri pănă vede „stele vertjl,* este preste putinţă, — şi urmarea este, că in lipsa de nutrimentă corăspuncjâtoră, vrândă nevrândă, alârgă la otrava jidovăscă, carea îi mai „amorţesce'.âsele* — după cum cjice elă. ;
Nu se pâte nega, bea poporulă Dostru şi din rea dedare, dâr mai multă din desperare (năcază), că ^ău, multe poveri mai are şi elă pre capă! arareori bea din voiă bună dăr de celea mai multe ori bea din lipsa de nutrimentă corăspuntjătoră grelei sale munci.
£tă dăr ce trebue să se opună băuturei de vinarsă în prima liniă: mâncări bune săntitâse şi nutritore.
3. Deşi nu în aceeaşi măsură, dâr totuşi mai a celea urmări ca şl beţia le are lenea.
Cum ar’ striga dmenii, dâcâ cineva i-ar’ sili să lucre numai a cjeeea parte din ană ca iobagi pentru al-tulă; şi în contra lenei nu strigă nime, măcar că ea ră-pesce âmeniloră cu multă mai multă. Socotiţi numai câtă pierdă aceia cari pierdă timpulă în nelucrare, în lene şi în petreceri, cu pipa şi In povesti, — şi veţi ve • dea că am dreptate. Lenea însă aduce sărăcia; dâr pre lângă sârăciă mai aduce şi băle şi scurtă şi vieţa
amară! O baltă de sânge înghiţise sdrobiturile fluerului cu care a cerşită atâta milă.
Ţiganulă spăimântată, c’ună ţipetă grozavă, bătân-du’şl pieptulă ca ună nebună strigă:
—	Maico, maico, s’a omorîtă orbulă, şi fluerulă încă şi l’a sdrobită! Cine să ne mai aducă milă? O Domne 1“ Işl ţinti apoi privirea spre Noru ce sta lângă pieptulă maicii sale sugăndă.
—	»0, o! cine va să ne mai cerşâscă milă!"
—	„Te va trăsni Dumnezeu de ce Pai smucită a-sâră atâta’ Beutorule, prăpăditule*.
Romano înfuriată de acestea vorbe o trăsni c’ună băţă dreptă in frunte aşa încâtă Ursoica efigii aprâpe leşinată.
Gâlceava se potoli, când Românii autjindă de vestea orbului mortă, făcură cele de lipsă şl-lă îngroparâ. Ursâica se trezi din leşinulă ei în momentulă când îlă scoteau din colibă. Cu câteva bâbe de lacrimi petrecu ea pe cerşitorulă binefăcătorii, pănă dincolo de părău!..
J886.	Traianu H. Popit.
omului. Ce este rugina pentru fertt, aceea e lenea pentru corpulă omului.
Lenea face ca tote lucrurile să fiă grele, silinţa le face pre tâte uşâre.
Lenea se târăsce aşa de încetă, încâtă curândă o ajuDge sărăcia din dărăfO. Lenea e mama serăciei, dir silinţa e mama norocului; celui silitoriu Dumnezeu îi dă de tâte.
Lenea încă este ună rău, carele trebue combătută cu fotă tăria.
Orî-ce lucru dâcâ nu se face la timpulă său, pâte aduce mari pagube omului, ba ne pâţe aduce de multe ori chiar sărăcia.
Lenea dâr încă este ună păcală (rău), de care încă trebue să ne ferimă ca de focă, căci: şecjî astăZI, şe^I mâne, eră de lucrată şi câştigată nu câştigi nimica: urmâză apoi facerea de datorii, datoriile nu se potă plăti, — şi ăcă sărăcia în tâtă urgia ei!
4.	Ună altă rău ce sărăcesce poporulă nostru este „lucsuluf suntO „mândriile.«
Blăstămatele de .mândrii s’au încuibată tare şi în poporulă de rândă. De ună timpă încâce femeile nâstre dela capă până la piciâre: se îmbracă totă cu învergă-turî dela şâtră, âră răsboiulO e părăsită cu desăvârşire. Femeiie susţină, că cutare şi cutare învărgătură este mai ieftină, ca atunci când ar ţesâ*Q ele. Se pâte; dâr spu-nândă că-i ieftină, uită a spune că nu-i trainică. Apoi marfa ieftină şi netrainică este tot-dâuna cea mai rea, banii daţi pre ea suntă bani ’ăpădaţl.
Pe aşa numitele „stofe de mătase", cari orî-şice suntă, numai mătase nu, — mai bine ar fi să se nu-meseă pânze de pâiangină", — încă aruncă poporulă nostru banii numai în tină, căci acelea se rupă şi numai stândă în ladâ-
Câtă le stă însă femeiloră şi feteloră de bine cu şurţurl şi haine ţăsute de ele şi câtă suntă apoi acelea şi de frumâse şi trainicei Nici altcum' par’ că suntă crescute pre dănsele!!
Dec! trebue cu totă dinadinsulă lăudate acelea femei, care îşi ţesă ele ţăsăturile trebuinciâse în casă; âr acelea cari alârgă totă la şâtră şi le place să se mân-drâscă cu haine cumpărate, dăr de câştigată nu câştigă nimica, trebue condamnate,*) după cum strigă şi feciorii în jocO:
»Bine-i stă mândrii gătată Totă cu haine dela şâtră;
Dâr şi mai bine i-ar sta Dâcă şi le-ară face ea 1"
De asemenea datina cea rea, de a se întrece cei săraci cu cei cu prindere mai bună, âr sătenii cu orăşenii în ale „mândriilorO,* încă n’are sferşită bună, căci ruinâzâ familiile şi le duce la sapă de lemnă. Şi nicî nu-i altă modru cândă trebue totă să cumpere, totă să dea bani, dâr-de câştigată să nu câştige — odată totă trebue să se gale; er gălându-se averea, urmâză de sigură sărăcia, cerşitoria; de aci furtulă şi beţia. Deci putemă (Jice;
Beutura şi mândria,
Lenea şi prostia:
Ne-aducă pe capă sărăcia!
Trebue însă luată lucrulO în seriosă şi reparată până încă nu e pre târtjiu.
5.	Ună felă de rău suntă şi şedUorile de furcă, în starea după cum ele se află astăzi. In şezători lucru ca lucru, dăr apoi euvinte nemorale (desfrănafe), vi-narsufă şi alte ticăloşii, acelea au trecere.
Nu-i rea datina, ca să se asocieze mui multe femei să târcă dela o lumină, căci prin acâsta încă se face âre care economiâ; dăr e rea datina ce s’a înrădăcinată cu incetulă, de a petrece femeile tâtă săra cu câte cuvinte nemorale, clevetiri pre unulă şi pe altulă, beutura de vinarsă, apoi uneori de aci şi certuri, bătăi (pâruell) şi în urmă la judecată pentru căutarea dreptăţii.
Să calculămă (socotimă) acum venitulă unei sări de furcă.
Gine scie, fiăcut’a femeia vre’ună fusă de tortă, dăr cheltuiâla e sigură. Căci a contribuită la lumină 2—3 cr., a contribuită la vinarsă 2—4 cr., a mersă apoi şi la judecată pentru cârtă şi păruiâlă de 2—3 ori pentru ascultarea marforiloră. Socotită acum pentru o femeiă în 3 (Jile numai câte 20 cr. pe Zb Iacă 60 cr. v. a. pentru doi martori câte 3 Zile a 20 cr. suntă 1 fl. 20 cr.
< u cei lai ţi 60-j-4-f-3 cr. = 1 fl. 87 cr. v. a. apoi încă vr’o 6—10—15 fl. ca pedâpsâ pentru partea care a per-dută, facă la olaltă: 11 fl. 87 cr. adecă: unsprezece florini şi 87 cr. v. a. în termină mediu : cheltuială pentru o sâră de furcă; der câştigulă cine scie fost’a ună fusă de tortă ! — Mă rogă acumă să mi-se spună, dâcă aşa mai pâte merge ?! —
leţelegă şi eu şe^ătore astfelă ca fetele să fiă cu mumele loră laolaltă, dela cari apoi să înveţe numai iucrurl bune, poveţe morale; ăr omenia şi frica lui Dumnezeu să fiă corona tuturora. £r pe de altă parte bărbaţii să se ocupe cu industria de casă, după cum voiu vorbi mai la vale.
Aşadără: bărbatulă cu femeia la ună locă, âr fe-ciorulă şi fâta sub supraveghiarea părinţiloră şi toţi ocupaţi, atunci de sigură că şi lucrulă merge şi cu elă şi câştigulâ, âr moralitatea se susţ ne. Şi unde este lucru, acolo este şi câştigă; şi unde este moralitate şi frica de DumneZeu, acolo urmâză şi darulă şi binecuvântarea Ceriului.
6.	Ună altă rău şi mai simţitoră, carele sub masca sfinţeniei lăţesce şi beutura vinarsului: suntă şi „pomenile nâstre*, aşa numitele: »pomeni făcute pentru pau-sulă sutleteloră celoră repausaţî*. La atarl ceremonii de altcum „-"eligiâse", încă nu lipsesce vinarsulă, ba elă jâcă rolulă celă mai de frunte.
Nu în puţine locuri am văZută ducendu-se vinar sulă şi în sf. biserică, şi acolo terminându-se (gătându-se)
*) Şi cu totă dreptulă, când însăşi „ţarevna" ţese, adecă împărătăsa muscălâscă (a Rusiei.) — Autorulă,
serviţiulă divină (slujba bisericâscă), urmâză apoi «închinarea" ... (să nu credeţi dâr’ că la icâne!), ci cu . . . sticlele cu vinarsă . . ! Poftimă evlaviă creştinâsoă în casa Domnului!!
Eu înţeleg pomană şi milă cu ună omă defectuosfl, nesănătosă (schilavă, nevoiaşă) dându-i-se ceVa bani, pâne, vestminte său altceva; inţelegă şi pomană la biserică cu pâne, colaci ş. a., cum sâ usâză (face) acâsta pe aci pe la noi; dâr dâcă i dămă la fiă-care creştin, care a fostă la biserică: o bucată de pâne sâu ună cotacă; în alte locuri o luminiţă de câră şi 1 cr. — pentru ce să mai dămă şi holercă otrăvitâre şi demoralisătâre ? Nu s’ar putâ face pomană şi fără rachiu? Ore rachiulă contribue mai multă la mărirea evlaviei creştinescl ? ?... Şi nu-i acâsta ună rău din cele mai mari: ca însăşi maica biserică prin datinele sale religiâse să contribue la lăţirea băuturei vinarsului??! — Răulă acesta se vede apoi şi la botezuri, ospeţe şi înmormântări. Ba te în-grozescl când auZî că şi la „înţărcarea miciioră copilaşi încă se folosesce vinarsă Apoi să te mai miri c| se bea vinarsulă aşa de cumplită! £r comisiunile asentatgtre n’au pe cine asenta, presentându-se înaintea loră nutnai schelete otrăvite cu vinarsă, încă din leagănă?!... Nu-i nici o mirare, că din cele espuse se pâte trage dtţie-râsa conclusiune: Ne nascemă, trăimă şi murimă cu vinarsulă în mână.... Acesta rău trebue însă cu*ţ> 6ră mai înainte stârpită, căci la bine nu ne va dude. Şi pe când acestă rău este încuibată la poporulă nostru de rând, ce să Z,c'emă când unii preoţi, învăţători şi alţi inteligenţi (dâcă se mai potă numi aşa?) se tndelefnicei|pa cu beutura vinarsului|în tâte Zilele??!... Ore atarl nesocotiţi nu trebue stigmatisaţl ca să-i cunâscă lumea? t
De conclusiune la pomeni încheiu: Faceţi pominl căci pomana este o faptă creştinâscă; dâr „nici decwn ospeţe cu beţii, escese şi scandale, prin cari poporultţln locă să se însufleţâscă şi întărâscă în fapte bune,, mjtfiai se ruinâză materialminte şi moralminte.
Şi âţe n’ar fi «pomană* cu multă mai adevărată atunci când în locă de a se prăpădi banii pe vinarsă şi pre ună ospăţă trecetoră s’ar da câte o anumită sumă pentru fondulă bisericescă şi şcolară?!
Şi eu credo, că poporulă nostru şi acâsta ar face-o în schimbulă pomeniloră de astăZT, numai să ftă. pusă la cale, şi în urmă să vâdă şi o administrare corectă a nu-miteioră fonduri; altcum ajungândă la convingerea că-să fonduri fără fundă, inzadară va fi tâtă încercarea (os-tenâla).
___________ (Va urma;)
Pentru învăţăceii români meseriaş! din loc.
Vestminte nouă pentru copii români dela meserii în Braşovă făcându-se din venitele fundaţiunei Genero-şiloră Mihailu şi Elisa Stroesco, se voră împărţi învă-ăceiloră români meseriaşi Joi în 24 Decemvre (5 Ianuarie) a. e., la 6 âre săra în sala de desemnă dela Gimnasiul românescă. Se vestesce pentru cei ce se inieresâză.
B. Baiulcscu.
SOIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. a «Gaz. Trans.*)
PESTA, 4 Ianuarie. — Preşedintele camerei magnaţiloră Sennyey a murită.
ROMA, 4 Ianuarie. — Papa primesce mâne 20,000 Italieni. In alocuţiunea ce le vă adresă, va vorbi despre raportulii statului câtră biserică.
BERLIN, 4 Ianuarie. — Dieta e convocctă, pe Z'ua de 14 Ianuarie.
DIVERSE.
Din medicina populară. — Cu frunZa de Aloe se vindecă sigură ranele causate prin arsură; şi anume, dâcă rana e mică e destulă, dâcă puneraă pre ea o frun-Ză tăiată în două, carea, după ce se usucă, trebue schimbată cu alta nouă, er dâcă rana emare, atunci stârcemă sucă d.n frunZele de aloe, umeZ’mă cu elă o bucată de cârpă curată, cu carea apoi legămu rana. Când cârpa se uscă, nu se ia josă, ci picurămă din nou pre ea sucă de aloe Durerea numai decâtă încetâză, şi rana se vindecă în curendă. Din sucă se potă lua şi în lăîntru câţi-va picuri pre zachară. Cu frunZele de aloe se vindecă şi ranele causate prin degerare, precum şi celea causate prin rosuri de sâlţunî, asemenea au ună efectft sigură şi la tăiaturi. CâţI-va picuri din suculfi de aloă luaţi în apă cu o lingură de cafea alină sâu chiar vindecă colica căpătată din răcâla stomacului, asemenea şi cafarulă. — („Fâia bis. şi şcol.u)
Voci din publicd.*)
Relativă la scirea poliţienâscă, din Nr. 270 ală „Gazetei,* prin care se Zice» câ subscrisul!! aşă fi ameninţată pe birtaşulă Klees din Braşovu-Vechiu cu revol-verulă încărcată, subscrisulă declară, că nu mî-ara luată revolverului dela trăsură cu scopă ca să ameninţa pe bir-taşd cu elă, ci pentru ca să mă gâtescă de drumO, cad voiam să plecă spre casă. Totul* se reduce la o interpretare greşită a faptului din partea birtaşului Klees. Declară acâsta în interesulă adevărului şi ală salvărei onârei mele. De altmintrelea afacerea e la tribunală şi la pertractarea finală se va constata adevărulă.
T o ha nulă vechi u, 4 Dec. n. 1887.
Beniaminu Clococeanu.
*) Pentru cele cuprinse în acâstă rubrică, Redac-ţiunea nu e responsabilă._________________________________
Editoră şi Redactoră responsabilă Dr. Aurel Mureşiani'
Nr. 284.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
CortnlA U bura» da Vlena
din 2 Ianuarie st. n. 1887.
Rentă de aură 6»/0 • . . 96.45 Rentă de hftrtiă 5% . . 80.— tmprumutulti c&ilortt ferate
ungare.................148.—
Amortisarea datoriei căi-lortt ferate de ostă ung.
(1-ma emisiune) ... 93 — Amortisarea datoriei căi-larfl ferate de ostti ung.
(2-a emisiune) ....----------
Amortisarea datoriei căilor o ferate de ostil ung.
(3-a emisiune) .... 11025 Bonuri rurale ungare . . 100.— Bonuri cu cl. de sortare 1C0.50 Bonuri rurale Banat-Ti-
miştt . . .............10150
B)nurl cuci. de sortare 101 — Bonuri rurale transilvane 101 -
Bonuri croato-slavone . . 101 — Despăgubire p. dijma de
vină ung................98.75
Imprumutulă :u premiu
ung.....................119.—
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 121.50 Renta de hărtiă austriacă 76.50 Renta de arg. austr. . .	79.20
Renta de aură austr. . . 107 90 Losurile din 1860	. . . 137 75
Acţiunile bănceî austro-
ungare................ 858 —
Act. bănceî de credită ung. 270.— Act. bănceî de credita austr.269.90 Argintul ă —. — GalbinI
împărătesc! .............6 01
Napoleon-d'orI .... 10 04 Mărci 100 împ. germ. . . 62 87 Londra 10 Li vrea sterlinge 125.90
Bursa de Bueuresci.
Cota oficială dela 14 Decemvre st. v. Cump.		1887. vând.
Renta română (5°„). . •	93Va	9D/a
Renta rom. amort. (5 °/0)	96—	97—
» convert. (6°/0) • •	91—	92—
împr. oraş. Buc. (20 fr.)	34—	36-
Credit fonc. rural (7%) . .	105—	106—
* n >> (b°/o) •	91*/*	92 b 4
» » urban (7#/o) ■ •	103—	104—
* » , (6°/0) . .	96—	97—
* , * (B°/o) • •	87V.	88V.
Banca naţională a României 500 Lei			—
Ac. de asig. Dacia-Rom.	—	—
« » * Naţională	—	—
Aură contra bilete de bancă .	. 14. V*	15.—
Bancnote austriace contra aură.	2.03	2.04
Cursulu pieţei Braşov#
din 3 Ianuarie st. n. 1887.
Bancnote românescî .... Cump.	8.43 Vând		. 8.46
Argint românesc	»	8.40		8.43
Napoleon-d’orî	*	10.C3	»	10.06
Lire turcescl	»	11.27	»	11.30
Imperiali	»	10.26	»	10.29
Galbeni	»	590	»	5.92
Scrisurile fonc. »Albina» 6•/* . »	101.—	•	102.- -
n * n Io • n	98.—	-	99.—
Ruble RusescI	*	109 —	»	110.—
Qiscontulă ... » 6x/a—	-8•/, pe	ană.	
5 ® w -g
■O V >03 g ti i SJ Ă O?"
O CC QB
feJi glN . ® o5 = h'£X£
2 S *» c
B'- (O O)
Sfc.su
%	Kg
O S = -j
a «
#.sS0
►e -o —
Ssl-S
^ 'O S w
jS'is; *3 cs
‘o k.â
3 'O c :cr
0) d) fl
2 4?	5
«O* o 3
ii t- i-i cj
23 3-2 8 * £ >rt 5 c o
a. E W *" g
“*^.2 ® 8 >® 2 Tj 5, ^
. cgi® cs ; i. ®
O
■O - «8 >Ş
.d 3
£ e.?8 85;
WS	® •
s «45 s
fc» *3 "S 2 e3
-Stc « *■
§ ntl
fa
O
O
m
.5
i:_3
ig;
S8 >S
a -i 2 ti a 5	'2	^
" O S 1-ii - B ?S >r“
® CD
D i i *; ss ctf
îŞ fa: C
U S
<5 £ o.73
T? 3 crt ,3
>3 CX W £ L 0) ft) D
— «3 Kt _ 5
iS 8
cc tS sj S >cj O D C ^ «
-fi is, 0 a
«s 2 tr.5
£ mă =*
)3 S «8-g
s _ «a fa
u o> fa "S
£<S
« Ş fi
SC
W
rt e=> -t«
2? gf 2
<d 5r ce S «H £
r- *3
2 >e h
2 2
9 »<
s^*s
o -o* aj
H g M
E fct
a) ea 53 3 * .3
O Qt jQ sj rt
a "o 'E - rt S
o g>
I
3 ■
2 1 2 =
C s
ea Jî
e _
a
.a
B js
O!
>3 -2 eâ I
P 5 ’> 3 £8.
S*?£ =
oo 2
OT Cm 3 OP
<5 *3 i
Ni’. 2149-1887. inspect.
Concursu.
Pentru ocuparea postului de învăţătorii ordinarii sistemi-satii la scdla elementară cu limba de propunere română din c o m*u n a M&ferft cu salarii anualii de 300 fl. şi eventualii pentru locuinţă şi grădină 100 fl.
Doritorii de a ocupa acesta postd au a-şi trimite la mine concursele lord prin respectivulO inspectorii r. de scăle până la 1 Februarie 1888. Concursele să fiă scrise de mâna propriă în limba maghiară şi română şi provăcjute cu cartea de botezii şi documentele referităre la atarea sănătăţii, la serviţiulCi de până acum şi la cunoscinţa limbilor A.
Bistriţa, 30 Decemvre 1887.
luliu Havas,
inspectorulfi r. de şcăle ală corni-
1—3	tatului Bistriţa-Nâsăudă.
Publieaţiune.
In urma ordinaţiunei înaltului Ministeriu reg. de agricultură, co-merţO şi iudustriă, ddto 13 Ianuarie 1887 Nr- 70,718/IXb, se determină, spre scopulu nouei alegeri, a 16 membri pentru secţiunea de comerţâ şi a 16 membri pentru secţiunea de industria a camerei de comerţu şi industria din Braşovfi, dLiaa de 9 Ianuarie 1888 (Lunî) înainte de prânijfl dela 9—12 şi după prâniju dela 3—6 6re, ca terminu de alegere, în casa sfatului din piaţă.
(..Se aduce acesta, din partea comisiunei alese să conducă alegerea, cu aeelti adausîi la cunoscinţa publică, cum că alegerea atâttt pentru comercianţi câtu şi pentru industriaşi (meseriaşi) se va ţinea fi?-care pentru sine separată, şi că de alesă şi îndreptăţire a alege suntu tăte acele persăne din Braşovu, care ca comercianţi şi ca industriaşi "meseriaşi), suntft induse în respectivele liste de alegere.
Fiă-care alegătorii p6te să-şi dea votulă numai în persănă şi anume său verbală său în scrisă.
Lista valabilă a celoru îndreptăţiţi la alegere e espusă în tătă (Jiua pănă la alegere în biroulă subscrisului, edificiulu magistratului Uliţa căldărariloru Nr. 519-a, etagiulu alfl II-lea, spre esaminare din partea fie-eărui interesată pentru alegere.
Braşovu, 9 Decemvre 1887.
Comisiunea destinată pentru conducerea alegerei
Ernst Hintz,
3—3	preşedintele comisiunei.
vizimiivek ăs vizhasznâlati jogositvânyok tulajdonosait, hogy a jogosit-vânyaikra vonatkoză eugedălyt a mennyiben az 1886 ăvi September hă 8-ân 5803 sz. hirdetmănyem daczâra eddig esetleg meg nem adtâk be most mâr jovo 1888. ăvi Mârtius hă văgeig nâlom irâsban mutassâk be, vagy pedig irâsban igazoljâk azt hogy vizimiiveik az 1886. ăvi Ia-riuâr ho 1-je ăta hâboritlanul fennâllanak a nălktil, hogy mâsok jogo-sult ărdekeit sărtenăk ăs mint ilyenek az illetăkes hatosâgok ăltal kcâro-soknak talâltattak volna.
Megjegyeztetik hogy a bejelentăsek a vizjogitorvănyek, 191. §-ânak mâsodik bekezdăse ărtelmăben bălyegmentăsek. Ezen bemutatâsi, illetve igazolâsi kotelezettsăg minden hatăsâgi engedălyre szovulă vizimunkâlat tulajdonosâra kiterjeszti tehât Ontozăsi, leesapolâsi, ârmentăsităsi, ipari-vâllâlatokra, malmokra, tovâbbâ nyilvânos ăs magân csatornâkra, mester-săges viztartokra, vădgâtokra ăs zsilipekre egyarânt ărvenyes.
A kik jogositvânyukat igazolni nem tudjâk, vagy igazolâs văgett a fennt kitozătt hatâridoben nem jelentkeznek, azoknak vizimiivei az idăzett torvăny 190. §-a ărtelmăben nem lătezGknek fognak tekintetni ăs az ily vizimlivekre năzve a vizjogi tărvăny 163. ăs kovetkezo szakaszat ăs a hivatkozott âltalânos ministeri szabâlyrendelet 3—32, §-ai lesznek alkalmazandăk.
Fogarason, 1887. ăvi Deczember hă 27-ăn.
2—3	Gramoiu Dâniel, alispân.
9912/1887. sz.
Ârverfei hirdelmenvi kivonat.
A brassoi kir. torvenyszăk mint tkvi hatăsâg kozhirră teszi, hogy Foith Jânos văgrehajtatănak Ilie Iuon ăs neje văgrehajtâst szenvâdO elleni 95 frt. 64 kr tokekovetelăs ăs jâr. iiânti văgrehajtâsi ugyăben, a brassăi kir. torvănyszăk terilletăn le vă a Feketehalom kozsăg batârân fekvo, a feketehalmi 1543 sz. tjkvben A -j- a 1619 ăs 1620 hr. sz. iri-gatlanra az ârverăst 454 frt. ezennel megâlapitott kikiâîtâsi ârban elren-delte, ăs hogy a fennti ingatlanok az 1888. ăvi Ianuâr hă 30-ik napjân d. e. 9 ărakor Feketehalom kozsăg irodâjâban megtartandă nyilvânos âr-verăsen a megâllapitott kikiâîtâsi âron aiul is eladatni fognak.
Ârverezni szândăkozăk tartoznak az ingatlanok becsârânak 10°/o-ât kăszpănzben, vagy az 1881: LX. t. cz. 42. §-ban jelzett ârfolyammal szâmitott ăs az 1881. ăvi November 1-ăn 3333. szâm a. kelt igazsâgtigy-miniszteri rendelet 8. §-âban kijelolt ovadăkkăpes ărtăkpapirban a kikill-dătt kezăhez letenni, avagy az 1881: LX. t. cz. 170. §. ărtelmăben a bânatpănznek a birăsâgnâl elăleges elhelyezăsărăl kiâllitott szabâlyszerti elismervănyt âtszolgâltatni.
Kelt Brassăban, 1887 ăvi November bă 14-ik napjân.
A kir. torvszăk mint tlkvi hatăsâg.
Kovâcs.
egyesbiră.
Sosirea si plecarea trenuriloru şi posteloru în Braşovu.
I. Plecarea trenuriloru:
y-’y- ■ A V I S U.
P. T. acţionari ai institutului de credită, şi de economiii „Arie-şana“ din Turda li se aduce la ciihoscinţă, că terminulă de solvire ală versamentului alu IV-lea (10 fl. de acţiune) a espirată în 24 N o-emvre a. c. st. n. deşi prin acăsta suntă rugaţi a solvi câtu mai în-grabă acestă versamentă dimpreună cu percentele de întâr^iare (dela una acţiune 8 cr. pănă în 31 Decemvre.)
Turda, 29 Decemvre 1887 st. n.
Direcţiunea institutului de credită si economii „Arie şan a.u
D. St. Şuluţiu,	Silvestru Moldovanti,
direct.	secretară.	2—3
Sz. 10.424/1887.
alisp.
Hirdetmeny.
A vizjogi torvăny (1885 ăvi XXIII t. cz.) 189 §-a valamint ezen toivăny văgrehajtâsa târgyâban a nagymăltăsâgu foldmiveles- ipar ăs ke-reskedelmi, ăs a kozmunka ăs kozlekedăsi m. k. Minister urnak âltal egyetărtoleg m. ăvi Deczember 31-ăn 45689. szâm alatt kibocsâtott âltalânos rendelet 87 §-a alapjân felszâlitom a vârmegyeteriiletăn fennâllă
Tiporafia ALEXI,
1. Dela BraşovA la Peşta:
TrenulO de persăne Nr. 307: 7 6re 20 de minute săra.
TrenulO mixtă Nr. 315: 4 ore 01 minută diminâţa.
2. Dela BraşovA la Bnouresoi:
TrenulO mixtă Nr. 318: 1 oră 55 minute după am64î.
II. Sosirea trenuriloru:
1. Dela Peşta la Braşovu :
Trenulă de persăne Nr. 308: 9 ore 46 minute înainte de amâijî. TrenulO mixtă Nr. 316: 9 ore 52 minute săra.
2. Dela Buoureeoi la BraşovA:
TrenulO mixtă Nr. 317: 2 ore 32 minute după amă(Jî.
A. Plecarea posteloru:
a)	Dela Braşovă la RSşnovu-Zernescl-Branu: 12 ore 30 min. după amtf<p*
b)	„	v	n	Zizinu: 4 6re după amă^I.
c)	„	„	în	Secuime (S. Georgî): 1 oră 30 minute nâpfea.
d)	„	„	la	Făgăraşu: 4 6re diminăţa.
e)	v	y,	la	Săcele: 4 ăre diminâţa.
B. Sosirea posteloru:
a)	Dela Reşnovu-Zernescî-Branu la Brasovă: 10 6re înainte da amâiJY.
b)	„ Zizină la Braşovă: 9 6re a. m.
c)	Din Secuime la Braşovă: 6 ăre săra.
d)	„ Făyăraşu la Braşovă: 2 ăre diminăţa.
e)	„ Săcele la Braşovă: 6 6re 30 minute săra._______
Braşovu.