«KDAOŢIUSKA ŞI ADMHTUTRAŢIOTCA J BRAŞOV0, piaţa nare Nr. 22. ,GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ)I. Pe anfl anti 12 fior., pe şăse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Aoaftale şi **.<■*•’ a utr: Pe and 40 fr., pe ş$se luni 20 fr.. pe trei lu?u' 10 franci. . ...»■ V’ SE PRENUMERÂ: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. w --------- ANULU L. ANUNŢURILE: 0 serii garmond 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sorlasrt nefranoal® se sHmesas». — EDanuaorlpts nu •• ratrimltfi. 282. Luni, Marţi Decemvre. 1887. Cătră cetitorii ,,Gazetei Transilvaniei"! In puţine ;ne-: grad^ki, ministru rusă, în casă de încurcături răsboinice va redu e datoriile esterne ale Rusiei, dacă nu chiar le va denega cu totală. SOIRILE PILEI. 0/icerii din armata comună au primită ordină, după •' cum scrie *E!lenz6k“, ca neapărată să înveţe limba ru-săscă, ceiă puţină întru câtă !e este necesară pentru ser-viţinlă de castre. •. ' .; Procesulu maghiarisărei ocupă atâtă. de multă car . peteîe .patrioţiloră*, incâtu şi-au mai uitată de litera -fură. Dmrele ungureşti dec’ară. că în timpulă din urmă iiteralura magh ară a începută a stagna; anulă trecută 1887 s. n. a fostă ună ană de pace şi odihnă pentru literatura maghiară, şi cu t6te astea abia s’a putută Im-, bog ţi în decursulă acestui ană cu vre-o 16 opuri, jne- p. fiindă însă nici unulă din ele de o valăre mai mare. , lj)iare nouă unguresc! încă s’au înfiinţată în anulă tre- cută vre-o 7, dăr abia dăcă se află între ele unulă, care să merite numele de 4‘arQ- — fiascurile! Nr. 282. GAZETA TRANSILVANIEI. IS87. Generalultt majorii Emilii de Varga, coraandantulă brigadei 7 de cavaleriă staţionată în Timişora, a primită o insciinţare telegrafică dela ministeriultt comunii de răs-boiu, cft M. Sa l’a numită comandantă alQ divixiei de cavaleriă din Lemberg, altt cărei comandantă a fostă pănâ acum fiul Kdm. de Krieghammer. Generalultt Varga a şi părăsite Timişfira. Înaintarea sa e făcută fără a’i fi veniţii răndulă. Divizia de cavaleviâ din Lemberg se compune din brigadele de cavaleriă 20 şi 21, care cuprindă regimentele 10 şi 11 de dragon!, alo 4 şi 13 de ulanl ş; altt 16 de husari, şi formeză pârţl din corpulă XI. de armată. —x— O telegramă din Londra comunică că, precum se acrie din Viena (Jiarului ,Times,* concentrarea trupeloră rusesc! a’ar fi sfârşim şi circulă scirea, că în Polonia rusâscâ artt fi adunaţi 400,000 de 6menl. —x— Ni se comunică din Deştt: fa locală d-lui losifu Micşia, foştii notartt la tribunalulă din Deşii, care a înaintata ca subjude în Odorheiultt săcuiescll, jft numittt untt Ungurtt, d-ltt Csatt. Cum vedemtt, Românii se totă itn-puţiueză pe la autorităţile de. aci. — Ganlidatulu ad-vocaţialtt, d-ltt dr. Dumitru Ciuta din cancelaria d-lui Teodortt Mthali din Deştt, fă^ndtt însura advocaţială ia vara trecută, in 26 Decernvre n. c. a părăsita Deşulâ cu scoptt de a-şî deschide cancelaria de advocată în Bistriţa, Suceesft bună! — In cancelaria d-lui advo cată din Deştt Gavriltt Mană a intrată ună tinertt de celea mai bune speranţe, d-lâ dr. Ioanu Farcaşu, ca can didattt de advocată. E fiultt preotului din Sicu, comi-tiatultt Solnoctt-Dobâcei.« — Şireganulu. In săptămâna trecută au fostă in multe părţi vis cole mart. Unele trenuri au sosita întârziate, altele de locfi, mai alesă cele de marfă, a căro â circulaţiune la Boi a fostă sistată vr’o două Iti A iudă orcanultt a causaftt stricăciuni. De asemenea a pricinuita pagube In Bucuresc!, Viena ş. a. —x— Sc6la română din Oimbavu s’a închişi), din causă că untt copiltt alQ învăţătorului, care locuesce în localultt acâlei, s’a bolnăvită de vărsaţii mare (bubattl), —x— In Timişora a produsă mare sensaţiâ ordinultt ce a'a dattt pe cale telegrafică generalului inaioră Varga, în urma căruia a şi plecată imediată la Lembergtt în Galiţia. Dispoziţia acâsta este considerată în Timişttra ca urmare a pregătirilor!! rusesc!, ee se facă Ia graniţele nordice ale raonarchiei n6stre. Ni se scrie din Pesta, că d Iii Ioanu Sucit* când. de advocată, de nascere din Sistaroveţă, cerculă Lipovei (BănatO), s’a promovata la Badapesta în 12/24 Decem-vre a. c. de doctorii în sciinţele iuridice. — Ilă felicitămă! —x— Studenţii facultăţii de litere şi filosoflă din Bucureşti, spune „România,* au făcută o petiţiune cătră rec-torulQ universităţei. prin care certt convocarea consiliului universitară spre a le lua în consideraţia propunerea ur-mătore: „Aceia, car! vină cu titluri academice de litere din srăinătate să fiă supuşi In ţerâ la ună esamenă. care să dea echivalenţa titlului. Tot îi aşa se face pentru titlurile de medicină şi de drepţii.« —x— Kulturegyletulu ardeUnu are două comitete, unulQ de dame şi unulă de bărbaţi. Nici nu era cu cale ca la isprăvile Kulturegyletului să nu participe ambele se-xuri. Durerea nesuccesului se suportă mai uşoră când se’mparte. —x— In urma incendiului ce isbucnlse la politechnicultt din Pesta, ministrul!! ungurescil de instrucţiune a interzişi! a se mai fuma în localultt Universităţii. fraselortt răsunătore iş! ascundQ numai propriele lortt interese; de aceea trebue să fimfi cu arma ’n mână încontinuu veghiătorî. In cestiunea naţionalităţilortt orl-ce adevărata patriota numai upă puncta de stadiu pdte să aibă şi a-cesia e, ca drepturile şi privilegîurile (?!) acordate prin lege naţionalităţilortt să se ţină în on6re şi din partea ndstră, eă nu e permisă să se facă nimicii contra acelora; der cu severitate neinfrântâ şi lăsândtt la o parte orl-ce consideraţiune de partidă său de altă natură, ne ridicămă ca untt singură omă, când naţiunea năstrâ, statuia nostru, va fi atacată, fiă pe fată, fiă prin vorbe araăgitdre, căci într’ună stată numai o naţiune pdte'fi. E cunoacutultt şi învechitul!! clişeu altt tu-turorâ foilorfl unguresc!, dec!: la coşniţă cu eiâ! Direcţiunea poşteloru şi teleg rufelor u din Sibiiu va rămână deocamdată totă acolo, 4ice »Kolozsvâr,* deorece In Cluşiu nu s’a găsită untt locala potrivita. —x— Până acum suntft scutiţi de serviciulu glâteloru 787 funcţionar! administrativi, anume: l fi.şpană, 10 viceşpafil, 139 fisolgăbirăi, 154 solgăbirăi, 1849 primari eomunall. —x— După cum ni se scrie din Bucureşti, se vorbesce eă In proxima sesiune generală a Academiei romăne, d-ltt I6ntt Bianu, profesoră şi bibliotecară alo Academiei va fi alesă membru ordiaartt alQ acesteia. —x— Revista t Gazeta Şatenului* din Rtmniculu Sărată In România, se gâsesce pusă înaintea întrebărei: dâcă dela 5 Februariu 1888 va mai apăre său nu? Spune că cu actualulă numără de abonaţi este peste putinţă d’a o duce mai departe şi face apelă la puhlicută română să caute a sprijini mai multa de câtâ pănâ acum acâstă revistă, căci altfeltt revista nu va mai pute apără. Ar fi păcattt să piară o revistă atâta de folositdre! *—x— „Agramer Tagblatt* se ocupă în foiletonulă său sub titlultt: 0 Regină ca traducetâre, de traducerea tn nemţesce a roonnului lui Pierre Loti: »Les pâeheurs d’Isiand/ făcută de Regina României. Foilefonistulă spune că traducerea este câttt se pote de nemerită şi că veni tultt este destinat0 spre aspori fondultt pentru ajutorarea pescarilortt din Islanda, creata din iniţiativa d-lui Pierre Loti Totft vechiula clişeu. In Cluşiu apare ună nou (Jiară ungureaefi, aii! nici unei partide, anume „Erdelyi Hiradow. In numărulâ său de probă se espriipâ astfeltt a-supra cestiunei naţionalităţilor!!: Ivirea cestiunei naţionalităţilortt mai aleşii in forma ei de ast&41 este untt pţoduclă altt timpuriloră nouă. care insă aruncă valuri totă mai mari şi nu ne înşelăm, dâcă o alribuimtt acelora, că vedemtt desvoltându-se cea mai mare activitate şi zeltt pe tărâmulo socialii cu privire la acostă cestiune. Imboldul'! esistenţei proprie impune, ca în interesujă susţinerei naţiunei năstre să por-nimtt campania cu ori ce mijlocă permisă de lege contra fanatismului singuraticiloră agitatori ai naţionalită-ilortt. Cu inteuţiune amtt scrisă: singuratici agitatori ai naţionalităţilortt, căci poporultt este, In fondă, bună, nu se ocupă cu tendinţe de naţionalitate, nu gravităzâ Io afară. Dăr în massa cea mare niciodată nu te poţi încrede, părerea ei se schimbă după curente, şi pe celtt ce a(|î Utt ridică susă, mâne ilă calcă ’n noroiu. De a» ceea trebue urmărită cu atenţiune veghiătdre ruşin6sa ucrare de subminare a acestortt agitatori, cari sub finţia Literatură — »Flori de pe Carpaţi* este numele unei frumdse co’ecţiunl de poesii de ale d-lui Zachariâ Antinescu, profesoră in Ploescî. Colecţiunea este tipărită pe hârtiă fină, in formaţii 8® de 296 pag. Cuprinde o mulţime de poesii f6rte variate, fn partea primă se află şi fotografia autorului cu subscrierea proprie. Preţuia unei broşuri 3 lei n. — Raportaltt şcolelortt catolice din arehidiecesa latină de BucnrescI şi în deosebi ală aceloră din capitală pre a. 1886—87. Din acestă raportă, cu o prefaţă de d-ltt vicarii generală Vasile Laurezi, aflămtt, că în ar-chidiecesa latină de Bucurescî se afli 29 de şcoli cu 2602 elevi de ambele sexe. In capitală, la şcolele de fete din ,Institutulu S. Marie“, fundată la 1852, se află 1) in pensionată 195 eleve, dintre cari după naţionalitate suntă: 135 române, 37 germane, 9 francese, 3 italiane, 8 poloneze, 3 bulgare; după confesiune: 43 ca.olice, 138 de confesiunea ţârei, 3 protestante, 11 mosaice. 2) !n şcdla de fele 223 eleve, dintre care 73 române, 124 germane, 12 franceze, 11 poloneze, 3 italiane; după confesiune 73 gr.-or., 124 cat.. 10 protestante; 16 mosaice. 3. Pensionatulu A. Iosef, împreună cu ună ex ternatu a avuţii 317 eleve, anume: 102 române, 161 germane, 15 francese, 7 italiane, 22 maghiare, 10 poloneze; după confesiune: 102 gr. or, 200 cat. 8 protestante, 7 mosaice. 4. Şcâla de fete dela Bărăţia a a-vută 241 eleve: 40 române, 175 germane, 3 francese, 20 poloneze, 3 italiane; după confes.: 33 gr. or. 187 cat., 9 pretestante, 12 masaiee. La şcălele de băeţl au funcţionată peste totă 10 profesori, între cari şi 3 Ro-(mâni a fostă cercetată: la şc61a principală (cu 4 clase primare şi 3 gimnasiale) de 267 elevi, dintre cari 27 ro- * mâni, 89 germani, 114 maghiari, ceiala’ţi de diverse naţionalităţi. La şc6la filială (cu 4 clase primare) s’au a-fhtă 172 elevi, dintre cari 24 români, 51 germani, 62 maghiari, oeia'alţl de diverse naţionalităţi. — Afară de şcolile pâoă aci tjise se mai află tn Bu-curescl şi Seminarulu archiepiscopalu la care: în seminar iulă inferiori! s’au aflată in anulă şcol. trecuta 17 elevi, 6r In celtt superiortt 20, dintre cari unii urmară cursultt de filosoflă, er alţii la celtt de teologiă. La cursultt de filosoflă a propusă părintele dr. Demetriu Radu limba şi literatura română, er la cursultt teologicO a propusQ teologia dogmatică si istoria bisericâscă, în limba română. Limba română şi autorităţile angnrescl. In numârulil 259 ală fâiei năstre amă promisă că vomă publica recursultt compusQ de d-lil advocata Au-gustintt Munteanu contra unei sentinţe ilegale aduse de tribunalultt reg. din Deşiă, ca oficiu altt cârţilora fun-duare, in causa unei cereri de întabulare, care cerere fu res|>iusă de numitultt tribunaltt din causă că era basată pe documente scrise în limba română. Amintitultt recurstt in traducere românâscă este ur-mătorulQ: FOILiETONU. CSBH^XTOHTJZiTJ. Novelă. 1. Vântu’tt de iamă, rece şi netnilosă, urla pe stradele deşerte de 6tnenî. Norii se grămădeau pe orizontQ pe când câţiva corbi prevesteau prin sarbâdultt loră crâncă-nittt viscolirca ieruei. piua trecu forte iute ca tdte filele de iarnă ce se parii numai ceasuri şi noptea se lăţise peste natură. Ici şi colo câte ună dulău de mai m-pea tăcerea mută a nopţii, er raqjele luminâriloră se per-deau prin negura deasă ce învâlea pămânfnlo. T6te păreau că apuntt pe vecie, nici ună sgomotă, nici unii că-lâtortt. Singură antt rîuleţil ce curgea pe la capătulă satului, făcea puţind murmura cu undele sale ce slăbeau din ce în ce. Dincolo de eltt apr6pe de ţărmuri abia se zărea prin negura deasă o colibă. Iu mijloculă ei jur-împrejurQ lângă focii stau trei fiinţe vestejire de nevoile vieţii, ş’aprăpe sleite de frigulă celtt aspru. O harancâ întră. — *Măi Romano! şi nu ţl-am spustt eu, bată-te Rusatile să te bată, ca să nu mai bei atâta rachiu?* — ,Tad căţea/ ve<|î-’la« — arătându-i unii ba-rostt — »ve4i )0, acuşi ţl-IO Irântescil în capo, de te i6 dracultt! Hei par’că tu ml ai porunci mie Judo! N'am io destuii! năcaxtt cu voi?.... ş’apoi drăguţulQ de rachiu,... gujeo D6mne, cum iţi amurţe 6sele.« — »Da bată-te pe tine, mă hoţomanule! Bei şi ărâ bei, până ţî-să va aprinde rachiultt în tine. O să’ţî băi cămaşa din spate, de ţl-ai bea şi ochii şi minţile.“ — >TacI, nu ţî-am spustt să taci, hăi? Io o câş t>gO, io s’o beu, de ml-aşă bea foţii, tolil e alQ meu.* — »0, o, o! Vai de capulă tău, vai de minţile falei Ai ajunstt de rîsultt Ţ’ganilortt. Acuşi te-oră rîde şi copii Roraânilortt. O, o,..o!«. Ţiganulă oţărittt de vorbele acestea, se repede ca o leghiână asupra nevestei sale şi c’o imbrâncire sălbatică o dă de păraântă, pe când Raiducu, care privea din colţulil colibei cu nisce oehl mari şi negri, începu a’şî cârpoci ochii eu bobe mari de lacrimi. Părulfi său în şuviţe lung) se lăsa pe umerii săi nu prea slabi; ăr fa-ţa-i cănită trăda amărăciunea ce’lă stăpânea, văfjendă pe dada atâta de măniostt, cum omenesce pe mamă-sa. Ună alţii puiu de cioroiu, încă la sinii, durmea dustt în-tr’o tr6eă din fundulă colibei învălite în nesce sdrenţe căpătate pe lucru dela Români. Dada supărată şi cătrănita focă ald. Fără o deplină ignorare a relaţiuniloră etnografice şi fără o mai înaltă ignoranţă nu se p6te susţină, că limba română nu este o limbă ce se vorbesce în Ardâlă. Acea litabă, pe care o vorbesco ca limbă maternă măi bine de jumătate din locuitorii neaoşi ai Ardălului; pe care locuitorii Ardălului, aprdpe fără escepţiune, o prieepă; acea limbă, care este limba protocolară a mul-t(#ă judecătorii din părţile ardelene; care posede catedre pe la universităţi; pe care organele statului, spre a fi în generală mai pricepută, o admită In ordinaţiunile, referi-t6re la admoniările pentru plătirea dârei, la protocdlele dş asentare şi in alte ordinaţiunt referitdre la purtarea sarcineloră comune; acea limbă, în care şi Maiestatea Sa domnitorul^ a vorbită în caşuri seridse cu popbfulă său : o asemenea limbă este lx| Ardâlă la totă casulă o limbă care se vorbesce şi chiară în înţelesulă §-lui 70 alfi disposiţiuuiloră cărţiloră funduare, documentele redigiate în acăstă limbă jadecătoria cărţiloră funduare este datăre a-le primi. ... ţ ^ Din acăstă causă cu onOre „rogă^fie ^fnaflgi Tjşbte regăscă să binevoiască a anula 'sentinţa recurată de sub Nr. <&95—1886, şi pe tribunalula reg. An peşă. ca pe jucîecătorîă a cărţiloră funduare, să-10 îndrume a primi cererea de întabulare, înaintată cu datto 26 Maiu a. c. Nr. 3495. Totodată rogă pe onorat ulă (ribunală reg. să absdlve acestă recursă de spese. (Spesele: 1) Pentru ostenălă 4 11. 2) Decopiarea de 2 ori 2 fi. 20 cr 3) Timbru 3 fi. 15 cr.) Far caş u Favtdu şi Maria Davidu. In urma acestui recursă Tabla regăscă din Târgulă Mureşului a anulată, ce«i dreptă, sentinţa oficiului dela cărţile tunduare ordonăndu i acestuia săvârşirea întabu-lărei din cestiune, dăr referentului dela cărţile funduare din Deşiu, Pap Farkas, despre care o vorba în casulă de faţă, ’i s’a lăsată şi mai departe mână liberă in prigonirea iimbei românesc!. Ni-se comunică o mulţime de caşuri, în cari acestă strajnică renegată a refusată în-tabulârea cerută pe basa contracteloră compuse în limba română, causândă prin aceste şicane însemnate pagube partideloră. In timpulă mai nou ni-se comunică, că numitulo jude r. Pap Fârkis, ca referinţe ală cărţiloră funduare din Deşiu, a mai respinsă şi intabularea cerută pe basa unui contractă scrisă In limba română ală bisericei gr cat. din ChiuescI pentru dreptulă de proprietate a unoră realităţi dăruite de ună bună credinciosă de acolo, din causă că nu s’a alăturată contractulă românescă şi în traducere ungurâaoâ. La apelaţiuuea d lui advocată din Deşiu dr. Teodoră Mthali, Tâbla regăscă Insă, ca şi mai lOăipte, a anulată şi în casulă de faţă sentinţa acâsta ilegală, ordonândă Intabularea. Motivele aduse de Tablă pentru caşurile de faţă suntă mai vîrtosă următărele: • Contractulă scrisă în limba valahă este corăspun «jătoră puncteloră a., b., c. ale §. 81 şi puncteloră a şi e ale § 82 din regulamentulă cărţiloră funduare; con siderândă că limba valahă este o limbă obicinuită a să vorbi în ţâră, în sensuIă’S. 70 ală regulamentului căr ţiloră funduare nu este necesară alăturarea traducerei unguresc! a textului din contractă şi prin urmare înta-bularea în casulă de faţă se orddnă a se săvîrşi.» Dăcă în statulă nostru ar fi numai cevaşă vorbă de dreptate, r fi trebuită ca o singură sentinţă de asemenea natura ne pună la regulă pe amintitulă oficiu. Dăr fiind-că numitulă referentă umblă, ca renegată ce e, să ’şî câştige »merite palriotice-kulturegyletiste", a trebuită să primâscă de repeţite ori asemenea sentinţe şi abia la urmă, ni-se comunică, că şl-a mai potolită za-lulă „patriotică" primindă căuşele basate pe documente românesc!, pe care le aprăbă şi referâză precum se cuvine. Acăstă pdte să fiă o dovâdă despre resultatulă la care potă ajunge Românii noştri, dăcă îşi sciu căuta cu energia dreptulă loră. Aniversarea nascerei Reginei României. ' Joi în 17 (29) Decernvre fiindă aniversarea nascerei. Reginei Elisaveta a României, consiliulă de miriştii a felicitat’o adresâodu-i prin minis-trulfi instrucţiunei d. Sturîsa următdrele cuvinte: .Dâmnâ! Intre t6te datoriele ce suntemă chemaţi a împlini, cea mai frumosă şi mai pl&cutâ este aceea de a veni in acăstă 4* de sărbătăre înaintea Maîeslăţei pentru a depune la piciărele Vâstre Vâstre, în numele ţărei, omagiele cele mai respectuâse, felicitările cele mai câldurâse. Acăstă datoriă e frumosă şi plăcută, căci cu urările năstre Vă present&mă şi tributulă de admiraţiune ală tuturora pentru Maiestatea Vostră. Dăcă feraeea, care străluceşte prin frumseţe, bunătate şi virtute, este o podobă mare pentru o ţâră, ea devine o bine-facere cerâscă, când geuiulă a vărsată şi elă asupra ei fâte darurile sale. înălţată prin propria ei valâre, strălucirea ei e fără sâmănă, când stă pe acea înălţime, de unde p6te încălzi inimile tuturoră spre gânduri bune, de unde pâte înflăcăra pe toţi spre fapte mă reţe, de unde păte da pilda aori-ce este bună şi fru mosă. Scimă toţi, că numele Vostru a străbătută peste munţi şi peste mări. Mai scimă însă âr toţi, că prin pana Vâstră cea măâstrft s’a răspândită în mari depăr târ! vestea despte voinicia şi despre trăinicia românâscă De aceea sciută este în tdtă lumea cea mare şi întinsă, că mândria României este Regina Elisabeta. De aceea sciută este, oă numele Vostru se pronunţă în tăte unghiurile ţărei cu respectă şi entusiasmă. Să trăiţi, Regină, ipulţl şi fericiţi ani, în acestă Regată în adevără binecuvântată de Dumnezeu, lumi-nândă prin geniulă Vostru şi luveseliudă prin bunătatea Văstră, pe mică şi pe mare, pe bogată şl pe săracă, pe celă învăţată ca şi pe celă nesciutoră de carte, pe celă fericită ca şi pe celă care sufere, — spre bucuria şi fericirea ţărei şi a Augustului Vostru Soţă, a prea iubitului nostru Rege. Să trăiţi la mulţi ani, Maiestatea Văstră şi M. S. Regele I Elevele asilului „Elena D6mnaw şi sc61ei „Elisavefca- D6mnaw, ale căroră Drotec SCERI TELEGRAFICE. (Serv. part. a »Gaz. Trans.«) PESTA, 2 Ianuarie. — Cu ocasiunea ^ tulăriloră de anulă nou, cj^8e mi nistru Iii Tisza: Din parte’mî nu mă alătură la aceia, caFl consideră pericululâ de răsboiu oa. iminentă şi sper tncâ şi a4*, că vomu scăpa de acestfl periculii; de altă parte însă sunt convinsă, că Ungaria şi opiniunea publică, nu va provoca niciodată unQ răşboiu, dir că Ungaria cu t6te astea, dăcâ va fi constrînsă a se răsboi, va sci să şl facă datoria b&rbâtesce. Eu nu găsescii justificată a vorbi în tonulâ pessimiştilorâ, dăr deşi speranţele mele suntă mai bune, totuşi, ar fi de altă parte o erore a lăţi opti-mismulu, căd acesta adeseori paraliseză puterea de resistenţă, de care sperii că fiu vomă avd trebuinţă, der e posibilă că totuşi vomă put4 ave trebuinţă de ea. DIVERSE. Ungurii la Papa. —- Cetimă în „Neue freie Presse“: 0 scenă caracteristică s’a petrecută la audienţa festivă ce au avut’o peregrinii unguri, sub conducerea cardina lului Simoră, la Papa pentru a-lă felicita de jubileuiă său. Cardinalulă Simor ceti ună discursă latină, la care Papa răspunse, |ptr’o latinâscă escelentă, fărte cordială. Ungurii, cari au păstra*ă o vechiă predilecţiune pentru limba latină, care mai nainte la castelele şi proprietăţile loră este limba mai fină de comunicaţiune, fură îndoită de amicală atinşi de răspunsulă Papei şi le veniră îndată gustulă să răspunde şi ei cu ună ,,eljen“ ungu-reşcă. Der 6re se cuveneau aceste profane şi lărmui-tăre strigăte de bravo pentru acăstă sfântă ocasiune? Ungurii îşi adunară ună raomentă capetele la olaltă, ca să se consulte asupra acestui nou casă, dăr iute înviase curtenirea asupra etichetii, şi Papa, care ascultase cu 6re care mirare consultativul:) mormăită, fu deodată surprinsă cu ună tunetă de „eljenurl,“ care-lă făcu să amu-ţâseă. „Eijen!“ şi „Eljen Papa!“ răsună In coridărele cele sfinte. Bătrâuulă capă ală bisericei catolice ou sciu la începută să-şi esplice neobişnuitele, aprăpe sălbaticele sunete naturale, până ce se informă din feţele agitate ale peregrinii oră, că streina naţiă nu pare a agă ceva rău în gândă. Ungurii nu erau pregătiţi pentru acestă puternică efectă ală ovaţiunei lor$ şi la liltărcere acasă istorisiră mulţâraiţl compatrioţiloră loră, că de estraordinarâ aprobare s’a bucurată la Vaticană scurgi instrucţiuno în limba ungurăscă. — Nu credemă să h pară bine Unguriloră de acestă fină sarcasmfl ală fălji vieneze. g Efectele gheţuşului din filele acestea. — Cetinii In „Curierulă Balasană* din Iaşi: După câtă ne ami^ timă, pare âă ună aşa lungă şi luciosă gheţuşă nu sţ mai întâmplată; multe persăne s’au temută a tş d| case, altele au eşită numai în trăsură. Câte capete sparty^ piciăre scrintite, şolduri frânte, genunchi crăpaţi, nimell nu le mai păte scil Apoi garafe, ulcidre, sufertaşe şi db ferite vase stricate prin că4ătura celoră ce ie ducea pf stradă! Unui Donjuan că46odă, Va sărită cilidrulă în d# păriare de 4—5 metri, tocmai în apropiere d’o daml| care de spaimă a câ4ută şj ea d’asupra cilindrului, fţ> râmându-lă, âr monoclutăjkDonjuanului s’a făcută jbucâ9< O altă damă a că4u!ă pe spate astfelă încâtă biata tu|>f nură ’şl-a dată ultima respiraţiune; nisce d-şâre n’ai| fostă în stare să potă traversa strada spre a se duce ii pensionuiCi unde învaţă, încâtă au fostă nevoite a se turce înaerâtă. Sâmbătă diminâţa, ună evreu îmbrăcaţi în haine de sărbfităre, care mergea la şcdlă, fugindu-4 d’o dată pidărele, a că4ută aşa de tare că i-a sărită taţ lasulă şi cornulă ce avea cu elă, în depărtare de duo|; stânjeni; unui bătrână pleşuvă (chelă), care aaergea la bij| serică, ’i-a sburată peruca de pe capă, representândă îâ adevără ună tablou dramatico-comică; o cochetă tom»' natică, f6rte curată şi bine pusă, rostogolindu-se într’cr figură caragbiăsă, a provocată ilaritatea la toţi cari cr vă4useră; ună advocată fugea repede spre paiaţă cu untj| portofoliu la subţiOră, plină de cărţi şi hârtii, însă fâ*^ cândă o tumbală artistică, autorii (cărţile) au începută sj| juca cotrodanţa pe ghiaţă, căci t6te eşiserft din portofolu. Şi cum nu era să cadă bieţii âmenl după ce trotuarele^ erau numai o sticlă 1 t .Albina," institutu de credită şi de economii Filiala Braşovu, Conspectulă operaţiuniloră de cassă pe luna Decemvre 1887. Intrate: X- Numărariu cu 30 Noemvre 1887 a. 31305 cr. 99 Depuneri >> 110621 19 Cambii răscumpărate . »» 133559 14 Conturi curente >> 22909 ** 03 h împrumuturi pe producte V 3939 n 061 împrumuturi pe efecte şi alte împrumuturi „ 1582 Monetă 13433 >» 96 >. Interese şi provisiunî >> 4737 >> 191 î Comisiunl 5788 >» 08 h Diverse M 1116 191 fl. 328994" cr. ţiT'.-r ICO 00 Eşite: W Depuneri • fl. 110297 cr. 63 v Cambii escomptale *) 129995 n 63 î Conturi curente 16326 >> 37 Împrumuturi pe producte îl 3007 >r «1 împrumuturi pe efeeteşi alte împrumuturi 28770 Monetă v 17015 >> 89 Interese şi provisiunî îî 320 11 13 | Comisiunl . . 5865 » 98 .7. Diverse 1480 31 t Spese şi salare 11 1205 - £ Numărariu cu 31 Decemvre 1887 . . iî 14710 »> 44 fl. 328994 cr. 83 g V. Bologa mp. N. P. Pelrescu mp. dirigentS. adjunctd. V. Gamulea mp. comptabilâ. Numere singuratice din „ Gazeta Transillva niei'* 1 ă 5 a\ se potă cumpăra în totungeria lui I. GJROSS, şi în librăria d-lui Nieolăe I. Ciurcu. U Editoră şi Redactoră responsabilă Dr. Aurel Murwia**, Nr. 282. GAZETA TRANSILVANIEI. OttrwiJfi Ia barst A» Vhs» dia 29 Decemvre st. a. 1SS7. Rent& de aură 5°/0 . . . 96.45 Rentă de hârtiă 5% . . 80.— împrumutulă căilord ferate ungare................148.— Amortisarea datoriei căilor ă ferate de ostfl ung. . (1-ma emisiune) ... 93 — Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostfi ung. (2-a emisiune) ....--------- Amortisarea datoriei căi-lorfl ferate de ostO ung. (3-a emisiune) . . . . 110 25 Bonuri rurale ungare . . 100.— Bonuri cu cl. de sortare 1C0.50 Bonuri rurale Banat-Ti- mişfl.................101 50 Bonuri cu cl. de sortare 101 — j bonuri rurale transilvane 101 - Bonuri crqjlto-slavone . . 101.— Despăgubire p. dijma de vină ung................ 98 75 ImprumutulQ 3u premiu ung.....................119 — Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 121.60 Renta de hărtiâ austriacă 76.50 Renta de arg. austr. . . 79.20 Renta de aurii austr. . . 107 90 Losurile din 1860 . . . 137 75 Acţiunile băncei austro- ungare ................ P58 — Act. hănceî de creditfi ung. 270.— Act. băncel convert. (6%) . .. 91— 92— împr. oraş. Buc. (20 fr.) 34— 36- Credit fonc. rural (7%) - . 105— 106— * n j> (5°/o) ■ 91% 92 V* » » urban (7%) . 103— 104— , (6*/.) - 96— 97— . • * (6«/o) • • 87 V. 887a Banca naţională a României 500 Lei Ac. de asig. Dacia-Rom. . - « » » Naţională — — Aură contra bilete de bancă . . 14. ■/. 15.— Bancnote austriace contra aurii. . 2.03 2.04 1*87. Cursuiu pieţei Braşovu din 80 Decemvre st. n. 1887. Bancnote române, cî . . • • Cump. 8.43 Vând . 8.45 Argint românesc . . . 8.40 A 8.43 Sfapoleon-d’or) .... 10.03 * 10.06 Lire turcescl . . 11.27 » 11.30 Imperiali # > 10.26 • 10.29 JalbenI • 590 » 5.92 Scrisurile fonc. »Albina» 6% 101.— 102.- - rt * r> 5% • » 98.— - 99.— Ruble RusescI .... » 109.— » 110.— Oiseontulfl . . . » 6 Vr -8% pe antt. FARMACIA I PSERH0FER VIENA, SINGERSTRASSE Nr. 15 la ,^olaenen IE3,eich.sapfeL“ Pilule pentru curăţirea sângelui mai înainte numite „Pilule uni-versăleu merită cu totQ dreptulo numirea d n urmă, de 6re-ce în faptă nu esistă aprflpe nicî o b6Iă, ia care nu ar fi probată în mii de caşuri efec-tulfl lorfl miraculosft. In caşurile cele mai cerbifflse, la cari multe alte me-dicanaenle. n’au întrebuinţată InzadarO, s’a dobândită cu aceste pilule de nenumărate ori şi după ună scurtă timpft deplină însănătoşare. 1 cutiâră cu 15 pilule 21 cr., 1 sulă cu 6 cntiore 1 fl. 5 cr., la Irimilerî nefrancate ru rambursă 1 fl. 10 cr. Trimiţ&ndii'Se preţuiţi înainte costă cu espedarea francată Insulă cu pilule 1 fl. 25 cr., 2 suluri 2 fl. 30 cr., 3 suluri 3 fl. 35 cr., 4 suluri 4 fl. 40 cr., 5 suluri 5 fl. 20 cr’, 10 suluri 9 fl, 20 cr. (Mai puţinii de ună sulîi nu se pote trimite.) Au ineursfl o mulţime de scrisori, prin cari consumatorii acestoră pilule muiţămescfl pentru redobândirea sănătăţii lorfl după cele mai diferite şi grele bole. Oiî-eîne a făcut 8 odată încercare, recomandă acest fl medicamenta .mai depaite. Reproducemţi aci câteva dintre multele scrisori de mulţâmitâ. Leongang, 15 Malu 1883. Prea onorate Domnule! Pilulele D-v. producă adevărat! minune, ele nu suntu ca alte aţa de multe medicamente recomandate, -ci ele ajută întru adevăru apr6pe la toto bo’ele. Din pilulele, ce am fostă comandată Ja PascI, am împărţită cele mal multe la a-■ralcl şi cunoscuţi ţi au folosită la toţi, chiar şi persone de o etate mai mare şi cu diferite bole şi defecte au dobândită prin ele, deşi nu perfectă sănătate, der totuşi o îmbunătăţire însemnată, si voescu a urma cu întrebuinţarea lorii. Te rogă der a-mî mai trimite încă 5 suluri. Din parte-mi şi dela toţi, cari amu avută âq)& norocirea prin pilulele D-v. a ne redobândi sănătatea, primiţi cea mai «ordială mulţămită. Martin Deutinger. Bega Szt-Gytirgy, iti Februariu 1882. Onorate Domnule! Nu Vă potă esprima în destulă cordiala mea mulţămită pentru pilulele D-v. de dr«-ce pre lângă ajutoriilu lui D-ijeu, consort» mea oare deja ani îndelungaţi a suferită de miserere, s’a vindecată prin pilulele D-v., şi cu tote ră şi acum trebue din când în când să întrebuinţeze din ele, totuşi sănătatea ei s’a îmbunătăţită întru atâtu, în câtă p6te să-şl văijâ de tote ocupaţiunlle ei cu vioiciune, juvenală. Acdstă a mea mulţămită Vă rogă a o întrebuinţa spre binele tuturora celoră cari suferă, şi Ye rogă totodată, ea să-m! trimiteţi din nou 2 suluri pilute şi 2 bucăţi sâpună chinezeseu. — Cu deosebită stimă, supusă Alois Novak prim-grădinară. Stimate Domnule! Presupunendă, eă tote medicamentele D-tale voru fi aşa de bune, ca re num 1-tulu b a 1 samă-co n t ra d eg e ră t u ri 1 o ră , care în familia mea a făcută ună sferşită grabnică la mai multe umflături de degerătură, m’am decisă pe lângă totă neîncrederea mea în aşa numitele mijldce universale de lecuire, a lua refugiulu la pilulile curăţitore de sânge alo D-tale, ca prin ajutorulft acestoră mici globuleţe se bambardezu la emorrhoidele, de cari suferă de ani îndelungaţi. Nu esiteză de locă a Vă mărturisi acum, că suferinţa mea învechită dujâ o întrebuinţare de i săptămâni a încetată cu totulă, şi că recomannă aceste pilule în cerculu cunoscinţeloru mele cu celă mai mare zelă. Nu ani nimică în contră şi dăcă vei face întrebuinţare în publică de aceste ale mele şire, îusă fără de subsemnarea (mea. Vie na, 20 Februariu 1881. Cu înaltă stimă C. V. T. Balsam contra dege âturei de 1 Pser-hofer, de mulţi ani recunoscui fl ca celfl mai sigurfl remediu contra su fericţeîorfl do degerătură de to*fl feJulfl, precum şi spre vindecarea ranelori> inveihite.etc. 1 borcănelO 40 cr., cu trimiterea fram-atA 65 cr. Balsam eontra gnşilorft, remediu de încredere spre lecuirea umflă turi-Jorfl la gâtfl, 1 flaconfl 40 cr., cu trimiterea francată 65 cr. Essenţa de vieţă, (Picături de Praga) contra stomacului stricatfl, a mis-luirei rele şi greutăţ.lorfl de to fl felulfl, unfl remediu de rasă esce-lentfl. 1 flaconfl 20 cr. HSucuHl - Spitzwcgericli, medicamentQ de casă în genere cunos utu şi es-celentQ contra catarului, răguşelei şi a Insei el o. 1 sticluţă 10 cr., 2 sticluţe cu trimiterea francată 1 fl. 50 cr. Alifia americană contra riieumatis-niului, celfl mai bunfl medicament fl la tâte suferinţele rheuma ice, junghiuri, Isrhias (bfllă do tremurfi), junghiu la uie