REDAOţICREA ŞI ADMIHTIHTRAŢIVMBA t BRAŞOVt, piaţa mare Nr. 22.
,GAZETA“ IESE lN FIECARE pi.
Pa untt an ti 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., petrei luni 3 fior. îloatânla ţi »*rV * cur
Pe anii 40 fr., pe ş6se luai 20 fr., pe trei hni» 10 franci.
SE PRENUMERĂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
W	---------
ANULU L.	AIUBÎIUlILEî
0 serii garmond tî cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
Sorlsarî nefrsrosla nu as pi’lnosnu. — Qsnuterlpta nu sa rairâmltu.
N* 281
Duminecă, 20 Decemvre.
1887.
Cătră cetitorii „Gazetei Transilvaniei'1!
în puţine 4^e «e’mplinescă 50 de anî, de când „Gazeta Transilvaniei" luptă pentru lăţirea culturei române, pentru libertatea şi drepturile poporului românii.
Pe timpulu cetei mai cumplite prigoniri a neamului românescă, „Gazeta Transilvaniei" a arborată în mijloculă valoroşiloră comercianţi români de odinidră din Braşovă drapelulă redeşteptării naţionale.
Cinci-(}eci de ani de muncă, de grele şi de necurmate lupte pentru înălţarea şi prosperarea românismului se împlinescă.
Generaţiunea vechiă şi generaţiunea cea nouă şi-au dată mâna, au pusă umâră la umără, pentru realisarea marei opere a redeşteptării şi a liberării poporului română asupriă.
Lucrat’au toţi cu însufleţire bărbătâscă şi cu statornicia sub drapelulă sfântă arborată de „Gazeta Transilvaniei" şi urmândă devisei nemuritorului bardă naţională: „ Gniţi-vă în cugeta uniţii ’n simţiri/"
Şi tinunca Icră a fostă încoronată de succesă.
Unde eramă acum cincizeci de ani şi unde suntemă astăzi De s’a ridicată spiritulă poporului română, de s’a întărită consciinţa lui naţională, de s’a pusă temelia la, cultura lui naţională, cine va susţind, că la acdstă lucrare mărdţă naţională n’a avută pdte cea mai însemnată parte	(jiarulă nostru, care a mersă totdduna înainte cu lumina pe cărările întunecdse ce trebuia sS le strâbatemă ?
Credincioşi devisei ce şi-au ales’o fii nobili şi devotaţi ai naţiunei în	lupta pentru eliberarea şi redeşteptarea	naţîunei române, amă fă-
cută totă ce în putinţă ne-a stată, pentru ca ^bunla nostru s6 pdtâ corăspuride câtă mai multă grelei sale chiămări.
Nu ne-amă dată îndărătă dinaintea ’nicl unei greutăţi, gata ama fostă a aduce ori-ce jertfă, şi ddcă în timpuri mai multă ori mai puţină favorabile, prin cari amă trecută, nu amă putută să fâcemă mai mulă pentru ftfia ndstră decâtă amă făcută, causa a fostă firma ndstră hotărîre de a păstra în t6te împrejurările independenţa ndstră.
Astfelă, trebuindu să cucerim» târâmulă pasă cu pasă, amă înaintată	încetă, ddr sigură, şi abia astătji, după	cinci-<Jeci de ani de muncă,
ne	vedemă în posiţiune de a realisa, eu încordarea tuturoră puteriloră ndstre,	cea mai ferbinte dorinţă a neuitatului şi	de fericită memoriă editoră
ală (jiarului nostru Incobă Mureşianu, ca 8& avema fi propria nostră tipografia.
începândă cu (}iun de 1 Ianuarin 1888 „Gazeta Transilvaniei" se va tipări în propria nostră tipografia.
In modulă acesta ni se dă putinţa de a aduce modificări şi îmbunătăţiri în partea tehnică şi redacţională a fdiei năstre.
Facemă t6te acestea, fără a cere însă şi din partea publicului s6 facă mai mari jertfe. „Gazeta Transilvaniei" va apără şi dela 1 Ianu-ariu 1888 încolo totă în condlţiunile de pănă acum ale abonamentului şi anume;	-	•
Pentru Austro-Ungaria: pe trei luni B fl., pe ş6se luni 6 fl., pe una ană 12 fl.
Pentru România şi străinătate: pe trei luni 10 franci, pe ş6se luni 20 franci, pe una ana 40 franci.
Aducendă acesta la cunoscinţa cetitoriloră noştri, îi asigurăm», că nu ne vomă abate din calea ce-o străbatemă acum de jumătate de seculă, ci că vomă lupta şi în viitoră cu îndoită putere şi cu acelaşi devotamentă pentru apărarea, ridicarea şi întărirea românismului. ■
Şi ca să putemu contribui cu efectă la realisarea aspiraţiuniloră n63tre îndreptăţite naţionale îa aoâstă monarhiă, vomft stărui înainte de t6te să ţinemă susă şi să păstrâmă nepătată steagulă solidarităţii ndstre naţionale, ală unirei şi ală bunei înţelegeri între toţi factorii poporului nostru.
Suntemă tari în convingerea, ca toţi cei ce cugetă sinceră şi curată asupra chiâmârii Românului în aceste critice timpuri voră pune cu noi umără la umără şi astfelă vomă merge cu toţii înainte, dâr numai înainte, cu unanima strigare:
Dumnezeu fi dreptula nostru!

Bedacţiunea.
Braşovu, 19 Decemvre 1887.
Concentrările de trupe se continuă.
fită de ce situaţiunea devine din ce în ce mai critică şi mai încurcată.
Astăzi ni se anunţă şi concentrări de trupe rusesci în Basarabia şi se asigură, că speranţele în susţinerea păcii perdă totă mai multă tărâmă.
Se credea, că contele Şuvalov, ambasado-rulă rus8ecă din Berlină, va aduce lamei agitate de sgomotulă (Jdeloră din urmă drecare liniştire. Ddr acum se telegrafiază din Berlinu, că Şuva-lov n’a avută nici o misiune specială, n’a dusă cu sine la Berlină acelă autografă ală Ţarului dela care se aştepta îmbunătăţirea sitnaţiunei.
Asemenea se vorbea, că ambasadorulă germană dela Petersburg a fostă însărcinată a duce ună autografii, ală împăratului Wilhelm, Ţarului. A(Jl se desmiute şi acesta scire.
Lucrurile rămână prin urmare totă acolo unde au fostă, afară de măsurile militare, cari se mărescu şi se estindă pe fiecare $ m9^ de-parte.
Caracteristică este în aceste împrejurări con-glftsuirea presei rusesci şi francese, după care concentrările de trupe rusesc! se facă numai pentru a face cu neputinţă o răscdlă eventuală în Polonia. Aceste esplicări însă nu află nici ună crefjământă în Germania şi în Austro-Ungaria.
„Post" din Berlin declară afirmările acestea ale 4iarel°rd ruso-francese de nefundate. Polonii, cjice (Jiarulă berlinesă, ară bate cu pietri pe acela, care ar voi să-i seducă acum a se rescula, dâr statulă majoră rusescă caută pretexte pentru a masca marşulă strategică alu oştiriloră Ţarului. Ună simptomă de răsboiu este şi grabnica construire a liniiloră ferate laterale la graniţa pru-siană şi austriacă, prin trupe rusesci.
Intr’aceea începă să se încurce lucrurile şi la mârţ&tji’ Serbia a isbucnită ârăşi o crisă ministerială. Semnă că p’acolo fierberea e mare.
j Ce-i dreptă, crisa s’a născută din neînţelegerile dintre partide, dâr e mai multă ca probabilă, că suntă în jocă şi influinţe puternice din afară. Coaliţiunea dintre liberalii lui Ristici şi dintre radicali s’a disolvată şi se aştâptă venirea la putere a unui ministeriu curată radicală.
E mare întrebare dâcă radicalii voră observa totă acea politioă precaută în afară, ce a pur-tat’o cabinetulă Ristici, şi la din contră cine ga-rantâză, că nu se voră nasce Cele mai mari inconveniente din certele partideloră sârbescl? In totă casulă ele nu voră contribui la întărirea po-siţiunei regelui Milană, ceea ce în timpulă de faţă pdte complica în modă periculosă situaţiunea din peninsula balcanică.
In România spiritele suntă asemenea fdrte agitate, şi dâcă se va adeveri că Rusia concen-trâză trupe la Prută, se redică nuori grei şi pe firmamentul» politică ală acestei ţări şi va trebui ca bărbaţii de stată români să-şi încdrde tdte forţele loră intelectuale şi să pună în cumpănă totă patriotismulă loră spre a feri ţâra de periculele ameninţătdre.
Nelinişte şi nesiguranţă la mâ^ă-^i ca şi la mâ(Jă-n6pte şi înarmări şi cheltuieli nebune în tdte părţile. Acâsta este moştenii ea ce o lasă anulă celă vechiu lumei europene.
Austro-Ungaria-Rusia-România.
Sub acestă titlu „Figaro" publică ună ar-ticulă, din care estragemă următdrele :
Cu tote că destinderea ce amO putută constata se aocentuăză, Austria urmâză a’şî lua măsurile de precau-|.iune. Din isvorO cu totulO sigură ni-se scrie, că regimentul de geniu în garnizănă la Viena a plecata la Przemysl pe frontieră; unO regimenta de arlileriă a urmata ajdona 4b când regimentele de infanteria No. 55. 10 şi 21 au primita ordinula a fi gata de plecare la Cfăciunfi, si o repetâmO, aceste sciri sunta sigure.
Contele Kalnoky, cum se vede, a sfîrşitO prin a
vedă că este trebuinţă a se lua măsuri; şi nu este numai tărâmula militarâ pe care manevrâză acum Austria, ci şi pe tărâmula diplomatica, siiindu-se a’şî crea alianţe în peninsula balcanică. Bulgaria va merge, negreşitO, cu Austro-Ungaria, de va rămână pe tronQ prinţula Ferdi-nand. Serbia se află în momentulO de faţă în mânele partidului ruso fila. Insă cu una suverana, care înţelege parlamentarismul după chipulâ regelui Milanfl, încă to-tulo era cu putinţă, şi în toculâ d-lui Rislicî, ni-se pare că ama avă oreşî-care grijă asupra duratei ministerului său. Muntenegrula e rusâ, cu desăvârşire rusQ; şi în (}iua bătăliei va merge cu ţarula.
Rămăne der România şi âcăsta esîe ăliatută ^celO mai însemnata de a’ld ave cu sine. Miculâ regata p6te pune pe piciore o armată de 150,000 6menî şi se^ scie câta preţuesce soldatula româna prin isbânifile ce a săvârşită alături cu Ruşii la Plevna...
Intr’ună articolă de fondă, „Tîmestrdin Londra publică urmâtdrele In privinţa alipirii României la alianţa puteriloră centrale:
S’a vorbita multă despre existenţa unul'tractata formala între Austro-Ungiria şi România. Adevărulâ este, credo, că atunci când d. Brătianu s’a dUstt la Fried-richsruhe acum patru anî, România a întratd în alianţa Europei centrale. Stipulaţiunile acestui tractata erau că, în casula unui răsboiu între Rusia şi Austro-Ungaria, în care şi Germania ar lua parte, România va pune în liniă
150,000	de omeni şi va lua îndată ofensiva.
Der pentru că nu era avantagiosO d’a aduce orna astfelă de tractată înaintea Camerei, s’a stabilită.- înţelegerea ca acţiunea României, când răsboiulO ar isbucni, să ia forma unei declaraţii de neutralitate însoţită de mobilisarea oştirii, şi acâstă mob lisare ar 6 dă sigura privită de cătră Rusia ca ună casus b$lli.
In plănuia austriaco de companiâ, ş’a contată pe România ca să trâcâ PrutulO pe la norduia Mold^ei, să înainteze spre Kiev şi să atace pe la spate. armata rusâscă. Este p obabila că nu s’a făcuta nici o schimbare în fondulă învoielei primite de d. Brătianu.
„Pester Lloyd" salută m bucuriă a acâstă scire despre considerabila întărire ce pbţine
Nr. 281.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
acesta alianţa de pace, d6r amintesce răspunsulu ce l’a datfi d&unâ<}* nainistrulfl românu de es-terne la o interpelare, câ România îşi are mâ-nile libere, n’a întratft în nici o alianţă. De a* ceea cjice fdia pestană, să nu se dea pră mare ereiJSmântQ nici diplomatului anonimu a lui „Times,M nici vorbelorQ ministrului românu de eBterne. România va fi destulu de vicleană, ca «6 nu ’şi lege mânile, şi în casu de rSsboiu se va pune pe partea care’i oferă mai multe a-vantage, <Jica unele foi.
Prietenia ruso-francesă.
piarulQ francesQ „Patriote14 scrie urmâtorele:
»Cuna se scie, clubulfi „Saint-Simon“ din ParisO e visitatO de savanţi, funcţionari ina'ţî, publicişti, filosofi şi istorici de primulQ rangă, cari nu se prea lasă. a fi apucaţi de entusiasmO.
,Cu ocasia concertului ru.seseQ, care s’a dată in a-cesttt clubQ de eurândQ, artiştii au esecutatfl imnula naţională rusescQ în mijloculQ unei emoţiunî generale. T6tă sala se ridicase încordată şi plină de respecta. Când încetase ultima notă, isbucni unâ împătrita aplausQ, care nu s’a curmata decâtâ în momentula, când ambasado-rulO rusQ, baronula Mohrenheim, a făcuta semna că vrâ să vorbăscă.
—„DomuilorQ, (|ise e!a, înţelegO bine eft omagiele d-vdstră suntQ adresate unuia, care stă mai pe susO de mine. Vi le primenea cu o deosebită fericire în numele M. Sale Ţarului.»
„E lămurită — urmâză »Patriote« — că între ambele popăre, francesG şi rusQ, trebue să domnâscă unQ curentă simpatica fdrte adâncO, pentru ca o adunare în deobşte atâta de rece şi de liniştită să se potă entusi-asma. VorbimO de simpatie. Când insă una sentimente» atinge unâ grada atâtu de înalta, atund e mai rnult.O decât0 o simplă simpatiă/
SOIRILE DILEI.
N» se scrie din Codita, ia 17 Deeemvre v. 1887]: „Comuna nontră după posiţiunea ei este espusă nu ara-re-orî unora furtuni teribile. In primftvera anului acestuia se lăsară în mai multe rânduri asupra năstră grele furtuni, causânda creştinilorO noştri celorQ mai sărmani însemnate daune, de cari nu rămaseră scutite nici edificiile năstre confesionale, ca biserica şi şc6la, nici sto-borula dela cimitirulQ nostru. Stoboruia dela cimiteriu din faţa bisericei în lungime de vr'o 30 metri, deşi era numai de vr’o câţiva ani făcuta, a fosta scosO din pâ-mentO şi aruncata la o depărtare considerabilă. Astăzi In 17 Deeemvre v. pe la 1 6ră după mieijula nopţii, in arma unei ploi torenţiale, se lăsă asupra nostră erăşl o furtună, cu multa mai teribilă ca cele trecute. Omenii deşteptaţi din somnii prin furia furtunei, carta rupea tereştrii?, obldnele, coperişele caseiorO, grajdurilorO şi ale şurilora, precum şi stobbrele şi arborii, se umplură de o panică frică!! Ţiglele, scocurile şi şindilele sburau priu «era. Furtuna a durata pănă la 10 6re a. m. causânda eu deosebire creştinilora noştri ărăşî multe dau e, de care şi acum edificiile ndstre confesionale n’au rămasă scutite, aruncândQ jo*Q ărăşî furtuna [multe ţigle de pe coperişA. Spaima acâsta o vomQ ţine minte în tdtâ vieţa.»
—x—
Nisce făptuitori necunoscuţi au aprinsQ 24 cară de fenă ale Evreului Weiss Mendel din Ormenişulu de Câmpiă şi 3 clăi mari de fânQ şi unuia de otavă ale Evreului Rozraan Jakab din Mociu. Paguba acestui din urmă se socotesce în 600 fl. v. a.
—x—
Sânmărtinulu de Câmpiă este o comună mare ro-mânâscă, în care abia decă se află 1—2 familii ungu rescî. »Kolozsvar“ scrie despre aceşti „strănepoţi ai RomanilorO,» câ „din causa sentimenteloră lorQ patriotice» nu erau de locă mulţămiţl cu primăria (nu cumva prima-rula o fi fosta vre unO patriota de contrabandă?) şi de aceea cerură dela solgăbirăulQ ca să ordăne votisare pentru alegerea unora nuoi membri la primăria. Aşa s’a şi făcuta. Alegătorii se duseră la unQ Valaha, care scia scrie, şi-la rugară să le gătâscă biletele de votisare, dic-tându’i totodată şi numele candidaţilorO lorO. «ViclenulQ ValâhO44 a zîmbitO una bună şi apoi s’a apucata să serie, dăr pe bilete n’a pustt numele dictate de votisanţl, ci chiar din contră, a însemnata numele acelora, pe cari votisanţii nu-i voiau După săvârşirea votisărei secrete bieţii omeni se pomeniră, câ cele mai multe voturi le-au câştigată tocmai aceia, pentru cari ei n’au votata de locQ. Din incideritulâ acestei păcălituri, se <Jice, că 6 menii din SânmârtinulO de Câmpiă şî-au pusfi de gânda a-şl trimite copiii regulata la sc6lă, pentru ca la tim-pulQ său să nu fiă şi ei păcăliţi. — Holărîrea poporeni-lorâ e de lăudata, der ce privesce pâcălâla. nu cumva e la mijlocii vr’o şiretenia *patriotică» ?
—x—
Recitatorulu Staufen, despre care ama comunicata că va ţină o prelegere în sala hotelului Nr. 1 din locO, a venita acum din Bucovina şi România, unde atâtâ in Cernăuţi, câtu şi în Iaşi şi în BucurescI a ţinuta prelegeri , spre deplina mulţămire a publicului. Diare însemnate ca „Neue freie Presse,* „Presse", «Neues Wiener Tagblatt“, „Deutsche Kunst-und Musik - Zeitung*, „Witner AHg. Zeitung», »Wiener Tagblatt", «Konstitu-tionelle Vorsladt-Zeitung* efc. scriu in moda f6rte mă gulitorO despre talentula declamatorica ala d-lui Stsufen. Repertoriula recitaţiunilora sale e fărte bogata. „Buka-rester Tagblattu scrie despre recitaţiunea d lui Staufen în laşi, ţinută in sala „Amicii arteloră", că a fosta viu aplaudata de publicul, care a foslQ aprope întregă ro mânO.
—x —
Filiala kuhuregyletistă din Cluşiu a ţinută la 27 Deeemvre n. adunarea generală. Isprava: tufă de Veneţia. De asemeuea a ţinută adunare filiala kulturegy-letistă a comitatului Huniedora. Isprava: altă tufă de Veneţia. Adecă pardonâ! aci a propusă inspectorulil şcolara Rheti 150 fl. pentru înfiinţarea unei grădini de copii în PeşîeşO, CristurI şi Cerna. Comitetulă a propusă ca, în loca de grădini de copii permanente, care suntQ antipatice poporului, să se înfiinţeze mai bine grădini de copii pentru verâ, anume în: PeşteşQ, CristurI, Livadia, Puiu, Hosdate, Bârcea mică, GeoagiulQ de josO, CugirQ, Baia de Crişiu, BâeştI, SălaşulQ de susQ, Zeicană, Cerna, Peşteana, SilvaşulQ de josO şi de susă, Răcăştia, Ra-pold, Hărău, Jeledinţa, Becia, (Korbatvitz(?). Pentru întreţinerea acestora grădini de copii se cere câte o sub-venţiune de 50—80 fl. Pentru grădina de copii permanentă din PetroşenI s’au votata 250 fl. subvenţiune anuală. S’au mai cerută şi 500 fl. chîltuell de construcţi-une. Pentru înfiinţarea de grădini de copii permanente
să se (ărft Kulluregylştului ardeleana 400 fl. pentru
Deva, câ^e 200 fl. pentru Orăştiă, Huneddra şi Simeria. Pentru Ilea Mureşiană e necesară o sc6îă de fete, âr de nu se va pută face acesta, atunci e de dorilO o în-văţătOre de lucru în Deva, precum şi în Hărău şi Hos-date. In Linjina să se aşe^e unO preotQ catolico. Pentru construirea unei biserici (calvinescl) în Bârcea mică se propune suma de 500 fl. — Nu-i aşa că facO multe într’o Kulturegyletiştii? ResultatulO va fi: straşniculfi fiasco!
Literatura
^.stra de Dito şi Idem
(M. S. Regina României şi D-na M. KJ
1 VolumO în 8°, hârtie şi ţipară eleganta, de văiujare la Librăria editore
Soceott & C-ie BucurescI
şi la toţi corespondenţii ei din ţâră şi străinătate.
Preţuia pr. exerapl. 6 lei. Odobescu A, I.
Scrieri literare 3 volume in 8°, de aprope 110 cdle, Lei 30; de vânzare la Librăria editdre
Soceotl & C-ie Bucuresoî
şi la toţi corespondenţii ei.
O scurtă privire
peste viiţa şi faptele Teologiloru români centrali.
II.
Periodulu alu doilea, alu înjlorirei
dela 1861—1873.	I
(Urmare,/
Aceste ar fi, după câta ţinemtt minte şi după datele ce posedemO, întâmplările principale prin cari a trecuta societatea bisericăscă literară a teologilortt români, încependo din Iulie 1873 pănă în Iulie 1874. Nu putem să treeemO cu vederea şi să nu faoemO cea mai onorabilă amintire la acesta loca Excelenţei Sale Metropolitului româna Dr. Ioană Vancea, care singura dintre prelaţii români nu a data uitării societatea ndstrâ, acâslă fiică a celei mai salutare inspiraţiunl române, ci ca unQ tată doiosO a cercetat-o în agonia s’a, lăsândă la disposiţiune teolog.lorâ români 50 fl. v. a. spre acoperirea speselorO la casă cândO s’ar reînfiinţa, la din contră să se împartă i intre alumnii români.
Mai aflămO necesara a aminti, că în anulO acesta nu s’au plătită societăţii contribuirile îndatinate tn anii precedenţi, adecă câte 35 er. la lună, şi acăsta din causa nesiguranţei în carea ne aflămQ faţă de viitorulO societăţii. Amă primita mai multe <J,are gratis, atâta de dincolo câta şi de dinedee de Carpuţl, Asemenea amQ primita gratis una esemplard din poesiile poporale culese în Bucovina de d-10 Simione M. Fl. MarianO, şi ♦ Femeile,* de luliu Peterzani, traduse de Iuliu. Acestora le-ama esprimata şi esprimărnâ mulţămită.
RevenindQ la suplica înaintată Em. Sale la 30 Decern vre 1873, observămO, că aceea nu s’a reînturnatâ Rectoratului pănă în luna lui Noemn*e 1874, cela puţina leologilorD români numai în 4 Noemvre ala acestui ană li s’a comunicata resoluţiunea dela Em. S’a prin d 10 RectorO seminariala. Acâslâ resoluţiune a revoltat nespusă de multă inimilorO tuturorQ teologilorO români, o^cî nu numai că era negativă, dăr era basată pe nisce motive, pe cari Românii e imposibila să-le p6tă mistui. La modestele observaţiunl a junilorQ români să răspunsă cu violinţa: tSchola valachica hic nunquam erit!*, pe românesce: „Aci — adecă in Semmarulo cenfr de Buda- I Pesta — nu va fi în veci scâlă valachică.“
Şi în adevărQ, că în acesta ScminarO nu este şcblă j românâscă pănă în 4>ua de astă4î. Unica societate literară română esistentft în Budapesta este «Societatea
<*)	FOILETON U.
.jpuLieiiTTii
■— Epspeă —
Au4iţi cum se escusă Efialte trădătorO ?
Mai asculta-veţt de dânsulă, de acela linguşitorii ? Şi fi-veţi cu nepăsare, cum aţi fostă şi mai nainte, 940. Când vedeţi că trădătorii vă vinde căuşele sfinte? Nu sciţi voi că nepăsarea, — ca şi orl-care pă-
[catO, —
Se răsbună ea pe sine într’unO modă înfricoşata? Ar fi timpulQ der odată să vă deşteptaţi la minte, Nu vă luaţi după flâcurl, după deşerte cuvinte; 945. Juda vă linge, vă frige <a să-şi i otă umple burta, fîrâ voi Intotdeuna, fiţi siguri, veţi trage scurta.
Alegerile din ţâră s’au finita acuma tote,
Domnii au preponderenţă şi în alta chipă nu se
[p6te ...
RAtele administrârei acum âr se învârtescO,
960. Şi’n ogarşia lorfi vet hiă de sigura tote pâşescO.
E dreptQ câ rămftne’n ţâră câte-o lungă suvenire, Obvenită din alegeri şi de pela corieşire...
Deputaţii se duca âră, cum 4*cQ pentru naţiune Să lucre în dieta ţării, — şi nu e nici o minune, Că unora dintre dânşii le este aşa de milă
De bielulo poporă săraculă, — ca Ţiganului de
[pilă.
In urmarea celorO 4fse> nu este minune, Dăc’unO deputata odată în marea’i confusiune, VoindQ ca să îmâneze aia său legitimQ mandata 960. înaintea dietei, dânsula din erore-a presenlatO, Ţineţi vă bine risulO, presentat’a o scrisore,
Care conţină chiar contulO despre sume mărişâre, Ce le cheltuise dânsulâ să lâ alegă de-ablegalO.
0! ce smintă omenâscă! O! ce curiosQ mandata!!
965. Diregâtorii şi domnii trâiescă acum lume albă,
£r poporulD dela sate, ce-i dreptQ, are câte-o jalbă.. E dreptQ cumcă şi acuma vine câte-unQ domnişorO, Mai face câte-o visită pe la bietulQ de poporQ,
Dăr din visila acăsta — o! ce sorte schimbăt6re! — 970. Lucru durerosQ... poporulu nici o mulţămire n’are. Când îlQ văda veninda ţăranii, sciu ei bine că ce-lQ
[dOre....
Nu vine elO să le spună cuvinte ’mbucurâtore,
Jpice puţine cuvinte, dăr le 4*ce îndesată :
„Taci, plătesce şi te cară, ticâlosQ şi blăstămatQl*
975. Domnii cei mari fără grije şedfi acuma prin palate, Nu pre multa îi ddre capulfi de poporulO dela
[sate...
Şi când vorbescQ cu poporulQ se uită la elQ pon-
[cişO,
Insă totQ lucru’Q din lume are câte-unO povâmişO, T6te lucrurile ’n lume suntQ supuse la schimbară, 080. Rota lumei se’nvîrtesce cu celeritate mare...
Acâstă lege, ve4« bine, este fdrte generală,
Şi domnii nu potQ s’o facă — ca să fiă specială. Deşi ei vorbescQ acuma din spatele calului,
VorQ mai cerca însă dânşii graţia poporului...
985. Şi după ce vorQ mai trece anii după număra
[cinci,
Vorâ descinde âră domnii Ia poporulQ cu opinci.
Rămâne să mai 4'c0 înc& numai puţine cuvinte, Voi fiii naţiei mele, bine să luaţi aminte:
Ţineţi toţi cu dreptulO vostru, toţi în solidaritate, 990. Nu vă despărţiţi deolaltâ şi luptaR pentru dreptate,
De veţi fi ca pănă acuma cu minte destrăbălată,
Să fiţi siguri că dreptate nu veţi avea niciodată! 995. Ba vă vorQ blăstăma fiii. Din două der ori şi care De sigurură puteţi alege; blăstăma, binecuvântare!*)
%w, 1887.
lonâ Popiliu,
*) Epopea privesce numai alegerile din BănatO şi Ţâra uDgurâscă, întru câta e vorba şi de deputaţi naţionali ; er în cât e vorba de bătăi şi corupţiunl, privesce şi alegerile din ArdealQ.
Nr. 281.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.

Petru Maiorii» în care suutii coadunaţî tinerii români dela celelalte trei facultăţi, cu localitatea în strada Va-ţolui, una din cele mai frumOse strade ale acestei capitale a Ungariei, unde din 14 biserici catolice, în 10 se predăă în limba germană. Dâr să continuămQ noi cu fi-rulft tragediei năstre, căci până aci a fostă numai ini-tium dolorum.
Tinerii români, autjinda aceste vorbe neaşteptate, cerură resoluţiunea Eminentei Sale Primatelui în scrisă, la ce li-se răspunse, că aceea sună şi e îndreptată singura persănei Rectorului, prin urmare nu lî-o pote comunica. Notificându-ni se totuşi ceva, motivele resolu-tiunei negative, câte ni-le-amă putută însemna din gura reclorelui seminarială, prin o suplică le-amă împărtăşită şi cu llustrităţile Sale Episcopii români. Acăstă suplică s’a publicată şi în „Federaţiunea11, 4iarQ românescă edată în Budapesta, de unde fă reprodusă în estrasă şi în 4'a_ rulă maghiaro „Ron*. Aşa a venită la cunoscinta Su-perioratului, carele apoi s’a sculată cu tătă furia asupra teologiloră români. In fata acestei furtuni teribile, tinerii români se declarară solidari în fote câte s’au făcută, 4i-căndă, că nisuintele şi paşii loră suntă eflusulă consensului tuturoră şi că prin urmare nu e responsabilă în parte individulă de celea efectuite odată, ci iau responsabilitatea solidari asupra loră, ca corpulu morală aia teologiloră români. ChiăraaţI cu toţii in corpore la d-lă rectoră şi puşi într’ună salonă sub inspectiunea prefectului ală If, dr. Val6 Simonă, de unde erau poftiţi în altă odaiă pe răndă câte unulă pentru a-şl da răspunsu rile la prolocolă despre decurgerea faptului incriminată, ca aşa aflându se de unde a eşilă iniţiativa să se potâ pedepsi »culpabilii“ : au răspunsă toţi ca unulă: totu ce a’a făcută toţi au făcută şi dlcă esistâ culpabilitate în faptulă nostru se fimu toţi pedepsiţi.
Nu multă după acestă interogatoriu, tinerii români clerici au fostă citaţi spre a-li-se ceti deliberatulă. Acesta s’a cetită în presenţa întregului superiorată şi a tuturora teologiloră români. Tolă atunci, nu sciu din ală cui îndemnă, s’a mai cetită încă odată răspunsulă Eminenţiei sale la peliţiunea noslră din 30 Decemvre 1873. Deliberatulă se resumă în aceste vorbei „s& nu mai cuteze teologii români s$ dea publicităţii ceea ce se întemplă în Seminariu, căci ori şi cine va mai cuteza ac/sta va fi eliminată. Răspunsulă primatelui însă, ce ui-s’a cetită acum, deşi negativă, era atâtă de netezită şi atâtă de Îmblftn4it0, încâtă nu lă mai cunosceai.
Motivulă principală, pentru care nu se pote concede soci' tatea teologiloră români, să 4i ea e împrejurarea, că seminariu ii e făcută spre perfecţionarea în studiete teologice şi după aceea de va rămână timpO e liberă să se perfecţioneze şi In limba să maternă, ceea ce să p6te şi nea vândă tocmai o societate formală. E de însemnată, că prin scrisorea Smin. Sale se şterse totu-odatâ şi şcdla slavă deja de multă esistentă.
E întrebare acum, care ar fi adevăratnlă răspunsă ală Eminenţiei Sale: celă comunicată la 4 Noemvre seu celo au4«tă şi în presenţa celorlalţi superiori, adecă înâ-in'ea rectorului, spir.tualului şi a ambiloră prefecţi? D-lă spirituală, chiâmândă la sine pe unulă din tinerii români clerici, i-a 4’*° : ,,cine v’a pusă să faceţi ce aţi fftcută?“ —Şi la astfelă de resoluţiune puteamă noi face altmintrelea, respunse respeetivulo întrebândă? — „De ce nu m’aţl întrebata pe mine“ — 4*se spiritualulă — „căci nu acela 8 fostă răspunsulă Em. Sale primatelui?
Puţină ne mai pasă acum, care e răspunsulă adevărată ală primatelui, celă din 4 Nov. său celă diu urmă, pentru-câ şi unulă şi altulO este negativă. Amă amintită acâ3ta numai în interesulă adevărului. Cine voesce a se interesa va cerceta atâtă din acestă incidenţă, câtă şi din precedinţele lui, car! au fostă şi de unde au venită pedecile, ce ău făcuta, ca nisuinţele năstre în res tabilirea societăţii să rămână fără efectă.
(Va urma.)
Din camera României.
_ In şedinţa dela 16 (28) Decemvre a camerei române s’a presentată convenţia prin care se regulăză graniţele dintre România şi Austro-Ungaria.
D-lă Lupulescu dă cetire raportului asupra acestui proiectă de lege şi proiectului.
D-lă Kogălniceanu cere amânarea discuţiunei acestui proiecta de lege de ărece elă trebuiesce studiată de aprăpe.
0-10 Ferichide, ministrulă ataceriloră streine, se o-pune la amânare de 6re ce s'ar perde timpO şi acestă proiectă e trebuinciosă de urgenţă pentru a curma con-flictete dintre noi şi naţiunea vecină."
Mai vorbescO pentru amânare d-lă Djavara şi N. Ionescu. Puindu-se la votă amânarea se respinge.
Se deschide discuţiunea asupra luărei în conside-raţiune.
l)-!ă N. Fleva combate proiectulă de convenţîune pentru delimitare, că ,î prin acestă actO s’ar ratifica şi de noi răpirea Bucovinei pe care trebue s’o revendicămă. D-sa face pe scurtă istoriculă răpi^ei Bucovinei şi 4>C6 că va veta contra acestui proiectă.
D-lă Xenopolu susţine proiectulă pentru cuventulă că trebuescă curmate încălcările ce se facă a4I pe fiecare 4i din eausa multului zelă ală funcţionariloră atâtă dintr’o parte câtă şi din cealaltă. D-sa 4*ce că faptele istorice nu suntă aceleaşi cu faptele de dreptă ce se voesce a se stabili astăzi- In istorie dreptulă e ală aceluia care e mai tare şi ded nu să pdte revendica ună faptă istorică îndeplinită printr’o jalbă la tribunală său prin convenţiune. In sfârşita, conchide d-sa, prin acăstă gonvanţiune nu se consfinţesce o încălcare făcută din
vechime , ci căutămă astă-4î a ne păstra moşia ce avemti neatinsă. D-sa voesce a face ună cursă istorică Asupra răpireî Bucovinei, dâr d. Kogălniceanu ’lă întrerupe şî’lă desminte.
La acâstă discuţiune mai iau parte d-nii Voinov, Djuvara, Nicolae Ionescu şi Ferichide, ministrulă afaee-riloră străine, pentru, dândă amărunte asupra foloseloră ce se potă trage din acâstâ convenţiune.
Se cere închiderea discuţiunei şi se primesce, Se pune la votă legea şi se primesce cu 92 bile albe.
Italia şi Abissinia.
Organulâ ministeriului italiană de răsboiu »Esercito Italiano* comunică: Negus (regele Abissiniei) e în marşă cu două colăne câtră Massauah; cea dintâiu se mişcă dela Adigrat prin Senafe şi Mahio, cea de-a doua dela Adua prin Halai câtrâ defileulă Taranta, unde amândouă se voră întâlni, pentru ca să mergă prin valea Kaddas asupra localităţiloră Uaa şi Arkiko. Presupunândă acestea, este mai bine a aştepta ataculă Negusului în cerculă for-tificaţiuniloră. Nu e neprobabHă, că Negus a pusă sub arme 80,000 de ămenî, dăr trebue să ne gândimă că armata abissinică, în urma lipsei de mijlăce de traiu şi de apă, e cu neputinţă să p6tâ rămânea ^împreună timpă mai îndelungata. Mijloculă celă mai corăspun4ătorQ scopului de a întâmpina furia [Abissinieniloră e aşteptarea cu paeienţă. Corpulă italiană este echipată cu cele mai nouă mijlăce techuice de atacă, între altele se va folosi şi invenţiunea italiană a torpileloră de uscată, ală cărora efectă s’a probată fărte bine Dâcă situaţiunea ar cere, voră pleca întăriri nouă de trupe; deocamdată se voră îmbarca dmenii ausiliarî pentru a face serviţiu la tunuri.
SOIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. 8 »Gaz. Trans.O
VIENA, 31 Decemvre. — Situaţiunea nu s’a schimbată. Asigurările de pace înlătură, nu-i vorbă, periculuîă iminentă de răsboiu, cu tdte astea nu oferă o liniştire durabilă, deărece măsurile militare ale Rusiei contrazică tdte asigurările de pace.
LEMBERG, 31 Decemvre, — Comunicări din Chişineu adeverescă, că în Basarabia se concentr&ză Jmasse mari de trupe, care se aş£zâ fornmndft două fronturi, unnlQ câtrâ România şi altnlb câtrâ Austria.
BERLIN, 31 Decemvre. — Şuvaloff n’a avută nici o missiune politică.
BELGRADtT, 31 Decemvre. — Se crede, că e probabilă formarea unui ministeră radicalii cu Sava Gruici în frunfe.
DIVERSE.
Pe câţi împăraţi, regi, paşi şi preşedinţi de republică a îngropată împăratulu Wilhelm. — In timpulă celoră 90 de ani ai vieţii împăratului actuală ală Germaniei îşi perdurâ tronulă în Europa 9 împăraţi, 52 de regi, 6 sultani, 6 papi şi domniră numai în statele-unite ale Americei 21 de presidenţl de republică. Din aceşti 96 de monarchî, papi şi presidenţl, frăescă astă4î numai încă patru: Isabela, fosta regină a Spaniei; Francisco II., fostă rege ală Neapolului; Amedeu, ex-rege alo Spaniei, şi suitanulă MuradO ală V-lea. Ceilalţi 90 suntă toţi în morminte. Iată-i dela 1797 pănă astă4l: Împăraţi ai Austriei: Francisco I. şi Ferdinandă I; împăraţi ai Franciei: Napoleonă 1 şi Napoleon IlI-lea; — împăraţi ai Rusiei: Paulă I, Alexandru I, Nicolae I, şi Alexandru ală II lea; — ală Mexicului: Maximiliană I.; — cinci sultani: Selirnă III, Mustafa IV, Mahomedă II-lea, Abdul-Megid şi Abdul-Aziz; — şase pap!: Piu VI, Piu VII, Leon XII, Piu Vili, Gregoriu XVI şi Piu IX. Regi: trei ai Prusiei: Frideric Wihelm .11, Frideric Wilhelm 111, Frideric Wilhelm IV;—regi ai Sardiniei: Carol Emanuel Carol Emanuel 1, Carol Felice, Carol Albert şi Victor Emanol 11. devenită rege ală Italiei: — cinci ai Neapolului: Ferdi-nand 1, losifă Bonaparte, Ioachimă Murat, Francisco 1. şi Ferdinand ală II-lea; — trei ai Portugaliei: losifă, Ioană şi Maria de Gloria; doi ai Hanoverei: Ernest-Au-gustă şi George Y; — doi ai Wurtembergului: Frideric I. şi Wilhelm 1; — patru ai Bavariei: Maximiliană losifă 1., Ludovică 1., Maximili; nă 11 şi Ludovică 11 înecată mai dăună4î; — rege ală Westfaliei: leronimă Bonaparte; — ală Belgiei: Leopold 1.; — ală Greciei: Oto 1; — trei ai Olandei: Ludovică, Guilom 1 şi Guilom 11-lea; — trei ai Angliei; Georgiu UI, Georgiu IV şi Wilam XX;— trei ai Franciei: Ludovică XVIII, Carolă X şi Ludovică Filipă ; — cinci ai Suediei: Gustav IV, Carol X!U; Caro! Ioană XIV (Bernadotte) Oscar 1 şi Carol XY; patru ai Danemarcei: Christiană Vil, FridericQ IV, Christiană VIII şi Frideric VI' patru ai Spaniei: Carolă IV, Ferdinad VII, losifă Bonaparte şi Alfons XII. Cei 21 presidenţl ai sta-teloră-unite, începă cu Georgiu Washington şi se termină
cu Artură. Prinţii domnitori şi cei din case domnifăre morţi în timpulă acestoră 90 ani, suntă la numără 467. Şi s’ar pută fărle lesne, ca să mai îngrăpe pe câţiva.
Tunuri mari. — Fabrica Krup a construită pentru guvernulă italiană 4 tunuri de o centimetre, cari au să fiă puse în cele două forturi principale din portulă militară dela Spezzia. £ ă unele amănunte asupra acestoră guri de focă: Lungimea tunului (ţâva) 14 metre. Greutatea ţevei 121.000 kgr. Aparatuiă de închidere cântăreşte 3.760 kgr. Greutatea obusului (de oţelă) este 1 050 kgr Încărcătura 320 kgr. Se intrebuinţăză pulberea brună prismatică, pe care Germanii o laudă multă. Obuzulă trece, la 1 metru dela gâră, printr’o placă de cuiraşă de 0 m., 90 grosime, şi la 2 kilometre 500, printr’una de 0 m. 75. Tunurile acestea ducă la 12 kilometre. Pentru a le transporta a trebuită să se construiască plat-forme de 22 m. 75, compuse din trei bucăţi] mobile; fiă-care plat-formă are 16 osii şi 32 de roţi şi este de o greutate de 97,000 kilogr. neîncărcate şi de 218.000 kilogr. când suntă încărcate. Obuzurile n’au putută pătrunde plăcile construite de casa Gruson pentru forturile dela Spezzia. Fabrica Krupp a începută de atunci să facă ti#-nuri de 44 centimetre, ale cărora proiectile suntă de?© greutate de 2000 kilograme.
\
Necrologu. George Carol Gârtner, comptabilă, ţ-duce durerdsa soire în numele fiiloră săi Victoră şi OIia§-piu, şi ală tuturora rudeniiloră, despre încetarea din viaţă a multă iubitei sal9 soţii Ioana Oărtner n. Dooitt, care a adormită în domnulă adî ndpte V* 12 6re, după grele suferinţe, în etate de 26 de ani şi în ală 10-I*a ană ală fericitei sale căsătorii. Rămăşiţele p&mânteael ale scumpei răposate se voră îmormânta Sâmbătă ta 31 Decemvre n. 1887 din casa Nr. 196, Uliţa funarilop la 3 6re după am64t în cimiterulă evangelică conf. aug#, dela Porta Uliţii vămii. Braşovă, 29 Decemvre n.
Fiă’i ţărîna uşără!	,	r|
Num6rultt festivii alţi „Gazetei". 4
ţ)iarulă nostru, împlinindă cu diua de $1 Decemvre 1887 stilă vechiu ani 50 ai esistenţii sale, îşi va serba în săra aoestei 4^e 9* în"Zu#& următăre 1 Ianuariu 1888 a cincî-Zecea **fi-versare.
Pentru Z'ua de 1 Ianuariu 1888, Redac-ţiunea fdiei năstre pregătesce ună numără festivă, separată ală „Gazetei Transilvaniei".]
Pentru a înălţa serbarea ndstră*. Ziaristică, ce va culmina în edarea acestui numără festivă, amă dori să contribue la înfrumseţarea lui câiă. mai mulţi dintre bărbaţii noştri cu cunoscinţe, politici, literaţi etc., în deosebi bărbaţii cari au colaborat în aceşti 50 de ani la „Gazetă" şi „F6iă" şi se află încă în viâţă.
Ii	rugămă din nou dâr pe acâsfcă cale să binevoiescă a ne trimite câte ună mică pjroductă ală ingeniului loră pentru numărulă festivă. Şi fiindcă nu putemu să dămă acestui numără o estindere prea mare, îi mai rugâmă să ne $1-mătă numai mici lucrări de puţine rânduri, de cuprinsă politică, literară, socială, economică etc., în prosă ori în poesiă.
• Cei ce voră voi astfelă să conlucre’ la nu-merulă festivă să binevoiâscă a ne trimite manuscriptele loră pănă la 25 Decemvre st. vecbiu 1887.
Pentru ca să se p6tă lăţi câtă mai tare â-cestă numără, amă stabilită ca preţă de abona-mentă pentru elă suma de 20 cr. v. a. Abonaţii „Gazetei" îlă voră primi numai pentru preţulă jumătate. Pentru România: 1 leu pentru neabonaţi, 50 bani pentru abonaţi. Abonamentele la numărul u festivă se potâ face prin vnafo-date poştale- pănă la 25 Decemvre st. v. 188~7. Numai trimiterea esemplareloră comandate pănă la acestă termină o putemă garanta.
Venitulu curată ală numărului festivă aju „Gazetei Transilvaniei" îlă destinămu pentru hi-bliotecele nostre poporale.
NB. VenitulU numărului festivă alu „ Gazetei Transilvaniei" fiindti destinată pentru bibliotecile nostre poporale, nu mai încape vorbă, că cei măi cu dare de mână potă trimite o sumă mai mare decâtă preţulă de abonamentă, cu atâtă mai mutyă, cu câtă cheltuelile pentru scoterea acestui numără suntă forte mari şi deci ar fi de dorită, ca s& temând ună venită mai mărişoră în folosulă biblio-teceloră. Se înţelege, că numele celoră, cari vdfâă contribui peste taxa de abonamentă în acestă scojgă de bivefacere, voră fi publicate în cfiarulă nostrit. Ar fi de dorită, ca în diferitele localităţi câte mută să ia iniţiativa de a colecta abonanţl pentru numă-rulă festivă şi de a face comande mai mari.
_________________Bedacţiunea „Gazetei Transilvaniei.*
EditorQ şi RedactorQ responsabilCKDr. Aurel Mureşiatt,
Tiporafia ALEXÎ, Braşovfl.

IOSIF GAYORA.
4—30
Pentru lucru eminenta şi gustO buntl la esposiţiunea regnicolară din 1885 din Budapesta, distinsa cu medalia cea mare a esposiţiunii.
-5 In Budapesta, strada Vâczy Nr. 17. Ş—
Recomanda obiectele necesare pentru
adj listarea tasericiloru şi capeleloru
cu cele ce sunt provădutu în abundanţă pentru preţurile cele mai moderate, şi lucrate câta sc pote mai frumosC, anume:
Odftjdii
ftdon
_____
ţ^ypi^!iroiP~i>^,ii<nnifi"iiB r T
dustriale. reuniuni de cântări şi rureuniunT de înmormântare.
Statue, poli* candre, potire si chipuri ştiute sfeşnice pentru altariu şi de părete, candele.
înmormântarea Dom-
şi altele, după ri-tula gr. orientala.
Prapori şi stindarde pentru reuniuni.
Stindarde pentru pompieri, copii de scolă, reu niunl in-
Iconostase, chipuri pentru fruntariu nului etc. etc.
■KT* Primescu repararea haineloru vechi precum şi aurărirea şi argintărirea pe lângă preţuri moderate.
Cusături cu auru, argintă şi mătasă şi haine bisericesc!, cusute cu firu de aură, argintă şi rnătasă.
Dantule bisericescl. Invelitore de prestolu. Mărfuri biseri-cescf. Damaste etc.
Punctualitatea mi-o potii adeveri prin mai multe sute de epistole de recnnoscinţă.
Cataloge de preturi a dorinţă trimită litere de post-port.
m
m
#
m
*
•
m
m
m
m
m
m
m
•
#
#
0 nonă inventiune

care a produsă cu totu dreptului atâta admiraţiune, este de ingeniosulu mehanicO - artistă englesu D-nulă Mârston constriiatâ şi pentru ori - ce stofă aplicabilă
I; Maşină de cusutu universală.
Acesta face la ori ce lucru de cusut0 serviciile cele mai excelente.
Costă completă •
fi. 5.50.
Cose fără deosebire tote stofele.
Este durabilă din oţelă şi feră.
Este simpiă şi uşoru de mânuată.
Se furniseză în stare perfectă de iucru. N’are aprdpe niciodată lipsă de reparaţiă Maşina posede o întocmire, ca la cusută se nu se rupă aculă aşa uşorii şi este în t6tâ privinţa forte practică. Fiă-care cumpere-’şl imediată acestă admirabilă maşină de cusută universală fără prejudiţiu, căci eu înapoiezu îndată fiă-căruia banii, decă maşina nu funoţioneză.
Comandele se efectuescu cu rambursă poştală şi suntQ a se adresa singurii numai la: Feketes
Fabriks-Dcpot neuer £rilndnngen,
Wien, Margarethen, Wehrgasse Nr. 13/59.	3—6
#
*
*
*
*
*
*
m
#
m
m
•
*
m
m
m
#
*
#
*

CD P
zs p< P-I
CD *"i
c
P-crq
CD 9
3 P
2.3
CD
CD
CD<
» §
CD 3
to
s s
a P
3 3
cd -<?+ ES p CD
7*
3
P
&
cjd C-1
-CC
3* CD
CD-
CD
p»
CC
CD
O
-CD © X Z
ax 2.
70 70
X
P
cr
CD
P
CD
CD
<
CD X -CD
CD -<
P'
T5
O
p-j X CD £-
aq &
SL P
O *3
CC i
CD
sv B »
5 *
CD
CU
*■4 •
P P
k
3.
§ 3-i.
5 o 3
fe.5 95
S ®
bj
>~3 »-s
O c
s. c
k el "*•
o 3 O •-s
P 3
cr 3.
°	<r+
3	3‘
CD-
N -CU —4 •
p P- 3
P H-j CC e«u
CD C
P< aq
P 3
Cf
cc
CD
^ t—
i— ■ »_/
CD CD
-3 cu
CD i 3
o 3:
3
-J P
o cr 3 o
3 3
3^ P
P< 3 3c
£ 3 O o
3 CD
rf
►1
x 3
ax
TJ
C3 P>
tSj Ci
O
5a «o
& 3 o 5»
P
cr
Q
3"
P
3
CD
<5
2.
p’
X
o
P‘
p
Cu
•-î
CD

io
Rc
v.»’
5 s
»* r
<rK
P -
3" CD
3
-a 2.
S 3 ? 50
-
*2.3
3
3 c
p 3 3 2
CD so 2.'-cj-.
3*
CU 5
a 2.
33 OB
CD CD»
O
c
c>
v3
CJ
w
w
EL
X ’
33
P'
3
•
33 k"
P'
3
3 "3
P CD-rs 3 N
x -3
2 p^
• w Sg:
P-
! o
s ^
»
x* ?£
—ţ —
P*
3
CD>
N
p‘
CU
CS
'^w
p
X
X
CS
GC OO ^1
O
CD
O & N CD
2	ŞT
3
cr1 3‘
CD 3.
CD 3 N CD P' P 33 CU
—► P
3»	«-*■
x =T
X CD
2' rt-P'
& ^
<
p
3. p
L- 2-
CD
P
cT ŞL ?r ^
, k 01 ^p^ o
^ ?3
ESI ° ^ X
p>
3
O
>3
<3
P'
3
P
P
?3
3
P
<3
P'
cr
cr a
CS Oi
?3
to •
OD
P>
i. b
l-K
3	°
55 crq -a 3
rt- p CS 53
EL
x' 2:
3 X
^ CD
3 oq Oq
B1. ~
<’ CD P C3 e^- a;-.
EL £■
3^ °
P^ c-h
O p
^ ş
(-4 •
cr
O <3 N CD ESI -î P^ X
p 2
O , -J
pt ^3
x ps _ p -s 3- oq
CD> P
CD-
c
3 8
CD N
oq 2
x cr
^ p
crq 3.
CD O-
53 ®
CD P'
S?.
O. 25 -s C3
P> P
cr 3
CD 3‘
cr
CD
3“
o-
<
CD- -f-3 p
(T>
ES
Cu <3 g» CD CD
. Z
P
3t
P
rt-
p__
o-
x
Cs
P'
?3
o-
P
3
P
ES
r4- p-CD x
X.
eL 3^ ®
ST ^
St* 3
v.
Oq
cr
CD
<3
CD-
&£
cr -•
.p
o
crq
X
p
ES
p
C-t-
3. O
O- CD
CD 3
CD- ^
o EL P-Oq
® ^ P^ t—i x
CD
cr
CD
3__
P
P
?3
P
O 2\
o-t g
CO CD__
cd
cr p
p-
3 ^ p 2
Cs c P
?3 3 o 2' 3	3
p CD N
P 99
Cu
p
x
X
O-
<
p-
P
-5
3
' crq 3 X
OS *“S
^7-	c-t-
O: gS 2: cr 2^
Cu
3
ns 3
3
CD
X
cr p
N — o^
P^ Oi ^
3	oq
ES - • P' <3	3
cr s3 p P ?3
g. ?3
3 O:
. P- S.
5^ — crq
P N
x n crq es p Ş-' r—1 ct
—- 00 x'
3-* oo
?3
3:
ES
00
CD-
<3
SL CT*
m
ES
CD
OO
!—>■
QO
OO
—1
<D
3
o-
3
VC
p^
<3
P
bi
•3
P
QC
GC
C-
CD
CR
V-
CD
GC
P-
a
u.
p-
C-
â
O
P
H
H
s td
S 0
b ® N
S H5 -
= D
rD 3
70 CD
3 ® □ S? 3 (F?
2.	4
“ o
=• oq
_ p
0
35
pc
rr & rr cr
O w
Cfl
•i
P
ss
B
w
-CD
P
B
O-
C
O
►5
SBC
CD
— CD
7y
Z3
*S
C5 X
■a
CS
CD C5 C?“
X	C p	_	_	__	___
tc.-3-	—	^ =	3
9°=r	“■	CL H-	2
a	ia	~	m oo	£.
2. -i x Ş. c? ^ 5.
x s2 | = ^i. 2- o
o T	2.	a p	H-
p	a o	-	pc	g
“ C	DT-'S	3*
OQ
O ^ C_ CD
P CD
5» c
" ?§*
îr g PC S cr
cr
3 CD =•
CD
CD
g 3
O CO
3?
p<
-s
% O
©-
O
w
a
CD
i 09
<
CD»
D
-CU
&3
CD
CD
9
Ss*
"3
IM	O	p
^“3:	ci „ __
X p	9“ p	CD	CD
&• ®	5?	<	a, »
- T3	$	3-	8	*	£■
p	®?°	cTr<	o
cd	-« g	-	a.	3
P „as	CL CD	CD
"1	22. —•	®	“	^	rri
CD 3	E5	f
2. ®	3	CL
MM l-l	-X!	OQ	3	a	~
Gr ©' o» 2 o .p5
3. >2	rs	->	3	®	"9
XD CD —’ P- £ CD
*3	-	CD- ^ X
fcj	_	r
£. p	i£-k, ®	-r“
P	ST	—
CD	CD	2	OQ
X	2L 851	CL	CD* '
CD- CD _ 3 ’ 9 O
X
CD
SDt .
5'w |
CD mm 70
a r. — » “ _
B S q » " O'
CD< cr 9 |-ş	® p
p: 3
9 ffiT) E5 J
o» »-• r?

»■ _ ? 5:2 o. S.
9“ T. -î 3Q a -•
cd P P 2 35
r r ^	«	■D-
C C»
S' P CD g -C P |
|î'55e^
9
P 3 B
- m- CD CD c X
Gf. **
Cf
cd rs o
9 Cţ)
Of e
o E
<Tc-
pt O T3
W
S.?S^STsp
9* —• 3 r3 2 73 2 H cc *-► 2r ^
“ M c ® X o 891
*9 p 9 <-i c X.
3. — H © 9- cd 9»
7 pe C« . l >9
P
-o
CD
2.
a>'
s<
05
Oi
00
o
g
CD
<
P
m
x
CD_
3
p
3
Pu
e
cr1
33
t—i •
O
bs
£
§
Cc
o
cc
eC 'js O O Q<n>r
CD
O
P
c
p
^ r*Q . O	. . • so<. u • 3	tu. • O •
’ru to -v ®so> ecooo	I-». —* H» 1-^ CD C <1 <1 «> «j ^a cs oi *-* «o	101. 98.
S'l 1	«q 6C bo C3> P 1 5' w O C O 1	-«4 - O' t
ir	s>-	•4-i	5	k	ji-, P	rT
& 5i	X £	cr CD 9	■9 CD	9	T5 O cd"	OQ 5'
P3			1—<	n a CD	o 9	•-s C
				Q	CL	
o> IA ¥ C	o 9 CD			1—<	o" *rt	9 CD
						X
	¥					
>
o2
51	9*
P
9i OD
O
c:
? « S "2. 3	®
C3D
	^	¥		¥	¥	¥		*•	
IO 1								
1			P-fc-					
00	O	CO	O		1—»		UmA.	
	cO	00	P-*		p		O	oc
<D	’l	'l	*1	CO	ÎnO		1—V	
T3	1	1	1	o	CD		wO	O
70
9
P
O
9
OO
k
CC
<
CD'>
9
CL
00
-î
p
-»
o
-c
o
CD CD
Ol	p	k-*	k-A O	oc-	oc
CO	DO	oo	O		lL>.
tNO	CO	O	CD	00	cu
Cea mai bună
Hârtie de ţigarrete
este veritabilulu
LE HOUBLON
fabricată franceză de GAWLEY & HENRY, în PARIS
A se feri de imitaţiane-
Acâstă hârtiă se recomandă cu căldură din partea domniloră Dr. J. J. FoM, D. E. Lud-wig 1). M. Lippmann profesori de chimie la universitatea din Viena, pentru curăţenia sa absolută şi pentru-că nu are în consistenţa sa nici o materia stricăcosă;
I
TÂC-snuLi dr l’ktiqosttr 17, raB Berang»-, a PARIS
Nr. 281.	GAZETA. TRANSILVANIEI.	1887