REDAOţICREA ŞI ADMIHTIHTRAŢIVMBA t BRAŞOVt, piaţa mare Nr. 22. ,GAZETA“ IESE lN FIECARE pi. Pa untt an ti 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., petrei luni 3 fior. îloatânla ţi »*rV * cur Pe anii 40 fr., pe ş6se luai 20 fr., pe trei hni» 10 franci. SE PRENUMERĂ: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. W --------- ANULU L. AIUBÎIUlILEî 0 serii garmond tî cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sorlsarî nefrsrosla nu as pi’lnosnu. — Qsnuterlpta nu sa rairâmltu. N* 281 Duminecă, 20 Decemvre. 1887. Cătră cetitorii „Gazetei Transilvaniei'1! în puţine 4^e «e’mplinescă 50 de anî, de când „Gazeta Transilvaniei" luptă pentru lăţirea culturei române, pentru libertatea şi drepturile poporului românii. Pe timpulu cetei mai cumplite prigoniri a neamului românescă, „Gazeta Transilvaniei" a arborată în mijloculă valoroşiloră comercianţi români de odinidră din Braşovă drapelulă redeşteptării naţionale. Cinci-(}eci de ani de muncă, de grele şi de necurmate lupte pentru înălţarea şi prosperarea românismului se împlinescă. Generaţiunea vechiă şi generaţiunea cea nouă şi-au dată mâna, au pusă umâră la umără, pentru realisarea marei opere a redeşteptării şi a liberării poporului română asupriă. Lucrat’au toţi cu însufleţire bărbătâscă şi cu statornicia sub drapelulă sfântă arborată de „Gazeta Transilvaniei" şi urmândă devisei nemuritorului bardă naţională: „ Gniţi-vă în cugeta uniţii ’n simţiri/" Şi tinunca Icră a fostă încoronată de succesă. Unde eramă acum cincizeci de ani şi unde suntemă astăzi De s’a ridicată spiritulă poporului română, de s’a întărită consciinţa lui naţională, de s’a pusă temelia la, cultura lui naţională, cine va susţind, că la acdstă lucrare mărdţă naţională n’a avută pdte cea mai însemnată parte (jiarulă nostru, care a mersă totdduna înainte cu lumina pe cărările întunecdse ce trebuia sS le strâbatemă ? Credincioşi devisei ce şi-au ales’o fii nobili şi devotaţi ai naţiunei în lupta pentru eliberarea şi redeşteptarea naţîunei române, amă fă- cută totă ce în putinţă ne-a stată, pentru ca ^bunla nostru s6 pdtâ corăspuride câtă mai multă grelei sale chiămări. Nu ne-amă dată îndărătă dinaintea ’nicl unei greutăţi, gata ama fostă a aduce ori-ce jertfă, şi ddcă în timpuri mai multă ori mai puţină favorabile, prin cari amă trecută, nu amă putută să fâcemă mai mulă pentru ftfia ndstră decâtă amă făcută, causa a fostă firma ndstră hotărîre de a păstra în t6te împrejurările independenţa ndstră. Astfelă, trebuindu să cucerim» târâmulă pasă cu pasă, amă înaintată încetă, ddr sigură, şi abia astătji, după cinci-ua de astă4î. Unica societate literară română esistentft în Budapesta este «Societatea <*) FOILETON U. .jpuLieiiTTii ■— Epspeă — Au4iţi cum se escusă Efialte trădătorO ? Mai asculta-veţt de dânsulă, de acela linguşitorii ? Şi fi-veţi cu nepăsare, cum aţi fostă şi mai nainte, 940. Când vedeţi că trădătorii vă vinde căuşele sfinte? Nu sciţi voi că nepăsarea, — ca şi orl-care pă- [catO, — Se răsbună ea pe sine într’unO modă înfricoşata? Ar fi timpulQ der odată să vă deşteptaţi la minte, Nu vă luaţi după flâcurl, după deşerte cuvinte; 945. Juda vă linge, vă frige nu este minune, Dăc’unO deputata odată în marea’i confusiune, VoindQ ca să îmâneze aia său legitimQ mandata 960. înaintea dietei, dânsula din erore-a presenlatO, Ţineţi vă bine risulO, presentat’a o scrisore, Care conţină chiar contulO despre sume mărişâre, Ce le cheltuise dânsulâ să lâ alegă de-ablegalO. 0! ce smintă omenâscă! O! ce curiosQ mandata!! 965. Diregâtorii şi domnii trâiescă acum lume albă, £r poporulD dela sate, ce-i dreptQ, are câte-o jalbă.. E dreptQ cumcă şi acuma vine câte-unQ domnişorO, Mai face câte-o visită pe la bietulQ de poporQ, Dăr din visila acăsta — o! ce sorte schimbăt6re! — 970. Lucru durerosQ... poporulu nici o mulţămire n’are. Când îlQ văda veninda ţăranii, sciu ei bine că ce-lQ [dOre.... Nu vine elO să le spună cuvinte ’mbucurâtore, Jpice puţine cuvinte, dăr le 4*ce îndesată : „Taci, plătesce şi te cară, ticâlosQ şi blăstămatQl* 975. Domnii cei mari fără grije şedfi acuma prin palate, Nu pre multa îi ddre capulfi de poporulO dela [sate... Şi când vorbescQ cu poporulQ se uită la elQ pon- [cişO, Insă totQ lucru’Q din lume are câte-unO povâmişO, T6te lucrurile ’n lume suntQ supuse la schimbară, 080. Rota lumei se’nvîrtesce cu celeritate mare... Acâstă lege, ve4« bine, este fdrte generală, Şi domnii nu potQ s’o facă — ca să fiă specială. Deşi ei vorbescQ acuma din spatele calului, VorQ mai cerca însă dânşii graţia poporului... 985. Şi după ce vorQ mai trece anii după număra [cinci, Vorâ descinde âră domnii Ia poporulQ cu opinci. Rămâne să mai 4'c0 înc& numai puţine cuvinte, Voi fiii naţiei mele, bine să luaţi aminte: Ţineţi toţi cu dreptulO vostru, toţi în solidaritate, 990. Nu vă despărţiţi deolaltâ şi luptaR pentru dreptate, De veţi fi ca pănă acuma cu minte destrăbălată, Să fiţi siguri că dreptate nu veţi avea niciodată! 995. Ba vă vorQ blăstăma fiii. Din două der ori şi care De sigurură puteţi alege; blăstăma, binecuvântare!*) %w, 1887. lonâ Popiliu, *) Epopea privesce numai alegerile din BănatO şi Ţâra uDgurâscă, întru câta e vorba şi de deputaţi naţionali ; er în cât e vorba de bătăi şi corupţiunl, privesce şi alegerile din ArdealQ. Nr. 281. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. Petru Maiorii» în care suutii coadunaţî tinerii români dela celelalte trei facultăţi, cu localitatea în strada Va-ţolui, una din cele mai frumOse strade ale acestei capitale a Ungariei, unde din 14 biserici catolice, în 10 se predăă în limba germană. Dâr să continuămQ noi cu fi-rulft tragediei năstre, căci până aci a fostă numai ini-tium dolorum. Tinerii români, autjinda aceste vorbe neaşteptate, cerură resoluţiunea Eminentei Sale Primatelui în scrisă, la ce li-se răspunse, că aceea sună şi e îndreptată singura persănei Rectorului, prin urmare nu lî-o pote comunica. Notificându-ni se totuşi ceva, motivele resolu-tiunei negative, câte ni-le-amă putută însemna din gura reclorelui seminarială, prin o suplică le-amă împărtăşită şi cu llustrităţile Sale Episcopii români. Acăstă suplică s’a publicată şi în „Federaţiunea11, 4iarQ românescă edată în Budapesta, de unde fă reprodusă în estrasă şi în 4'a_ rulă maghiaro „Ron*. Aşa a venită la cunoscinta Su-perioratului, carele apoi s’a sculată cu tătă furia asupra teologiloră români. In fata acestei furtuni teribile, tinerii români se declarară solidari în fote câte s’au făcută, 4i-căndă, că nisuintele şi paşii loră suntă eflusulă consensului tuturoră şi că prin urmare nu e responsabilă în parte individulă de celea efectuite odată, ci iau responsabilitatea solidari asupra loră, ca corpulu morală aia teologiloră români. ChiăraaţI cu toţii in corpore la d-lă rectoră şi puşi într’ună salonă sub inspectiunea prefectului ală If, dr. Val6 Simonă, de unde erau poftiţi în altă odaiă pe răndă câte unulă pentru a-şl da răspunsu rile la prolocolă despre decurgerea faptului incriminată, ca aşa aflându se de unde a eşilă iniţiativa să se potâ pedepsi »culpabilii“ : au răspunsă toţi ca unulă: totu ce a’a făcută toţi au făcută şi dlcă esistâ culpabilitate în faptulă nostru se fimu toţi pedepsiţi. Nu multă după acestă interogatoriu, tinerii români clerici au fostă citaţi spre a-li-se ceti deliberatulă. Acesta s’a cetită în presenţa întregului superiorată şi a tuturora teologiloră români. Tolă atunci, nu sciu din ală cui îndemnă, s’a mai cetită încă odată răspunsulă Eminenţiei sale la peliţiunea noslră din 30 Decemvre 1873. Deliberatulă se resumă în aceste vorbei „s& nu mai cuteze teologii români s$ dea publicităţii ceea ce se întemplă în Seminariu, căci ori şi cine va mai cuteza ac/sta va fi eliminată. Răspunsulă primatelui însă, ce ui-s’a cetită acum, deşi negativă, era atâtă de netezită şi atâtă de Îmblftn4it0, încâtă nu lă mai cunosceai. Motivulă principală, pentru care nu se pote concede soci' tatea teologiloră români, să 4i ea e împrejurarea, că seminariu ii e făcută spre perfecţionarea în studiete teologice şi după aceea de va rămână timpO e liberă să se perfecţioneze şi In limba să maternă, ceea ce să p6te şi nea vândă tocmai o societate formală. E de însemnată, că prin scrisorea Smin. Sale se şterse totu-odatâ şi şcdla slavă deja de multă esistentă. E întrebare acum, care ar fi adevăratnlă răspunsă ală Eminenţiei Sale: celă comunicată la 4 Noemvre seu celo au4«tă şi în presenţa celorlalţi superiori, adecă înâ-in'ea rectorului, spir.tualului şi a ambiloră prefecţi? D-lă spirituală, chiâmândă la sine pe unulă din tinerii români clerici, i-a 4’*° : ,,cine v’a pusă să faceţi ce aţi fftcută?“ —Şi la astfelă de resoluţiune puteamă noi face altmintrelea, respunse respeetivulo întrebândă? — „De ce nu m’aţl întrebata pe mine“ — 4*se spiritualulă — „căci nu acela 8 fostă răspunsulă Em. Sale primatelui? Puţină ne mai pasă acum, care e răspunsulă adevărată ală primatelui, celă din 4 Nov. său celă diu urmă, pentru-câ şi unulă şi altulO este negativă. Amă amintită acâ3ta numai în interesulă adevărului. Cine voesce a se interesa va cerceta atâtă din acestă incidenţă, câtă şi din precedinţele lui, car! au fostă şi de unde au venită pedecile, ce ău făcuta, ca nisuinţele năstre în res tabilirea societăţii să rămână fără efectă. (Va urma.) Din camera României. _ In şedinţa dela 16 (28) Decemvre a camerei române s’a presentată convenţia prin care se regulăză graniţele dintre România şi Austro-Ungaria. D-lă Lupulescu dă cetire raportului asupra acestui proiectă de lege şi proiectului. D-lă Kogălniceanu cere amânarea discuţiunei acestui proiecta de lege de ărece elă trebuiesce studiată de aprăpe. 0-10 Ferichide, ministrulă ataceriloră streine, se o-pune la amânare de 6re ce s'ar perde timpO şi acestă proiectă e trebuinciosă de urgenţă pentru a curma con-flictete dintre noi şi naţiunea vecină." Mai vorbescO pentru amânare d-lă Djavara şi N. Ionescu. Puindu-se la votă amânarea se respinge. Se deschide discuţiunea asupra luărei în conside-raţiune. l)-!ă N. Fleva combate proiectulă de convenţîune pentru delimitare, că ,î prin acestă actO s’ar ratifica şi de noi răpirea Bucovinei pe care trebue s’o revendicămă. D-sa face pe scurtă istoriculă răpi^ei Bucovinei şi 4>C6 că va veta contra acestui proiectă. D-lă Xenopolu susţine proiectulă pentru cuventulă că trebuescă curmate încălcările ce se facă a4I pe fiecare 4i din eausa multului zelă ală funcţionariloră atâtă dintr’o parte câtă şi din cealaltă. D-sa 4*ce că faptele istorice nu suntă aceleaşi cu faptele de dreptă ce se voesce a se stabili astăzi- In istorie dreptulă e ală aceluia care e mai tare şi ded nu să pdte revendica ună faptă istorică îndeplinită printr’o jalbă la tribunală său prin convenţiune. In sfârşita, conchide d-sa, prin acăstă gonvanţiune nu se consfinţesce o încălcare făcută din vechime , ci căutămă astă-4î a ne păstra moşia ce avemti neatinsă. D-sa voesce a face ună cursă istorică Asupra răpireî Bucovinei, dâr d. Kogălniceanu ’lă întrerupe şî’lă desminte. La acâstă discuţiune mai iau parte d-nii Voinov, Djuvara, Nicolae Ionescu şi Ferichide, ministrulă afaee-riloră străine, pentru, dândă amărunte asupra foloseloră ce se potă trage din acâstâ convenţiune. Se cere închiderea discuţiunei şi se primesce, Se pune la votă legea şi se primesce cu 92 bile albe. Italia şi Abissinia. Organulâ ministeriului italiană de răsboiu »Esercito Italiano* comunică: Negus (regele Abissiniei) e în marşă cu două colăne câtră Massauah; cea dintâiu se mişcă dela Adigrat prin Senafe şi Mahio, cea de-a doua dela Adua prin Halai câtrâ defileulă Taranta, unde amândouă se voră întâlni, pentru ca să mergă prin valea Kaddas asupra localităţiloră Uaa şi Arkiko. Presupunândă acestea, este mai bine a aştepta ataculă Negusului în cerculă for-tificaţiuniloră. Nu e neprobabHă, că Negus a pusă sub arme 80,000 de ămenî, dăr trebue să ne gândimă că armata abissinică, în urma lipsei de mijlăce de traiu şi de apă, e cu neputinţă să p6tâ rămânea ^împreună timpă mai îndelungata. Mijloculă celă mai corăspun4ătorQ scopului de a întâmpina furia [Abissinieniloră e aşteptarea cu paeienţă. Corpulă italiană este echipată cu cele mai nouă mijlăce techuice de atacă, între altele se va folosi şi invenţiunea italiană a torpileloră de uscată, ală cărora efectă s’a probată fărte bine Dâcă situaţiunea ar cere, voră pleca întăriri nouă de trupe; deocamdată se voră îmbarca dmenii ausiliarî pentru a face serviţiu la tunuri. SOIRI TELEGRAFICE. (Serv. part. 8 »Gaz. Trans.O VIENA, 31 Decemvre. — Situaţiunea nu s’a schimbată. Asigurările de pace înlătură, nu-i vorbă, periculuîă iminentă de răsboiu, cu tdte astea nu oferă o liniştire durabilă, deărece măsurile militare ale Rusiei contrazică tdte asigurările de pace. LEMBERG, 31 Decemvre, — Comunicări din Chişineu adeverescă, că în Basarabia se concentr&ză Jmasse mari de trupe, care se aş£zâ fornmndft două fronturi, unnlQ câtrâ România şi altnlb câtrâ Austria. BERLIN, 31 Decemvre. — Şuvaloff n’a avută nici o missiune politică. BELGRADtT, 31 Decemvre. — Se crede, că e probabilă formarea unui ministeră radicalii cu Sava Gruici în frunfe. DIVERSE. Pe câţi împăraţi, regi, paşi şi preşedinţi de republică a îngropată împăratulu Wilhelm. — In timpulă celoră 90 de ani ai vieţii împăratului actuală ală Germaniei îşi perdurâ tronulă în Europa 9 împăraţi, 52 de regi, 6 sultani, 6 papi şi domniră numai în statele-unite ale Americei 21 de presidenţl de republică. Din aceşti 96 de monarchî, papi şi presidenţl, frăescă astă4î numai încă patru: Isabela, fosta regină a Spaniei; Francisco II., fostă rege ală Neapolului; Amedeu, ex-rege alo Spaniei, şi suitanulă MuradO ală V-lea. Ceilalţi 90 suntă toţi în morminte. Iată-i dela 1797 pănă astă4l: Împăraţi ai Austriei: Francisco I. şi Ferdinandă I; împăraţi ai Franciei: Napoleonă 1 şi Napoleon IlI-lea; — împăraţi ai Rusiei: Paulă I, Alexandru I, Nicolae I, şi Alexandru ală II lea; — ală Mexicului: Maximiliană I.; — cinci sultani: Selirnă III, Mustafa IV, Mahomedă II-lea, Abdul-Megid şi Abdul-Aziz; — şase pap!: Piu VI, Piu VII, Leon XII, Piu Vili, Gregoriu XVI şi Piu IX. Regi: trei ai Prusiei: Frideric Wihelm .11, Frideric Wilhelm 111, Frideric Wilhelm IV;—regi ai Sardiniei: Carol Emanuel Carol Emanuel 1, Carol Felice, Carol Albert şi Victor Emanol 11. devenită rege ală Italiei: — cinci ai Neapolului: Ferdi-nand 1, losifă Bonaparte, Ioachimă Murat, Francisco 1. şi Ferdinand ală II-lea; — trei ai Portugaliei: losifă, Ioană şi Maria de Gloria; doi ai Hanoverei: Ernest-Au-gustă şi George Y; — doi ai Wurtembergului: Frideric I. şi Wilhelm 1; — patru ai Bavariei: Maximiliană losifă 1., Ludovică 1., Maximili; nă 11 şi Ludovică 11 înecată mai dăună4î; — rege ală Westfaliei: leronimă Bonaparte; — ală Belgiei: Leopold 1.; — ală Greciei: Oto 1; — trei ai Olandei: Ludovică, Guilom 1 şi Guilom 11-lea; — trei ai Angliei; Georgiu UI, Georgiu IV şi Wilam XX;— trei ai Franciei: Ludovică XVIII, Carolă X şi Ludovică Filipă ; — cinci ai Suediei: Gustav IV, Carol X!U; Caro! Ioană XIV (Bernadotte) Oscar 1 şi Carol XY; patru ai Danemarcei: Christiană Vil, FridericQ IV, Christiană VIII şi Frideric VI' patru ai Spaniei: Carolă IV, Ferdinad VII, losifă Bonaparte şi Alfons XII. Cei 21 presidenţl ai sta-teloră-unite, începă cu Georgiu Washington şi se termină cu Artură. Prinţii domnitori şi cei din case domnifăre morţi în timpulă acestoră 90 ani, suntă la numără 467. Şi s’ar pută fărle lesne, ca să mai îngrăpe pe câţiva. Tunuri mari. — Fabrica Krup a construită pentru guvernulă italiană 4 tunuri de o centimetre, cari au să fiă puse în cele două forturi principale din portulă militară dela Spezzia. £ ă unele amănunte asupra acestoră guri de focă: Lungimea tunului (ţâva) 14 metre. Greutatea ţevei 121.000 kgr. Aparatuiă de închidere cântăreşte 3.760 kgr. Greutatea obusului (de oţelă) este 1 050 kgr Încărcătura 320 kgr. Se intrebuinţăză pulberea brună prismatică, pe care Germanii o laudă multă. Obuzulă trece, la 1 metru dela gâră, printr’o placă de cuiraşă de 0 m., 90 grosime, şi la 2 kilometre 500, printr’una de 0 m. 75. Tunurile acestea ducă la 12 kilometre. Pentru a le transporta a trebuită să se construiască plat-forme de 22 m. 75, compuse din trei bucăţi] mobile; fiă-care plat-formă are 16 osii şi 32 de roţi şi este de o greutate de 97,000 kilogr. neîncărcate şi de 218.000 kilogr. când suntă încărcate. Obuzurile n’au putută pătrunde plăcile construite de casa Gruson pentru forturile dela Spezzia. Fabrica Krupp a începută de atunci să facă ti#-nuri de 44 centimetre, ale cărora proiectile suntă de?© greutate de 2000 kilograme. \ Necrologu. George Carol Gârtner, comptabilă, ţ-duce durerdsa soire în numele fiiloră săi Victoră şi OIia§-piu, şi ală tuturora rudeniiloră, despre încetarea din viaţă a multă iubitei sal9 soţii Ioana Oărtner n. Dooitt, care a adormită în domnulă adî ndpte V* 12 6re, după grele suferinţe, în etate de 26 de ani şi în ală 10-I*a ană ală fericitei sale căsătorii. Rămăşiţele p&mânteael ale scumpei răposate se voră îmormânta Sâmbătă ta 31 Decemvre n. 1887 din casa Nr. 196, Uliţa funarilop la 3 6re după am64t în cimiterulă evangelică conf. aug#, dela Porta Uliţii vămii. Braşovă, 29 Decemvre n. Fiă’i ţărîna uşără! , r| Num6rultt festivii alţi „Gazetei". 4 ţ)iarulă nostru, împlinindă cu diua de $1 Decemvre 1887 stilă vechiu ani 50 ai esistenţii sale, îşi va serba în săra aoestei 4^e 9* în"Zu#& următăre 1 Ianuariu 1888 a cincî-Zecea **fi-versare. Pentru Z'ua de 1 Ianuariu 1888, Redac-ţiunea fdiei năstre pregătesce ună numără festivă, separată ală „Gazetei Transilvaniei".] Pentru a înălţa serbarea ndstră*. Ziaristică, ce va culmina în edarea acestui numără festivă, amă dori să contribue la înfrumseţarea lui câiă. mai mulţi dintre bărbaţii noştri cu cunoscinţe, politici, literaţi etc., în deosebi bărbaţii cari au colaborat în aceşti 50 de ani la „Gazetă" şi „F6iă" şi se află încă în viâţă. Ii rugămă din nou dâr pe acâsfcă cale să binevoiescă a ne trimite câte ună mică pjroductă ală ingeniului loră pentru numărulă festivă. Şi fiindcă nu putemu să dămă acestui numără o estindere prea mare, îi mai rugâmă să ne $1-mătă numai mici lucrări de puţine rânduri, de cuprinsă politică, literară, socială, economică etc., în prosă ori în poesiă. • Cei ce voră voi astfelă să conlucre’ la nu-merulă festivă să binevoiâscă a ne trimite manuscriptele loră pănă la 25 Decemvre st. vecbiu 1887. Pentru ca să se p6tă lăţi câtă mai tare â-cestă numără, amă stabilită ca preţă de abona-mentă pentru elă suma de 20 cr. v. a. Abonaţii „Gazetei" îlă voră primi numai pentru preţulă jumătate. Pentru România: 1 leu pentru neabonaţi, 50 bani pentru abonaţi. Abonamentele la numărul u festivă se potâ face prin vnafo-date poştale- pănă la 25 Decemvre st. v. 188~7. Numai trimiterea esemplareloră comandate pănă la acestă termină o putemă garanta. Venitulu curată ală numărului festivă aju „Gazetei Transilvaniei" îlă destinămu pentru hi-bliotecele nostre poporale. NB. VenitulU numărului festivă alu „ Gazetei Transilvaniei" fiindti destinată pentru bibliotecile nostre poporale, nu mai încape vorbă, că cei măi cu dare de mână potă trimite o sumă mai mare decâtă preţulă de abonamentă, cu atâtă mai mutyă, cu câtă cheltuelile pentru scoterea acestui numără suntă forte mari şi deci ar fi de dorită, ca s& temând ună venită mai mărişoră în folosulă biblio-teceloră. Se înţelege, că numele celoră, cari vdfâă contribui peste taxa de abonamentă în acestă scojgă de bivefacere, voră fi publicate în cfiarulă nostrit. Ar fi de dorită, ca în diferitele localităţi câte mută să ia iniţiativa de a colecta abonanţl pentru numă-rulă festivă şi de a face comande mai mari. _________________Bedacţiunea „Gazetei Transilvaniei.* EditorQ şi RedactorQ responsabilCKDr. Aurel Mureşiatt, Tiporafia ALEXÎ, Braşovfl. IOSIF GAYORA. 4—30 Pentru lucru eminenta şi gustO buntl la esposiţiunea regnicolară din 1885 din Budapesta, distinsa cu medalia cea mare a esposiţiunii. -5 In Budapesta, strada Vâczy Nr. 17. Ş— Recomanda obiectele necesare pentru adj listarea tasericiloru şi capeleloru cu cele ce sunt provădutu în abundanţă pentru preţurile cele mai moderate, şi lucrate câta sc pote mai frumosC, anume: Odftjdii ftdon _____ ţ^ypi^!iroiP~i>^,ii~3 »-s O c s. c k el "*• o 3 O •-s P 3 cr 3. ° tSj Ci O 5a «o & 3 o 5» P cr Q 3" P 3 CD <5 2. p’ X o P‘ p Cu •-î CD io Rc v.»’ 5 s »* r v3 CJ w w EL X ’ 33 P' 3 • 33 k" P' 3 3 "3 P CD-rs 3 N x -3 2 p^ • w Sg: P- ! o s ^ » x* ?£ —ţ — P* 3 CD> N p‘ CU CS '^w p X X CS GC OO ^1 O CD O & N CD 2 ŞT 3 cr1 3‘ CD 3. CD 3 N CD P' P 33 CU —► P 3» «-*■ x =T X CD 2' rt-P' & ^ < p 3. p L- 2- CD P cT ŞL ?r ^ , k 01 ^p^ o ^ ?3 ESI ° ^ X p> 3 O >3 <3 P' 3 P P ?3 3 P <3 P' cr cr a CS Oi ?3 to • OD P> i. b l-K 3 ° 55 crq -a 3 rt- p CS 53 EL x' 2: 3 X ^ CD 3 oq Oq B1. ~ <’ CD P C3 e^- a;-. EL £■ 3^ ° P^ c-h O p ^ ş (-4 • cr O <3 N CD ESI -î P^ X p 2 O , -J pt ^3 x ps _ p -s 3- oq CD> P CD- c 3 8 CD N oq 2 x cr ^ p crq 3. CD O- 53 ® CD P' S?. O. 25 -s C3 P> P cr 3 CD 3‘ cr CD 3“ o- < CD- -f-3 p (T> ES Cu <3 g» CD CD . Z P 3t P rt- p__ o- x Cs P' ?3 o- P 3 P ES r4- p-CD x X. eL 3^ ® ST ^ St* 3 v. Oq cr CD <3 CD- &£ cr -• .p o crq X p ES p C-t- 3. O O- CD CD 3 CD- ^ o EL P-Oq ® ^ P^ t—i x CD cr CD 3__ P P ?3 P O 2\ o-t g CO CD__ cd cr p p- 3 ^ p 2 Cs c P ?3 3 o 2' 3 3 p CD N P 99 Cu p x X O- < p- P -5 3 ' crq 3 X OS *“S ^7- c-t- O: gS 2: cr 2^ Cu 3 ns 3 3 CD X cr p N — o^ P^ Oi ^ 3 oq ES - • P' <3 3 cr s3 p P ?3 g. ?3 3 O: . P- S. 5^ — crq P N x n crq es p Ş-' r—1 ct —- 00 x' 3-* oo ?3 3: ES 00 CD- <3 SL CT* m ES CD OO !—>■ QO OO —1 2 rs -> 3 ® "9 XD CD —’ P- £ CD *3 - CD- ^ X fcj _ r £. p i£-k, ® -r“ P ST — CD CD 2 OQ X 2L 851 CL CD* ' CD- CD _ 3 ’ 9 O X CD SDt . 5'w | CD mm 70 a r. — » “ _ B S q » " O' CD< cr 9 |-ş ® p p: 3 9 ffiT) E5 J o» »-• r? »■ _ ? 5:2 o. S. 9“ T. -î 3Q a -• cd P P 2 35 r r ^ « ■D- C C» S' P CD g -C P | |î'55e^ 9 P 3 B - m- CD CD c X Gf. ** Cf cd rs o 9 Cţ) Of e o E 9 P -o CD 2. a>' s< 05 Oi 00 o g CD < P m x CD_ 3 p 3 Pu e cr1 33 t—i • O bs £ § Cc o cc eC 'js O O Qr CD O P c p ^ r*Q . O . . • so<. u • 3 tu. • O • ’ru to -v ®so> ecooo I-». —* H» 1-^ CD C <1 <1 «> «j ^a cs oi *-* «o 101. 98. S'l 1 «q 6C bo C3> P 1 5' w O C O 1 -«4 - O' t ir s>- •4-i 5 k ji-, P rT & 5i X £ cr CD 9 ■9 CD 9 T5 O cd" OQ 5' P3 1—< n a CD o 9 •-s C Q CL o> IA ¥ C o 9 CD 1—< o" *rt 9 CD X ¥ > o2 51 9* P 9i OD O c: ? « S "2. 3 ® C3D ^ ¥ ¥ ¥ ¥ *• IO 1 1 P-fc- 00 O CO O 1—» UmA. cO 00 P-* p O oc 9 CL 00 -î p -» o -c o CD CD Ol p k-* k-A O oc- oc CO DO oo O lL>. tNO CO O CD 00 cu Cea mai bună Hârtie de ţigarrete este veritabilulu LE HOUBLON fabricată franceză de GAWLEY & HENRY, în PARIS A se feri de imitaţiane- Acâstă hârtiă se recomandă cu căldură din partea domniloră Dr. J. J. FoM, D. E. Lud-wig 1). M. Lippmann profesori de chimie la universitatea din Viena, pentru curăţenia sa absolută şi pentru-că nu are în consistenţa sa nici o materia stricăcosă; I TÂC-snuLi dr l’ktiqosttr 17, raB Berang»-, a PARIS Nr. 281. GAZETA. TRANSILVANIEI. 1887