UDAOţmiXA ŞI ADMmSTBAţirSKA l
BRAŞOVt, piaţa mare Nr. 22.
,GAZETA** IESE ÎN FIECARE ţ)I. fa anii anii 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei lanl 3 fior.
ANULU L.
Boaiiia şl	.
Pe ana 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 1.0 franci.
se PRENUMERA:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.-,
ANUmiUBILE:
r J'-k
O serii garmond 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
Sorl(«rT nRfrattoat» *PM 8J*	— Sanuiorlţts 1*11 ti 'tintiffii ‘
1fi 280.
Sâmbătă, 19 (31) Decemvre.
Cătră cetitorii ,,Gazetei Transilvaniei"!
In puţine (jile se’mpiineacâ 50 de ani, de când „Gazeta Transilvaniei“ luptă pentru lăţirea eulturei române, pentru libertatea şi drepturile poporului românii.
Pe timpulU celei mai cumplite prigoniri a neamului românescU, „Gazeta Transilvaniei“ a arboratu în mijloculu valoroşilor^ comercianţi români de odinidră din BraşovU drapelulă redeşteptării naţionale.
Cinci-cjecI de ani de muncă, de grele şi de Decurmate lupte pentru înălţarea şi prosperarea românismului se împlinescfi.
Generaţiunea vechiâ şi generaţiunea cea nouă şi-au dată mâna, au pusă umără la umără, pentru realisarea marei opere a redeşteptării şi a liberării poporului română asupriă.
Lucrat’au toţi cu însufleţire bărbătăscă şi cu statornicia sub drapelulă sfântă arborată de „Gazeta Transilvaniei" şi urmândă devisei nemuritorului bardă naţională: „Gniţi-vă în cugeta uniţi-vă ’n simţiri/“
Şi munca loră a fostă încoronată de succesă.
Unde eraraă acum cincl-cjecl de ani şi unde suntemă astătfi! De s’a ridicată spiritulă poporului română, de s’a întărită conşciiuţa^ ţ|ii naţională, de s’a pusă temeliă la cultura lui naţională, cine va susţină, că la acăstă lucrare mârăţâ naţională n’a avută pdte cea mai însemnată parte (Jiurulă nostru, care a mersă totdăuna înainte cu lumina pe cărările întunecăse ce trebuia să le	străbatemă ?
Credincioşi devisei ce şi-au ales’o fii nobili şi devotaţi ai naţiunei în lupta pentru eliberarea	şi redeşteptarea naţiunei	române,	ămă	făcută totă ce în putinţă ne-a stată, pentru ca 4*arulâ nostru să p6tă corăspunde câtă mai multă grelei sale chiămări.	, V(
Nu ne-amă dată îndărătă dinaintea |nici unei greutăţi, gata amă fostă a aduce ori-ce jertfă, şi dăcă în timpuri mai multă ori mâi puţină favorabile, prin caii amă trecută, nu amă putută să facemă mai mulu pentru f6ia năstră decâtă amă făcută, causa a fostă firma năstră hotărîre de a păstra în t6te împrejurările independenţa năstră.	v
Astfelă, trebuindă să cucerimă tărâmulă pasă cu pasă, amă înaintată încetă, dăr sigură, şi abia astăzi, după cinci-tfeci de ani de muncă, ne vedemă în posiţiune de a realisa, cu încordarea tuturoră puteriloră năstre, cea mai ferbinte dorinţă a neuitatului şi de fericită memoriă editoră ală 4>aruDii nostru Iacobă Mureşianu, ca s6 avemU şi propria nostră tipografia,.
Incepândă cu du» de 1 Ianuariu 1888 „Gazeta Transilvaniei" se va tipări în propria năstră tipografia.
In modulă acesta ni se dă putinţa de a aduce modificări şi îmbunătăţiri în partea tehnică şi redacţională a făiei năstre.
Facemă tăte acestea, fără a cere însă şi din partea publicului să facă mai mari jertfe. „Gazeta Transilvaniei" ,va apără şi dela 1 Ianu-ariu 1888 încolo totu în condlţiunile de pănă acum ale abonamentului şi anume:
Pentru Austro-Ungaria: pe trei luni 3 fl., pe şăse luni 6 fl., pe una ana 12 fl.
Pentru România şi străinătate: pe trei luni 10 franci, pe şăse luni 20 franci, pe	una ana 40 franci.
Aducendă acăsta la eunoscinţa cetitoriloră noştri, îi asigurâmă, că nu ne vomă abate din	calea ce-o străbatemă	acum	de	jumătate
de seculă, ci că vomă lupta şi în viitoră cu îndoită putere şi cu acelaşi devotamentă pentru apărarea, ridicarea şi întărirea românismului.
Şi ca să putemă contribui cu efectă la realisarea aspiraţiuniloră năstre îndreptăţite naţionale în acăstă monarhia, vomă stărui înainte de tăte să ţinemă susă şi să păstrămu nepătată steagulă solidarităţii năstre naţionale, ală unirei şi alft bunei înţelegeri între toţi factorii poporului nostru.
Suntemă tari în convingerea, ca toţi cei ce cugetă sinceră şi curată asupra chiâmării Românului în aceste critice timpuri voră pune cu noi umără la umără şi astfelă vomă merge cu toţii înainte, dăr numai înainte, cu unanima strigare:
Dumnedeu şi dreptulu nostru!

Redacţiunea.
Braşovii, 18 Decemvre 1887.
Scimă, că în timpulă din urmă pressa ofi-ci6s& germană a atacată, ca la comandă, pe prin-ţulă de Coburg, pentru că atitudinea lui în Bulgaria turbură apele politicei germane, supără pe Rusia şi aţîţă pe Ţarulă în contra Germaniei.
Magnaţii unguri, (fineau foile germane, pdrtă vina la t6te, ei au dusă pe Coburgul în Bulgaria, ei îlă jidârescă şi a*}! în contra Rusiei.
Nici pomenire, răspunse organulă guvernu lăi din Pesta, magnaţii noştri nu facă nici o politică, puţini dintre dânşii se ocupă cu lucruri seriăse.
Altfelă înţelegu lucrulă însă foile independente ungurescl. Acestea nu se lapădă de marea misiune ce şi-o atribue magnaţii şi afiliaţii loră faţă cu Orientulă europănă.
Ne place, scrie „Peşti Naplo", că prinţulă Ferdinand de Coburg caută a se susţină acum în contra Rusiei. P6te să strige pressa bismarc-kianâ câtă va voi, noi Maghiarii vomă merge cu Bulgaria şi vomă apăra independenţa ei în contra Rusiei, şi credemă că prinţulă de Coburg e aşa de cu minte a înţelege acăsta şi a’şi îndrepta politica după cum ceră interesele năstre. Nu’lă considerămă pe Coburg ca Maghiară, deşi a fost oficeră de honvezi şi scie unguresce. Dăr tată-său e nămţu, mamă-sa francesă, elă însuşi este născută în Moravia şi acum ca prinţă ală Bulgariei trebue se fiă Bulgară. Cu t6te acestea — adauge „P. Naplo" — nu putemă să i refusămă simpatiele năstre, căci este ună interesă ală Ungariei, ca să rămână pe tronulă său. Bismarck voiesce să gonăscă pe Coburg, cum a gonită pe Battenberg, pentru că interesulă germană cere, ca să se arate prevenitoră faţă cu Rusia. Noi însă, deşi ne încredemă în alianţa .germană — ne facemă noi înşi-ne politica orientală.
Dăcă se va duce Coburg din Bulgaria —
continuă f6ia maghiară — acolo va urma clisosul ă şi anarchia, şi crisa orientală va isbucni din nou. De ce să îucepemă ărăşl din nou joculă periculosă? De aceea pentru că aşa-i place Ţarului? Acăsta pdte fi unu motivă pentru Bis-mark, dăr nu ună motivă pentru noi, căci pentru noi Bulgaria e înseninată. Noi nu putemă renunţa la Bulgaria, ca în loculă prinţului de Coburg să părte corăna bulgară Ţarulă, ori o-mulă lui de încredere.
De aceea, — îucheiă „P. N." — dorimă, ca Ferdinand de Coburg să rămână numai acolo unde este, cu tăte că foile bismarkiane strigă în contra lui. Mai bine să strige de câtă să rîdă de noi.
Acăsta este opiniunea făiei opcsiţionale unguresc!. Dăcă ar merge după pofta ei, monar-chia năstră ar trebui să declare imediată răsboiu Rusiei şi lumeş ar scăpa din nesiguranţa ce-o torturăză af}i.
Celelalte foi independente ungurescl vor-bescă în acelaşi tonă, dovedindă, că s’a formată în capulă politiciloră unguri idea fixă, că Ungaria trebue să-şi eserceze influinţa sa asupra Bulgariei.
Interesantă este acăstă debutare a fo ii oră unguresc!, pentru că scimă din esperienţă, că în cestiunî esteriăre oposiţionalii unguri manevrdză mână ’n mână cu guvernamentalii.
Nu cumva li s’a impusă Unguriloră rolulă de a lua în apărare pe prinţulti de Coburg, pe când Bismark se arată nepăsătorii şi conciliantă faţă cu Ţarulă în acăstă cestiune?
Numai de nu s’ar produce prin foculu cehi mare ală politiciloru unguri efecte .cu totulă contrare eeloră intenţionate. Pdte ar fi mai folosi-toră şi le-ar sta mai bine eeloră din Peşta dăcă n’ar stărui să pună cu ori-ce preţă lumea la cale, ei şi numai ei.
Italia şi Abissinia.
Cu t6te încercările făcute de Anglia prin missio-aari pe lângl regele Abissiniei, acesta nu va cere Italiei pace, ci din contră se Z^e că se va râsboi armata iui eu corpulâ de espediţiune italiană dela Massauah. *,
Aşa ,,Riforma,“ din Roma, a primită din Massauah o depeşă spunând0 că Ras-Ăluia a ajunsă să decidă pe NegussulO să facă răsboiu.	. ,	.
Regele Abissiniei dispune de forţe considerabile şi se 4'ce că Inaintăză deja cu trei corpuri de armată spre Massauah.	;,.v^
Sciri militare.	..........
Rusia. „Neue freie Presse* primesce din Iaşi ur-mălărea telegramă cu data 26 Decemvre: După spjrile venite din Odesa, direcţia drumurilorO de terO rusesc! din Sudă a primită ordinii să ia t6te măsurile ca în termină de 24 de bre să se aibă ia disposiţiă 414 vagăuc pentru transportulă a 15,905 6menl.
.Naţiunea" (jice, că guvernulft romănă ar fi fostă Incunosciinţată, că în Basarabia se facă mari concentrări de trupe rusescî. In România au sosită diferiţi întreprinzători, ca să facă cumpărări.
Cavaleria rusâ.
I i1 ’ . .tiiLţ»
După o statistică făcută de corespondentulă militară ală Ziarului „l)ie Post«, cavaleria rusâ numiră în timpfl de pace:
10	regimente de cavaleriă ale gardei şi 46 regimente de dragonî, cuprinZândă la ună locă 328 esca-drone; 2 regimente ale gardei şi 15 regiraeiîte-de cazaci din Don, cuprinZândă împreună 98 sotnii; I rfegim$ftll ală gardei şi 2 escadrone cu 10 regimente din armata dela Kuban, cuprinZândă 68 sotmi; 1 eâcadpottQ a!ă gardei si 4 regimente a!e armatei din Terck, cup&iZândă 17 sotnii; 1 regimentă ală armatei din AstiajKdb de 4 sotnii; 6 regimente ale armatei Orenburg, cuprinZândă 30 sotnii; 1 escadronă ală gardei şi 3 regimetafti ale armatei din Urală, cuprinZândă 17 sotnii; 3 regimente âlş
Nr. 2S0.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
armatei din Siberia, cuprin<J6ndG 18 sotnii; 1 regimentă da 4 sotnii din armata Srairjatchevsk; 1 regimente din armata dela Sabaikal de 6 sotnii şi 2 sotnii de cazac-1 dm Amorţi.
La acestă efectiva trebue să se adaugă 24 sotnii de cavaleriă neregulată care staţionâză în Asia. In totală, Busia ar putea, în casO de ună resbelă europenO, sâ scOtâ 577 escadrdne de sotnii de cavaleriă.
Aeâstă cifră, adăogată la efectivulă cavaleriei francase, dă ună totală de 918 escadr6ne în tirnpă de pace.
lacătă privesce puterile aliate, âlă efectivele îorO respective de cavaleriă în timpi! de pace:
ImperiulO germană 372 escadrâne, Austro-Ungaria 246, Italia 144, adecă în totali) de 762 escadrâne.
Trebue să se adaugă, că cavaleria rusă europenâ numără 99,676 ăraenl şi 91,754 cai; cavaleria germană, 96,948 6menl şi 62 469 cai şi cavaleria austro ungară 44,170 6menl şi 37,023 cai.
Ia aceste ţifre nu se cuprinde cavaleria de reservă.
SOIRILE ţ)ILEi.
Luni s’a tinută în casteiulă imperială din Viena O nouă conferinţă militară sub preşedinta Maiestăţii Sale.
—x—
Ministrulă unguresoă de culte şi instrucţiune publică Ingrozindu-se de neîncetatele plângeri ale tnvHăto-riloru ungurescî, că nu-şi primescu salarulu, trimise o ordinaţiune cătrâ t6te autorităţile judecătoresc! din ţără, provocăndu-le să îngrijesc» de scăterea regulată a sala-rleloră învăţâtorescî, âr câtă pentru acele scole ungu-rescl, cari se susţină cu bani dela stată, ministrulă pro-v6că pe inspectorii şcolari, ca numai aşa să subscrie chitanţele despre primirea baniloră ce’i dă statuia scătei, dăcă mai ântăiu se plâtesce lela învăţătorului.
— x—
„Figaro« din Parisă aduce urmâtârca soire1 D ş6ra Teodorini a serbată unu adevărată triumfă în rolulă «Giocondei» la teatrulă San-Carlo din Lissabona. In ală patrulea actă artista se dovedi toM! aşa de escelentă ca actriţă, precuu e de escelentă ca cântârâţă. După ce a cântată de două ori aria sinucidere!, publicul»! isbucni în aplause furtunOse şi artista trebui, la sfârşitulă actului, să apară de (jece ort înaintea publicului.
—x—
Precum comunică o telegramă din Viena, d-lă Ca~ rol Zivny, editorulă (Jirului săptămânală «Parlamentar* din Viena, a fostă arestată sub Inculpare de înaltă trădare şi s’au găsită la dinsulă corespondenţe cu Peters-hu'gulă. Zivny fădea o propagandă activă pentru conversiunea tuturora Slaviloră la ortodoxism ă.
Ca ună fenomenă estraordinară pentru timpulă de ărn& se vătjură în 20 Decemvre n. două curcubee fru-mdse între Deva şi Aradă, mai vîrtosă cătră comunele Mintiia de Mureşă şi Seliştiâra.
—x—
In Peşta s’a ţinută la 2o Decemvre n. o adunare a luerătoriloră, care s’a ocupată cu resoluţiunea luată de adunarea ţinută în primăverâ de lucrătorii din ţără, primind’o în totă cuprinsulă ei. Intre cei de faţă s’a Împărţită ună apelă \ compusă de Iosef Fazekas, care tace propagandă pentru împlinirea urraâtoreloră puncte: 1) Introducerea votului universală pentru ort ce cetăţân dela 18—60 de ani; 2) Imediata modificare a legii de pressă; 3) Înfiinţarea unui tribunală poporală, care să judece In numele poporului crimele mai mari, fără a mai pută apela condamnatulă; 4) Modificarea sistemu-
lui alegerii deputaţiloră; 5) Toţf Jidovii, cari nu ţină legile lui Moise, să pâr<jă djepturile cetăţenesc!. Aeâstă. cerere o face autorulă «în mmele poporuliii creştinescă.«
—|x—
Suntă numiţi sublocotenenţi de infantenă în reserva. armată: Feliciană Păpară, Ion0 Micşea, Petru Romaş~ cană, Iuliu Gustină] la cavileriă: lână cav. de Flondoră; la artileriă: Corneliu Popexu.
—x—
Cetimă în „Ko!ozsvai“ : „Antonia Horn, redactorul (jiarului rusescă „Journal de St.-Peter.sbourg*, petrece de câteva 4^e în Budapesta. Horn este de nascere Un • gură, elă e fratele mai mi«ă ală lui Horn Ede, răposată în 1875.“ — Horn şi Ungiră, asta-i altă minune! şi încă redactoră la o fOiâ muscălescâ! Ce	Kultur-
egyletiştii?	_____
Literatură. ,,ConvorbH literare,^ revistă lunară, ce apare în BucurescI sub rirecţiunea d-lui Iacobu Ne-gruzzi, cuprinde în fascicululă 9 dela 1 Decemvre: Im-păratulă Traiană după monumente archeologice, de A I. Odobescu. — Încercări critice; De la Vrancea (fine), de A. Costînă. — Lascară Viorescu (urmare), de Wil-helm de Kotzebue. — Raportulă intre sciinţâ şi artă (fine), de Ştefană Velovană. — Din vieţa sfinţiloră (Părintele Andreiu), de Grig. — In amintirea lui Wilhelm de Kotzebue, de T. M. — VărgolicI (urmare), de Cer vantes. — Acte vechi, de Al. Papadopolă Calimak. — Podulă (poesiă), de V. Alexandri. — Ţie (poesiă), de N. Volenti. — Libertatea; Flori de Ghiaţă (poesii), de Gorsch. — Notiţă bibliografică (Rumănien, de S. Berg-ner), de I. N. — Necrologă. — Bibliografia. — Corespondenţă.
„Ţâra nouă,'4 revistă scientifică, politică, economică şi literară, apare odată pe lună îu BucurescI, sub redac-ţiunea d-îui Ioană Neniţescu. Nr. 8 de pe Noemvre are următorulă sumară: Visita unoră scole din Elveţia, de Serafimă lonescu. — MuseulO şcolară din Bruxelles, de G. Oprescu. — Discursuri pedagogice ale d-lui D. A. Sturdza. — Povestea tutunului, de A. Brebeană. — însemnătatea institutului, de Mih. Popescu. — Educaţiunea intelectuală, de I. Ciocârlia. — Cânteculă Dracului; Cântece de dragoste, adunate de Pr. Al. Popescu. — Bibliografia. — Corespondenţă.
O scurtâ privire
peste vieţa şi faptele Teologiloră români centrali.
II.
Periodulă ală doilea, alu înjlorirei dela 1861—1873.
După cum amă (jisfl. teologii români dela S. Var-vara, cari au absoivată.in Iulie 1873, fură împărţiţi şi pre la alte seminare. Cei dispuşi la Strigoniu ne scriau, că dânşii suntă bine primiţi şi că Ii-se facă multe concesiuni: că au cântă după ritulă orientală, rogaoiuni în irnba maternă, ca şi in Viena la S. Varvara, ba mai multă: 11 s’a concesă a-şî face şi probele de predici în limba maternă. Din t6te acestea ar conchide omulă la unu spirită de toleranţă şi o atitudine pacifică şi bine-voitâriă din partea Em. Sale.
Noi, cei cari furămă dispuşi la Buda-Pesta, la începută încă amă întâmpinată la aparinţă multă afabilitate şi bunăvoinţă. In visitele nâstre la superioritatea semi-narială ni-se promitea, că densa va fi mamă pentru toţi şi că nu va face niciodată ategere între teologii acestui seminariu, fie de orice naţionalitate. NI a recomandată unirea întru to'e eu teologii maghiari, grupe de societăţi a preumblări şi prin grădină 16 nu se observe, ca pinâ acum, cu atâta mai vârtosă, căci toţi suntemă maghiari deşi de diverse naţionalităţi. Intr’aceea, la cererea că torva clerici spirituală din propria s’a auctoritate ne con-eese să avemO cântă după ritulă orientală, dâr şi dân-sulă a trebuită nu după multă să-şi retragă cuvântulO, deelarândă, că acea concesiune o făcuse numai dela sine şi la carea capulă seminarială, d-lă Rectoră, nu p6te să se învoiască.
Atunci ne deschiserămă ochii în patru şi comitetuld a prinsă a se consulta cu tdtă seriositatea, decitjăndă a lua măsuri câtă să pote mai multe de precauţiune pentru răuşirea causei nâstre. Statutele şi societatea dela Viena erau întărite numai de prelaţii români şi puse sub supraveghiarea şi patronagiulă Rectoratului dela S. Varvara. Teologii români de Pesta presenfându-se d-lui Rectoră şi prin o rugare în scrisă arătându-i-se esistenţa societăţii literare bisericesci a teologiloră români dela Viena, l’au rogată să-o primâseă sub patronagiulu şi supraveghiarea sa. Kectorulă însă declară, că nu are polere — ca Rectoră — a concede în Seminariu e.«i -tenţa vre-unei societăţi, adăugendă, că acăsta e ună dreptă exclusivă ală Em. Sale primatelui.
Deciserămă aşa dâră a înmâna si respective a sus-terne o rugare împreună cu statutele, traduse ambele In latinesce, Em. Sale primatului. Dâr ca voinţa nOstră să se înfăţioşeze înaintea Primatelui cu mai multă putere autoritate şi demnitate, — deciserămă a roga pe prelaţii români se ne înfăcioşeze Sânţiei Sale. Intr’aceea superioritatea să informa, curm ă noi voimă a cere şi inter-venirea autorităţii Episcopiloră români, deci ne desfătui din tOte puterile sule, să nu facemă ună pasă, care ar’ trage arnesteculo Episcopiloră români in trebile Seminarului, unde Em. Sa singură are a dispune, a ne provoca aşa dâră să inaintâmă cererea şi statutele prin superioritate.
Aeâstă dechiaraţiune aduse desbinare de păreri în comitetă. Unii rjiceau, că să nu se bage în sârnă de-chiaraţiunea superiorităţii şi ceea ce s’a decisă să se esecuteze. Alţii — majoritatea — (jiceau să băgămă de semâ, că suntemă in seminariu şi ipso fado întrândă in dănsulă ne-amă supusă legei şi discip inei lui şi lu-crândă astfelă contra disciplinei, carea să observă chiar şi prin seminariile nâstre domestice, — adecă de a înmâna orl-ce rugare la Episcopă totă numai prin Rectori, — amă strica forte multă causei şi amă perde mai multă ; ba era temă, că prin acăsta să nu-i escitămă intru atâta, înoată chiar şi pe Prelaţii noştri să-i espu-nemă la ună refusă din partea Eminenţe^ Sale Primatelui.
A învinsă aşa dâră părerea, că, incredinţându-ne în dreptatea causei nâstre, să ne suşternemă rugarea cu statutele la Primatele prin rectorele seminarială. Suplica — tradusă în limba latină — s’a predată superioratului ia 15 Noemvre 1872 spre a fi înainta'ă la destinaţiunea ei. Aeâstă suplică însă, din cause uşoră de înţelesă, n’a fostă pe placulă superiorităţii sub diverse pretexte, câ e prea lungă şi că Emin, s’a nu dispune de t:mpă fisică a ceti o suplică aşa lungă eto. Prefectulă seminarială se îmbiâ însuşi a compune alta, carea purisându-se se va înainta. Din întâmplare n’avemă nici purulo, nici originalulă, din causă că superioritatea n’aflâ cu cale a ni-lă estrada, dâr noi suntemă: „ţine minte“ şi pentru aceea o reproducemă din memoriă şi ajutaţi încâtva de suplica mai susă amintită compusă de noi, din care era acăsta numai prescurtare. S'au lăsată motivele afară şi suplica tu gata (!!). Ea sună cam aşa:
»ln 1861 Octomvre 19, tinerimea română dela facultatea teologică din Viena — luândâ in consideratiune: 1) puţina desteritate îu limba maternă, în carea e menită pe viitoră să predice Evangeliulă. 2) îndemnulQ şi scutulă, ce ofertau legile seminariall dela S. Varvara tuturoră îutruniriloră, ce aveau de scopă cultura spirituală şi morală a alumniloră săi, precum şi cultivarea limbei vernacule. Avăndu-le acestea in consideraţiune a formată: „Societatea literară a teologiloră ro ânl dela S. Varvara."
«Aeâstă societate a fostă întărită şi sprijinită cu multă bună-voinţâ din partea tuturoră Episcopiloră români. Celsisime şi Reverendissime d-le Metropolite şi Primate, junimea română studiâsâ la facultatea teologică din Viena permutată din Seminariulă dela S. Varvara în Seminariulă centrală rom. cat. în Peşta, avândă totă acele lipse şi greutăţi de întâmpinată pre viitoră, ca şi pănâ acum şi totă atâtă de puţine niijlâce de a-şî cultiva limba sa maternă, ca şi până acum, îşi ia libertate dimpreună cu ceilalţi teologi români, cart îşi făcură studiele dela începută aci, a Vâ aşterne aeâstă prea umilită suplică rugându-Vâ sâ Vâ înduraţi prea graţiosă.... etc.
Aeâstă suplică s’a predată Superiorităţii In 30 De-
<*>	FOILETON!’.
N,,Ţ,rr patuiet*.
— Epepeă -
«35. fir se ’ncepe votisarea şi domnii mart n’eu linişte, Subalterniloră ordonă t6te petrile sâ mişce,
Şi diregâtorulă cjice: „Camerade pre fidelă," Subalternului său care e de-o pănură cu elă, «Mergi mai caută ceva voturi, ia primesce două
[sute,
840. ,Fiâ (jece cinspreijece, mergi în grăbi, vino iute !* Ce să Iacă subaiternulă ? Se duce într’ună bordeiu, Unda câţiva perde-vâră şedeau fără vr’ună te-
[meiu.
„Dâr de ce şedeţi aicea fără de nici ană folosă?* Le grăesce loră acuma subaiternulă generosO.
845. „Dâc’aină ave şi noi voturi, t a vorbi unu’ndrăs-
[nesce,
pAmă avă şi voiâ bună.* Subaiternulă le grăesce: „Acestea suntă vorbe gâle, ân aduceţi-vă aminte *Că roi încă sunteţi 6menl, omeni isteţi şi cu
[minte!!.
„Câţi nu mergă la votisare, cari vă ’ntrecă în
[prostia!
850. ,N’afă sci număra nici <jece> v°i scU1 9* Păn’ 0
[miiă...
„Douăzeci sunteţi de faţă, veniţi toţi fără sfială,
,Şi cinci florini fiăcare primiţi pentru ostenelă."
Mai cugeţă subaiternulă: „Au dânşii dobândă mare, «Insă nici a mea nu i mică.« Şi mergă toţi la vo-
[tisare,
855 Mergă şi strigă: „sâ trâiescă!* şi la tabără sosindă, Ună incidenţă obvenise, se vede-ună plebeu ve-
[nindă,
’Şl pierduse paciinţa bietulă ţărână amărită,
A .‘irigată în gura mare: ,Gendarmulă afurisită, «Indrumă’napoi cu forţa pe <Jece dela votare.*
860. Şi cuvintele acestea au stârnită furtună mare.
Voi acum subaiternulă să conducă la şedinţă Sufletele cumpărate, dâr a dată de resistinţâ;
«Voi nu veţi merge la urnă, pierde-vâră prăpădiţi, „Vă scimă cine suntaţl bine: taiă-pungă-afurisi ţi !* 865. „Ei, der ce mai cutezare să ne controlezi măi
[frate?!
„Sângele tău fierbe’n tine în prea mare cantitate, „Să vărsămă ceva din elă..", (jice o voce-amârîtă, Fără nici o judecată şi cu flegmă ia o bâtă,
Şi-lă lovesce fără milă pe omulă cutezătorO,
870. Şi sângele isbticnesce. Acastă actă revoltătoră ’Lă repetâză şi alţii. S$ 3ncinge la momentă
Luptă grea şi desperată; fulgerulă din firmamentă Cătjândă pe ună edificiu cu materii anjătâre, Produce de sigură frică şi privire’ngrozilâre,
875. Inră nu întrece spaima, nici confusiunea mare, Obvenite din aeâstă desperată ’ucâerare.
Ei se lovescă cu putere cu bastâne mari şi grele, Se lovescă în capă cu pietri, unii cadă pe par-
[dosele,
Cadă primindă rane de mârle, raue mari pline de
[sânge,
880. £r unora dintre dânşii chiar viaţa li se stinge. Curge lupta’nverşunată, lupta plină pe turbare,
0! ce luptă sângerâsă pentru-a ţârei «prosperare!« Ameninţări şi pedepse pentru măcelulă barbară,
Le strigau judecătorii, însă strigau înzadară.
885. Sabia şi baioneta acum n’au nici o valâre,
Şi dâ .â au producă morte, mârte plină de terâre, £eă vine căpitanulă şi strigă cătrâ soldaţi:
«Atenţiă la comandă! Focă din arme iute daţi!!* Bine vorba nu finesce: puscile s’au descărcata,
890. Aucjindă împuşcătura, fiă-care-a cugetată...
'I părea că simte glonţulă, — glonţulă In vântă împuşcată.
Şi aeâstă stratagemă avu efectă minunată,
Şi părăsiră arena plină de sânge multă fărte,
Ei fugiră’n fuga mare goniţi de frica de m6rt«!
Nr. 280.
GAZETA TRANSILVANIEI.
cemvre 1873, de unde a fost fi înaint ată Em. Sale Pri-telui. Noi amfi rămasO în aşteptarea cea lungă, nea-vândfi nicî o speranţă de bine, căci aveamfi deja multe semne, că musele române cu celea maghiare nu au să încapă sub acelaşfi acoperemântfi. Şi când teologii români au cerutfi numai strămutarea biblictecei dela Viena la Pesta şi punerea aceleia, împachetată, într’unO maga-zinfi fără a fi dală spre folosinţă tinerimei şi d-lfi rec-torfi n’a voitfi, deşi acesta cerere ’i s’a făcutfi din motive destulfi de grave, căci ni-se scrisese, că biblioteca eră aruncată grămadă în mijloculfi unei sale şi espusă la arbitriulfi servitorilor^ ; câni acostă inocentă şi simplă cerere ne-a fostă respinsă: atunci ne puteamfi închipui cu ce vorbe reeomandatOre ne va fi însoţita suplica şi statutele la suşiernerea lorii cătră Em. Sa, Primatele Aşa e, deşi cu durere, dâr trebue să mărturi-simfi, că biblioteca numai târtjiu şi după multe inteţirl ni-s’a permisa să o permutămfi în Seminariulfi dela Pesta, pre lângă condiţiunea însă, să nu o folosimfi, deşi în t6tă biblioteca acea anevoiă credemfi să se afle vre-unfi opfi cuprin4endfi unfi eresfi câtfi de micii. Măsurile acestea luate contra năstrâ suntfi cu atâta mai semnificative, cu câtfi în seminariu mai esistau deja două bibliotece compuse din cărţi profane şi bisericesd: biblioteca şcălei maghiare şi a celei slave.
(Va urma)
Câmpeni, îq, Decemvre 1887.
Onorabilă Redacţiune! învăţătorii români din Câmpeni fiindfi interpelaţi de On. Redacţiune în Nr. 270 alo „Gazetei Transilvaniei* cu privire la reclamele şi bucuria esaltatăre a oficiosului •Kolozsvâr", reflecteză urmă-tărele :
Este cu totulfi neîntemeiată aserţiunea lui »Ko-lozsvâr*, că „la scâla lorfi alărgă băeţii de românfi In-tr’unfi suflet fi,a pentru că la aceea scălâ, dăcă vomfi cerceta bine, apoi aflămfi băeţl de români, dăr nu alergaţi într’unfi sulletfi şi nu ai opincei, ci ai inteliginţei, carea atârnă dela puternicii c|ilei şi aceştia în numărfi de 9 băeţl şi băete, car! prin urmare, ca unii ce suntfi supuşi qelorfi dela cârmă, cu voiă său ţâră voiă trebue să’şl trimătă băeţii la scâla respectivă; — afară de a-ceştia să mai află încă vr’o 4—6 elevi şi eleve — copii de proletari, cari numai atraşi de premiile cu cari au iostfi premiaţi şi cari ai constată din câte unfi rândfi de vestminte de vâră — au frecventata şi frecventâză acea sc6lă, âr nu de dragulfi progresului ce se afirmă de »Kolozsvâr* că se face în acea sc6lă, unde se trac-tăză elevii cu frnmăsele şi bine sunâtârele epitete de: >09toba szamâr*, „ostoba olâh* (măgarfi stupida, valahii stupidfi) etc. şi aceste publice în esamenfi, dăr apoi în clasă, cum va fi mergândfi?
De asemenea este cu totulfi neîntemeiată şi aserţiunea de cuprinsulfi: „Sub ochii dascălilor!! crescfi puii de olahl în dragostea patriei lorfi ca leii şi-şl uită de limba pe carea au subt’o din ţîţa mamei lorfi* etc. etc. pentru dragostea de patriâ este înâscută în peptulfl flăcărui Românii, şi aceea unorfi copii, cari nu sciu şi nu cunoscfi altă limba decâtii pe a mamei lorii, nu li se p6te insufla într’altâ limbă şi respective într’o limbă pe care ei numai după semne şi ghicite o pricepQ şi vorbesefi, — apoi ca să şl uite de limba pe carea au supt’o dela mama lorfi, de limbi, pe care în totQ mo mentulfl o audil şi o vorbesefi, nu mai încape vorbă, pentru că, noi pariămO, că aeâsta nici cei dela »Ko lozsvar* nu o credfi,. decum alţi 6menl cu minte, pe cari voescfi DomnialorO a*i nebuni, făcându-i să crădâ astfeltl de absurdităţi; cum ar cere d. e. copilulfi după ce merge dela scolă acasă dela mamă-s’a pâne, dăcă elfi nu mai scie limba mamei sale? şi cum ar sci mamă sa ce-i lipsesce, dăcă ea nu are nici cea mai puţină cu-
995. Pe câmpulfi de bâtăliă vre-o câţiva mai rămase. Unii se luptau cu mârtea, pentru unii încetase Ori ce luptă pe pământii. Hei, că cei ce au muritfi, Pe pământii dările grele nu vorfi avă de solvitfi! Furtuna şi vijelia cu IncetulO s’au mai stinsă,
900. Votisarea se finesce, âră domnii — au învinsă!
Au învinşii — cum învingă domnii, dâcă’nsâmnă a
[învinge
Totă legea şi dreptatea cu focii şi fierfi a o stinge!!! Se dispune din oficiu corupţiă generală,
AstfelQ.p respectă domnii legea cea electorală!
905. Au învinsQ In fine domnii, dăr vai ce grozază
[strungă
Şi ce perdere cumplită a suferită a lorfi pungă!
Ei! dâr nu face nimica că pungile domnilorfi Se vorfi umplâ şi mai tare dela ăld bieţii de poporil! Primişi puţine parale, sărmane poporil să scii,
910 Vei solvi tu pentru ele procente de 4e°I de roii!
Şi sumele fabul6.se le vei rentărce tu âră,
»Va plăti căţeaua brânza*, „Guiu cu cuiu se sc6te-
[afară!*.
Ce să (JicstaO noi acuma despre bietulfi de poporil, Carele câ^ut’a jertfă domnului corupători)?...
915. Este însă o causă mare, ticăl6să> jignitâre,
Care multă poporfi seduce In cursa înşelătfire:
188*.
noscinţă de limba carea „este menită a cultiva o-rientulO ?«
Ne vine mirare de aserţiunea: că copiii dela aceea scălă, când îi autji vorbindil, te încântă de aşa, în<âtfi te creijl a fi între ângeri?/ Nu cumva domnii dela „Kolozsvâr* susţină că şi ângerii nu vorbesefi ală limbă decâtii pe cea maghiară? Dâcă este aşa, apoi nu putemfi (Jice nimiefi altă, decâtii că în adevăril nici Turciloril nu le p6te produce opiulă nesee visuri mal frumâse decumfi au cei-ce au raportatei oficiosului »Kolozsvâr“ despre progresele »uriaşe« dela şc6lă de stata din Câmpeni, — pentru-că după câtfi ne este cunoscută şi după câtfi amil esperiatil până acum copiii nu şciu altceva decâtii să reproducă cele învăţate de rostii din buche în buche ca papagalul»!, âr câ^d e vorba de a’ţl spune în limba lui maternă sâu în cea maghiară esenţa din atare bucată cetită, îţi răspunde simplu: „mm sciu* şi aeâsta nu e mirare, pentru-că cum şi potil copiii înţelege ceea ce învaţă, când lorii nu li se esplicâ şi în limba maternă ceea ce li se predă, apoi acesta dela dirigintele Demeny Endre şi Fekete Kata măr. Demâny nu se pâte pretinde, deârece limba opiacei le este cu totulfi necunoscută.
Cumcă scâla este condusă cu „tactă* şi „isteţime* cu „iscusinţău şi „precugetare‘; se p6te vede din nemulţumirea manifestată din partea pârinţiloril eleviiorfi cari s’au văzuţii necesităţi a ruga presidiulfi scaunului scolasticii ca să îndrume pe d-lfi diriginte la o purtare mai umană faţă de elevi, — ba ce e mai multă aeâsta se pâte vedâ şi diu împuţinarea eleviiorfi ce se află la aceea şefilă, — căci în anulă I numărulfl eleviiorfi şi elevelor fi a foştii de 40—50 — maghiari şi români — din care causă s’a şi înmulţită numărulfi învăţătorilorO dela unuia la doi şi dela o învăţâtăre la două, a<JI însă nu-mărulfi eleviiorfi şi elevelorfi se urcă la 30 înmatriculaţi, din car! frecventâză scâla regulata vr’o 20 âr nu-mărulO învăţâtoriloril este redusfi la status quo ante belim Ce va aduce viitorulfi vomfi vedâ.
In ce privesce resultatulfi piesei esecutate de elevii acelei sc6le, ca unii ce n’amfi luaţii parte la producţiu-nea ei nu ne putemfi pronunţa după meritQ, observâmO inse, că mechanismulfi nu numai din omii, dâr şi din paseri încă răsună câte odată.
In fine pentru orientarea atâtfi a On. publică cfttfi şi a Onorabilei redacţiunî observămfi, că noi suntemfi la postulă nostru şi că:	„ Fân’ va face plopulfi mere şi
tângeala frunză verde, moţulfi totfi moţii şi românii adevăraţii va rămânâ.
Corpulu învkătorescu română.
Statua Cuza-Vodă.
Comitetul fi din Focşani (România) pentru ridicarea statuei Alexandru Ioanfi I. Cuza face următorulfi apelfi:
Cetăţeni,
Fiindfi alesO de cătră orăşenii focşeneni preşedinte alâ comitetului pentru ridicarea statuei, în memoria ne muritorului Domnii Alexandru Ioanfi I. Cuza: facă a-pelfi şi mă adresezi! vouă, fii de Români, cari în timpii de 7 ani l’aţl avuţii Domnii. Voi, cari l’aţl cunoscuta şi aţi foştii chemaţi de marele DomnitorQ la banchetulfi egalităţii, sunt sigurii, că pentru faptele sale patriotice, fiă care veţi veni să daţi obolulfi vostru de recunoscinţă naţională, şi cu toţii sâ’i ridiofimQ o statuă, demnă de măreţele sale acte patriotice ce a săvârşită în acâstă ţâră a Iui Mihai şi Ştefanii celfi mare.
Mă adresezi! în particularo vouă, populaţiunea ru-
Suntfi 6menl fără caracterO, se pretindă conducători, Omeni lipsiţi de onâre, cari nu arareori Se facO slugă la dârlâgă, câte pentr’unfi osii de ros. 920. Causa drâptă a naţiunei o vândfi în modă ticăloşii 1 Mergil în tabăra contrară; dâc’ar merge numai ei, N’ar mai fi, cj^u» nicî o daună, dâr seduci! şi pe
[plebei.
Nu acusâmfi noi aicea pre nimenea’n specialii, Spunemfi numai adevărulo preste totfi în generala. 925. Nu acusâmfi nicî o clasă pe conta celeialalte,
Are ori şi care clasă câte-untk miserti Efialte,
Care fără vre-unfi scrupulfi e unii viclenii trădătorii,
Servesce causei străine în modfl laşă, dejositoril. Decă-lfi mustră cousciinţa, elfi se escusă pe sine, 930. Cu vorbele, ce în publica, nu le-ar tjice de ruşine: »Dâcă’mi îndreptamQ eu paşii, dup’alt! naţiunei
[placa,
Nu puteam câştiga astă»I nicî o pipă de tăbăcii, *Eră acuma cinci sute de florini am pusil în pungă, „Merită acâstă sumă să-le dau poporu’n strungă !* Auriţi aceste vorbe, fii ai naţiunei mele,
Treijiţi-vă dâr odată şi nu fiţi bătuţi de stele!
(Va urma.)
rală, şi vă tjic: Vodă-Cuza v’a seftpatfi de semi-sclâvie, dându-vă pământuri, spre. a fi şi voi proprietari şi stăpâni în ţâra vfistră; astă4l după faptei? sale luţelepte, sunteţi cu toţii egalîînainfea legei, precum suntenifi înaintea lui Dumne4eu.	:
Voi, prea veneraţi preoţi, nu uitaţi pe Guza-Vwd#, celfi care va scăpătil de sub tutela străinismului, qare v’a făcutfi să cântaţi şi să lăudaţi pe Dumne4eu la bfe-serici în limba n6strâ strămoşâscă.
Voi, toţi câţi sunteţi burgezî şi fii ai acestora, av duceţi-vă aminte că Vodă-Cuza sv’a daţii dreptulG de a vă ridica la cea mai înaltă treptâ din societate, prin meritfi şi învăţătură, fâcendfi să d’spară privilegiile.
£r voi, bravi ostaşi, nu uitaţi că Vodă Cuza a pusil temelia înfiinţărei oştirei, elfi v’a iubito ca pe co;-pii săi. Plevna, Griviţa, Rahova etc., au spus’o, şi a a-rătatfi Europei cine sunteţi.
Voi, toţi fiii de Români, nu uitaţi unirea ţârilor!) • surori, operă a marelui Cuz i-Vodă, astă4î o Româniă.
Vodă-Cuza ne-a în4estratfi ţâra cu multe acte mari şi pline de patriofismfi eroicii; Vodă-Cuza ne-a daţii egalitatea înaintea legilorfi în anulfi 1859. înfiinţarea Curţei de Casaţie 1860.
Supunerea la legea re^rutărei pentru armată a tinerilor!) cetăţeni, la 1860.
Unirea ţărilorfi, la 1862.
Secularisarea moşiiloril monastiresd, avere de a-prâpe 2 miliarde pentru folosulfi obştesofi, la anulă 1863.	|
Autocefalia bisericei, la 1863.	(
împroprietărirea clăcaşilortl la 1864.
Legea instrucţiunei publice Ia 1864.
Codulil civila Alexandru Ioanfi ( la 1865.
T6te acestea legiurl, şi alte multe acte de adevărată părinte, nî-au fostfi date de Vodă-Cuza.
Noi, Românii, din parte-ne, ’i vomfi da o statui, dreptfi recunoscinţă, pe care urmaşi din urmaşii noştri, o vorfi saluta şi respecta cu sfinţeniă, şi vorfi ‘4*ce: 9 bine meiitatil dela patrie.
Veniţi dâr cu toţii, şi daţi ceea ce puteţi da, ni*-mai şi numai pentru ca să putemfi ridica o statuă mft-râţă acestui patriotică Domnitorii, care ’şl a iubită ţâţp şi pe fraţii săi Români.
Acâstă mârâţă statuă, să se ridice, da, în oraşulfi Focşanii, leagânulil unirei, şi dinpreunfi cu cele două statui ale Domnitorilor!! români Mihaiu şi Ştefanii, câteşl trele in rândfi, să arătămfi lumei întregi, că suntemfi o naţiune demnă de străbunulii nostru Traianfi, că scimfl a răsplăti cu recunoscinţă pe bine-făcătorii noştri.
Lazăru Niculescu Voetineanu, preşedinte. -
SCIEÎ TELEGRAFICE.
(Serv. part. a »Gaz. Trans.*)
>•-.
BUDAPESTA, 30 Decemvre. Prin tracta-tulfi de regulare a graniţelor0, România a perei utu 829 hectare, a câştigată însă 9630 hectare.
BERLIN, 30 Decemvre. — Ambasadorului rusu Petru Şuvaloff se (Jice că ar fi îmânatd, într’o audienţă la împăratulii Vilhelm, o scrisdre-răspunsfl din partea Ţarului.
BELGRAD, 30 Decemvre. — Risticî a îmânatfi regelui demisiunea cabinetului, fiind!) că între radicali şi liberali s’a ivită din caufla ministrului 4e interne MilojkovicI o astfelă dă desbinare, încâtă orl-ce apropiere a ambeloră partide este eschisă. Regele a primită demisiunea. Scupcina şi comisiunile şî-au sistată activitatea. Probabilă că se va disolva Scupcina.
SOFIA, 30 Decemvre. — Principele Fer-dinandu a închisă Sobrania cu, ună discursă ală tronului, în care aocentuâză, că deputaţii au dovedită că Bulgaria pricepe a’şl împlini datorii) -ţele şi a’şî apăra drepturile.
DIVERSE.
Prăpădirea balonului »Arago“. Balonulfi tAragou alfi aeronauţilorfi Lhoste şi Mmgot s’a prăpădiţii. Câpitanulfi Mac Donald, comandanţii alfi vasuiui „Prince Leopold,* trimite o scrisoare în care spune t6te peripeţiile dispa-riţiunii balonului căutată in valurile mării. Căpitanul!) Mac Donald raportâzi, că zfirindfi balonulfi „Arago* bă-lâbănindu se în aeril, se sili câţiva vreme să se ţie dună aerostatfi, cu totă puterea furtunii şi cu totă învrăjbiifâă mării. Pe la 4 ore săra, putu să vadă la 6re-care distanţă balonulfi înclinându-se încetulil cu încetulfi şi viiryifi în cele din urmă in contactfi cu marea. Atunci începură săltătunie grozave, căci în fiă-care dată, cum atingea nacela valurile, balonulfi âr îşi lua avântulfi în susfi. departe se putâ vedâ aeronauţii luptftndu-se cu cura^ţ^ Dâr pîoia torenţială şi furtuna biruirâ balonulfi. Sub răbufnirea unui vântil violentă, se rupse balonulfi şi nacotă fu îngniţită mai îndată de unfi talaZO năpraznicQ. Când „Prince Leopold* sosi pe locuia unde că4use balotaulfi, nu mai găsiră nimicii. Ori ce urmă d*» balonil, de aeronaUţl dispăruse. Marea îDghiţise totulfi.
........... ...........—	■ --- ■	^ jp,
Editor fi şi Redactori) responsabilă Dr. Aurel Mur^iuiaj,
V
Nr. 280.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
GoreaiO la bars& de Plane.
din 29 Decemvre st. a. 1887.
93 —
ftenti de aurfl â°/0 . . . 96.45 fţentă de hârtiă 6°/# . . 80.— fanprumutulâ căilorâ ferate
ungare................148.—
Amortisarea datoriei căi lortt ferate de ostâ ung ‘(l-m& emisiune) . Amortisarea datoriei căi lorfi ferate de ostâ ung (2-a emisiune) . . Amortisarea datoriei căi lorâ ferate de ostâ ung (3-a emisiune) . .
Honuri rurale ungare Bonuri cu cl. de sortare 1C0.50 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişâ...................10150
Bonuri cu c!. de sortare 101 — Boojurl rurale transilvane 101 -
110 25 100-
Boaurl croato-slavone . . 101.— Despăgubire p. dijma de
vină ung...............98.75
Imprumutulă su premiu
ung. ..................119 —
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 121.50 Renta de hărtiă austriacă 76.50 Renta de arg. austr. . .	79.20
Renta de aurâ austr. . . 107 90 Losurile din 1860	. . . 137 75
Acţiunile băncel austro-
ungare................. 858 —
i Act. băncel de creditâ ung.270.— Act. băncel de creditâ austr.269.90 Argintulâ —. — GalbinI împărătesei ....	6 01
Napoleen-d’orl .... 10 04 Mărci 100 împ. germ. . . 62 37 Londra 10 Livres sterlinge 125 90
Bursa de Bueuresci.
Cota oficială dela 14 Decemvre st. v.
Cump.
93’/, 96— 91— 34— 105— 91»/,
. .	103—
96—
(5°/0) • •	87V.
Banca naţională a României 500 Lei-----
Ac. de asig. Dacia-Rom.	----
«	*	> Naţională	----
Aură contra bilete de bancă .	.	14.1/*
Bancnote austriace contra aură. .	2.03
1887.
vând.
Renta română (5%).	.
Renta rom. amort. (5°/o) » convert. (6°/0) împr. oraş. Buc. (20 fr.) Credit fonc. rural (7%) (5 •/.)
>)
urban
(7%
(6%
9i’/, 97— 92— 36— 106— 92’/4 104— 97— 88 V.
15.—
2.04
Cursuiu pieţei Braşovă
din 30 Decemvre st. n. 1887. Bancnote românesci . . . . (
Argint românesc...............
Napoleon-d’orî................
Lire turcesci................
Imperiali....................
Galbeni.......................
Scrisurile fonc. »Albina» 6*/0 .
»	*	,	5% •
Buble RusescI . .............
DiscontulO
8.43	Vând	. 8.45
8.40	9	8.43
10.03	A	10.06
11.27	»	11.30
10.26	»	10.29
590	»	5.92
101.—	»	102.- -
98.«—	-	99.-
109.—	»	110.—
i» o. «a • 00 1	ană.	
>#######*#####««####••#
„ALBINA,“	8

Institutu de credită si de economii 9
FILIALA BRAŞOV*.
#

Primesce depuneri spre fructificare şi plâtesce pentru ^ ele, amâsurată timpului de ab(}icere, darea de venită de 10°/o şi ţjt
5, 4 s£u 31/, °/0 interese;	#
cumpără şi vinde scrisuri fonciare de ale „Albinei^
după cureulă (JBeb Pe care totodată le recomândă p. t. publicului Tjj, g| ca cea mai sigură şi avantagidsfi hârtiă pentru plasarea de ca-
«pi tale•;	0
escompt^ză cambii CU celG puţină două subscier! după ca-
ilitatea loru cu interese de 6 Va—80/o;	#
escompteză cambii cu numai o subscriere decâ acelea auntă asigurate prin hipotecă cu 7°/o interese;
acordă credite de contu curentă cu 6l/a °/0 interese; acordă împrumuturi pe mărfuri cari au o val6re sta- || bilă şi nu suntu supuse stricatei pe lângă interese dela 6Va— |J$ 8°/# după suma împrumutului;	W
acordă împrumuturi pe tote efectele cotate la bursa # din Budapesta Viena şi Bucurescî, pănă la 85°/o a cursului loră X pe lângă interese pe 6V,°/o;
«cumpără şi vinde după cursulu monete;	0
primesce în comisiune cumpărarea şi vinderea de # Ori-Ce hârtii de valore pe lângă cele mai ieftine condiţiunî; W închiriază pe teritoriulă ce-lă posede lângă gara Braşovă w şi care e prin şine în legătură nemijlocită cu gara însăşi, atâtă X locuri libere pentru depositarea de marfă câta şi cabine || In magazinele sale sâu magazine întregi, şi primesce şi can- |p tităţl mai mici de mărfuri spre depositare în magazinele sale. ||| Desluşiri detailate se potă lua la cassa filialei şi la băr-® baţii de încredere a acesteia.	v:;
6rele de cassă suntă în fiă-care (ji dela 9—12 a. m. şi A dela 3—5 p. m.
$ Localul* „Filialei*4 este în Braşov*, piaţă #	Nr. 90. etagiul* I.
S&.
w
m

l'Sfl (J)
S v •
CC X M / m 1
_®«	\ţ.
(0
hi «
ST t X- t S> X:
Galică pe nimica.
N umorul fi primti alţi Calicului din 1888 îlfl trimitemu ori cui ni’lu cere, ca numfirQ de probă, gratis.
Abonenţii se grăbescă cu trimiterea abonamentului, la Sibiiu:
Administraţiunea Calicului,
XtFtX_Xjt<X'
Nr. 14,290—1887.
Publicaţîune,
referitore la aşternerea fasiuniloru dărei de agonisită de clasa a IlI-a şi a IV-a, a fasiuniloru dărei după carnetele de capitalii şi a acelora după capitalele pasive.
In urma ordinaţiunei inspectoratului reg. de dare ddto Braşovă în 3 Noemvre a. c. Nr. 17,960, se provdcă, spre scopulă conscrierei şi determinărei dărei pentru anii 1888 şi 1889:
1. Toţi acei, cari aparţină a°eloră supuşi dărei de agonisită de a IlI-a Clasă precum: fabricanţi, neguţători şi industriaşi, banquerl, medic!, advocaţi, ingineri, arendaşi etc. în genere toţi acei cari au profesiune aducătbre de ună folosă, fără ca după acâstă profesiune sfi fi foBtă cu ocasiunea determinărei; dărei pro 1887 deja dăjduiţl pro anii 1888 şi 1889.
Toţi acei aparţinători dărei de agonisită de a IV claeă, precum amploiaţii comunali, bisericescl, dela vr’o societate şi amploiaţii privaţi, preoţi, profesori, învăţători, comptabilî, eassarî etc. cari capătă salară sâu pensiune mai multă ca 40 fi. v. a. lunaiă.
3.	Toţi acei, cari au capitale depuse cu carnete.
4.	In fine toţi acei, pe a cărora realităţi zacă capitale cu carnete, — ca să-şi ridice fără întârziere dela ofieiulă orăşenescă de dare libelele respective pentru fasionarea dărei de agonisită de a III. şi a IV. clasă, precum şi acele pentru fasionarea dărei după carnetele dela capitală să le reaştârnă la acelaşă oficiu pănă celă multă în 15 Ianuarie 1888, pe când acele pentru capitaliile pasive: celă multă până în 31 Ianuarie 1888.
Fasiunile asupra capitaliiloră pasive ascernute mai târ<}iu, i. e. celă multă pănă în 15 Februarie 1888 se voru lua în consideraţiune 1» determinarea aruncului generală după darea de agonisită pro 1888 tift-mai pe temeiulă unei petiţiunl, carea va justifica aşternerea întărită, pe când acele ascernute după 15 Februaria 1888 nu voră lu» de felă in, consideraţi une.
Aşternerea fasiuniloră asupra capitaliiloră pasive, carea are să se întâmple în fiă-care ană, dâcă din partea acelui supusă dărei să cere ca la determinarea aruncului după darea de agonsită să sâ ia în consideraţi une datoriile ce zacă pe realităţile sale, — se constată prin unti atestă de primire estradată de cătră oficiulă orăşenescă de dare provfe-fiută fiindu acestă atestă cu datulă, sigilulă oficiului orăşenescă de datfe şi cu subscrierea respectivului amploiată de dare. Acestă atestă servesce ca singură documentă asupra libelului ascernută despre fasionarea capitaliiloră pasive.
Acele partide, cari pentru datoriile ce zacă pe realităţile loră plă-tescă afară de carnetele după capitale şi quote pentru amortisarea capitalului, au ca să inducă în libelulă fasionărei atâtă suma aceea, carea au debitat’o la începută , câtă şi suma aceea, carea din suma dela în-' cepută debitată o au plătită în decursulă timpului prin amortisaţiune seu rate; în fine au ca să se inducă şi carnetele cari le-au plătită creditorului anualminte pentru capitală.
Braşovă, 21 Decemvre 1887.
Magistratul* orăşenesc*.
3—3
Sosirea si plecarea trenuriloru si posteloru în Braşovu.
TrenulO
TrenulQ
Trenulă
Trenulâ
TrenulO
TrenulO
а)	Dela
б)
c)
d)
e)
a)	Dela
b)	d
c)	Din
d)	„
e)	„
1.	Plecarea trenuriloru:
1. Dela Braşovfi la Peşta:
de persone Nr. 307: 7 ore 20 de minute sâra. mixto Nr. 315: 4 ăre 01 minutâ diminâţa.
2. Dela Braşovu la Buoureaoi:
mixtO Nr. 318: 1 6ră 55 minute după amă-jL
II. Sosirea trenuriloru:
1. Dela Peşta la Braşovft:
de persone Nr. 308: 9 ore 46 minute înainte de amg<}l' mixto Nr. 316: 9 ăre 52 minute săra.
2.	Dela Bucnresoi la Braşovă:
mixto Nr. 317: 2 ăre 32 minute după amâ(fL
A.	Plecarea posteloru:
BraşovO la R$şnovu-Zernescî-Bratiu\ 12 ăre 30 min. după am^ „	„	Zizinu: 4 ăre după amătjl.
,,	în	Secuime (S. Georgl): 1 ărâ 30 minute năptea.
„	la	Făgăraşu: 4 ăre diminăţa.
„	la	Săcele: 4 ăre diminăţa.
B.	Sosirea posteloru:
Reşnovu-Zârnescl-Branu la BrasovO: 10 ăre înainte da amă^l. Zizinu la Braşovă: 9 ăre a. m.
Secuime la Braşovă: 6 ăre săra.
Făyăraşu la BraşovO: 2 ăre diminăţa.
Săcele la BraşovO: 6 ăre 30 minute sâPa.
Tiporafia ALLXl, Braşovă.