RED ACŢIUNEA ŞI ADfflNl&TRAŢIUNEA i BRAŞOVtf, piaţa mare Nr. 22.
ANULU L.
St PRENUMERĂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
.GAZETA45 IESE ÎN FIECARE pi.
fa unti anfi 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., petrei luni 3 fior.
BoaAaU ţS ntril nisa tei
Pe anfi 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
ANUNTXUBXI.E:
0 seriă garmond 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare SorUarT nofrantuata aţi op prjmoaou. — ftanuaorlpta nu aa retrimită.
m- 279
Tineri, 17 (29) Decemvre.
1887.
Cătrâ cetitorii ,,Gazetei Transilvaniei"!
In pnţine-4^® ■ se’mplinesctS 50 de ani, de când „Gazeta Transilvanieiu luptă pentru lăţirea culturei române, pentru libertatea şi drepturile poporului română.
Pe timpulO celei mai cumplite prigoniri a neamului românescu, „Gazeta Transilvaniei" a arborată în mijloculă valoroşiloră comercianţi români de odinidră din Braşovă drapelulă redeşteptării naţionale.
Cincizeci de ani de muncă, de grele şi de necurmate lupte pentru înălţarea şi prosperarea românismului se împlinescă.
Generaţiunea vechiă şi generaţiunea cea nouă şl-au dată mâna, au pusă umără Ia umără, pentru realisarea marei opere a redeşteptării şi a liberării poporului română asuprită.
Lucrat’au toţi cu însufleţire bârbătăseă şi cu statornicia sub drapelulă sfântă arborată de „Gazeta Transilvaniei" şi urmându devisei nemuritorului bardă naţională: „Dniţi-vă în cugeta, uniţi-vS 'n simţiri/"
Şi munca loră a fostă încoronată de succesă.
Unde eramă acum cincizeci de ani şi unde suntemă astăijl! De s’a ridicată spiritulă poporului română, de s’a întărită consciinţa lui naţională, de s’a pusă temeliâ la cultura lui naţională, cine va susţină, că la acăstă lucrare mărăţă naţională n’a avută p<5te cea mai însemnată parte (fiarulă nostru, care a mersă totdăuna înainte cu lumina pe cărările întunecăse ce trebuiâ să le străbatemă?
Credincioşi devisei ce şi-au ales’o fii nobili şi devotaţi ai naţiunei în lupta pentru eliberarea şi redeşteptarea naţiunei române, amă făcută totă ce în putinţă ne-a stată, pentru ca (fiarulă nostru să p6tă corăspunde câtă mai multă grelei sale chiămărî.
Nu ne-amă dată îndărătu dinaintea nici unei greutăţi, gata amă fostă a aduce orl-ce jertfă, şi ddcă în timpuri mai multă ori mai puţină favorabile, prin cari amă trecută, nu amă putută să facemă mai multă pentru f6ia ndstră decâtă amu făcută, causa au fostă firma ndstră hotărîre de a păstra în t6te împrejurările independenţa ndstră.
Astfelă, trebuindă să cucerimă tărlmulu pasă cu pasă, amă înaintată încetă, dăr sigură, şi abia astătfl, după cincî-(fecl de ani de muncă, ne vedemă în posiţiune de a realisa, cu încordarea tuturoră puteriloră ndstre, cea mai ferbinte dorinţă a neuitatului şi de fericită memoriă editoră ală (fiarului nostru Iacobă Mureşianu, ca se avemil şi propria nostră tipografia.
Incependă cu <fiua de 1 Ianuariu 1888 „Gazeta Transilvaniei" se va tipări în propria năstrâ tipografia
în modulă acesta ni se dă putinţa de a aduce modificări şi îmbunătăţiri în partea tehnică şi redacţională a fdiei ndstre.
Facemă t6te acestea, fără a cere însă şi din partea publicului să facă mai mari jertfe. „Gazeta Transilvaniei" va apără şi dela 1 Ianuariu 1888 încolo totă în condiţiunile de pănă acum ale abonamentului.
Aducându acăsta la cunoscinţa cetitoriloră noştri, îi asigurămu, că nu ne vomă abate din calea oe-o străbatemă acum de ună jumătate de seculă, ci că vomă lupta şi în viitoră cu îndoită putere şi cu acelaşi devotamentă pentru apărarea, ridicarea şi întărirea românismului.
Şi ca să putemă contribui cu efectă la realisarea aspiraţiuniloră năstre îndreptăţite naţionale în acestă monarchiă, vomă stărui înainte de t6te să ţinemă susă şi să păstrâmu nepătată steagulă solidarităţii năstre naţionale, aîă unirei şi ală bunei înţelegeri între toţi factorii poporului nostru.
Suntemă tari în convingerea, că toţi cei ce cugetă sinceră şi curată asupra chiămării Românului în aceste critice timpuri voră pune cu noi umără la umără şi astfelă vomă merge cu toţii înainte, dăr numai înainte, cu unanima strigare:
Dumnezeu şi dreptulii nostru!

Kedacţiunea.
„Situaţiunea Româuiei."
Sub acestă titlu, „Libertă Roumaine" de Duminecă publică ună interesantă articulă de : fondă, în care se vorbesce de greutăţile prin care trece în acestă momentu politica europănă.
In complicaţiunile ce potă să se ivăscă, României îi va fi greu să stea neutră, (fice a-cestu (fia™ ? şi pornindă d’aci, elă analisăză si-tuaţiunea României în două hipoteze: ca aliată a Austriei şi ca aliată a Rusiei.
Aliată cu Austria, (fice „Libertă roumaine", România nva jena multa operaţiunile armatelora rusesd. “
Aliată cu Rusia, România „pote ţinS pe loca cela puşina trei sute de mii de oştire austro-ungarâ, în Banata şi în Transilvania.“
„Liberte roumaine" conchide astfelă:
„E peste putinţă să se scie ce se petrece în can celariele europene şi n’atnO pute spune nici ce gândesee guvernulă nostru; dăr e ună faptă sigură, anume că Ro mânia e a(fi ună stată de care trebue să se ţină semă şi care p6te, aruneându*şî sabia în cumpănă, să facă să se aplece balanţa victoriei de partea sa.
Situaţiunea acăsta e estremă de avanfagiăsă, der şi estremă de delicată. Tăfft lumea o scie, dăr nu fără raândriă constatămă că acăsta să scie şi dincolo de fruntarii şi că străinii se ocupă de atitudinea ce amă putea lua în cutare anume împrejura e. ConcursulO său duşmănia năstră suntă cântărite după drăpta Iotă valdre şi puterile cari potă pune pe picioră de răsboiu ună milionă de Omeni se întrebă cu nelinisce ce vomă face noi atunci când ele voră recurge la arme.
Să sperămă că crisa actuală se va resolvi paclnică; dăr, In acestă casă, noi vomă fi avută partea nOstrâ de acţiune şi istoria va spune într’o <fi, cu câtă greutate a apăsată, asupra hotărîrii potentaţiloră, cari decidă de sârtea lumii, mica Româniă, altă dată ignorată, umilită, tratată cu dispreţă.
Şi acestă capitolă nu va fi unulă din cele mai puţină interesante din istoria nOstrft contimporană*.
Răspunsă la atacurile coutra prinţului Bulgariei.
„Gazeta de Colonia" de câtva timpă atacă f6rte aspru pe prinţulă Bulgariei, făcându-lă vinovată de situaţiunea încordată de a<fl şi înpu-tândh-i că e unelta Orleaniştiloru. I se mai impută prinţului Ferdinand că a fostă încuragiată de Unguri să candideze la tronulă bulgară.
Unulă din membrii guvernului bulgară interpelată fiindă asupra acestoru atacuri precum şi asupra atacuriloră contra primului ministru, d. Stambuloff, a dată răspunsulă urmâtoră:
Forma guvernului şi originea dinastiei loră în Franţa potă avă însemnătate pentru Germania şi Rusia. A pretinde insă că originea prinţului Ferdinand neliniştescă pe aceste două puteri însemneză a’şî bate jocă de cetitorii săi.
Ca şi prinţulă de Battenberg, prinţulă Ferdinand nu p6te fi pe tronulă Bulgariei decâtă ună patriotă bulgară. înrudirea sa cu alte Curţi va servi interesele bulgare, pe când tronulă bulgară nu pote fi de nici ună fo-losO causei orleaniste în Francia.
E cu totulă falsă aserţiunea, că prinţulă Ferdinand a fostă alesă prin subterfugiu şi in potriva voinţei deputaţi-loră. Prinţulă Alexandru a făcută să se respândescă prin amicii săi o copiă din scrisorile sale, în care elă spunea că, dăcă Bulgarii nu potă să aştepte într’ună chipă nemărginită, trebue să se grăbescă a alege ună suverană avendă legături cu curţile suverane, pentru a garanta independenţa Bulgariei. Deputaţii aveau o în credere nemărginită în regenţi şi în guvernă. Ei ar fi acceptată orl-ce prinţă propusă de cătrâ aceştia, şi atfi suntă fericiţi că au alesă pe prinţulă Ferdinand, care răspunde pe deplină donnţeloră naţiunei. Alegerea s’a făcută în unanimitate. Chiar oposiţia, în adunarea cea mare, s’a grăbită să ajute ţăra pentru a eşi din situaţiunea sa precară.
Deputaţiunea adunării avea misiunea să mărgă la prinţulă la Ebenthal şi să-iă aducă in Bulgaria. Adunarea a aşteptată la Tirnova pănă la primirea însciinţârii preşedintelui adunării, că prinţulă amânase sosirea sa in Bulgaria pănă după Înţelegerea cu puterile.
Asemenea e falsă aserţiunea, că candidatura prinţului de Coburg fusese încuragiată de Ungaria. Bulgarii n’au de locă obiceiulă să caute sfaturi în străinătate, şi mai puţină încă să asculte pe nisce cavaleri de industriâ ca faimosulă Waldapfel, devenită celebru prin şantagiultt său. Waldapfel avu la Sofia relaţiun! numai cu Monseniorul Clement şi în ZankoviştI.
Guvernulă posedă acte autentice care arată, că corniţele Huniady a plătită restaurantului Kadak 1500 franci ca cheltuelî de masă pentru 15 (file.
Aci se crede că Waldapfel a fostă trimisă )a Sofia fără scirea prinţului Ferdinaid în seopulă de a scote bani dela familia prinţului, în casulă când prinţulă ar consimţi să accepte corăna ce ’i fă propusă în Decemvre de deputaţiunea marei Adunări.
Viena, 25 Decemvre 1887.
(»Coresp. part. a Gaz. Trans.«)
Sărfctăorile au sosită şi se pare că ară fi vărsată balsamă mântuitoră în controversa răsboinică. Din t6te părţile ne încurgă scirî îmbucurătăre şi se vorbesce despre regularea cestiunei bulgare, care după părerea generală a fosta raotorulâ principală ală concentrări loră rusesc!. Deeă aceste scirî se voră adeveri, atunci t6te temerile se voră concentra în desvoltarea lucruriloră [a multă bântuitei Bulgarie. După cum aflămă din ,R6-publique Frangaise* Ţarulă s’ar fi esprimată, că densulă nu doresce răsboiulă şi t6te încercările de a-lă îndupleca voră rămână zădarnice, însă ar fi decisă a face t6te pregătirile, ca fiindă atacată să p6tâ înfrunta răsboiulă în avantagiulă Rusiei.
După cum vedemă, tăte asigurările de pace au două feţe şi suntă de temeri urmate.	i
Apariţiunile acestea mai nouă au dată unora organe de publicitate ansă, de-a privi răsboiulă, care a pusă întrăga presă şi diplomaţii europeni în mişcare, ca delâturată. Amarnică ne-amă înşela, când amă da cre-(JăraântO acestora scirî optimistice. — Oficioşii de aici iau numai cu cea mai mare reservă notiţă despre a-ceste aserţiuni şi declară, câ n’au nici o cunoscinţâ despre schimbarea stării acute.
Nu dubitamă nici noi, că caracterulă încordării ÎQ-
Nr. 279.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
tre Austria şi Rusia se va schimba, pâşindO la aplana -rea stării bulgare. întrebarea principală însă e, că fi-va Rusia aplecată a desarma pănă când încurcata ces-tiune bulgară nu va fi resolvată? şi putemă noi sci, că Rusia învol-se-va cu negociărî diplomatice, căci guver-nulă rusescă n’a dată pănă acum răspunsă la notele privitâre la concentrarea trupeloră sale. Presupunând ă chiar, că Rusia ar fi de acordă, ca conflictulă se se a-planeze, prin resolvarea cestiunei bulgare, putemă noi dio aceasta deduce, că răsboiulă ar fi delăturat.ă? Nu a’ar pută nasce din nou complicaţiunî, cari ară provoca nemulţămirea marelui imperiu moscovită?
Deocamdată dăr nu putemă cjice, că situaţiunea s’ar fi schimbată spre bine său spre rău. Ru;ia nu va desarma şi pericolulă esistă încă.
*
Foile germane au întâietatea de-a fi totdâuna mai bine informate de câtă ale nâstre. „Koltîische Zeîtung* ne comunică, că 4‘are^orâ vieneze li s’ar fi interZisă din partea procurorului de stată ori-ce amintire despre mişcările militare, şi 4 regimente de infanteria ară fi primită ordină de a se pregăti pentru plecarea ia Kra-kovia, asemenea s’ar fi avisată vre-o 6 companii de pi-onerl şi o parte din artileriă că în curândă voră avă să plece la Galiţia. Din acestea resultăcă aici să evită totă sgomutulă prin care s’ar atrage atenţiunea cercuriloră rusesc!.	,
In filele din urmă amă primită soiri despre pregătiri militare în Turcia. Acăsta ne înduplecă a crede, că Turcia prevede complicaţiunî în cestiunca bulgară şi se pregâtesce pentru eventualităţi răsboiniee. Din „Indâ-pendance Belge" aflămă, că «Standard* a primită o telegramă din Budapesta, prin care fse afirmă, că inten-ţiunile cercuriloră mai înalte ungures I suntă pacînice, poporulă însă ar fi de totă răsboinică dispusă. Amă vrea să scimă ce poporă e acela, căci după cunoscinţele ndstre in Ungaria esistă mai multe popore.
Probabilă, că Maghiarii In telegrama din cestiune înţelegă, ca de comună, sub poporă, naţiunea maghiară, fără d’a avă în vedere, că poporulă maghiară e în minoritate in Ungaria.
Celelalte popăre trebue să ia actă despre aceste comunicări, şi să le spună celoră din Pesta, că nu suntă autorisaţl de a împrăştia soiri false asupra aceloră po-pdre. Dăcâ vorbescă ei despre poporulă maghiară fiă precişl, şi să lase în pace pe acele popăre, cari suntă pănă la inimă sătule de conducerea loră arbitrară politică. Nici aceea nu putemă crede, că poporulă maghiară ar fi răsboinică dispusă, căci din starea actuală a poporului maghiară nu putemă conchide, că ar avă mare poftă de răsboiu. X.
SOIRILE ţ)ILEî.
piarele din Iaşi spună, că supuşii austro-ungarî militari au fostă încunosciinţaţî să fiă gita d’a veni la corpurile loră în timpă de 48 de âre dela primirea ordinului de chemare.
—x—
Getimă in „Sieb. deutsch. Tgbltt* : „La 22 Decem-vre a. c. s’a făcuta în Bodu alegerea de întregire a comunităţii. Unirea Româniloră a câştigată lupta. Cei optă viriliştl aleşi suntă toţi Romani, pe când Saşii în desbinarea loră numai ună suplentă au. Resultatulă ale-gerer e o dovadă viuă despre neunirea Sasiloră în Bodă. Cu astfelă da desbinărl, Saşii se află în ftjunulă unui viitoră posomorită, ală peirei loră. Dăcâ Saşii încă în ora a unsprezecea nu se voră deştepta şi nu voră renunţa la certele loră, atunci prin propria loră vină dis-
pare pentru totdăuua influinţa loră asupra administraţi-unei comunei.“
După cum cetimă în „Familia", răposatulă I6nu Mezei, paroch gr. or. în Oresti, a lăsată în favorulă As-sociaţiunei transilvane 2000 fl. v. a., pentru care a fostă asigurata la banca «Transilvania".
In Orihalma, comitatulă Tărnavei mari, precum spună (Jiarele unguresc!, mai mulţi locuitori s’au răsrră-tită contra autorităţii locale. Gendarmeria din Cohalmă a restabilita ordinea.
Dreptulu de cârciumăritu pentru comuna Roşia s’a arendată pentru anulă viitoră cam cu 1300 fl. mai puţină preţă ca în anulă 1887. Semnă, că său poporulă a sărăcită, său că omenii s’au lăsată de băutură, său — în fine — că vre-o mistificare jidovăseă este la mijlocă.
—x—
Archivarulă consistorială I6nu Reou din Sibiiu a reposată Vinerea trecută, lăsândă în doliu pe neconso-labila-i soţiâ cu patru copii minorenT. Imormântarea s’a sâvîrşită Duminecă, în asistenţa unui publică fărte nu-mărosă. — Fiâ’i ţărîna uşâră!
—x—
Cu de 31 Decemvre n. suntă trecuţi din re-serva armatei permanente în reservă la honvezi capelanii ol. II: Neculae Raţiu, Ioană Fodoră, Ambrosiu Tătară, Alex. Oostea, Ioană Popă, Neculae Munteanu Alex. Buticâ, şi Macariu Grozea la a 21 semibrigadâ ; Di onisiu Popă, Parteniu Grama, losifă Mureşană, şi George Orăciunaşiu la a 22; Zacharia Sa$u, Vasilie Muşată, Ioană Popilia, Dionisiu Aronu, Ioachimă Ciurea, Zaharia Tilicea, Ioană Draia, Dumitru Şandru, Iacobă Ghişea, Galactionă Vasu, Ioană Gocanu, şi Ioană Tentă la a 23.
—x—
li -Iă 1. Â. Dragalina, fostă sub-locotenent de in-tantenă în armata austro-ungară, este primită In armata română la regimentulă 21 de dorobanţi cu gradulă şi vechimea ce a avută în armata austro-ungară.
—x—
In comuna Dobra, comitatulă Hunedorei, e de ocupată, cu contractă şi cu cauţiune de 100 fl., postulă de magistru poştală cu 220 fl. ’âfâ anuală, 100 fl. eheltu-ell de caneelăriâ şi 22 fl., cheltueil de distribuire. Ma-gistrulâ poştală e obligată a întreţină o căruţă da poşte care să circule intre Dobra şi între gara Gurasada de două ori pe Zi- la petiţiune deci să se arate ce suină de bani pe ană cere concurentulă ca cheltueil pentru acâslă espediţiune.
—x—
In Orihalma a arsă şura lui George Onea. Paguba e de 150 fl. Şura n’a fostă asigurată.
—x—
In 24 Decemvre n. ună sărmană păstoră cu numele Ioană Pascu din comuna Sându, de lângă Turda, se dusese cu două capre ale sale ca să le pască pe vărfulă renumitei despicăturî dela Turda, numită «Cheia TurZ»*. Caprei»} căZură între nisce stânci de unde nu puteau eşi. Locuia era periculosă, dăr sărmanulă Pascu se decise cu t6te acestea să’şl scape caprele. Elă se legă peste mijlocă cu o funiă lungă şi lăsă unui consoţ aiă său să-lă slobădâ cu încetulă în adâncimea dintre stânci, unde căzuseră caprele. Soţu-său se obosi dela o vreme şi soâpândă din mână capătulă funiei, neferi-cilulă păstoră căZu in adâncime, unde momentană muri. Caprele şi astăcjl suntă în loculă unde au căZută.
—x—
Regina României a tradusă In nemţesc* frumosulă opă ală lui Pierre Lotis: «Les pâcheurs d’Islande* (Pescarii din Islanda). Lucrarea a apărută deja acum câteva Zile în editura unui librară din Lipsea.
—x—
Se vorbesce, că Rusia ar fi oprită din nou espor-tulă de cai.
—x—
„Epoca" asigură, că puscile cu repetiţiune pentru armata română suntă deja mai de multă comandate şi că ar fi şi începută a se preda din Danţigă.
—x—
.Monitorulă Oficială* din Bucuresci publică legea prin care se dispune că: Din clasa anului 1888, se voră chema sub drapele 16.500 tineri pentru armata permanentă, 3.000 tineri pentru călăraşi cuschimbulă; âr res-tulă clasei, deducându-se cei dispensaţi, se voră înscrie între dorobanţii cu sehimbulă, potrivită disposiţiuniloră legei de recrutare. Recrutarea se va face şi contingen-tulă se va chema conformă legei asupra recrutărei şi conformă cu cele prevăZute în legea asupra organisărei puterei armate.
—x—
Principele Baldouin, moştenitorulă corânei belgiane, propunându’şl a face o călătoriă prin Europa, va fi, se Zice, pe la mijloculă lunei lui lanuariu 6spele regelui României.
—x—
D-lă M. Cogâlniceanu a dăruită Academiei române mai multe opere de o mare valăre.
—x—
P.	S. S. Melhisedecă, episcopulă de Romană, va fi trimisă în misiune sciinţificâ la Varşovia, pentru a studia documente privitâre la istoria României.
Incunosciinţare.
Din incidentnlu jubileului de 50 de ani ală „ Gazetei Transilvaniei “ constituindu-se aici în Braşovu ună comitetă pentru arangiarea acestei serbări în sera de 31 Decemvre 1887 şi în Ziua de 1 Ianuarie 1888 stilu vechiu, se aduce acesta la cunoscinţă publicului română cu Invitare de a lua parte la acăstâ serbare.
Acei onoraţi Domul, cari voiescă să ia parte la acăstâ serbare, suntă rugaţi să binevoiască a încunosciinţa pe subscrisulu preşedinte ală comitetului arangiatoră până în 26 Decemvre 1881 st. v., spre a se pută lua dispoziţiile necesare.*)
Braşovă, îu 14 Decemvre 1887,
Vasile Voina,
preşedinte.
O scurtă privire
peste iuita şi faptele Teologiloră români centrali.
II.
Periodulă ală doilea, ală înjlorireî dela 1861—1873.
In acăstâ periodă activitatea tinerimii nâstre şl-a ajunsă zenitulă mărirei sale. Diliginţa la dânsa a suplinită geniulă, âr însufleţirea de care se înflăcărau piepturile loră june îi făcea să-şi privâscă stadiulă loră pământeană din ună punctă de vedere mai sublimă, mai durnneZeiescă. Da, căci însufleţirea — fructulă unei i-niml mari — e o astfelă de scîutea cerâscă, care tâte facultăţile şi puterile nâstre le potenţâză, îndemnându-ne la o activitate extra-ordinară, la fapte mari, cari stâr-nescă mirare pănă şi in cele mai de apoi tfrapurl. In-
*) Celelalte Z'ai’e române suntă rugate să binevo-âseă a reproduce aeâstă incunosciinţare.	V. V.
(V	FOILETON O.
— Epopei —
Unii se lovescă cu pumnii, âr unii de capă se
[tragă,
Şi fără nici o controlă forte bine se distragu...
Unii âr se dau pe luptă şi amară se svârcoiescă,
Şi trântindu-se, veZî bine, ei pe josă se tăvâlescă. 745. Voindă unuia sâ’i despartă primesce o lovitură
Preste faţă ca răsplată, de’i sbârâ dinţii din gură . Spargă fereştri, râstornă mese, vinulă curge, curge
[vale,
Toţi de zămă şi de carne lai mânjescă hainele sale. VăZândă scena ospătarulă şi dâmua o-;pătârâsă, 750. Madama fiiindă muiere — nu-i mirare — leşinase, Ospătarulă avândă însă fire tare de bărbată,
Fuge iute la controlă, fuge grâznică spăriată, Căpitanulă nu-i acasă şi domnulă judecătoră Se ospătau fârte bine la banchetulă domniloră.
756. Ce »â facă ospătarulă? Se duce chiar în salonă, Unde scena o descrie cu ună lamentabilă tonă...
Domnii toţi cu voiă bună, toţi se ospătau fierbinte, Mulţi gândeau că ospătarulă dâră e smintită la
[minte...
„Domniloră vă rogă acuma,* strigă tare desperată, 760. «Am o perdere grozavă, vandalismă înfricoşată, „Tote mi-Ie-au spartă în casă, pare c’au înviată
[Goţii
„Oh! Vă rogă fiă-vă milă, vă rogă să veniţi cu
[toţii,
«Să vădeţi paguba mare şi cumplita devastare,
„Să pedepsiţi pe mişeii şi sâ’mî daţi desdaunare." 765. AuZ»nd6 acestea domnii, sâu din pofta curiâsă,
Său chiară şi din datorinţă, mergă la scena scan-
[dalâsă,
Şi câpitanulă demandă să vină fâr’ amânare O compania care să pună capătă la încăerare. Domnii alergă la scenă, ostaşii toţi la momentă 770. Iau sabia, baioneta Z‘e^ndâ câte-ună „saccrra-
[ment!“
Pe aceştia’i urmâză o mulţime de poporă,
Mergă cu toţii ca să vâZă curiosulă cioroboră. Ajungândă ei la teatru... ce să ve<JI şi ce să crecjl? Actorii toţi dispăruse... âu sărită ca nisce eZI,
775. Ei fugiseră din sală pe fereştri ca pe uşi,
Sala era tâtâ gâlă, devastată ci de Pruşî.
Madama, ce se treZise din amara’i leşinare, Primesce judecătorii cu o tristă lamentare,
Mergă judecătorii ’n sală, mergă cu toţii ca să vedâ, 780. Şi văZândă chaosulă mare dânşii chiar se disgus-
[teză..,
Lipsa totală de âspeţl datu-le-a ocasiune Să pâtă privi cu toţii trista devastaţiune:
Mobile, vase sfărraate, risipite prin chiliă,
Şi pe josă curgeau vărsate: zămă, vină, sânge,
[rechiă.
785. Ospătarulă şi madama âr începă ieremiada,
Ameninţări, rugărl multe înşirau totă cu grămada, Atuncea judecătorulă. în treburi d’astea umblată, Prin două vorbe secrete.. îndată i-a împăcată.
Şi după aceste glume, âră se ’ncepe şedinţa,
790. La casa comitatensă mergă cu tâtă diliginţa,
Mergă cu vuietă şi cu sgomotă taberile separate. Se ivesce o ceată mică din o parte de cetate, Venea lină, în rânduială, cu ală său conducătoră, Cătră tabăra mai mică., ce-augură favoritoră!
795. Din labera aaţiunei ii chiamâ cu bucuria,
Cei din tabăra domnâscă ameninţă cu mâniă.
Ca să nu erumpă âră vre-o luptă grea turbată,
Nr. 279.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887
trebaţî istoria şi desfideţi-mă, dâcă nu cumva prin însufleţire au devenita Grecii şi Romanii mari. Însufleţirea I6te le are, tOte le pote şi t6te le învinge. Şi eu nu dofreseQ nimica scumpei mele naţiuni române, căci t6te le are, singură inima mare, însufleţirea, acâsta-i lipsesce, acesta i-o doresc a.
Să revinfl: In anula 1861—62 se reformeză, „bi-blioteca naţională* în „Societatea bisericescă-literarâ a teologilora români din SeminarulQ gr. c. vienesa la S. Varvara*.
£tă cum, aprobânda statutele acelei societăţi a întâmpinată biserica şi respective prelaţii noştri de atunci pe tinerii muncitori în acostă dicţiune:
— »Fiinda zelula şi scopuio, carele şi l’a propusa tânărulo Clera g. c. din C. R. Seminariula centrala dela S. Varvara din Viena întru formarea Societăţii biseri-cescl literare pre rnăreţQ şi lăudabila: Statutele acestea, din treizeci şi patru §§. stătătâre, şi noi părintesce şi cu bună voire, insă tot a cu acela adausQ le ap'.obămQ şi le IntărimQ din partea nbstrâ, ca afacerile şi ocupaţiunile acestei Societăţi nici de câta să nu prejudece său să răpăscă timpula tinerimei şi mai cu sâmă a individului, carele după §. 13 va duce oficiula de secretara său no tarQ pentru studiele şi obligămintele ordinare şi principale a cursului învăţămintelora teologice, pentru care sunta trimişi. — £ră §.15 litera S. aşa să se modifice, ca raţionantele cassarfl a proventelora în totă luna, când după §. 21, se vora ţină şi şedinţele ordinare şi nu numai la capătula anului să-şl dea raţiunile sale. — Viena 26 (14) Noemvre 1861. Alexandru St. Sulucz m. p. A. Epis-copula şi MetropolitulQ Albei Iulie.
Aceste statute din §§. 34 stătâtăre ale Societăţii „bisericescl-literare,“ în care derula tănăra români gr. cat. s’a coadunată, cu bucuriă indestulităre cetindu-le, sub acele expresse condiţiunl, sub cari Presînţitula şi Prea-luminatulQ DomnQ ArchiepiscopO şi Metropolita altt Al-bei-Iulie pre acelea le-a aprobata, şi Noi le aprobâma. Viena, tn 11 Augusta 1862. Ioana Alexi m. p. Episcopala Gherlei.
Subsemnatula cu bucuriă aprobeza aceste statute, of tftnda binecuvântare dumnetţeăscă la acăstă întreprindere f6rte salutară. Viena, 5 Iuliu 1864. Iosifa Papp Szilâgyi m. p. EpiscopulO Oradei mari.
In acesta scurta period Q de prosperitate Societatea teologilora români centrali a înavuţită literatura română cu opuri şi respective traduceri din sfera scimţelora teologice fărte însemnate, dintre cari amintimO: ,.Fabîo!au CatechismulC lui Deharbe şi pare-ni-se toia din acesta ama vă4uta una valorosQ şi voluuiinosH manuscripta pană astâ<|I netipărita încă în teca bibliotecei teologilora ro mâni centrali din Pesta.
Din acăstă periodă cu amănunte nu putema servi. Ce să*i faci, aşa-i firea Românului, ela când păta tace şi fac$% cu atâta mai tare însă ţine minte şi încrăstă pe răvaşti pe cei ce-lti împedecă în pacînica şi legala lui lucrare, precum se vede din:
Uf.
Periodulu alu treilea, alu agoniei, 1873 pănă astăzi.
In luna lui Iulie 1873, când tinerii români din Seminariula centrala din Viena erau guta să plece acasă cu finea anului scolastica, observându-se unele semne, ce arătau cu 6re-care probabilitate strămutarea teologilora gr. c. români diu Seminariula dela S. Varvara, s’a alesă o comisiune din sînula teologilora de 4 membri, pentru fiecare diecesă câte unuia, cu însărcinarea de-a se pune în conţelegere cu Iluslrilăţile Sale prelaţii români şi a-i ruga să-i sprijinăscă spre a se pută restatori «Societatea literară -bisericăscâ dela Viena* şi în Serai-nariulQ unde vora fi de nou dispuşi, adecă în Seminariula centrala rom. cat. din Pesta. S’au şi presentată membrii comitetului pre la Episcopii loră proprii, cari le-au şi promisa din parte-!e totă ajutorulă posibila. Au fosta însă siliţi a şi sista activitatea aci, pentru că paşii ce ar fi fosta să se facă in însuşi meritulă causei cereau timpă ceva mai multa şi cundscerea câta de-a mărun-ţjtă a condiţiunilorO între cari aveau să fie puşi în noulă Seminariu.
Vine luna lui Octomvre 1873 în care teologii români din Viena avău să se întâlnâscă in Seminariula centrala din Pesta Din câţi au fosta însă nu se iviră aci decâtft 8, căci afară de 3 inşi, cari absolviseră, ceia-lătyl fură dispuşi la seminariula din Strigoniu şi Oradea mare după principiula «divide et impera*.
Preşedintele dispune cu o voce îndesată,
Gătră diregătorl 4ice: «Păziţi ordinea cea bună. .. 800. »Nu vedeţi ameninţarea câta de amara mai răs-
[ună?.
«Vedeţi voi ceata ce vine? Mă tema de confu-
,[siune...,
Să ’ngrijăseă de ordineia ai săi de nou dispune.......
Câta vine, e aprăpe, vine cu însufleţire,
0 primesca cu bucuriă, dâr vai! ce desamăgire ! 805. Contrarii vrâu să erumpă cu o grdznicâ furâre,
Să se încungiure dar’o catastrofă ngrozitâre,
O Doi gendarmi se duca acuma, ei se duca la câtă
[mică:
„Pentru-c8 tulburaţi pacea, o! voi Omeni de nimică?!* „Noi,* 4‘8e conducătorul, „amQ venita la volisare, 810. „Vorbele tale nedrepte sunta pline de vătămare, „Noi ţinem a ordinea bună, nu ameninţâmQ pre nime.;‘ Acum să ve4l nedreptate, acum se vedeţi eru4ime: «Pentru voi era să Lcâpă o luptă înfricoşată, „Jucaţi pe nevinova’ulfi, dup’a vOstră judecată....« 815. Conducătorul^ cu câta sunta luaţi mânaţi nainte, Protestarea şi rugarea rămână deşerte cuvinte....
Ei din convoiula cela mare sunta conduşi în în-
[chisOre,
îndată ce se adună acesta resta de tineri români în seminariula pestana, începură a medita asupra modului cura ar fi a se esopera esistenţa societăţii. Se alese din nou unii comiteta spre acesta seopa, în care erau representaţl şi vechii teologi români din Pesta. Acesta comiteta şî-a începută a -tivitatea sa în conţelegere cu toţi ceilalţi teologi români. Nisuindu-ne a rămână cu totului tota obiectivi, lăsămâ în voia sa pe iubitulO lectora de a se pronunţa preste sinceritatea, independenţa şi îndemnurile ce au condusft pre Eminenţa Sa primatele în răspunsula negativă ce ne-a data la cererea năs-fră; aflâmQ însă de lipsă a premite unele precedinţe său fapte semnificative, cari vorQ da să înţelâgă la cei ce vora voi a înţelege: ce a fosta causa principală, că ni-suinţele năstre multe, puţine, au avuta atâta de puţina efeeta!	(Va urma.)
Seceaniu (Bănata) la 14/26 Dec. 1887.
Onorată Redacţiune! In preţuituia 4iara7 ce-la re-digeţî Nrula 273 a. c. după „Kolozsvâr* aţi reprodusa una scurta raporta despre alegerea de preota în comuna „GhirocQ" din comitatulQ Timişiu. Ca unuia, care sunt şi eu atinsa în raportula făiei uhgurescî, vina ca cela mai competenta a da următorele desluşiri spre chiarifi-carea adevărului şi orientarea publicului :
Nu este adevărata, că Ilustritatea Sa Domnula Epi-scopa IoanO Meţianu nu a voita să-la sânţâscă de preota pre Triftt Petcu pentrucă a luata de soţiă o un-gurdică de confesiunea romano-ratolică, şi î-a denegata intrarea în oficiu, pănă când alâsa lui nu se va întdrce la religiunea gr. orient., pentrucă Ilustritatea Sa pănă aci nici nu a sciutd, că însuratu-sa Petcu sâu nu şi pentrucă causa lui nici nu venise, nici nu se pertractase în ConsistorO, âră alâsa lui Petcu trecuse cu multa mai nainte la religiunea năstră.
Nu este adevărata mai departe, că Ilustritatea Sa m’a trimisa ca să întreba pe alegători dâcâ se ţină de alegerea făcută, ci m’a trimisa să cerceteza protestulO minorităţii contra alegerei de preota a lui Petcu, care minoritate fiinda bine presentată şi disciplinată, la sosirea mea, tpriu nerecomandabila purtare şi slrigătulQ său „nu ne trebue pe Petcu de preota!", dâră nu că „nu ne trebue nouă femeiă de ungurâ,* a zădărnicită scopulO exmisiunei mele.
Nu e adevărata mai încolo nici aceea, că partida lui Petcu a trebuita să o ia la sănătdsa din biserică, a-meninţându-la chiarO şi pe ela cu lovituri, pentru că Trifu Petcu mei nu a fosta de faţă, nici nu s’a aflata in 4iaa aceea în Ghiroca, ci era dusa la socrii săi în Arad a.
Dâră nici aceea nu e adevărata, că s’a născuta bătaiâ, spargere de capete şî sdrobiturl de nasuri; şi în privinţa acâsta mă provocâ lâ minoritatea însăşi să măr-turisâscă de este acâsta adevărata, seu nu.
Din premise se vede, că autoruia şi scriitoruia a-celora rânduri trimise lui „Kolozsvâr*, a scrisa în necunoscinţă de causă, şi cu intenţiune de a seduce opi-niunea publică, cu atâta mai vârtostt, că pe mine mă nuraesce protopopă, în loca de preota şi asesora consistoriala, âră conumele meu în loca de «Daraşia*, mi ’ia detorchâză în »Domşia.«
V6 roga să binevoiţi a da loca acestei rectificări, în interesula adevărului, în preţuituia D-v<5strâ 4iara, a-sigurându-vă de deosebita mea stimă, ce vi-o păstreza.
Ioană Damşia
preota şi asesora consistoriala.
ScirI poliţienesc!. — In ndptea de 24 spre 25 Decemvre n., calfa de zidarQ Albert Kosza, deja pedepsita pentru furta, înscena într’o grădină de pe Livadea poştei, cu tovarăşii săi cu cari chefuia, o bâtaiă, care
— Ca să nu mârgâ la urnă, ci să şâdă la răcore. Va fi bine nimerită aicea la acesta loca.
820. O fabulă renumită dela vestitula Esopa:
„La unâ riu să beie apă a venita lupula setosti, »La acelaşi rîu ajunse şi mielulO, dâr mai în josO. «Pentru-ce îmi tulburi apa? 4>se lupuia cătră raielD, «Vrânda să aibă ocasiune a se acăţa de ela.
825. „Să o tulbura nu se se pdte,* grăi mieluia blânda
[fricosa,
»Scii că apa dela tine vine la mine în josQ ?*
„Eh atunci,* mai 4îse lupulG, „după cum mi-aducQ
[aminte,
,Scii că tu mă înjuraseşi cu şâse luni mai nainte!?* „Ce vorbesel tu măi lupule? Asta nu e de cre4uta, Cu şâse luni mai nainte, eu nici nu eramD năs-
[cuia,“
„Taeî odată,* 4>se lupulQ, cătrănita, înfuriata,
»De sigurG m!-aduca aminte, tatălQ tău m’a înjurata!“
Când lupulO aceste vorbe cătră bietulO mielQ grâesce, Cu o mârte violentă şi injustă-Ifl pedepsesce.
(Va urma)
luă astfela de dimensiuni, încâta trebui să intervină patrula poliţienâseă. BătăuşulO, care rănise greu pe soţii săi, fii predata autorităţii competente spre a-ifi pedepsi.
La 25 Dec. n. săra, între 6—7 dre, băcanulâ de mărunţişuri Beniamin Clopoţauu din TohanulQ-vechiu a provocata în birtulQ lui George Kleess din Braşovu-vechiu una scandaia, din care causă a fosta aruncata afară de cătră birtaşQ cu câţiva 6speţî. Ca să’şl răs-bune, băcanula se duse la caruia său ce se afla în uliţă, îşi luă revolverula, î(a încărcâ cu glonţQ şi ameninţă pe birtasa că-lu împuşcă. Patrula poliţienâseă alergânda acolo, na desarmâ şi-la arestâ, ca să i-se răcorâscă sângele.
Ioh. Binder şi Peter Steiner, aflători în serviţiu ca visitii la fnlreprin4ătorula curâţirei latrinelorO S. Mark, furară dintr’una grajda neinchisa slugei economului de, aci 1. Lukas îmbrăcăminte în valdre de 4 fl. 80 cr., stăpânului acestuia pături de cai în preţa de 5 fl, şi obiectele furate le vândură pentru câţiva crucerl în Braşovu-vechiu şi în Blumăna. Hoţii mărturisind a furtuia, au fosta predaţi judecătoriei pentru a’i pedepsi.
Tnrburărl de studenţi în Rnsia.
Turburările de studenţi s’au comunicata cu marere-pe4icâune la t6te scalele superidre din Rusia. Toţi suntO revoltaţi de chipula degradata cu care sunta trataţi.
In Petersburg studenţii au făcuta manifestaţii pentru a cere eliberarea colegilora lora arestaţi. Ei au In-cungiurata pe rectorul a lora, l’au insultata şi l’au ameninţata cu mdrte. Prefectulâ poliţiei (ganeralulG Gresser) interveninda spre a face linişte, a fosta batjocurita. I s‘a strigata de t6te părţile: .Eşti beata! ..* Ela fCi în fine nevoita să promită punerea în libertate a câtor-va' din studenţi.
In Moscova între studenţii greu răniţi cu ocasia uitimelora turburârl, e şi fiula prinţului Dolgoruki, gu-vernatoruia oraşului.
Aceste tulburări sunta semnulă unei agitaţii mari, dâr încă surde. Incredinţa-se-va odată guvernuia rusa, că cu raijlooe represive e imposibilii să «e înâbuşiascft o asifela de mişcare?
Un& cadou de anula nou.
Guvernuia germanQ prepară socialiştiloră una interesanta cadou de anula nou, şi anume o revisiă a le-gei în contra socialiştiloră. Revisia s’a făcuta deja de cătră consiliula lederajâ şi răroăne ca după sărbători să fiă presintatâ Reichstagului.	;£
După noua lege, socialiştii vorQ pute fi espulsaţl din iota imperiului germanQ. Pentru a se lua aceste măsuri, măcarQ iu aparenţă, caracterulQ arbitrarului celui mai odiosD, se va cjice că: numai acei socialişti vortt putâ fi espulsaţl din imperiu, cari au fosta deja condamnaţi odată pentru călcarea legii contra socialiţtilora sâu pentru participare la vre-o societate secretă.
Nu e însă deputata sociah'sta în parlamentulQ germana şi în genere socialisto germanQ mai de valdre, care să nu fi fosttt vre-o dată condamnata. Ceea ce R se va întâmpla prin urmare e evidenta.
piarele conservatâre aducQ deja guvernului tămâie: pentru aceste disposiţii fără sufletu.
SOIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. a »Gaz. Trans.*)
BTJCURESCÎ, 29 Decemvre. — Camera a primitâ cu 92 contra 7 voturi convenţiunea prin care se regulâză graniţele dintre România şi Aus-tro-Ungaria.
SOFIA, 29 Decemvre. — In şedinţa se* cretă a Sobraniei s’au încuviinţaţii unanima 22 milidne cerute de ministrula de râsboiu pentru scopuri de apărare a litoralilorO.
BERLINU, 29 Decemvre. — „TagblattM declară, că articulii din „Kolnische Zeitung" (privitori la prinţula bulgara Ferdmand) nu sunta inspiraţi de principele Alexandru de Batten-berg.
DIVERSE.
0 statistică. — Iată numârula cailorQ, catârilorQ şi raăgarilorQ, de cari polQ dispune unele state din Europa în timpQ de răsboiu : Rusia 21,570,000; Ausfro-Ungaria 3,500,000; Germania 3,500,000; Francia 2,800,000 cai şi 300,000 catâri; Anglia 2,790,000 cai; Spania 680,000$ cai şi 2,300,000 catâri; Suedia şi Norvegia 600,000 r Belgia 300,000, Danemarca 300,000; Olanda 120,000; Portugalia 88,000 cai şi 50,000, catâri şi măgari.
f®*" Numere singuratice din „Gazeta Transillva-nieiu d 5 cr. se potă cumpăra în totungeria lui I. GMOSS, şi în librăria d-lui Nicolae
I. Ciurcu.	________________________'v*t
Editora şi Redactora responsabila Dr. Aurel Maraşiauu,
3». 279.
GAZETA TRANSILVANIEI.
18SÎ,
tonală Ia b'&x&i. VUim. din 28 Decemvre st. a. 1887.
R«nt& de aurfl 5°/0 . . . 96.45 Rentă de hârtiă 6°/# . . 80.— Cmprumutulfl căilo'rd ferate
ungare................148 —
Araortisarea datoriei că.i-lortt ferate de ostfl ung.
(1-ma emisiune) ... 93— Amortisarea datoriei căi-lorfl ferate de ostil ung.
(2-a emisiune) . . . .-------
Amortisarea datoriei căi* lorfl ferate de ostfl ung.
(3-a emisiune) .... 11025 Bonuri rurale ungare . . 100.— Bonuri cu cl. d6 sortare 1C0.50 Bonuri rurale Banat-Ti-mişfi....................101 50
Bonuri cu cî. de sortare 101 — Honuri rurale transilvane 101 —
Bonuri croato-slavone . . 101 — Despăgubire p. dijma de
vinfl ung..............98,75
împrumutul^ ou premiu
ung....................119 —
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 121.50 Renta de hărtiă austriacă 76.50 Renta de arg. austr. . .	79.20
Renta de aurtt austr. . . 107 0J Losurile din 1860	. . . 137.75
Acţiunile bâncei austro
ungare................. 858 —
Act. băncel de credită ung. 270.— Act. bâncei de credita austr.269.90 Argintulfl —. — Gălbuii împărătesei ....	601
Napoleon-d’or; .... 1004 Mărci 100 împ. germ. , . 62.87 Londra 10 Livres sterlinge 125 90
Bnna de Bumrescl.
Cota oficială dela 14 Decemvre st. v. 1887.
Cump. vând.
Renta română (5°0). .	937a	947.
Renta rom. amort. (5°/*)	96—	97—
» convert. (6°/0) • •	91—	92—
împr. oraş. Buc. (20 fr.)	34—	36—
Credit fonc. rural (7°/o) ■ •	105—	106—
* >5 >> (5°/o) •	917,	927*
» » urban (7°/o) • •	103—	104—
* » » (6°/o) -	96—	97—
* , * (5°/0) . -	877a	887,
Banca naţională a României 500 Lei			
Ac. de asig. Dacia-Rom.	—			
« » » Naţională	—	—
Aura contra bilete de bancă . .	14.7*	15.—
Bancnote austriace contra aurtt. .	2.03	2.04
Cursulu pieţei Braşovti
din 29 Decemvre st. n. 1887.
Bancnote românescl . .	. .	Cump	8.43	Vând	. 8.55
Argint românesc . . .			8.40	•	8.43
Napoleon-d’orI ....		»	10X3	•	10.05
Lire turcescl			F	11.27	»	11.30
Imperiali			9	10.26	»	10.29
Galbeni			»	590	»	5.92
Scrisurile fonc. »Albina»	«•/.	. »	101.—	»	102.- -
n * n	5*/.	• »	98.—	-	99.—
Ruble RusescI ....			109.—	»	110.—
Discontuia . . .	*	67a-	-8•/, pe	ană.	
_________Brasso yârmegye alispănjătol.____________________
Sz. 11.918/1887. LI ■ n aJ /%!• A m »
----------------rhraetmeny.
BrassA vârmegye torvAnyhatAsâgâriak kozigazgatâsi ârva As gyâm-hatAsâgi, valamini a mArtAk hitelesito kivatalainâl az 1888 Avben sziik-aAgelteto kOriilbeliil 415 kobmeter szâraz btikttizifa szâllitâsânak biztosi-tâsâra f. A. Deczember h6 16 tartott verseny târgyalâs eredmAnye a ki-vânalmaknak meg nem felelvAn, f. hA 29-An d. e. 10 Arakor az alis-pâni hivatalnâl ujabbi versenytârgyalâs fog megtartatni, melyre a ver-seayezni kivânok oly hozzâadfissal Artesitetnek, bogy az 52 frt, bânat-pAnzzel terhelt 50 kros bAlyeggel ellâtott zârt irâs- beli ajanlatukat fennti nap As Arâig adjâk az Alispâni hivatalnâl annâl inkâb is be, mivel 10 orăn tul beadott ajânîatok nem fognak tekintet be vAtetni.
A szâllitâsi feltAtelek mai naptAl kezdve a hivatalos Arâkban az aliapAni kiadA hivatalanAl betekinthetok.
Brasa6, 1887. Deczember h6 23-ân.
Roii Gynla,
2—3	kir. tanâcsos alispân.
Avisă d-loru abonaţi!
Rugămîi pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiimei sfe binevoiască a scrie pe cuponulu mandatului poştalii şi numerii de pe f&şia sub care au primiţii 4Taru^ nostru până acuma.
Domnii ce se abonAză din nou să binevoit*scă a scrie adresa lămurită şi să arate şi posta ultimă. ADMINISTB. „GAZ. 1BANS *
Sosirea si plecarea trenuriloru si posteloru în Braşovti.
1.	Plecarea trenuriloru :
1. Dela Br&şovu la Feşta:
Trenula de persâne Nr. 307: 7 Ore 20 de minute s6ra.
Trenula mixta Nr. 315: 4 Ore 01 minută diminâţa.
2. Dela Braşovti. la Baonreeoi:
Trenula mixta Nr. 318: 1 Oră 55 minute după amâifl.
II. Sosirea trenuriloru:
1. Dela Pefta la Braşovti:
Trenula de persOne Nr. 308: 9 Ore 46 minute înainte de araâijl.
Trenula mixta Nr. 316: 9 Ore 52 minute sâra.
2.	Dela Baonreeoi la Braşovti:
Trenula mixta Nr. 317: 2 Ore 32 minute după amOtjL
A.	Plecarea posteloru:
a)	Dela Braşovfl la Bâşnovă-Z$rnescî-Branu: 12 Ore 30 min. după am&p.
b)	„	„	„	Zizinu: 4 Ore după amâi}!.
c)	„	,,	în	Secuime (S. Georgî): 1 Oră 30 minute nOptea.
d)	„	,,	la	Făgăraşul 4 Ore diminâţa.
e)	„	„	la	Săcele: 4 Ore diminâţa.
B.	Sosirea postelorft:
a)	Dela Beşnovu-ZSrnesci-Brană la Braşovfl: 10 Ore înainte da amâdl.
b)	„ Zizinu la Braşovâ: 9 Ore a. m.
c)	Din Secuime la Braşovfl: 6 Ore sâra.
d)	„ Făyăraşu ia Braşovfl: 2 Ore diminâţa.
e)	„ Săcele la Braşovfl: 6 6re 30 minute sâra.
•••eesss#ses*»##s#sees#eeee#eeese#»ee#e**#se##e##eeeeeeeeeesB
:
Publicatinnile „CANCELARIEI NEGROŢIU
9 — GHERLA - SZ.-UJVÂR. —	’
4P AMICULU FAMILIEI. ţ)iarâ beletristică şi enciclo-41 pedicfl-literarft eu ilusfraţiuni, Cursultt XI. — Apare £ In 1 şi 15 cjt a lunei în numeri de câte 17a—27a C(>le • cu ilustraţiunî frumOse; şi publică articlii sociali, poe-siă, nuvele, romanurî, suvenirî de câlAtoriâ ş. a. — % Mai departe traclOză cestiuni literare şi scientifice, cu 4^ reflesiune le cerinţe’e vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune viOţa sowwlă a RcniânilorO de pretutindenea, 41 precum şi a celorlalte poporaţiunî din patriâ şi strâi-41 nătate; şi prin umorQ dulce şi satiră alesă nisuesce 4| a face câte o Oră plăcută familiei strivite de grijele vieţei; şi peste fotă nisuesce a întinde tuturord indi-vidilorti din familiă o petiecere nobilă şi instructivă. — Preţuia de prenumeraţiune pe anula întrega e 4 fl. pentru România şi străinătate 10 franci — lei noi, plătibilî şi în timbre poştali.
PREOTUL ROMÂN. Revistă biseri cescă, scolastică 4| şi literară. Cursuia XIII. — Apare în broşuri lunare
Sdo căte 27*—37a cOle; şi publică articlii din sfera tuturora seiinţelora teologice şi între aceştia mulţime de 4P predice pe dumineci, serbâtorl şi diverse ocasiunl, — 4| mai departe studii pedagogice, didactice şi scientifice-4| literari. — Preţuia de abonamente pe anula întrega 4|| e 4 fl. — pentru Românm 10 franci — lei noi, plă-• libilî şi în bilete de bancă şi în timbre postai!.
41 A se adresa la „Cancelaria Negruţiu în Gherla 41 — Szamosujvâr, unde se mai află de venijare şi ur-# mătdrele cărţi:
8 Puterea amorului. Nuvelă de Paulina G. Z. Ro-vinara. Preţuia 20 cr.
4| Idealulu pierdută* Nuvelă originală de Paulina 4| C. Z Rovinara. Preţuia 15 cr.
4| Opera unui omd de bine. Nuvelă originală. — 4| Continuarea nuvelei: Jdealuld pierdutuu — de Pau-4| lina G. Z. Rovinara. Preţuia 15 cr.
4|	Fontâna dorului. Nuvelă poporală de Georgiu
m Simu. Preţuia 10 cr.
Z	Codrenu craiulu codrului. Baladă de Georgiu
Simu. Preţuia 10 cr.
■ Elu trebue s6 se însore. Nuvelă de Mai ia Schwartz

traducere de N. F. Negruţiu. Preţuia 25 cr.
Z Branda seu Nunta fatală. Schiţă din emigrarea -a* lui Dragoşd. Nuveţţţ. istorică naţională. Preţuia 20 cr. Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după Wachs-
mann, de Ioana Tanco.
mm—•—
Preţuia 30 cr.
Probitatea în copilăriă. Schiţă din sfera educa-ţiunei. După Ernest Legouve, membru ala academiei, francese. Preţuia 10 cr.
Barbu cobzarulu. Nuvelă originală de Emilia Lungu. Preţuia 15 cr.
Hermann şi Dorotea după W. de Goeihe, traduc-ţiune liberă de Constantin Morariu. Preţuia 50 cr.
Ifigenia în Aulida. Tragedia în 5 acte, după Eu-ripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţuia 30 cr,
Petulantulă. Comedia în 5 acte, după Augusta Kotzebue tradusă de Ioana St. Şuluţa. Preţuia 30 cr.
Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută îu sa’eîe gimnasiului din Fiume prin Vinceţiu Nicorâ prof. gim-nas. Cu portretula M. S. Regina României. Preţuia 15 cr.
Poesii de Vasiliu Ranta-Buticeacu. Una voluma de 102 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi a-rangiate. Preţuia redusa (dela 1 fl. 20 cr. la) 60 cr.
Trandafiri şi viorele, poesii poporale culese de Ioana Popa Reteganula. Una voluma din 14 c6le. Preţuia 60 cr.
Tesaurulu dela Petrdsa seu Cloşca cu puii el de
auru. Studiu archeologica de D. O. Olinesdu. Preţuia 20 cr.
Apologia. Discusiunî filosofice şi istorice maghiare privit6re la Romani, invederite şi rectificate de Dr. Gregoriu Silaşi. — Partea I. Paula Hunfalvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Sincai. Preţuia 30 cr.
Renascerea limbei românesc! în vorbire şi scriere invederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Opa completa ) Broşura I. 11. şi III. Preţuia broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura III. 30 cr. Tâte trei împreună costau 1 fl. v. a.
Biblioteca Săteanului Românu. Cartea I. II. III. IV. euprinefânda materii forte interesante şi amusante. Preţuia la t6te patru 1 fl., câte una deosebita 30 cr.
Biblioteca familiei. Cartea 1. cuprindă materii fCrte interesante şi amusante. Preţuia 30 cr.
Colecte de Recepte din economiă, industria, eo-merciu şi chemiâ, pentru economi, industriaşi şi comercianţi. Preţuia 50 cr.
Economia pentru scblele popor, de T. Roşiii. Ed.
II. Preţuia 30 cr.
Îndreptară teoretică şi practică pentru învăţă-mântulă intuitivă în folosuia elevilora normali (pre-
parandiaiî), a învfiţătoi ilora şi a altora bărbaţi de sc6lâ, de V. Gr. Borgovana, profesora preparandiala. Preţuia unui esemplara cu porto francată 1 fl. 80 cr. v. a. In literatura nâstră pedagogică abia aflăma vre-unfl opa, întocmită după lipsele sc6lelora nostre în măsura în care este acesta! pentru aceea îla şi recomandfima mai alesa Directorilora şi învăţâtorilora ca eelora în prima liniă interesaţi.
Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Români. De Vas. Gr. Borgovana. Preţuia 15 cr.
Manuală de Gramatica limbei române oentru scA-lele poporali în 3 cursuri de Maxima Popd profesore la gimnasiu]ă din Năs&uda. — ManualulO acesta este aprobata prin Inaltula MinisterO de culta şi instrucţiune publică cu rescriptulQ de dato 26 Aprilie 1886 Nr. 13193. — Preţuia 30 cr.
Nu mă uita. Colecţiune de versuri funebrall, urmate de iertăciuni, epitafifi s. a. Preţuia 50 cr.
Carte conducâtore la propunerea calculârei în scola poporală pentru învăţători şi preparan^I. Broş.
1. scrisă de GavrilO Trifu, profesora preparandialO. Preţuia 80 cr.
Cele mai eftine cărţi de rugăciuni.
Mărgăritarulă sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericeşti fbrte frumosa ilustrată. Preţuia unui esemplara broşata 40 cr. legata 50 cr. legata in pânză 60 cr. legata mai finO 60, 80, 90 cr.
I fl., în legătură de luxa 1.50—2.50.
Miculă mărgăritaru sufletescu. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericescl — frumosO ilustrată pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Cu aprobarea jurisdicţiunei sup. bisericesc!. Preţuia unui esemplara , broşata 1* cr., — legată 22 cr., legata în pânză 26 cr. .
Cărticică de rugăciuni şi cântări pentru pruncii . şcolari de ambe secsele. Cu mai multe ic6ne fru- . m6se. Preţuia unui esemplara trimisa franco e 10 cr.; — 50 esemplare costau 3 fl.: 100 esempl. 5 fl.
Visuld Prea Sântei Vergure Maria a Născătorei de D-(jeu urmata de mai multe rugăciuni frum6se. Cu • mai multe icAne frum6se Preţuia unui esemplara espedata franco e 10 cr.. 50 esemplare 3 fl., 100 esem-plare 5 fl. v. a.	- 41
Epistolia D. N. Isusu Christosă.
esemplara legata e 15 cr.
Preţuia unui

Tiporafia ALEXI, Braşovă.
Nr. 275.
GAZETA TRANSILVANIEI.
188Î.
O urs ui fi la bursa de Vienfc
din 23 Decemvre st. n. 1887.
Rentă de aur fi 5% ... 97 25 Rentă de hflrtiă 5°/0 . . 81.20 fmpramutulfi căilorfi ferate ongare ....... 148 50
âmortisarea datoriei cfti-lorfi ferate de ostfi ung.
(Irm* emisiune) . . . 93.50 Âmortisarea datoriei cÂi-lorfi ferate de ostfi ung.
(S-a emisiune) ....----------
âmortisarea datoriei căilorfi ferate de ostfi ung.
(3-a emisiune) .... 110,— Bonuri rurale ungare . . 101.70 Bonuri cu cl. de sortare 1C0.50 Bonuri rurale Banat-Ti-
Aişfi.................101.—
Bonuri cu cl. de sortare 101 — Bonuri rurale transilvane 102 -
Bonuri croato-s taverne . . 101.— Despăgubire p. dijma de
vinfi ung..............98.50
Imprumutulfi eu premiu
ung....................120.—
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 120.— Renta de hărtiă austriacă 77.75 Renta de arg. austr. . .	80.25
Renta de aurti austr. . . 108 5') Losurile din 1860	. . . 132.25
Acţiunile bănce! austro-
ungare..............  .	861.—
Act. băncel de ereditfi ung. 272.50 Act. bănce! de ereditfi austr.2V0.10 Argintulfi —. — GalbinI împărătesei ....	6.—
NapoIeem-cTon .... 10 05 Mărci 100 împ. germ. . . 02.31 Londra 10 Livres sterlinge 126.30
Bursa de Bueurenci.
dota oficială dela 6 Decemvre st. v.
Gump.
Renta română (5°0).	. .
Renta rom. amort. (5 °/0)
» convert. (6%)	.	.
împr. oraş. Buc. (20 fr.)
Credit	fonc. rural	(7%)	.
*	»	>>	(5°/o)	»
»	»	urban	(7 °/0)	.	.
»	*	*	(6°/o)	'	•
•	(5%)	•	•
Banca naţională a României 500 Ac. de asig. Dacia-Rom.
«	»	» Naţională
Aură contra bilete de bancă .
Bancnote austriace contra aură.
1887.
vând.
98*/.	91%
96-	97—
91—	92—
34—	36-
105—	106—
91%	92*/4
103—	104—
96—	97—
87%	88Va
i		. . -
14.%	15.—
2.03	2.04
Cursuiu pieţei BraşovQ
din 24 Decemvre st. n. 1887 Bancnote românesc! . .
Argint românesc ....
Napoleon-d’orî..........
Lire turcesc! Imperiali . Galbeni . .
5%
Ruble Ruseaci Dîscontulă
Cump. 8.44	Vând	. 8.46
. » 8.40	A	8.43
. » 10.03	â	10.05
. » 11.26	»	11.30
, » 10.26	i	10.30
. > 590	»	5.96
1 v-4 O v-d A	»	102.- -
. n 98.-	-	99.—
, » 108.—	»	109.—
6V.“8% pe	ană.	
Hoc de ernă de Loden,
I. cualitate numai
II. cualitate fl. 6.50.
Celfi mai bunfi, celfi mai eftinfi si celfi mai durabilii Rocă de ernă de Loden bunii din Stiria, în colorile surd şi cafeniu şi în t6te mărimele. — Ca mfisură, grosimea la peptfi.
Jachete de dame,	**	fl. i,80.
»nfn KA îiKi'itocns pantaloni, rocu şi gileteă lucrate (lin stofe bune şi Numai VUSlulIIC ftdul Util McilOrtLlj durabile de BrUnn şi Reicheoberg, pentru tomna fl	f A
yl ini. c&ldtiros& c&ptuşite, în tite colorile dorite şl în tote mărimile, întregnlft costnmn costă nşmai fl. 6.50, II. cuâiit. fl. 8.50, III. soiulu ’ceiă mal fin fl. 10.50- - Ca măsură ajunge grosimea la peptu.
Mantale de ploie de cauciucu impermeabilii, vnlcanisatu, în formă, ele- fl. 6.45.
(antă dc paltonu lungă, în timpii frnmosu se pote întrebuinţa pe dosii ca Pardesln. — Ca mSsură ajunge înălţimea statnrei
înv viitori de masăi şi de pntu5 ^7 tbtefi4 ^îţurlie ^^mure de pium. fl. 1.65.
Paturi pentru călStoriâ şi pentru cai, darabile şi mari, cu bordure ii. 1.75.
__________________________colorate, bucata fi. 1.75, cele mai fine fl. 2.75._______
.|elegante, cildurose, durabile. 714 mari. lucrate în colori fine orientale, cu ciucurei de se- -fl 4 puiuţi,	nilia, fabuloşii de ieftine, bucata numai fl. 1.	***	-*-*
Singura espediare cu rambursă, său cu plată autic’pativă, sub garanţiă , prig: Fekete’s Fabriks-Lager feî tiger Kleider „zur ling. Hrone,“ V. Wehrgasse Sr, 13/59.

®	5 Ş «
>s 5 ,= Q .a >r<
_£? «0 3 Xr 'Pi
1 J.ŞJ-J
aS &
bC L d o ‘H ^ 2 !ă
«5 3	.£ O S
Zi T3 O 8Q
Vil
o
<
3	t*	®	c
«!	o	?	>	rt
S3-	«	w	c	'a
cu	45	~	_
i_	>03	fr*	—	CU
cu	"5
3	a	3	V	-	Î-
®	~	«	3	KG
• ® *-	«
a tJ	3 i
•ş- OJ u- ~ >03 «* >«S “D	•	IC
-* —	3	n,
C	O	v
«3	3 05 2 >-3 ‘-3- —
î t	E	N	3	iS-S	.	V
a	o	®	g...	4)	"3
e w=«-
I «Iii®	S-a	®	_
-	'E	"	2
os -5 S 5 ^ ja
S	«	£
mm
o	&	w:	o
co	.	cs 3	e	r	.	c	o
■O 00 O» 03	-	.3	£	—	-o	tn
_ a>	—^	~
o	cs	~
Filiala NIGOI.AE N. BIDU!
ii. fin
^ S o .
_. fl! -** m
■ ;|Uî
® ^ a
— a
•p- i—.
«C B •g ■ fr. se
4»
P E-« «>
: «e
(V
'3' «
C 45
^ S o> ce
■° -3
kS — c —
o_.
3
*43
-O
O
Q.
S!
o
t.
Q.
O
N
0)
c

aags««gv
A A * a «S
a a $«g 'S
? PS.tS.i5
9 •
ac* sr*’
rrajâjSBBriS
4J -
4>	;
-2 « t-
4> w "O
b °
« S
<v
% ş
S â
ii t:
oi
s-
§
■se
<-
•iS
"3
•ca
’ p-i 91
u a.
a
«5
as
E
a.
<8
«-*
•O
3
u
o
05
3
Strada Teatrului Nr. 94!
fi
c3
-p
fa
O
m
H
•fl
M
•M
>
<
x «O ®
s © 2
o ui ui <o as
05
>3 W
>se ©
a § w
© îC 3
? •— "3 S5 ^ ^ 2 â
l.g-2
CS X- >03
® ÎS s*5 03 O. 05
s- « s.
Care este cea mai bună hărtiă pentru ţigări?

g-i ,i.s
«r-S	-----. ^	t-O W
ca fri _ T3 rt W. X oj aj •— _>
.J.	,± Si
Atestă întrebare f‘6rte importantă pentru fiă-eare fumătorft de ţigări s’a stabilit Q deja în modulă celă mai nedubiosă.
Nu este reclamă golă, ci unO faptă constatată prin autorităţi scientitice_.de pri.muirt rangă pe ba sa analiseilcompa-rative a diferiiclorO ^ hărţii de tigăii mai bune, ce su află în tornerţă, că hărtiă d^ţigfiri
OKI CE CONTRAFACERE A ACESTEI MRFSTil SE VA URMĂRI CONFCR0
^0,ii (fit
OEPOSt 3.CB.G. fRIKCt o» (•fflBtWW
jgAcmaiMadiiiMi
o© isa^oa,i
fRATii CR»VJKSTEIB
SîWCUSi PA8RICAHT1
-----Paris---------
blrosî se, ac u fr.u.cî!(* fâa»«cc#
H^iiuqu* «r:t% ftn
•munstein mn&ihmtr JMfKwOowMt. SUi ^
55
Les derniâres Cartouches“

I
I
„D OROBANŢUL t“
din fabrica Braunstein 1 r er e s
la Paristi, 65 Boulevard Exelmans,
este cu deosebire cea mai uş6ră şi cea mai escelentă.
După ce s’a stabilită acâsta între altele prin-Pr. PohI, profesorft la facuhate* teohnică in Viena, I)r. Liebermann, profesore şi conduefitoră alâ stabilimentului chemică ds stată in Budapesta, şi o analisă comparativă, făcută în Ialin 1887 după puncte de vedere nouă higienice de cătră Dr. Soyka, profe-soră de Hy gieniă la Universitatea nemţâscă din Praga a produsă chiar resul-tatulă strălucită, că hărtiele de ţigări ,,Les derni^res Cartouches ‘ şi „Doro-bai)ţa!fi‘‘ sunfă cu 2‘d—74% mai nşăre, şi că împărtăşeşte fumului de tutună cu 23—77% mai puţine părţi streine, ca celelalte hârtii analisate. Veritabilă este numai aceeaşi hărtiă, a cărei Euquetă sâmănâ cu desemnulâ aci imprimată şi care pdrtă tirrna Braunstein Freres.
Fabrica a deschisă ună deposită pentru vânzare en gros hârtiei de ţigări şi a tuburiloră pentru ţigări
Braunstein Freres,
Wi©n, II., Bez., ITegerlegasse ITr. 8,
şi se află aceste articole la Iote firmele mai marî, ’(carî au de venfjare asemenea mărfuri.	1—60
A visă d-loru abonaţi!
Rugăm u pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei sS binevoiască a acrie pe cuponuluL mandatului poştalii şi numerii de pe fâşia sub care au primitu (JiarllJu nostru până acuma.
Domnii ce se abon£ză din nou să binevoiască a scrie adresa lămurită şi să arate şi posta ultimă. ADMINISTU. • „GAZ. 1MAN&*
Tiporafia ALEXI, Braşovâ.