MtDAOŢIUHBA ŞI ADMISISTlAŢICIBâ s
BBAŞOVfi, piaţa mare Nr. 22.
,GAZETAM IESE ÎN FIECARE ţ>I.
Pe u n ii a u fi 12 fior., pe ş 6	6 fior., pe t r e i 1 u n I 3 fior.
BomAnift {Datr Aln&tate:
Pe anfi 40 fr., pe ş6se Iţ*ţJ120 fr., pe trei luni 10 franci,
N? 278.	^
ANULU L.
Joi, 17 (29) Decemvre.
S£ PRENUMERĂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
ANUNŢURILE:
O seriă garmond 6 cr. şi timbra de 30 cr. v. a.,pentru fiecare pahUţşîe
« ___________________
SorlserT nsfranoat» nu te pr.'cnotoS. — Hanuaorlpte nu se rstrintlttf.
Oum stămti? .
#	IV.
Braşovu, 16 (18) Decemvre 1887.
Trecemii printr’o mare crisă.
Nu numai naţionalitatea n6stră, ci acum şi cultura n6stră, resultatulă muncei şi a luptelor u seculare ce le-au purtată strămoşii noştri, îngră-şindti acestă pămintă cu sud6rea şi ou sângele loră, suntfi a<fi ameninţate în gradulă celă mai supremă.
Nu mai este sîguru în esercitiulu fun-cţiunei sale nici ună învăţătorii dela scdlele n6s-tre confesionale, susţinute cu munca cruntă a ţăranului românu, nu mai p6te lucra a(Ji nici linul Ci liniştită pentru realisarea chemărei sale sfinte, de a lăţi cultura între fii poporului, căci asupra capului lui atârnă şi sabia inspectorului şcolară ungurescă, şi a notarului, şi a solgăbirăului, şi a fişpanului, şi a ministrului.
O nelinişte şi nesiguranţă, ne mai pomenită în istoria ţării n6stre, a cupriasă a(jl cercurile ndstre şcolare şi biserioescl, căci nici însuşi preo-tulă nu’şl mai p6te împlini neturburată oficiulă său, deărece la totă pasulă întâmpină necalculabila şi neîmpăcata oposiţiune a celoră cari, în numele statului, vorft să le îndrepte t6te după ideile loră fixe, ce privescă în ori-ce desvoltare şi lucrare românâscă ună periculă pentru realisarea planului loră de maghiarisare.
Avemă şi noi câteva şcdle secundare, în-*JxigţaJ;e şi susţinute nu cu concursulă statului, deşi destule milidne intră dela noi în visteria lui, ci înfiinţate şi susţinute din averea ndstră. Ei bine, aceste puţine şcdle au ajunsă să nu mai scie ce şi cum să’ucâpă, numai să nu le p6tă găsi nodă în papură ministrulu Trefort cu organele sale.
Bieţii dascăli îşi dau tdte silinţele, ba mai învaţă acum şi unguresee de când cu legile cele nouă „liberale,M şi cu tdte astea nu le succede a împăca preţensiunile nesfârşite ale celoră dela putere.
Nu-i mirare, că cei dela stăpânire nu se potă împăca cu nimică ce se face în şcdlele ndstre, din simpla causă, că una este chemarea dascăliloră români şi cu totulu alta este ceea ce pretindă ei dela denşii.
Noi, ca şi dăscălii noştri, suntemă de convingere, că institutele ndstre românesc! au înainte de t6te chemarea de a lăţi cultura românâscă. La din contră, esistenţa loră n’ar avă nici ună înţelesă.
Cultura românâscă, ca ori şi ce cultură naţională, recere ca învăţământulu să se facă în spirită românescu, în care se cuprinde înainte de t6te spiritulă limbei, ală istoriei, ală tradiţiu-nilorfl şi obiceiuriloră naţionale. O cultură ro-mânâscă fără acestu spirită nici că ne-arnă pută închipui.
Ministrulă Trefort cu organele sale însă susţină morţişu, după cum ne dovedescă cu prisosinţă, că at}î nu mai are locu în acestu stată o desvoltare culturală românâscă, ci că se pdte* concede, deocamdată pănă la alte timpuri când voră dispuue de ună bugetă mai mare, numai o cultură maghiară cu limba română.
Numai aşa putemă înţelege ordonanţele cu care mereu tună şi fulgeră ministrulu Trefort asupra gimnasieloră ndstre din tdte părţile, ce-rândă dela dăscălii noştri că să vorbâscă româ-nesce, d6r să cugete şi să simţă unguresce, şi ameninţândă institutele ndstre cu închidere, dâcă aceşti dăscăli români nu voru înţelege chemarea loră aşa, ca să sucâscă şi să schimosâscă limba şi literatura nâstră naţională, ba chiar să falsifice istoria, pentru ca să documenteze, că instrucţiunea se face în spirită ungurescă.
- In acelaşă timpii li se cere şi preoţiloră nostrj să dovedâscă spirită ungurescă întrodu-
cându încetulă cu încetulă limba maghiară în administraţia loră bisericâscă.
Tdte acestea se întâmplă în <Jiua mare şi noi pare că nu mai voimă să eşimă nici acum diu rolulă de a servi m-nicovală pentru ciocanul u ungurescă.
Rfesboiu în timpă de 6rnă?
F6ia specială militară austriacă „Armee und Marine Zeitung“ din Viena, vorbindă asupra si-tuaţiunii <Jice între altele:
»Ni se pare, că răsboiulă nu e de locă aşa de a-propiată. cum se susţine din multe părţi. înainte de tâte nu credemă într’uaă răsboiu de iarnă şi anume din trei motive: Intăiu: nici Rusia nu e aşa pregătită. în guvernamentele occidentale, adecă în Polonia, Podolia şi Wolhynia, ÎncâtQ să fiă în stare a forma imediată oştiri de invasiune şi a începe cu ele operaţiuni cu şanse de răuşită în Galiţia. Ală doilea: Natura teritoriului puţină cultivata in care s’arfl tace operaţiunile, nu e favorabilă mişcării unoră armate mai mari în timpulă de ârnă. In ţările Europei centrale şi occidentale, bogată cultivate şi străbătute de şosele minunate, suntă posibile campaniile da ârnă şi se potă esecuta. In Polonia, Podolia şi Woihynia nu se potă esecuta bine nici recu-nâşterl şi întreprinderi din partea unoră trupe mai mici. Este altceva însă de a opera cu oştiri, ce numără sute de mii de ârneni, căci ţâra avândă resurse neînsemnate aprovizionarea ar trebui să se facă de cătră secţiunile mobile de trenă. Tunuri şi cară cu muniţii, vehicole de trenă şi bagagiu s'ar înomoli astfelă în zăpezi, în-câtO nu s’ar mai pută mişca din locă. Aceste împrejurări elementare nefavorabile durează în ţinuturile menţionate pănă în Maiu, ba câte odată pănă in Iunie şi împiedecă multă ori-ce operaţiuni. Nu trebue să uitămă, că îndată ce începe să se topâscâ zăpada, tâtă ţâra e o mocirlă săptămâni de (file, încâtQ 6menii siliţi a bivuaca în câmpii se bolnâvescă, fie ei chiar cazaci, şi se pierde multă materialo. Ală treilea este ună obstacolă şi con-figuraţiunea terenului. La graniţa ruso-galiţianâ se întindă colosale păduri şi nemărginite mlaştine sâu baltă-riă. Tâte acestea constituescă o apărare pentru Galiţia şi de aceea n’avemă să Iuămă în seriosă ameninţările rusescî, că Galiţia orientală va fi inundată de cazaci. Pădurile şi bălţile permită a se face mişcări de trupe mai mari numai pe nişte linii înguste, pe cavi va fi în stare să ie apere şi cavaleria nâstră, care de asemenea şcie să câlărâscă şi să tragă cu puşca. E posibilă negreşită, ca unele sate depărtate şi moşii sâ fiă vi-sitate de escadrone rusesc! işolate, dâr acâsta nu p6te hotărî asupra mersului operaţiuniloră celoră mari. Din tâte acestea noi ne lormămă părerea, că e bine, negreşită, ca ministerulă de răsboiu ală monarchiei să ia tâte precauţiunile necesare, ca să ne asigurămă contra unoră surprinderi rusescî, sâu dâcă voră ajunge lucrurile la răsboiu, să paternă noi lua ofensiva, cu tote astea inse nu ne prea vine să credemă, că se va ajunge la o cam-paniă de 6rnă.“
Sitaaţinnea în Serbia.
Cu privire la situaţiunea politică din Serbia, „Kâlnische Zeitung“ comunică unele lucruri destulă de interesante. 6că ce-i comunică cores-pondentulă sâu din Viena:
Este sigură că curentulă ruseseâ, în ultimele săptămâni, a devenită mai pronunţată în Seupcină, probabilă prin influinţa d-lui Persiani, ministrulă Rusiei la Belgradă. Radicalii au proiectată o adresă, pe care regele îndată ce a aurită despre ea, a trebuită să o respingă. Patru erau anume cererile, cari au provocată nemulţumirea regelui Milană:
Radicalii cereau ca Serbia să se supună Rusiei în sfera unităţei slăvice şi ca membru în familia popâre-loră slavice să urmeze o politică slavică. Ală doilea, cereau restabilirea deplină a constituţiunei bisericesc! ca nonice, adecă înlăturarea tuturoră legiloră făcute pe tă-râmulă bisericescă îr. contra dorinţeloră Răsiei, reche-
marea fostului metropolită Mihailă etc. Alt} treilea, cereau socotâlă pentru Slivniţa, pentru violările de conşţi-tutiune, pentru delictele şi crimele foştiloră miniştri şi in specială cereau socoteală pentru administraţiuneâ: financiară. In fine cereau graţiarea tuturoră fRfârfiortt şerbi.
După ce regele a cetită acesta proiectă de adresă, a scrisă imediată, pe la 12 ore nâptea, o scrisâre. energică d-lui Ristici şi în (ţiua următâre d. Risticî s’ţţ pusă pe lucru spre a converti pe deputaţii radicali, amenici-ţândă că se va retrage sâu va cere disolvarea Scupcinşi.
Regele a pusă să li se spună deputaţiloră că în discuţiunile Scupcinei potă să esprime tâte dorinţele lor, dâr nu într’o adresă care are să fiă primită de dânşulă. A costată însă multă timpă şi multă bătaiă de c|ţ>tt pănă când ţăranii groşi la câfă (espresiunea (Jiarulni gpr-manO) să părâsâseă adresa loră şi să se mulţumâsck cu o simplă parafrasare a mesagiului.
La aceste puncte s’au referiţii şi cvivinţeje aspre ce le-a adresaţii regele Milanu deputaţilor!! Scupcinei când i an îmânată răspunsulă la mesagiu. Cu t6te astea nu şe p6te nega, că curentulă politică e cu totulu rusescă în Serbia.
Partea comică a situaţi anei.
Cine-ar crede că pe frigulă acesta mare „Ellenzek* ar pufâ suferi de fierbinţelii Şi cu tâte astea, aşa esţe. In articululă de fondă din Nr. 291 schimbă fârte serioifi charta Europei, luândă ceva din Rusia şi rămânândă numai ca d ld Tisza să numâscă doi fişpaQi^, unulă la Chievă şi altulă la Odessa, căci âtă, ce scrie:
„Acolo e Curlanda, Estlanda, Lieflanda şi Inger-manlanda — cu ună cuvântă teritoriulă litorală. ală Jţa-rei baltice, după nume şi treoutO teritoriu germană; iaşi-o acâsta Germania împreună cu Petersburgulă. £r noi Iuămă ţâra pănă la ţărmulQ stâng al Dnieprului, pentru ca să avemă dhievulă ca fortârâţă şi Odâssa ca portă de mare şi pentru ca Rusulă să fiă împinşi} îiţ-dărăto pănă la Vitebsk şi Smolensk. Aşa trebue şâ se taiă ghiarele dela laba Rusului. Asta ar fi adevărată tăiătură capitală (operaţiunea medicală numită ^Kaiser-schnitt«) a politicei secuiului nostru, căci cu acâsta amfi scâte o nouă Poloniă din stnulă întunecată ală crimei veacuriioră trecute.*	‘ 1 '
De altă parte nici Ruşii nu se gândescă la mâi puţină, decâtă a pune guvernatoră in Budapesta. Fos-tulă consuiă rusă în Pesta, Gregor A. de Wolan,. a scris o broşură întitulată- „Maghiarii şi lupta naţională Iţi Ungaria,* alăturându-i şi o chartă rusă etnografică a regatului ungară. Broşura e vidată de autoritatea censu-rălâre din PetersburgQ.
După o scurtă schiţă politieft-istorîc^"' gariei şi poporeloră sale, autorulă arată ce se va întâmpla şi trebue să se întâmple peste curândă ori mai târtjiu cu Ungaria şi cu Maghiarii, şi ajunge la conclu-siunea, că Maghiarii voră fi înăbuşiţi şi nimiciţi de Slavii Austro-Ungariei, voră ajunge sub donliifilţluftea rusă şi astfelă voră înceta d’a esistu ca naţiune. Rusia, tjice autorulă, nu va renunţa la Slavi. Rusia folosesce deja Slaviloră prin aceea că ea esistă. Rusia căutândă să fiă tare şi puternică, işi va împlini chemarea sa în lumea slavă. Slavii nu voră peri, dâcă-şi voră întâr^e privirile spre Rusia şi voră cere sprijinulă ei. In urm(ă .flxei consululă rusă -recomandă Slaviloră austro-ungari, şi în prima liniă Cehiloră, Serbiloră şi Groaţiloră d’a fi uniţi intre sine, pentru ca atunci, când Rusia îşi va scâte sabia pentru liberarea loră, se stea ca ună singură omă şi să se arunce asupra inimicilorO Rusiei pentru ca şări, strivâscă. Exconsululă rusă a si proiectată .o,.chartă rusă a Ungariei, pe care in locă de: Budapesta e numele Budin, în locă de Pojună e Bratislav, m locă de Altenburg e Staryje Grady, in locă de Alb- regală e Stolnij Belgrad, în locă de Cineî-Biseripi e Peciuchov,x ţ# locă de Mişcolţă e Mişkovetz, în locă de Oradea,»mare e Velihij Varadin, în locă de Ungvar e Uşgor#$. în locă de Erlau e Jager ş. a.
Nr. 278.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
SOIRILE PILEI.
Se lelegrafiază din Viena 4*aru^u*	Solei!,u câ
e temere de o insurecţiune generală în Polonia rnsescă. Mă*url generale au fost* luate, tâte căile ferate au primita ordină de a se ţine gata pentru transportul* de trupe numărâse. — Nu cumva un* pretextă pentru mo-bilisarea pe faţă a armatei ruse?
—x—
Cu oeasiunea cerere» unui credită pentru scopuri militare, d-Itt Cogălniceanu va ţine, se cjice, o vorbire asupra politicei esterne a României.
—x—
In arsenalulu română se lucrez* cu o activitate deosebittt. Numărul* lucrătorilor* s’a duplicată.
—x—
La propunerea ministrului ungurescă Tisza, br. Al-bert Rothschild a fostă declarată «vrednică de Curte.* Propunerea a făcut’o ministrulă ungurescă „recunoscând* meritele lui Rothschild pentru ridicarea creditului stalului ungarăc. — Tristă credită, când guvernulă însuşi nu e în stare a-lă ridica.
Ca să nu i'ncheiâ anulă fără păcate, preoţii gr. or. Vasilie Barbu din Geoagiulă de susă şi Qeorge Moruşca din Muntorî au primită, pentru serviciile aduse maghiarismului, răsplată dela ministrulă ungurescă Trefort, celă dintăiu 50 fl., celă de-ală doilea 40 fl.
—x—
Ministrulă ungurescă de agricultură, industriă şi comerţă a concesă, ca în comuna Hususiu, comit. Târnava mică, să se ţină în fiecare MercurI târgă de săp-tâmftnâ.
—x—
Recitatorulă Staufen va ţine în Braşovă o prelegere, în sala dela Nr. 1, în (jiua de 2 Ianuarie. In numărată viitoră vomă da amărunte.
—x—
Calea ferată Hasfaleu-OdSrheiu e terminată şi la 20 Ianuarie se va preda comnnicaţiunei. In anulă viitoră se va începe şi consîruirea liniei Odârheiu-Gic-Sereda-
S.	St.-MiclăuşQ.
—x—
„România* află, că ministrulă română de râsboiu a hotârîtă înfiinţarea unui depositu de arme, muniţiune şl provisiunî în Tulcea ori în Constanţa.
—x—
Polonii de frunte aflător! in România au fostă invitaţi a lua parte la marea adunare ce o voră ţinâ în Viena. Polonii fruntaşi din t<$te părţile Europei, spre a lua hotftrirî în vederea evenimentelor* ce se desfăşură.
piarulă „Brăila* auunţă urm! ţârele: Compania austriacă Danubiană a în etată cursul* vaporelor*. Totă ce aparţine companiei: şlepuri, archive etc. se retragă la Orşova; s’a lăsată numai vaporulo „Rideţki* cp faca cursulă între GalaţI-Brăila.
—x—
Universităţile rusesci din Charkov, Odesa fi Kazan s’au închisă din causa unora demonstraţiunl înscenate de studenţi, cari stârnesc* a se schimba regulamentul* universitară.
—x—
In cursulfi săptămănei viitâre va sosi în România ultimul* transportă de cai, ce au fostă cumpăraţi !n Rusia pentru armata română.
Incunosciinţare.
Din incidentală jubileului de 50 de ani alit „ Gazetei Transilvanieiu constituiadu-se aici în Braşov* unu comitet* pentru arangiarea acestei serbări în sera de 31 Decemvre 1887 şi în <Jiua de 1 Ianuarie 1888 stilu vechiu, se aduce ace3ta la cunoscinţâ publicului român* cu invitare de a lua parte la acestâ serbare.
Acei onoraţi Domni, cari voiescu să ia parte la acâstă serbare, sunt* rugaţi să binevoiaseă a încunosciinţa pe subscrisul* preşedinte alu comitetului arangiator* pănă în 26 Decemvre 1881 st. v., spre a se pută lua disposiţiile necesare.*) Braşov*, în 14 Decemvre 1887.
Vasile Voma,
preşedinte.
Titluri pentru merite.
(Fine).
La acăstă conglomeraţiune de cuvinte, făcuta în formă de sentinţă, trebui să tacă şi apelă (recursă) precum urmâză:
Nr. 173/87. Onorată oficiu viceşpanală! In înţe-lesulO ordinaţiunei cerculare a înaltului Ministru reg. ung. de apărare a patriei d to 6 Decemvre 1886 Nr. 51,051. estrasele matriculare despre tinerii născuţi în 1868 şi 1869 la îimpă le-am trimisă oficiului competinte sub Nrii 6, 11, 144 a, 144 b. Prin acâsta prescriseloră le-giloră şi datorinţei mele făcuiu destulă încâtă dela oricare altă datorinţă în causa acesta mă simtă absolvată.
Insă spre cea mai mare a mea surprindere în 7 a lunei şi a. c. primescfl o scrisOre sub Nr. 526 mii. dela pretorele supremă altt cercului Baie» mari, pe care ună eive cultă ală patriei, cunoscător* şi stimătoră de legi nu este în stare a afla espresiunl, ca să o p6tă condamna după merită, dâr în care s’a adusă spre îngreu-narea mea în formă de hotărîre o aşa pedâpsă, în contra oareia cu on6re irebue să susternă acestă apelă; nu pentru că m’aşă teme că va ave atâta îndrâznălă să tenteze esecutarea pedepsei urnită fără dreptă şi lege, ci pentru ca să vină la cunoscinţa forurilorO mai înalte, la ce despotismă asiatică suntemă supuşi noi preoţii gr. cat. chiar în mijlocul*! împlinirei datorinţei nâstre ofi-ciâse, — că dâcă în patria nâstră, încă n’a peritQ sim-ţulă de dreptQ şi respectul* legei, să se dea medicină suficientă contra asemeneloră abusurî.
Anume articululă de lege XLIV din 1868 § 14 conţine acestea: „Comunele eclesiastiee după placă işî ho-tărăscă limba pentru conducerea matriculelorO.“ Prin urmare acestă parochiă gr. cat. română şi acesta oficiu preoţescQ are dreptă legală a se folosi de imba română în conducerea matriculeloru.
£ră cu privire la estrasele matriculari suntă in vi-gore prea înaltele ordinaţiunl Regale, cari au valăre şi putere legală.
1,	„Conducătorii matriculeloră suntă datori a con duce matrieulele fidelă, şi a-!e păstra cu grije. Suntă opriţi de a estrada cărţile originale, suntă însă îndatoraţi, dâcă cineva are lipsă de datele din acelea, a estrada e.s-j trase provătjuie cu sigilă şi cu subscrierea propriă.* (Or-dinaţiune Regală din 1769, 29 Dec. Nr. 33.)
2.	«Suntă opriţi a se abate la estradarea estrase loră dela cuvintele matriculei, nu este permisă a escrie numele propriu său celelalte rubrici în altă limbă decâtu în care s’au introdusă*. (Ordin. Reg. din 1771 Nr. 2629;.
Din aceste se vede apriată şi limpede că eu, conformă legiloră sancţionate ale statului, am purces* legală ; precum e clară şi aceea, Că scrisorea amintită a pre-torelui supremă nu se p6te de locă referi la procederea mea. Fără voiâ îmi vine în minte acelă cugetă că la asemenea procedură fără dreptă şi lege dâră numai com-putândă la iertarea oficieloră mai înalte o potă ei co-
*) Celelalte 4'are române suntă rugate să binevo-âscâ a reproduce acâstă incunosciinţare.	V. V.
I mite; ce însă a presupune nu’mî concede simţulă de dreptate. Ca însă acâstă încredere seandalâsă odată şi pentru totdâuna să i-se frângă, îmi ţină de datorinţă a insinua casu’ă în formă de apelă şi a r;iga cu onore pre Spect. oficiu viceşpanală, ca scrisorea amintită a pretorelui supremă, poreclită hotărîre, să se îndure a o nimici, şi totodată pre amintitulă pretore supremă săi* [admoniaţ! esemplară, ca să se reţină pe viitoră dela asemenea purcederî despotice şi ilegali; ar fi timpul* să se deştepte odată la aceea consciinţă, că trăiesce în ţâră constituţională.
Tău ţii de susă, 7 Decemvre 1887.
I6nu Costinu, preotă gr. cat.
Prin asemenea şicane şi călcări de legi ară voi contrarii noştri să facă a -înceta esistinţa limbei nostre române. Precum însă arborii nu cresc* pănă la cer*, aşa nicî dorinţa loră nu pâte să fiâ ajunsă. Socrate a 4isă: «Dintre t6te bălele cea mai infamă este nedrep-taiea“, şi cine o face acesta păcătuesce, 6r păcatulă nu pâte re mână nepedepsită. Şi când prin fărădelegi se tinde a ştirbi său chiară nimici drepturile nâstre asigurate prin legi, ce aremă de-a face? La acăsta ne învaţă Iunius picând*: «Cu atâta suntemă dator! antecesorilorO noştri, ca drepturile ce ni le-au lăsată ca ereditate să le păstrăm* neştirbite; faţă cu posteritatea averaă dato-rinţâ ca celă mai scumpă tesaură să nu-lă lăsămă a li-se răpi». Nici mai multă, nici mai puţină să facemă a4l decâfă atâta, şi datorinţa ni-o înplinimă.
O scurt* privire
peste miţa fi faptele Teologiloru români centrali.
DâcA este de interesă publică a se sei şi a se scrie istoricul* unei parochii său ală unui sătuleţă simplu, cu atât* mai tare — credă eu — că nu pâte fi indiferentă pentru publiculă românescO istoria unei facultăţi ca cea teologică, unde în percursă de 4ec* de ani să cultivă şi se cresoă sule de odrasle române, cari deodată cu pasul* ce-1* fac* în viăţa practică, vrândă ne-vrândă, iau asupră-şî respunderea pentru viitorulă, fericirea şi prosperitatea poporului din ală cărui sîn* au eşitu. Junimea este ună factor* însemnata ală unei naţiuni. Numai acelă popor*, numai acea naţiune îşi pâte da sămă cu acurâteţă despre progresul* seu regre-sula său, care cu atenţiune ţine contă de viăţa intelectuală şi literară a tuturoră factorilor* săi. De aceea ar fi bine şi recomandabilă să o facă acâsta şi ceilalţi fraţi Idela celelalte facultăţi d;n patria, ori din streinătate, âr pe colegii şi pe antecesorii mei — cari suntă în viâţă — îi rogă să completeze la răndulă loră acâstă schiţă fugitivă a mea, căci ca isvoră la dânsa nu-mî servesce nici Aeschine cu splendârea lui, nici Lysia cu puritatea sa, nici Isocrate cu suavitatea. — Damosthene a piourat numai din puterea argumenteloră sale şi Periele a lăsată o schinteiă din fulgerile sale in «Memorialele» Teologilor români centrali: Aceste „Memoriale* încâtă suntă complete, Statutele Societăţii literare bisericesc! a teologiloră români centrali şi esperienţa propriă de 4 ani suntă dâr isvârele scrierii de faţă.
| In consonanţă cu aceste isvâră viăţa şi faptele teo-i logiloră rom. centr. se potă împărţi în 3 periâde :
Periodulă I. 1852—1861 cuprinde desvoltarea.
Periodul* II. 1861 —1873 înflorirea.
Periodulă III. 1873 pănă astăzi anii de agoniă pentru societatea ce înfloria atâtă de frumos* la S. Barbara In Viena.
Insoţesce-mă acuma, iubite lectore, cu sufletulă tău In tâmpă de o oră în seminariulă dela S. Barbara din Viena şi în Seminariulă centrală din Pesta, ca să petrecem* împreună aceste periâde. E adevărat* câ aci nu vei întâlni eroi ca in romanele sensaţionale, ci nisce niauinţe nobile, nisce simpli pionerl si luptători pentru cultura limbei tale străbune, deşi cei mai mulţi i-au judecată şi-f judecă de «iesuiţr In sens* profană, — dâr .vota non numerantur sed ponderantur,“ deschilinită unde faptele vorbesc*.
W	FOILETON U.
^jpJLRxxrrpxx patriei44.
— Epope» -
Aici este tribunalulă, aici şedă judecătorii.
Au venită şi din provincii aici toţi diregăto ii, Ostaşii şi cu gendarraii toţi îmbrăcaţi în paradă,
Cu săbii şi baionete şi se preumblă pe stradă,
615. £ră de pe edificii, de pe oasele private,
Fâlfâe steaguri in aeră diverse nenumărate,
Pe păreţi suspindă imagini şi însemne de onâre,
Se vede că ţera are strălucită sărbătorc.
Şi casa cornitafensă, ală justiţiei paiaţă,
620. De mulţimea imposantă este chiar asediată.
Stau făţişă faţă în faţă două tabere contraie,
Intre ambele domnesce turbată înverşunare.
Ambele au steaguri multe ce le fâlfăe în vântă,
Şi ambele se încârdă multă mai tare ca de rândă. 625. Şi totă strigă «să trâiâscă!“ cu ună tonă asur4itoră> Ferestrile din cetate zăngănescă de toiulă loră. Dughenele suntă închise şi sodalii mari şi mici, Dâmne, servitâre, doioe cu prunci cu totă vină aici. VinO din pofta de privire, vină din pofta euriâsfi, 6^0. ţ)ău merită să-o vâ4ă, scena este grandiăsă.
Taberile-să numerâse, dăr se mărescă şi mai tare, Din orî-ce direcţiune vin* cete la votisare,
Vină şi se alăturezâ cătră taberile loră,
Şi cetele suntă primite cu ună mare cioroboră. 635. Taberile sunt* cuprinse de o beţiâ ferbinte,
Una-i bâtă de rachiâ, âr alta de simţăminte....
Cei din tabăra domnâscă ameninţă desperaţi,
Din tabăra naţiunei răspund* fărte indignaţi,
Şi se uită cu durere la cei câţiva rătăciţi,
640. Fraţi ce şî-au vândută ei dreptulă, şi le strigă:
[„prăpădiţi la
Gendarmulâ cu baioneta unuia dintre plebei ’I trage una şi buni, încât* vede tot* seîntei, Pentru ce turbură pacea prin vorbe vâtămătâre.
Se nasce aeuraa insă disordine ’ngrozitore.
645. Taberile amândouă se simţesc* rău ofensate,
Se îneaeră în luptă cu asalte desperate, înjură şi ameninţă, se lovesc*, se smulg* de păr*, Aşa domnii ca şi proştii, şi nu şeii în adevără, Cari sunt* începător i, care-i partea atacată...
650. Ambele începO asaltul* şi se apără deodată.
Care parte-i dominată de furiă mai cumplita ?
In care parte domnesce mânia mai cătrănită?
Cine să mai p6tă spune? Ei sunt* clae pe gră-
[madă.
Atunci ostaşii, gendarmii îşi uită de-a lor* paradă,
655. Merg* şi ei din datorinţă şi lupta o controlăzâ. Confusia, vălraăşâla însă sa accelerăză.
Ostaşii ca baioneta şi cu sabia lovesc*,
Dâr nu seiu cari-s* de vină, însă bine nimeresc*... Lovitura lor*, ve4l bine, preste cei deasupra sună, 660. Dâr nicî cei ce stau sub ceia nu au o sârte mai
[bună,
Câ ei portă o povară mişcătdre. grea pe spate. Ostaşii şi cu gendarmii nu mai pot* face dreptate, De iau pre unulă din luptă, mai vină doi în lo-
[culă lui.
O! câtă este de cumplită furia poporului!
665. Vine însă din departe de ostaşi o coinpaniă,
Şi ei încungiură lupta mergând* Ia grămada viă. Câte unul* din grămadă pe toţi pe rând* îi ridică, Dândude cu baioneta lovitură nu prâ mică,
Şi au câte o suvenire dintre actori fiă-care,
670. Dâr primit’au şi gendarmii lovituri şi sgăriare. Gendarmulă cu baioneta, care a dată lovitura,
Bagă vina că ţăranii de ce nu şi-au ţinută gura.... Ordinea-i restabilită, se începe votisarea,
Curiositate mare cuprinde t6tâ suflarea.
675. Să mergem* şi noi la urnă, colo’n sala cea fru-
[mâsă:
Domnii şed* la măsa verde cu o faţă seriâsă, Şedinţa o controlâză şi ei siringă voturi în urnă,
Nr. 278.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887:
i.
Per io dulii primit alii desvoltării.
1852—1861.
După evenimentele, cari în 1848—49 încinseră mai întregâ Europa cu flacăra revoluţiunii s’a înfiinţată în Viena Semlnariulă greco-catolică centrală de 3. Barbara. In acestă seminară îndată la începută în anulă 1852—3 întâlnimă 12 tineri Români: 8 dela Blaşiu, 3 dela Oradea mare şi unulă dela Muncaciu. In sînulă acesloră juni să născu ideea norocită de a înfiinţa o bibliotecă română, privindu-o pe aceea de celă mai adeqaată mij-locO spre a rădica greutatea, ce simţeau cu toţii întru procurarea producteloră lileraturei române. Adueându-se acesta lucru la cunoştinţa Rectorului prov. de atunci şi parocnă la S. Barbara Litwînovicy, spună, că ş!-ar fi respicată şi dânsuiă tineriloră dorinţa, cumcă pătrunsă de importanţa unei biblioteci pentru institută are de cugetă să se r6ge de ministeră în numele tineriloră pentru înfiinţarea unei astfelâ de biblioteci.
Propunerea bibliotecei române fu salutată şi îmbrăţişată de tinerii români cu acela focă, ce întâmplări
ca cele din 1848 lasă in inimi...... de aceea şi învinseră
ei cu bravură t6te pedetile ivite încă în lâgănulă acestei întreprinderi salutare.
Aşa se făcu începutulă în tomna anului 1852 ofe-rindfi, care-şl după putere, odată pentru totdeuna câte unulă 3 fl. v. a. şi îndatorindu-se a contribui fii-care pe, lună câte 20 cr. dela Octomvre 1852 începândă. La aceste contribuită se adause 5 fl. v. a. dela v.-rectorulă los. Sembrafoviey. Acesta e micuţulă sîmbure din care intre mâni darnice s’a desvoltată şi înfiinţată biblioteca, aceiă tesaură pentru teologii români centrali, care şi până astăijl nu o oră dulce le-a câştigată şi le câştigă. Şi flind-că tătă însoţirea pentru ajungerea vre-unui scopă trebue să se conducă de unele regule ce se vădă, că condiţionezâ sosirea la dorita ţintă, s’a însărcinată o co-misiune de doi inşi cu compunerea unoră statute. Conferinţa adoptă preamb’.ulă âr §§ ii se desbătură şi com-puseră în mai multe conferinţe. Aprobarea loră însă din partea superioratului seminarială, se amână de pe o <Ji pe alta. 0 împrejurare acâsta, care a înfluinţatâ în modă împedecatoră asupra bibliotecei.
Abia în a. 1856 adunându-se episcopii monarchiei la conferinţa în causa concordatului, se subşternurâ statutele şi Escelenţiei Sale Metropolitului Alesandru Sterca-Şnluţiu, care oferi cu aceea ocasiune opulă despre limba Bulgariloră de Miklosich, întitulată ,,Die Sprache der Bulgărim in Siebenburgen'1 — prin superioratulă seminarială de atunci. Superioratulă, încă prin aprobarea sa, con-cese bibliotecei tăte cărţile române, ca şi Ruteniloră, că-rosa spre a le da impulsă să formeze o bibliotecă ru tenâscă, le dărui cele rutenesd, ce s’au primită şi s’ar primi dela poliţia, căci deocamdată numai atâta putu superioratulă câştiga prin ună recursă ală său. Atunci se îmulţi biblioleca cu volume ca la 70.
/ Intr’aceea junimea cu t6te pedetile nu lipsi a se constitui şi a-şl urma lucrările sale în sunetulă statuteloră încă neaprobate începândă din a. 1852 când îşi alese din sînulă său ună birou pe durata unui ană pentru conducerea agendeloră bibliotecei constâtătăre din ună preşedinte, casară, bibliotecară şi notară. Astîelă la capâtulă anului scolastică 1859/60 se aflau în cassa bibliotecei bani 282 fl. 84 cr. şi cărţi 316 volume atâtă din con-ţribuirile ordinare, câtă şi din ofertele blnefăcătoriloră. Dintre binefăcători putemă aminti pe Constantină Har-muzachi, cui este a i se mulţămi publicarea „Cronicei lui Şincai“ şi „Istoria Româniloră, de Lauriană; pe Maio-rescu, înavuţindă între altele bublioteca cu mai multe i foi periodice; pe Cipariu dăruindă bibliotecei t6te opurile ce le-a publicată; pe Lauriană; G. Sionă; Rusă; Mi-I hali; George Chiţiu, redactoră la • Oltulă* * în Craiova; Dionă Marţiană, dereg. în România; N. Banciu Dr. de Medicină şi chirurgia; Ioane Stoiană asemenea; Gavrilă Popă prof. în Blaşiu; Mureşianu; Barhu; N, SbSera; Moise Sora NovaculQ, parochă în Bozinta mare; Georgiu din Rorauli lângă Năsăudfl, suprelocotenente, şi lonaşiu Jura, nobila din Marmaţia, — dărniciei cărora suntă a se mulţăinf mai multe cărţi din bibliotecă şi alte ajutăre în bani.
Precum s’a atinsă mai susă, statutele nefiindă încă
aprobate esistenţa bibliotecei fluctua în nesiguranţă viitoru-ui, junimea însă înainta şi lucra mereu începândă mai ântâiu cu publicarea unoră articull scienţificl în foile periodice de atunci, âr prin anii 1857—8—9 şi 60 deschiseră foile domestice „ţ)iorela“ şi Armonia.u
Acâsta e scurta descriere a intervalului dela 1852 —1860 inclusive pe câtă s’a putută după multele fapte împlinite dâr puţine scrise despre starea bibliotecei nu deplină organisate. Observămă la capătulă acestui pe-riodO, cumcă numărulă „teologiloră centrali români“ pănă la anulă 1855/6 nu s’a urcată peste 11; âr dela anulă 1856/7 numărulă loră e aprăpe constantă de 15 inşi.
(Va urma.)
Mulţâmitâ publică.
Braşovit, 16 (28) Ddteemvre 1887.
Pentru ajutorarea întreţinerei la studiu a studentului de classa a Vl-a gimnasială Ioană Brânda, dela gimnasiulă română din Braşovă, d-na Maria Popea a bine-voită a întreprinde o colectă în locă, primindă în scopulă acesta următorele sume:
Dela onoratele domne: Maria Diamandi Manole 10 fl, Hareti Stănescu 5 fl., Octavia Stănescu 5 fl., Elena Agopă Popoviciu 5 fl., Vilma G. Popă 3 fl., Agnes Du-şoiu 3 fl, Maria de Prunculă 2 fl., Hareti Nemeş 2 fl., Maria Steriu 2 fl., Maria I. Munteanu 2 fl., Elena St. Soliră 2 fl., N. N. 1 fl., N. N. 1 fl., N. N. 1 fl. N. N. 1 fl., N. N. 1 fl — Suma 46 fl. v. a.
Pentru acestă ajutoră binevenita se aduce pe acâstâ cale mulţâmită publică atâtă dămnei colectante Maria Popea, câtă şi tuturoră celorlalte marmimăse con-tribuente
Dare de seină şi mulţămită publică.
(Urmare din Nrii 176—184 şi 222—225 ai »Gaz. Trans.)
Comitetulă de ajutorare, constituită la 24 Aprilie a. c. st. n. în comuna Galaţi de lâagă Făgăraşă, In ţera Oltului, spre a aduna ajutore în favărea celoră nenorociţi prin focă din acăstă comună, după ce mei pre urmă a mai primita ajutăre din partea marinimoşiloră contri-buenţl, îşi continuă darea sa de Şeaml începută în Nrii 17d—184 şi continuată în Nrii 222—225 din „Gazeta Transilvaniei* mai departe, şi arată că au mai incursă ajutore:
32.	Dela O. D. Moise Dârlogea, notară cercuală
in Rodbavă 4 fl. 70 cr. v. a., colectaţi dela d-nii: Moise Dârlogea, notară cercuală în Rodbavă 1 fl. 50 cr. Ioană Mihu, parochă gr. or. în Galboră 50 cr., Ioană Ioanta, parochă gr. or. în Boholţiu 40 cr.t Moise Cândea, parochă gr. cat. în Galboră 1 măsură d° bucate, George Bonea, parochă gr. or. In Rodbavă 20 cr., Ioană Stîngu, primară în Galboră 1 măsură de bucate, Ioană Popă, colectoră în Galboră 1 măsură de bucate, Filaret Deişo rennu, invăţătoră gr or. în Boholţă 10 ct\, Ioană Stroilâ casară în Galboră x/» măsură de bucate şi Vasiliu Nea-goie, provisoră în Calboră 1/a măsură de bucate. Bucatele s’au vânduta cu 2 fl. şi	cu 2 fl. 70	cf. v.	a,; primiţi în bani gata s’a făcută	suma de 4	fl. 70	cr.	v.	a.
33.	Dela O. D. Alecsiu Frateşiu, Invăţătoră la
şcăla capitală din Satulungă	(Săcele), 14	fl. 27	cr.	v.	a.
colectaţi dela d-nii: Victoră	Popea, parochă gr. or.	în
Satulungă 1 fl, Alexiu Verzea, parochă gr. or, în Satu-lungă 1 fl., Ioană Dorea, înv. şi directoră în Satulungă 1 fl., Alexiu Frateşiu, înv. în Satulungă 50 cr., Ioană Bodeană, comerciantă în Satulungă 40 cr., Domeţiu Do-gariu, înv. şi drectoră în Satulungă 30 cr., Nicolau Bârsană, înv. în Satulungă 20 cr, Georgiu Fulea, înv. în Satulungă 20 cr. Prin discă dela biserica „Sfintei Adormiri* din Satulungă 1 fl. 22 cr., Georgiu Urdea, paroeh gr. or. în Cernată 1 fl., prin discă dela biserica .vechiâ* din Cernată 2 fl. 14 cr., N. N. 1 fl., Nicolau Băzărea, comercianta în Turcheşă 50 er. Prin discă dela biserica „vechiă* din Turcheşă 1 fl. 81 cr., Radu OdorQ, comerciante în Turcheşă 1 fl., N. N. 50 cr. Anastasiu Bârsană, învăţâtoră în Turchieşă 30 cr. şi Petru Debu, în-văţătoră In Turchieşă 20 cr. Suma 14 fi. 21 cr.
Sumele de sub punctele 32 şi 33 a dârei acesteia de samă, cari facă la olaltă 18 fl. 97 cr. v. a. s’au îm-
părţită ceforă mai nenorociţi incendiaţi din Galaţi în 1.8 Decemvre a. c. st. n.
Peste totă la acestă coraitetă de ajutorare s’a adţjr nată şi împărţită pănă acuma următărele sume de. bani;
a)	400 fl. 80 cr. v. a. împărţiţi încendiaţiloră la 10 Maiu a. c. st. n.
b)	126 fl. 61 cr. v. a. împărţiţi incendiaţiloră la 5 unie a. c. st. n.
c)	125 fl 87 cr. v. a. împărţiţi incendiaţiloră la 11 Septemvre a. c. st. n. şi
d)	18 fl. 97 cr. v. a împărţiţi incendiaţiloră la 18 Decemvre a. c. st. n.
La olaltă der s’a adunată şi împărţită suma de 671 d. 25 cr. ml. aust. ce de siguTă a contribuită multă la alinarea suferinţeloră celoră 580 de suflete lipsite.
Le mulţămimă deci din inimă onoraţiloră domni colectanţl şi generoşiloră contribuenţl în numele celoră incendiaţi şi mai departe orl-ce ajutăre ce voră mai în-curge şi după acesta în favorulă nenorociţiloră din acâită comună.
Galaţi, 24 Decemvre 1887 st. n.	V;
lânii Turcu, preş. Nicolau Aronu, secret, comit, de ajujp
Mulţămită publică. Subscrisulă, în numele cornul nei bisericesc! gr. cat. a Springului, cu inima plină dl bucuriă facă cunoscută că cu datuîă de 6 (18) Decenii vre â. c. sânta năşiră Biserică a primită ca dară unj| potîră, discă şi steua — tăte de argintă de China ob* duse cu aură, — dela marinimosulă domnă GonstantinŞ. de Colbazi şi onorabila-i soţiă, cari văcţăndă lipsa ma| terială in care se află numita biserică, ca creştini buiţţ au binevoită a face acolă dară binevenită. Peptru a$ câsta comuna bisericâscă îşi ţine de sântă dătorinţă aduce marinimoşiloră donatori, pe calea publicitâţei, cep mai mare mulţămită, dorindu-le ca Pronia divină să ii lungâscâ firulă vieţei întru mulţi ani spre binete şi tn». florirea sântei biserici şi a naţiunei, şi în loculă celor!» pământesc! D-<jeu le răsplătâscă cu cele cereştii Dorim! ca, in timpulă acesta vitregă pentru noi, să-şî aibă mulţi imitaţorî.
Şpringu, la 6 (18) Decemvre 188,7-„
Petru Cordea	?
________ parochă gr. cat. |
Ultime soiri.	|
Paristi,	26	Decernvro.	—-	Soirile din	St$
Petersburg anunţă, că generalul ti de Schweinita| în audienţa ce a avută la Impăratulă RusieiŞ' s’a mărginită a transmite Ţarului asigurării! paşnice ale Germaniei fără a atinge cestiuneţ concentrărei trupeloră rusescl, nici să cără vr’<! explicaţiune.	■-	Ş
Paristi,	26	Decemvre.	—	„Le Soleil“	pul?;
blică o depeşe din Viena	corniţei!*
Kalnoky ar fi primită avisulă cancelariei gerl mane, cum că misiunea generalului Schweinitz l<\§ Petersburg ar fi căzuta cu desăvârşire. Ţarnlă afc fi refusată, 4ice-sei ambasadorului germană, d#' a atinge cestiunea înarmăriloră.
Viena, 26 Decemvre. — „Gazeta de află că comandantulă divisiunei a II de' infanteria principele Iosef de Windischgraetz a fostul-trimisă la Berlină, unde va fi primită de împâf ratulă Germaniei probabilă acjl-	>
Viena 26 Decemvre. — Bursa a scăzută’ când s’a au<Ţtă că principele de Windischgrăt|( se duce la Berlină şi că împăratulă a adreiatijŞ o scris6re fdrte mâgulităre comitelui Andrsss^ triraiţându’i şi portretulă său. Cu t6te acestea s# asigură, că principele Windischgrătz se duce 1# Berlină pentru a visita pe părinţii săi şi că sen# nulă de distincţie ce corniţele Andrassy a prl mită n’are nici o semnificare politică.	»
—___i—L	• ——. "1 a i*
Editoră şi Redac oril responsabilă Dr. Aurel Muresianui
Pentru care ostenâlă capătă grasă diurnă.
Vină ţăranii şi votâză după cum îi ia credinţa,
680. £r unii venindă la urnă şi mustrându’i conştiinţa, Deşi ei deja trecuse în tabăra domniloră,
Acuma cu totă curagiulă au votată pentru po
[poră...
Şi văcjândO acesta domnii îşi 4'seră în mâniâ:
„Ei! dâr nu e prostă poporală, ci e plină de vi
[cleniă,
685. ,Ve4l când are-ocasiune şi elă te trage pe sforă. „Nu meriţi nici o cruţare, nu meriţi, urîtâ
[ciărăl*.
Vine ună ţărână de faţă şi cu puţină sfielă,
Cu multă naivitate se uită în giură prin sală...
• Spune, tine să trăiâscă?* preşedintele dă în-
[trâbă.
690. Ţăranulă în voiă bună... avândă memoria slabă;
»Să trăiescă domnulă... . care....... numele i-l’amă
[uitată,
„Scii care ne-a dată parale, de băutu şi de
[mâncată!*
Preşedintele se scălă şi îi rade-o palmă sfântă,
Câtă ochii îi scinleâză şi urechile ii cântă.
695. *Dâr răspunde la’ntrebare, dobitocă mare ce eşti, -Câ noi n’arn venită aicea, ca să ascultămă poceşti...
»Să mi lă duceţi iuîe’n dubă*), că este bâtă ca
[ună câne,
Unde »cine să trăiăscă* dără va sci pănă mâne!*. GendarmulO îlă ia şi’i 41°®/ »Gu domnii nu face
[glume,
700. *Vei scăpa de-aicl îndată de vei striga acestă „nume*. Votisarea totă decurge, lupta e dubiă încă,
Taberile suntă cuprinse de încordare adâncă;
0 tabără multă se teme că va perde-o causă sfântă, Alta râu se svârcolesce şi amară se mai frământă, 705. Să nu perdă-o causă scumpă ce-a costată grozave
[sume;
Dec’ar perde, de ruşine dâră ar fugi în lume... Timpulă prânzului sosesce, votisarea se suspinde, Să fîă îndestulilă fărnea dela toţi pretinde.
Domnii mergă pe la hotele, dau banchete strălucite, 710. Ospătarii au venite... 0! ce timpuri fericitei
Vinulă curge prin pocale, domnii cei mari ţină toasle, Care în realitate gemă de grozave contraste!
Şi într’ună birtă ore-eare. şi poporulă mai de rândă Se adună’n grabă mare şi chilia în curendă,
715. E ca o coşniţă plină, în care cutare roiu,
Ne încăpândă vrea să âsă făcândă mare tololoiu. Unulă îşi aprinde pipa, unii bău, alţii mănâncă.
*) Inchisore.
11 " ■ 1 11 Şi domnişori suntă akea, agenţii domniloră încă, *■:
Cari părtă haine fine, eră părulă strofocată.
720. Ei mănâncă, bău la mâsă cu poporulă scăpătată.|| Vorbescă despre scena unii vorbescă în secret!;;» Eră alţii ’n gura mare. Unulă mai puţină discretă
Strigă, fără să gândâscă că la noi nu e dreptate
fi?;
„O! ce caractere slabe şi pline de laşitate,
725. »Se mai află între noi!“ Aceste vorbe de locă |j Au produsă ună mare sgomolă, au turnată ulei||
[pe focă. .
Unii au voită îndată, au voită în capă să’i sară, »Cine e insultatorulă? Daţi cu elă pe uşe afară !«* »Bh, dreptă are!* st.iigă unii şi discordia amară 730. Domnesee acum în sală şi foculă arde cu pară.... § S’ar încinge-o luptă mare, dâr arena e prâ mică. ţ* Atunci iau sticlele’n mână, scaunele le ridică, J Le asvârlescă fără grije, dâr de sigură nimerescăf Blide, pocale prin aeră se sfarmă şi zăngănescă. % 735. La o mesă, vre-o câ(Iva se pusese la gustare,
Inse hârburi, vină, rathiâ le că4use în mâncafe. i ,0.dinei* strigară dânşii cu o furiă turbată, ’4 Şi în acâstă clipită mesa loră fu răsturnată,
Blide, talere cu zâmă, cum şi sticle de vină plind| 740 Se risipescă şi se vârsă, tăte se prefacă ruine !...
____________ (Va urma.) |
Nr. 278.
GAZETA TRANSILVANIEI.
18,sî.
Uursulâ la burse, d« Vieswi
din 27 Decemvre st. n. 1887.
Rentă de aurii 5«/, . . . 96 45 i Rentă de h&rtiă 5«/0 . . 89.— (mprumutulti eăilortt ferate
angare ............... 148 —
Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostO ung.
(1-ma emisiune) ... 93— Amortisarea datoriei căi-lord ferate de ostii ung.
(2-a emisiune) ....----------
Amortisarea datoriei căi-lartt ferate de ostii ung.
(3-a emisiune) .... 11025 Bonuri rurale ungare . . 100.— Bonuri cu cl. de sortare 1C0.50 Bonuri rurale Banat-Ti-
miştt..................101 50
Bonuri cu cl. de sortare 101 — conuri rurale transilvane 101 —
Bonuri croato-siavoue . . 101 — Despăgubire p. dijma de
vinii ung..............98.75
Imprumutulil cu premiu
ung....................119.—
liOsurile pentru regular ea Tisei şi Segedinului . 121.50 Renta de hărtiă austriacă 76.50 Renta de arg. austr. . . 79.20 Renta de aurii austr. . . 107 91 Losurile din 1860	. . . 137 75
Acţiunile hăncel austro-
ungare................. 858 —
Act. bănceî de creditii ung. 270.— Act. bănceî de eredită austr.269.90 Argintul ii —. — Galbinî împărătesei	..... 6 01
Napoleon-d’or!	.... 10 04
1 Mărci 100 împ. germ. . . 62.87 | Londra 10 Livrea sterlinge 125 90
Rursa de JBueurescl.
Cota oficială dela 14 Decemvre st. v. 1887.
	Cump.	vând.
Renta română (5°0). .	93 V,	91V.
Renta rom. amort. (5°/„)	96—	97—
» convert. (6°/o) ■ ■	91—	92—
împr. oraş. Buc. (20 fr.)	34—	36—
Credit fonc. rural (7°/o) - •	105—	106—
* 7? » (5°/o) -	918/*	92 V*
» * urban (7°/0) . .	103—	104—
* » , (6°/o) *	96—	97—
» » » (5#/o) • ■	87V.	88 Vs
Banca naţională a României 500 Lei			—
Ac. de asig. Dacia-Rom.	—	—
< » » Naţională	—	—
! Aură contra bilete de bancă .	. 14. V*	15.—
! Bancnote austriace contra aur fi.	2.03	2.04
Gursidu pieţei Braşovu
din 28 Decemvre st. n. 1887.
Bancnote românescî . . . .	Cump.	8.45	Vând. 8.58	
Argint românesc		»	8.50	A	8.53
Napoleon-d’orî		• *	10.02	A	* 10.04
Lire turcesc!			11.27	»	11.30
Imperiali		»	10.26	>	10.29
Galbeni		>	590	»	5.92
Scrisurile fonc. »Albina* 6•/,	• »	101.—	»	102.- -
n * n 5°/o	• V	98.—	-	99.—
Ruble Rusesc!		9	109.—	»	110.—
Discontulă ... »	6 V.-	-8»/, pe	ană.	
FARMACIA
I. PSERHOFER
VIENA, SINGERSTRASSE Nr. 15
la. „gold.enen IReicJrisapfel.“
Pilule pentru curăţirea sângelui mai înainte numite ,.Pilule universale“ merită cu tota dreptulo numirea d'n urmă, de ore-ce în faptă nu esistă aprăpe nici o bălă, la care nu ar fi probată în mii de caşuri efec-tulă-loră miraculosfl. In caşurile cele mai cerbicOse, la cari multe alte medicamente s’au întrebuinţată înzadară, s’a dobândită cu aceste pilule de nenumărate ori şi după ună scurtă timpă deplină însănătoşare. 1 cntiâră cu 15 pilule 21 cr., 1 sulă cu 6 cutitire 1 fl. 5 cr., la trimiteri nefrancate cu rambursă 1 fl. 10 cr.
Trimiţăndu-se preţuiţi înainte costă cu espedarea francată 1 sulă cu pilule 1 fl. 25 cr., 2 suluri 2 fl. 30 cr., 3 suluri 3 fl. 35 cr., 4 suluri 4 fl. 40 cr., 5 suluri 5 fl. 20 cr’, 10 suluri 9 fl, 20 cr. (Mai puţinii de unu sulu nu se p6te trimite.)
1 Au incursă o mulţime de scrisori, prin cari consumătorii acestora pilule mulţămescă pentru redobândirea sănătăţii loră după cele mai diferite şi grele băle. Oiî-oîne a făcută odată încercare, recomandă acestQ medicamentă mai depui te.
Reproducem!! aci câteva dintre multele scrisori
de mulţămită..
Leougang, 15 Marii 1883.
Prea onorate Domnule! Pilulele D-v. produc* adevărată minune, ele nu suntu ca alte aşa de multe medicamente recomandate, ci ele ajută întru adeverii aprdpe la t6te bălele. Din pilulele, ce am fostă comandaţii la PascT, am împărţită cele mai multe la a-micî şi cunoscuţi şi au folosită la toţi, chiar şi persone (le o etate mai mare şi cu diferite bole şi defecte au dobândită prin ele, deşi nu perfectă sănătate, diir totuşi o îmbunătăţire însemnată, şi voescu a urma cu întrebuinţarea loră. Te rogă dăr a-mî mai trimite încă 5 suluri. Din parte-mi şi dela toţi, cari amă avută deja norocirea prin pilulele D-v. a ne redobândi sănătatea, primiţi cea mai eordială mulţămită.
Martin Deutinger.
Bega Szt-Gyiirgy, 16 Februariu 1882.
Onorate Domnule ! Nu Vă potă esprima în destulă cordiala mea mulţămită pentru pilulele D-v. de ora-ce pre lângă ajutorulu lui D-(ţeu, consorta mea care deja ani îndelungaţi a suferită de miserere, s'a ▼indecată prin pilulele D-v., şi cu tote că şi acum trebue din când în când să întrebuinţeze din ele, totuşi ainătatea ei »’a îmbunătăţită întru atâtă, în câtă
p6te să-şi vecjă. de tote oeupaţiunile ei cu vioiciune juvenală. Acăstă a mea mulţămită Vă rogă a o întrebuinţa spre binele tuturoru celoră cari suferă, .şi Ve rogu totodată, ea să-mi trimiteţi din nou 2 suluri pilule şi 2 bucăţi săpunii chinczescă. — Cu deosebită stimă, supusă	Alois Novak prim-grădinară.
Stimate Domnule! Presupunând*, că tote medicamentele D-tale voră fi aşa de bune, ca reuumi-tulft balsamft contra degeraturilor*, care în familia mea a făcută ună sferşită grabnică la mai multe umflături de degerătură, m’am decisă pe lângă totă neîncrederea mea în aşa numitele mijloce universale de lecuire, a lua refugiulă la pilulile curăţitore de sânge ale D-tale, ca prin ajutorul* acestor* mici globuleţe să bambardezu la emorrhoidele, de cari suferă de ani îndelungaţi. Nu esitezft de loc* a Vă mărturisi acum, că suferinţa mea învechită dură o întrebuinţare de 4 săptămâni a încetat* cu totul*, şi că recomannă aceste pilule în cercul* eunoscinţelor* mele cu cel* mai mare zelă. Nu am nimică în contră şi dec* vei face întrebuinţare în public* de aceste ale mele şire, însă fără de subsemnarea |mea.
Viena, 20 Februariu 1881.
Cu înaltă stimă €. V. T.
Esenţă pentru ochi de Romershausen,
1	buteliă 2 fl. 50 or., Va butelia
2	fl. 50 cr.
Praffi contra asudării picioreiorfi, 1 cutiă 50 cr., cu trimiterea francată 75 cr.
Poniadă de Tanocliinin de I. Pser-hofer; de uni) şiră de anî recunoscută de medici ca cea mai bună dintre I6te remediile pentru eres-cerea pârului. UnO borcanQ elegantă adjustatO 2 fl.
PI astru universala de prof. S te ud <4, la rane din lovitură şi înpunsQ, la tota felulâ de bube rele şi la umflături învechite, ce se spargQ periodica la piciore, la degelO, la rănile şi aprinderile de ţiţe şi la multe alte suferinţe de acesta soia, s’a probaţii de multe ori. I bor-canB 50 cr., cu trimiterea francată 75 cr.
Sare universală de curăţenia de A. W. Bulrich. Una remediu de casă escelenta contra tuturora urmări-lora digesiţunei stricate precum: durere de capo, ameţelă, cârcei la stomaeh, aerâlă în gâta, suferinţe harmoroidale, constipaţiune etc. 1 pachetă 1 fl.
Franzbrantwein 1 buteliă 60 cr.
Afară de preparatele aci numite se mai află fote specialităţile farmaceutice indigene şi streine, anunţate prin tote fiarele austriace, şi la casO. când unele din aceste specii nu s’ar afla în deposita, se vorO procura la cerere cu promptitudine şi câta se po*e de eftinO.
^ Trimiterile prin poştă se efectul iute, dăcă se trimite preţulu înainte, său cu rambursă,
Trimiţendu-se preţulu înainte, (mai bine prin mandata poştalii) este porto postata cu multa mai eftinii, decftta la trimiteri cu rambursă.	4—12
Balsam contra degerăturci de 1. Pser-hofer, de mulţi anî recunoscuta ca ceift mai sigura remediu contra su ferioţelorQ de degerătură de lotft felulO, precum şi spre vindecarea ranelort4 învechite etc. 1 borcănelO 40 cr., cu trimiterea francată 65 cr.
Balsam contra guşilorft, remediu de încredere spre lecuirea umllUuri-)or0 la gâta, 1 flaconă 40 cr., cu trimiterea francată 65
Essenţa de viâţă, (Picături de Fraga) contra stomacului stricata, a mis tuirei rele şi greutăţilor de to ii feluld, una remediu de casă esce-lentfl. 1 flacona 20 cr.
Sucnltt - Spitzwegericli, medicament a de casă în genere cunoscuta şi es-celentO contra catarului, râguşelei şi a tusei ’etc. 1 sticluţă 50 cr., 2 sticluţe cu trimiterea francată 1 II. 50 cr.
Alifiă americană contra rheumatis-mului, cela mai buna medicamenta la tcSte suferinţele rheuma ice, junghiuri, Ischias (bolă de tremura), junghiu la urechi etc. 1 fl. 20 cr
Lichiorti din bnruenî de Alpi dela W. 0. Bernhard. 1 buteliă 2 fl. 60 cr., Va buteliă 1 fl. 40 cr.
NiU,^^ pub|jcaţiune
referitore la aşternerea fasiuniloru dărei de agonisita de clasa a IlI-a şi a IY-a, a fasiunilorii dărei după carnetele de capitalii şi a acelora după capitalele pasive.
In urma ordinaţiunei inspectoratului reg. de dare ddto Braşovă în 3 Noemvre a. c. Nr. 17,960, se provdcă, spre scopulă conscrierei şi determinărei dărei pentru anii 1888 şi 1889:
1. Toţi acei, cari aparţinu aeeloră supuşi dărei de agonisită de a IlI-a Clasă precum: fabricanţi, neguţători şi industriaşi, banqueri, mediei, advocaţi, ingineri, arendaşi etc. în genere toţi acei cari au profesiune aducetore de unu folosă, fără ca după acostă profesiune să fi fosta cu ocasiunea determinărei dărei pro 1887 deja dăjduiţi pro anii 1888 şi 1889.
Toţi acei aparţinători dărei de agonisită de a IV clasă, precum amploiaţii comunali, bisericesc!, dela vr’o societate şi amploiaţii privaţi, preoţi, profesori, învăţători, comptabilî, cassari etc. cari capătă salară său pensiune mai multă ca 40 fl. v. a. Iun anî.
3.	Toţi acei,^cari au capitale depuse cu carnete.
4.	In fine toţi acei, pe a cărora realităţi zacă capitale cu carnete, — ca să-şi ridice fără întârziere dela ofieiulă orâşenescă de dare libelele respective pentru fasionarea dărei de agonisită de a III. şi a IY. clasă, precum şi acele pentru fasionarea dărei după carnetele dela capitală să le reaştârnă la acelaşi! oficiu pănă celă multă în 15 Ianuarie 1888, pe când acele pentru capitaliile pasive: celă multă pănă în 31 Ianuarie 1888.
Fasiunile asupra capitaliiloră pasive ascernute mai târ(Jiu, i. e. celă multă până în 15 Februarie 1888 se voră lua în consideraţiune la determinarea aruneului generală după darea de agonisită pro 1888 numai pe temeiulu unei petiţiunî, carea va justifica aşternerea întărită, pe când acele ascernute după 15 Februarie 1888 nu voră lua de felă în consideraţiune.
Aşternerea fasiuniloră asupra capitaliiloră pasive, carea are să se întâmple în fiă-care ană, dăcă din partea acelui supusă dărei să cere ca la determinarea aruneului după darea de agonsită să să ia în consideraţiune datoriile ce zacă pe realităţile sale, — se constată prin ună atestă de primire estradată de cătră oficiulă orăşenescă de dare provă-fiutu fiindă acestă atestă cu datulă, sigilulă oficiului orăşenescă de dare şi cu subscrierea respectivului amploiată de dare. Acestă atestă servesce ca singură documentă asupra libelului ascernută despre fasioaarea capitaliiloră pasive.
Acele partide, cari pentru datoriile ce zacă pe realităţile loră plâ-tescă afară de carnetele după capitale şi quote pentru amortisarea capitalului, au ca să inducă în libelulă fasionărei atâtă suma aceea, carea au debitat’o la începută , câtă şi suma aceea, carea din suma dela începută debitată o au plătită în decursulu timpului prin amortisaţiune seu rate; în fine au ca să se inducă şi carnetele cari le-au plătită creditorului anualminte pentru capitală.
Braşovă, 21 Decemvre 1887.
2—3	Magistratul!! orăşenesc!!.
Concursă.
Pentru ocuparea unui postă de învăţătorăsâ, eventuală ună învă-ţătoră la scdla confesională gr. cat. din Bistriţa, cu ună salară anuală de 300 (trei sute) fl. v. a. şi cuartiră bună în scdlă, cu condiţiune, ca învăţătorăsa să aibă cualificaţiunea recerută prin lege, apoi să fiă jună, său nemăritată, eventuală, dăcă învăţătoresă nu s'ar afla, învăţătorulă asemenea să aibă cualificaţiune.
Concursurile au de a se adresa la presidiulă senatului scol. gr. cat. din Bistriţa pănă în 20 Iailliariu 1887.
Alexandru Silasi,	Theofilft Grigorescu,
presidentele sen. scol	notară.	3—3
Avisu d-loră abonaţi!
Rugămă pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei să binevoiască a scrie pe cuponulă mandatului poştală şi numerii de pe făşia sub care au primită <]5arulu nostru până acuma.
Domnii ce se abonăză din nou să binevoiască a scrie adresa lămurită şi să arate şi posta ultimă.
Dăcă se ivescă iregularităţi la primirea «Ziarului onor. abonaţi suntu rugaţi a ne încunosciinţa imediată prin carte poştale, ca în câtă depinde dela noi, să se delătureze.	ADMINIST11. VGAZ. 2RANS “
Tiporafia ALEXI, Braşovă.