bbdacţidmxa şi Aramsmţnimi BEAŞOVC, piaţa mare Nr. 82. ,GAZETA” IESE ÎN FIECARE ţ>I. t9 nuă aaă 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 9 fior. Bonetei» şi strilsAtates Pe antt 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. SE PRENUMERĂ: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. w ________ ANULU L. AHUN7IUBILB: O serii garmond 6 cr. şi timbru de 30 cr. ▼. a. pentru fiecare publicare 8orl«9rT nefreacato nu se srimsruu, — $aau«orlpte nu ee rntrimltS. Ni 277. Mercuri, 16 (2 1887. Chim at&mfl? m. Braşovâ, 15 (17) Decemvre 1887. Când s’au adusa faim6seîe legi din 1868 şi s’a proclamata limba maghiară ca limbă a statului, legiuitorii unguri au enunciatâ princi-piulft, că cercul u de infiuinţă al ti limbei statului se va estinde numai pănă acolo, pănă unde vorfi fi împlinite condiţiumle neapărate ale admistraţiei şi justiţiei şi că în t6te celelalte privinţe dreptul de limbă alţi naţionalităţilor fi va fi respectată în puterea legei de naţionalitate. Pe temeiulă acestui principiu Maiestatea Sa » declarată în discursulă tronului, cu care a în cheiată dieta ungurâscăîn Decemvre 1868: „Spe* rftmă, că credincioşii noştri de limbă nemaghiară îş! vorfi afla deplina loră liniştire în acea convingere, că statulă asigură fiecărui cetăţenii libertatea şi desvoltarea limbei sale materne în modă egaltk.u Aşa credea monarchulti p’atuncl, altfelti însă era croită planulă de maghiarisare. Era de prevăzută că, influinţa „limbei statului" va cresce în aceeaşi măsură, în care se va întări elementulă „domnilorău prin succesiva monopolisare a întregei vieţi publice de stată. Pasă de pasă s’a întrodusă îu t6te ramurile administraţi unei de stată limba maghiară, deve-nindă ilusoriă ori şi ce dreptă de limbă ală na-ţionalitftţiloră. Maghiarii dela putere începură a se identifica- cu statulă şi sub egida guvernului actuală se proclamă principiulă, că interesulă statului pretinde ca „limba statului" să ocupe tdte tărârriurile vieţei publice. Uitate au fostă curâida „condiţiunile neapărate ale administraţiei şi ale justiţiei" şi legiuitorii unguri făcură o întorsătură totală la 1879, proclamând^ studiul ă limbei maghiare pentru toţi cetăţenii statului ca o necesitate neapărată de a asigura interesele sale de viaţă. întorsătura acâsta despre care se temea Ludo vică Mocsary cu dreptă cuvântă, că va deschide calea arbitriului şi despotismului celui mai periculosă faţă cu naţionalităţile nemaghiare, a inaugurată o eră de nouă persecuţiunl, cari au trecută din sfera politică tn sfera de cultură a naţionalităţi ioră. Maghiarismulă violentă nu putea să se o-prâscă la „nulificarea politică artificidsă a naţionalităţilor^, ci vrândă a’şl realisa planulă de a croi unfi stată unitară maghiară centralistică, a trebuită să se împiedece de ultimele întărituri, ale naţionalităţiloră nemaghiare, de bisericele lor autonome şi de şcdlele loră, ce stau sub scutulă bisericeloră. Sistemulă întrodusă dela începută de gu-vemulă ungurescă, după care, în contra legii de naţionalitate dela 1868, nu se înfiinţâză şi aju-torâză din visteria âtatului, decâtă numai şc61e cu limba maghiară, crprindea deja în sine o a-meninţ^re făţişe desvoltării instrueţiunei ndstre naţionale. Dâr la acestă ameninţare s’a mai adausă dela 1878 şi amesteculO directă ală guvernului în afecerile autonâme ale şcdleloră susţinute de diferitele confesiuni în puterea legiloră esistente şcolare şi bisericesc!. Inspectorii regeşcl au devenită terârea invfi-ţătoriîoră confesionali nemaghiari căci prin legile şi ordinaţiunile mai nouă s’a făcută dependentă sdrtea loră de studiulu limbei maghiare, care pe 4i ce merge este pretinsă în mai mare măsură de cătră organele statului. încurcătura, ce s’a produsă în mersulă regulată ală instrueţiunei nâstre prin aceste măsuri, se folosesce de âmenii dela putere spre a slăbi organisaţiunea şi disciplina nâstră şcolară. Mtjîbculă celă mai agreată întrodusă şi practicată de actualulă ministru de culte şi instruc- ţiune ungurescă, spre a' dobândi acâsta, este te-rorisarea capiloră bisericeloră nâstre şi ameninţarea loră prin măsuri absolutistice luate chiar în prejudiţiulă autonomi^ bisericescl. Şi ca să nn mai st&mă la îndoâlâ, care este scopulă finală ală acestoră uneltiri în contra cul-turei nâstre naţionale, se organisâză sub scutulă guvernului şi societatea maghiară, angajându-se a influinţa şi terorisa alături cu organele lui pe cetăţenii de altă naţionalitate, ca s6 primâscă limba şi cultura maghiară. Acâsta este pe scurtă situaţiunea, ce ni s’a creată nouă Româniloră în specială dela 1879 încâce, decănd legiuitorii unguri au părăsita cu totulă politica, ce a aflată espresiune în legea de naţionalitate dela 1868. Pe terâmulă politică, fiindă nulificaţl în modă artificială, nu ne mai putemă mişca. Ne-a mai rămasă tărâmulă şcolarii şi bisericescă. Contrarii noştri dau năvală acum şi asupra acestui tărâmă. Ce facemă spre apărarea lui? Cronica politică. De ună timpă încâce (^iarulă diplomaţiei rusescl „Nord" din Bruxella pdrtă ună limbagiu fdrte moderată faţă cu alarmările de răsboiu. E întrebare numai dâcă suntă şi sincere decla-raţiunile sale, orl-că acâstă atitudine este a se datori numai unei tactice momentane diplomatice. «Nimică nu păte dovedi mai bine —scrie „Nord*— caracterulă închipuită ală temdriloră de răsboiu din tim-pulă celă mai recentă, dec&tă dec>siunile ce s’au luată tn Viena în ultimulă consiliu de miniştri sub preşedinta împăratului, cari dovedescă, că îngrijirile deşteptate prin pretinsele înarmări ale Rasiei suntă în fondă bagatele. Dâr nici că a putută să fiâ altfelă, deărece tătft lumea este informată despre intentiunile pacînice ale Rusiei. Creditulă modestă de 12 miliăne încuviinţată ministrului de răsboiu conte Bylandt şi neconvocarea delegaţiuniloră de sigură că nu corăspundă sgomotului, ce s’a făcută despre pretinsa ameninţare * păcii europene... « Articululă „Invalidului rusă,* care a espusă în-tr’o formă^atătă de clară şi modestă situaţiunea militară a celoră trei împărăţii, a contribuită In modă vedită la liniştirea spirite loră, precum o dovedescă decisiunile luate In Viena, cari aşa de puţină sămănă cu acele, ce se iau de obiceiu în ajunulă unui răsboiu. Nici o f6iă militară autorisatâ, din Berlină şi Viena, n’a clasificată pretinsele neesactităţî ale «Invalidului Rusă," aceste nu se potă dâr aşa uşoră descoperi. .Rectificările* de pănă acum au apărută numai in foi pemiiitare şi prin urmare n’au nici o autoritate faţă cu espunerile organului oficială ală ministeriului de râsboiu rusescO. • Prin urmare se p6te considera numita espunere a „Invalidului rusescO» ca espresiunea adevărată a situ-aţiunei şi de aici se p6te trage conclusiunea liniştitdre, că politica hotârîtă pacîmcă a Rusiei este afară de orî ce îndoielă şi că măsurile luate de ea au unO caracterO curată defensivă. Rusia e decisă a nu renunţa la înclinările sale spre pace si de a face totu ce e de lipsă spre a se asigura în contra urnii atacă.* De aici trage „Nord" conclusiunea, în faţa asigurărilor^ pacînice ale celorlalte cabinete, că este delăturată orl-ce temere de unu conflictă şi că se pâte spera, că sgomotulfi de răsboiu, care a produsă o iritaţiune atâta de viuă, va amuţi şi va face locu unui sâmţu seriosâ de siguranţă. In fine constată „Nord" întorsăturile „Gazetei de Colonia", cu privire la prinţulCi Ferdi-nand de Coburg, şi (jice, că ar fi interesantă a se sci dâcă şi contele Kalnoky, care a luata iu seriosa pe prinţulă Ferdinand, se împărtăşesce la acâstă întorsătură ori nu. Mfcsurl şi pregătiri militare. Austro- Ungaria ţharulă „liHndependance de belge ‘ primesce urmâtorea telegramă dela eorespondentulă său din Viena: Aflu că prefectulă de poliţia a convocată pe directorii de (Jiare pentru a-i invita din ordină superiorii să nu publice nimică cu privire la măsurile militare şi la mişcările trupeloră. Statulă-majoră s’a ocupată asemenea de alegerea unui directoră de biurou ală presei militare. Acestă postă este destinată unui fostă ofiţeră, care a luată parte ca raportoră in campania din Turcia !a 1877. 0 telegramă din Pesta adresată farului ,,Standărd“ 4ice, că în t6te punctele Ungariei se procedâză Ia pregătiri militare şi că telegrafulă a primită ordimiîă d’a nu transmite nici o informaţiune prlvitâre la aceate operaţiuni. Mai multe regimente suntă gata să plecă în Gaiiţia. Totuşi ordinulă de plecare nu va fi dată1 decâftă numai dâcă garnisânele rusescl dela fruntaria continaft d’a’fse mări. Rusia. In pitele acestea din urmă s’att ţinuţii mai multe consilii militare la Gacina sub preşedinţa Ţarului. „Dily News“ primesce urmâtârea scire dm Odesa: Flota voluntară de pe marea Nâgră transportă trupe rusescl tn numără fărte mare din Oucasia şi din provinciile meridionale ale Vistulei. S’a comandată o mare cantitate de vase. Ele potă transporta dela douâ-^ăcl pănă la trei zeci persone şi suntă construite astfelă ca să potă fi legate spre a forma ună podă. In mai multe puncte s’au văqfută flotile de câte optă-ţfecî din aceste vase. Voci din România. „La Correspondance de l’Est" din Viena publică, în N-rula sâu dela 19 Decemvre, o corespondenţă particulară din Bucurescl cu data de 17 Decemvre. Acestă corespondenţă, primită de gazeta vienesă, după cum se spune în capulâ ei, <)ice că i-a venita din „sorginte autorisatâ*. fita ce spune scrisdrea adresată din Bucurespi (Jiarului vienesu „La Corespondance de l’Est8: In timpulă acesta, în care se vorbesce atâtă de multă despre ună conflictO probabil]! Intre Austro-Un-garia şi Rusia, va fi, credo, interesantă dea espuneprobabilităţile relative la atitudinea ce ar pută lua România tn casulă unui resbelă. Raporturile diplomatice ale guvernului nostru cu ctle două imperii vecine suntă câtă se păte de corecte; şi elă îşi dă silinţa a le mânţinâ în acâstă stare. Mesagiulă regală afirma că aceste raporturi erau intime; afirmaţiunea este adevărată numai la suprafaţă, în fondă însă este în Romftnia o antipatiâ fârte pronunţată în contra Rusiei. Păstrămă formele diplomatice, mănţinemă raporturi escelente, dâr nu putemă uita luarea Basarabiei şi strigătârea nedreptate cu care Ruşii au plătită sângele soldaţiloră români, căluţi pe câmpurile de bătaiâ ale Bulgariei. Se simte în ţâră că Înaintarea progresivă a Ruşiloră spre Orientulă meridională trebue tn modă fatală să cuprindă într’o 4* ?i România. Rusia este vrăşmaşa reală a Româniloră. De altă parte acestă primejdiă nu esistă din partea Austriei, fi ddcă n'ar fi cestiunea Transilvaniei, care, de altmintrelî, pentru momentu, nu este la ordinea (filei, raporturile austro-române aru putt deveni fdrte cordiale. Partidulfl naţională-liberală are cuvinte particulare de a urî pe Ruşi. Aceştia au stricată opera cea mai meritoriă a acestui partidă, micşorândă cu luarea Basarabiei resultatele resbelului din 1877. Apoi, conservatorii români, adecă oposiţiunea, ne-găsindă sprijină în ţâră, face fără sinceritate, credă, cochetării Rusiei, sperândă că cu ajutorulă ei va ajunge la putere. Se pare că lucrulă e cunoscută la Petersburgă. De aceea, „Le Nord" publică din când în când articole forte displăcute guvernului din Bucurescl ; într’unulă din ultimele sale numere a mai publicată unulă totă in a-cestă ordine de idei. D. Hitrowo, ministru plenipotenţiar rusă pe lângă Regele Carolă, nu’şî ascunde preferinţele sale pentru oposiţiunea română. Acum de curândă, bunioră la aniversarea luărei Plevnei, d. Hitrowo a dată ună prân4ă în onârea generalului Florescu, care n’a luată parte în răsboiulă dela 1877, dâr care are meritulă de a fi unulă din capii q- Nr. 277. GAZETA tRAtiSILVANIEI. 188?. posiţiunei. Acesta faptă a fostă fârte remarcata în Bu-curescl şi gazeta ,L’E»oile Roumaine*, care e conside-ratft ca organulă ministrului afaceriloră streine, l’a semnalaţi). Din t6te acestea reese eă, în câsti de răsboiu, Austria ar avâ la noi în România mai multă simpatia Acâsta nu va să 4>că îns^ că într’o astfelă de întâmplare România s’ar pronunţa în contra Rusiei. Guvernulu I. G. Brătianu este cu deosebire practicu şi mai cu sâ-mă patriotică. ElO se va sili câtă ii va fi cu putinţă ; & stea la o parte pentru a nu suferi nimică; nu s’ar a-mesteca în evenimente decâtă dâcă nu ar putâ face alt-mintrelî. Atunci, elu ar privi unde este interesulu Ro-mâniei şi la casu de trebuinţă, ar face sS tacă simpatiile şi antipatiele sale. „Românului0 din Bucurescî, ocupându-se cu acostă corespondenţă în articululu de fondft dela 25 Undrea (Deceravre) şi presupunendă că e din isvoră guvernamentală, 4lce c& se tace că ae trîmbiţă în lume simpatiile şi antipatiile guvernului, tocmai acum când nori negri acoperă orisontulă diplomaţiei europene. Pe ce se’nte-meiază corespondentulu, 4‘(’e „Românului0, câne afirmă că „Rusia este duşmana reală a României0 şi că „acostă primejdia nu esistă din partea Austriei ?“ Apoi continuă: Cum raporturile austro ungaro-române — nu cum <|ice „autorisatulă* din Bucurescî «raporturile austro-ro-mâne« — potă deveni fârte cordiale? Şi dâcă astăzi cestiunea Transilvaniei nu este la ordinea cine îlă asigură că in acâstă beîte ă sur-priees (cutiă cu surprinderi) care se numesce cestiunea Orientului ea nu va apare mâne? ,,Românulă“ nu’şl p6te închipui luptândă dorobanţulă alături cu honvedulă, său celă puţină simpatisândă România cu Ungurii, adecă cu amicii Româniloru din t6te părţile şi’n deosebi ai Româniloru transilvăneni. Numitulă or-gană <}iee că e bine, să se observe cea mai strictă reservâ de cătiă guvernă, decă practicu vrea să fiă ca la 1877. Inregistrămă simplu aceste voci, ca să p6tă cundsce publiculă nostru cetitoră cum e dispusă opiniunea publică din România faţă cu compli-caţiunile ce ameninţă a isbucni. «România Liberă* spune, că în cercurile dirigenle din Bucurescî se manifestă mari temeri despre ună răs-boiu între Rusia şi Austro-Ungaria şi se adaugă că Regele CarolO va ehiema la o consfătuire intimă pe toţi fruntaşii politici ai României Semnificativă pentru raporturile dintre Austro Ungaria şi Rusia e urmâtorulă casă : Regisorulă teatrului curţii din Viena, d-fă Stoll, fusese invitată să dea câteva represen*aţiunl la teafruhl curţii din Petersburg şi la 10 lanuariu n. avea să şi plece spre capitala Rusiei. In săptămâna trecută însă agentuiă său primi o scrisore a prinţului Dolgoruky, magistrulă supremă aiă ceremo-nieloră la curtea rusă, in care cere resiliarea contractului, deârece situaţiunea momentană nu e potrivită pentru păşirea unui «membru ală teatrului curţii din Viena' pe scena teatrului curţii din Petersburg. D-10 Stoll a trebuită să renunţe la călătoria sa în Rusia. —x— «L’Autriche slave et roumaine* dela 20 Oecemvre n. pubiică dela cOrespondentulă său din Pssta o corespondenţă, în care se uâ, afară de cele de lângă sacuiă cu grăunţele. Acuma dăcă o apună acăsta (^ilnicâ foile oposiţiunei despre ai loră, cum să-o putemă noi caracterisa administraţiunea, noi, cari purtămO numai greutăţile susţinerei aceleia, fără să pu-ternă fi împărtăşiţi şi de scutulQ ei? * O administraţiune condusă pr.n respectarea legilorâ aste bioe/âcâtdre, însă abattndu-se dela ţinta cea adevărată, este o calamitate prin care se lâţesce demoralisarea ehiar şi în massa poporului. Şi că administraţiunea nOstră este condusă astfeiă ea însăşi ne arată. Se aflară de esemplu nisce femei române şi se sfâ-tuirft ca să facă tn acesta comitata ala persecuţiunilorâ 0 reuniune, prin care să dăe ajutdve eîevelora sărace române. Acăstâ întreprindere cu scopă umanitara, ba-satâ pe dreptula divină şi umană, în urma informaţiuni-lorO administraţiunei ndstre bolnave, nu li s’a încuviinţată. Colo pe Valea Bârgfiului se înteresâzft nisce 6menl bravi de deşteptarea tineretului nostru românâ şi voescO a întemeia o societate de lectură pentru lăţirea culturei tn massa poporului. Aceste statute, în urma informaţi-anilorb administraţiunei, se respingă. Vrăi să’ţl fad şcoli conformă legiloră esistente, ţi-M pună mulţime de greutăţi numai să te pdtă impe-deca, adăcă nu voescă membrii administraţiunei să cui-tivflmă poporulă nostru ci numai sudărea lui cruntfl • bună de jertfă şi iraiu, apoi las’ să rămâie totală in la-birintulfl întunecosă fără cultură. Vine acuma cineva şi le descopere conducătoriloră administraţiunei băla de care este cuprinsă corporaţiunea «Şi conducătorii voştri vă’mbată cu vorbe g6le. «Eu sunt avută şi puternică, am învăţată multe şcdle, 575. «Cunoscă eu lipsele vOstre, pungile văstre sunta «Şi vă dau nisce parale, folosiţi-vă cu ele; • Pentru c’aţî venită aicea, pentru că m’aţl ascultat, • Eu vă dau la toţi acuma de băută şi de mâncată. •Pună la disposiţiune butea de rachiâ plină, 580. «Chemaţi încă şi pe alţii de pe uliţe să vină, .Veseliţi-vă cu toţii şi vă faceţi voiă bună." Toţi îi strigă »să trăiescă" ! strigarea grozavă ră- [sună Strigarea se repeţesce cu vuietă tngrozitoră. ,Ve4l acesta e domnă mare», 4*c0 anulă ameţită, 585. „Şi darnică e" , 4‘ce attulQ, „cu bănişorl ne-a [cinstită. *Ve4l că elă cunâsce lipsa poporului asuprită." Atuncea se delectăză candidatulă .generosă* Şi se uită cu plăcere la totă celă ce-i păcătosă, Care dă ocola acuma buţii de rachiă plină. 590. Se veselescă forte bine unii din punga streină. Aste minunate scene se repeţescă în totă loculd, Unora stricaţi la alegeri le suride-o 4» noroculO...... loră şi’i face atenţi ca să-şi lecuiască băla la timpă, căci îmbătrânindă răulă, va fi ţâr4iu lecuirea. Unulă ca acela, fără să potă folosi prin bunăvoinţa sa, este persecutată pe tăte terenurile. Forte aplicabile suntă la împrejurările năstre de &4I cuvintele S. Ioană gură de aură, când 4»ce: ,Precum foeulă cu câtă punemă mai multe lemne pe dăn-sulă, cu atâta arde cu mai mare pară: aşa sufletele pă-câtoşiloră cu câtă audă mai adeseori adevărulă, cu atătă mai tare se escită spre păcată,* Faptele vorbăscă: In primă vâra acăsta s’au trimisă dela acestă oficiu preoţescă estrasele matriculari din anulă 1868 pentru glâte, ără în tărană cele din a-nulă 1869. Estrasele s’au trimisă primăriei comunale în limba năstră română, căci lege de naţionalitate avemă pe basa căreia ne putemă folosi de limba oOstră in tăte agendele n6stre publice şi private. Legea e creată de Unguri, măcară aceea voimă noi a ni se respecta. Ce să vs41 Insă? Ei nu voescă să scie de creaţiunea loră! Au nu acăsta se dovedesce prin urmâtârea conglo-meraţiune de cuvinte, poreclită sentinţa?: — — mii. Papp Zsigmond notaruiă cercului Fer- neziu fncnnosciinţăzâ, că preotulă gr. cat, din Tăuţii de susă nu voiesce a estrada spre folosinţa oficiâsă estra sele matriculari din anii 1868 şi 1869 despre tinerii o bligaţl la miliţiă, in limba maghiară. In contra disposi-ţiunei Nr. 2119/87 adm. acelea le-a trimisă în limba românâ. S’a decisă: Luându-se spre sciinţft acăstâ insinuare, Ioană CostinO preotâ gr. cat. din Tăuţii de ■nsâ prin acăsta se pedepsesce cu amendă de 100 fl., din care sumă jumătate se destină pentru săracii din Tăuţii de sus, ăr cealaltă jumătate pentru reuniunea industrială a femeilora din comitatula Sfttmarâ, sub greunământulâ că în 8 4ile va fi esecutată pe cale administraţională. Totodată de nou este provocata preotula gr. cat. IoanO CostinO sub pedâpsă de 100 6., ca estrasele matriculari trebuinciOse pentru compunerea listei tinerilorâ obligaţi la miliţiă din 1868 şi 1869, privindâ la urgenţa acestei afaceri să le trimită dela primirea acestei resolutiunl In timpă de 48 6re la Papp Zsigmond uot. cercului Ferne-ziu în limba maghiară. Argumenta: După ce foanQ Costină preotă gr. cat,, în contra disposiţiunei de sub Nr. 2119/87 adm. a denegată es-tradarea estraselorO matriculari din a. 1868 şi 1869, despre tinerii obligaţi la miliţiă, notarului cercului Ferneziu din comunele Satunou de susa şi Tăuţii de susă, In limba maghiară, notarula cercualO din estrasele matriculari române nu este tn stare a face conscrierea tine-riloră obligaţi la miliţiă, conforma disposiţiuniiorâ legali despre miliţiă, şi ca acesta împedecămănta să nu obvină, a trebuita a constrînge pe lângă pedâpsă pe numitula preoltt ca estrasele matriculari să le compună In limba maghiară. Care decişiune se trimite preotului gr. cat. Idntt CostinO şi notarului cercualO Papp Zsigmond, celui din urmă i se înmănuâză cu acea îndrumare, ca pri-vindă urginţa cea mare a causei, fără amânare să o în-manueze şi comput&ndO dela înmanuare 48 Ore, să facă relaţiune la acesta oficiu fără Întâr4iare. — Dat Baia mare 1887. Decemvre. 3. Sinii Sandor prelore suprema m. p. Sosindu’ml acâstă scrisOre başibuzucâscă, m’am convinsa că numai judecată nu se p6te numi, nu, căci n’are cerinţele legali basate pe §§-ii constituţiunei patriei. Plă-tindQ noi judecătorii, amâ aştepta ca aceia să scie judeca. în causa acăsta unde este legea călcată de mine? şi unde este legea pre basa căreia sunt judecata? Nici una nici alta. Aşadarâ nu este judecată, ci una despotismO sub mască oficiOsă, care se pOte numi: „abusO de puterea oficiOsă*. Yă4ândtt individulQ consciu de datorinţa sa acâstă procedură, nu scie ce să compătiraâscâ: pre acela care e grasă de plata cea bună, şi totuşi nu scie judeca; său pre bietulă poporO, căruia i s’a alesă aşa judecătoră; său pe corporaţiunea între care se afla şi aşa indivi4i întunecaţi. Laerlius povestesce: „Că vă4ândâ odată Diogenă ună copilO petulantă aruncândO petrii cătră ceriu îi 4ise; Ce fericire plăcută mai produce-o corteşire Guvernamentală, însă nu e decâtă pregătire 595. La serbarea strălucită, care t6te le petrece Câte a produsa şi produce secolulO nouăspre4ece. Cu lampa lui Diogene dăcâ i-ai cerca pâreehiă, Nu i-ai afla nicăirea, nici în istoria vechiă. Nu te priudă dăr mirare, scumpă Musă, când de nou 600. Te rogO să’ml ajuţi a scrie acestă grandiosă tablou. Să mergemâ şi noi In fine la alegeri de-ablegată, Să ne folosimă de dreptulă care legea ni l’a dată, Noi amă lucrată după lege sinceră cu totă credinţa, Pentru alegerea nOstră nu ne mustră cousciinţa! 605. Că noi nu ne am vândută dreptulă penlr’unO bli- [dişorQ de linte, Susă stă causa naţiunei şi o susţinemă rerbinte De vomă şi cădea in luptă, der să câdemă cu |on6re, O victoriă nedreptă este prâ dejositdre! £că-ne suntemă acuma, ne aflâmă chiură în cetate, 610. Aici are reşedinţa a Omeniloră dreptate. (Va urma.) Inzadară te întărit!, nicl-când nu poţi ajunge scopula*. In asemenea convingere suntemă şi noi Românii în 4i~ ele nOstre faţă cu desmerdările celoră dela putere, cari nu mai voiesctt a sci de dreptO, de lege, ci voiesctt a domni cu despotismulă, „akarom" şi „parancsolom*, deşi ar trebui să scie că pănă este poporO românesctt va fi şi esistă şi scrisOrea română. (Va urma.) Aplicarea legci industriale în România. După recomandarea ministrului românâ de agricultură, consiliulă de miniştri din România a aprobata pentru: „fabrica de hârtiă de împachetata C. & S. Schiel* dela Buşteni, .„fabrica de cherestele Fraţii Theiler din MoinescI,* «fabrica de zaharQ» dela Sasculă şi pentru „fabrica de cherestea Fraţii Theiler" din comuna Cucu dreptula de a benificia de următOrele favoruri: a) Scutire pe timpă de 15 ani de ori-ce imposită directă cătră stată, judeţă şi comună. b) Scutire pe acelaşi timpă de taxele vamale de importă pentru maşinele, părţile de maşini şi accesoriile loră aduse din străinătate pentru trebuinţele fabricei. c) Reducţiunea, pe timpO de 15 ani, a taxelorâ de transportă pe căile ferate române pentru obiectele arătate la aliniatulă precedentă şi pentru produsele fabricei. Iu specială pentru «fabrica de efecte militare şi cismâriâ M. Leon & Th. Mandrea* din BucurescI, care est* constituită cu ună capitală de instalare de peste ună milionă franci, care se servă de maşinele şi mij 16-cele tehaice cele mai perfecţionate, care este condusă de distinşi 6menî de specialitate, şi la care lucrâ/ă 4U&>că peste 450 6men! — Ministeriulă de agricultură, industria şi comerciu ală României, pe lângă favorurile acordate fa-bricelorâ de mai susfi, a mai concesă e aceeaşi scutire de imposite şi taxe pentru următârele materii prime necesare fabricei: Ace şi mătase de cusută; Pânză de căptuşalâ de mătase, ină şi bumbacă; Gumi-elastică, de bumbacO, aţă său mătase; jSârmă de feră şi alamă pentru cuie; Feră nelucrată, aramă şi alamă brută nelucrată; Colori şi lacuri pentru data lustru; Prafuri pentru palisagiu; Şnură; Nasturi, copci său inele de metaiă; Urechi pentru ghete. d) Reducţiunea, pe timpă de 15 ani, a preţuriloră dt transporta pe liniile ferate române pentru obiectele arătate la literile b) şi c) cum şi pentru pielea tăbăcită indigenă procurată pentru trebuinţele fabricei. e) Reducţiunea pe acelaşi timp a taxeloră poştale pentru transport ulă fabricatelorâ în iuteriorulQ ţârei. f) Preferinţa produselorO acestei fabrici pentru furniturile Statului, judeţelorO şi comuneloră faţă cu produsele similare streine. SOIRI TELEGRAFICE. (Serv. part. a «Gaz. Trans.«) PESTA, 27 Decemvre. — Judex Curîae Sennyey e greu bolnavă. ROMA, 27 Decemvre. — Papa a primită pe episcopii greco-catolicl din Austro-Ungaria. Tibru cresce mereu; părţile situate măi josă ale oraşului şi împrejurimea suntă inundate. PETERSBURG, 27 Decemvre. — Lor-dulă Churchill a visitată Sâmbătă pe Giers şi apoi a primită contravisita acestuia. Lordulă şi Lady Churchill au plecată erl la Gacina. CONSTANTINOPOLtJ, 27 Decemvre. — Consiherulă de ambasadă rusă Onou a îmânată Porţii ună protestă contra nouei năvăliri a Kur-4iloră pe teritoriulă rusă şi i-a cerută să ia măsuri severe. Necrologu Cu profundă durere Vă aducemtt la cunoscinţă regretabila încetare din viaţă a multa preţuitului nostru Ioanti Popti, teologă absoluta, notară cercu-ala şi proprietară întâmplată astă4l la 58/* 6re diminâ^ liindă înpărtăşită cu sântele sacramente ale muribunŞ^ loră. Rămăşiţele pământescl ale decedatului se voră aşetja în cimiteriulă bis. gr. cat. din Şiardă la 14/26 Decemvre a. c. 2 6re d. m. v;;: Şiardă, în 12/24 Decemvre 1887. Nicolau Popă, tată. Iosifu Popii, jude dela tabla reg. Roza m. Miclea, Elisabeta Popii, Valeria m. Radeşiu, fraţi. Petru Stanciu, Ioană Miclea, Qedeonu Radeşiu, cumnaţi. Eufrosina Popii, soeiă. Maria Stelina, Victorii Nicolau, Veturia Adriana, fii. Ioană Urzică, Maria Urzică, socrii. Numere singuratice din „Gazeta TransUlvfr nieiu ă 5 cr. se potă cumpăra . totungeria lui I. GR OSS, şi în librăria d-lui Nicolăe I. Ciurcu. Editor a şi Redactoră responsabila Dr. Aurel Mui*şi&ll| Np. 277. GAZETA TRJlNSmVANIEI. mi. + Oxiraui'6 U bora* de VIeste din 23 Decemvre st. n. 1887. Rentft de aurft 5% . . . Rentă de hărtiă 6% . . IrdprumutulA căilord ferate ttngare................ Amortis&re* datoriei căi-lorfi ferate de osta ung. (1-ma emisiune) . . . Amortisarea datoriei căi-lor fi ferate de osta ung. (S-a ettrinfakie) .... Amortisarea datoriei câi-locfl ferate deostăung. (8-a emisiune) .... 11050 Bonuri rurale ungare . . 101.70 Bonuri cu cl. de sortare 1C0.50 Bonuri rurale Banat-Ti- auştt...................101.— Bonuri cu d. de sortare 101 — turnuri rurale transilvane 102,— Bonuri croato-slavone . . 101.— Despăgubire p. dijma de vina ung.............. 98 25 Imprumutultt cu premiu ung.....................120.— Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 121.25 Renta de hărtiă austriacă 77.60 Renta de arg. austr. . . 80.20 Renta de aura austr. . . 106 60 Losurile din 1860 . . . 132.75 Acţiunile băncel austro- ungare................ 860—i Act. băncel de credită ung. 272.25 Act. băncel de credită austr.260.75 Argintulă —. — GalbinI împărătesei ..... 6,— Napoleon-d’orl .... 1005 Mărci 100 împ. germ. . . 62i80 Londra 10 Livrea stertinge 12680 9705 84.— 148.50 94- Bum ele BiieureHeil. Cota oficială dela 9 Decemvre st. v. 1887. Cump. vând. Renta română (5#0). . . . 931/# Renta rom. amort. (5°/#). . 96— » convert. (6°/0) . . 91— Impr. oraş. Buc. (20 fr.) 34— Credit fonc. rural (7°/#) > . 105— * » » (5°/,) • • 91»/* » * urban (7°/e) . . 103— * » , (6%) * ■ 96- * , » (5%) . . 87V. Banca naţională a României 500 Lei------- Ac. de asig. Dacia-Rom. ----- « * » Naţională ----- Aură contra bilete de bancă . . 14. V* Bancnote austriace contra aură. . 2.03 9D/> 97— 92— 36— 106— 92»/* 104— 97— 88l/s 15.— 2.04 CursuAi pieţei Braşovâ din 24 Decemvre st. n. 18P7. Bancnote românesc! . . . . Cump. 8.46 Vănd . 8.48 Argint românesc . » 8.43 â 8.45 Napoleon-d’orl . » 10.03 • 10.05 Lire turcescl . * 11.26 » 11.30 Imperiali . » 10.26 »- 10.30 Galbeni . » 5.90 5.96 Scrisurile fonc. * Albina» 6»/0 . » 101.— » 102.- - „ * » 5*/e . . »8.- % 99.— Ruble RusescI . . 109.— » 101.— Discontulă ... » 61/,—8•/, pe ană. N.n.29o-i88I_pub|icaţjune referîtore Ia aşternerea fasiuniloru dârei de agonisiţii de clasa a IlI-a şi a IY-a, a fasiuniloru dârei dupâ carnetele de capitalii şi a acelora dupâ capitalele pasive. In urma ordinaţiunei inspectoratului reg. de dare ddto Braşovâ îri 3 Noemvre a. c. Nr. 17,960, se provdcă, spre scopulfi conserierei şi ‘ determiffărei dârei pentru anii 1888 şi 1889: 1. Toţî acei, cari aparţini! aeelorâ supuşi dârei de agonisiţii de a IlI-a Clasă precum: fabricanţi, neguţători şi industriaşi, banquerî, medici, advocaţi, ingineri, arendaşi etc. în genere toţi acei cari au profesiune aducStdre de ună folosii, fără ca după aedstă profesiune s& fi fostă eu ocasiunea determinărei dârei pro 1887 deja dăjduiţi pro anii 1888 şi ÎS89. Toţi acei aparţinători dârei de agonisită de a IV clasă, precum amploiaţii comunali, bisericesc!, dela vr’o societate şi amploiaţii privaţi, preoţi, profesori, învăţători, comptabili, cassari etc. cari capâtă salară sdu pensiune mai multă ca 40 fl. v. a. Iun ani. 3. Toţî acei, cari au capitale depuse cu carnete. 4. In fine toţi acei, pe a cărora realităţi zacă capitale cu carnete, — ca sfe-şi ridice fără întârziere dela oficiul â orăşenescâ de Zare libelele respective pentru fasionarea dărei de agonisită de a III. şi a IV. clasă, precum şi acele pentru fasionarea dărei după carnetele dela capitală s£ le reaşIernă la acelaşă oficiu pănă celă multă în 15 Ianuarie 1888, pe când acele pentru capitaliile pasive: celă multă pănă în 31 Ianuarie 1888. Fasiunile asupra capitaliiloră pasive ascernute mai târziu, i. e. celă multă pănă în 15 Februarie 1888 se voră lua în consideraţiune la determinarea aruncului generală după darea de agonisită pro 1888 numai pe temeiulă uDei petiţiunl, carea va justifica aşternerea întărită, pe când acele ascernute după 15 Februaria 1888 nu voră lua de felă în consideraţiune. Aşternerea fasiuniloră asupra capitaliiloră pasive, carea are să se întâmple în fiă-care ană, dâcă din partea acelui supusă dărei să cere ca la determinarea aruncului dupâ darea de agonsită să să ia în conai-deraţiune datoriile ce zacă pe realităţile sale, — se constată prin ună atestă de primire estrâdată de câtră oficiulă orâşenescă de dare şi cu subscrierea respectivului amploiată de dare. Acestă atestă servesce ca singură documentă aşupra libelului ascernută despre fasionarea capitaliiloră pasive. Acele partide, cari pentru datoriile ce zacă pe realităţile loră plâ-tescă afară de carnetele după capitale şi quote pentru amortisarea capitalului, au ca să inducă în libelulă fasionărei atâtă suma aceea, carea au debitat’o la începută, câtă şi suma aceea, carea din suma dela începută debitată o au plătită în decursulă timpului prin amortisaţiune său rate; în fine au ca să se inducă şi carnetele cari le-au plătită creditorului anualminte pentru capitală. Braşovă, 21 Decemvre 1887. t—3 Magistratului or&şenescft. mm Pnblicaţhmile „CANCELARIEI NEGRDŢID," 8 GHERLA — SZ.-UJVÂB. AMICULU FAMILIEI. ţ)iară beletristică şi enciclo-pedică-literară cu ilustraţiunl, Cursulă XI. — Apare in l şi 15 $ a lunei în numeri de câte ll/a—2»/a cote cu ilustraţiuni frumdse; şi publică articlii sociali, poe-siă, nuvele, romanuri, suvenirî de călătoriă ş. a. — Mai departe traci6ză cestiunî literare şi scientifice, cu 41 reflesiune le cerinţei vieţei practice; apoi petrece cu 4|ţ atenţiune viâţa soo.Jă a Rcmftniloră de pretutindenea, 41 precum-* şi » celorlalte poporaţiunl din patriâ şi st răi-41 nătate; şi prin umorii dulce şi satiră alâsă nisuesce *f a- face câte o Oră plăcută familiei strivite de grijele vieţei; şt peste totă nisuesce a întinde tuturoră indj-■ viZ.iloră din. familiă o petrecere nobilă şi instructivă, i — Preţuia de prenumeraţiune pe anulă întregă e 4 fl. pentru România şi străinătate 10 franc! — lei noi, -plătibili şi în timbre poştali. PREOTUL ROMÂN. Revistă biserieăscă, scolastică J şi literară. Cursulă XIII. — Apare in broşuri lunare * de