Kmoţnm şi iAnsumţiinnui BRAŞOV#, piaţa nare Nr. 22.
,GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ)I.
fe and and 12 fior», pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. JBoaftai* şl «trftiafttate:
Pe and 40 ir., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci,
s£ PRENUMERA:
la pofte, la librării ţi pe la dd. corespondenţi.
ANULG' L.	AIUHdIOBII> B:
O serii garmond 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare 8orlsar! nefranoits nu a» prlmesoS. — KnnusoripU nu an ratrinltS.
19% 276.
Luni, Marţi 15 (27) Decemvre.
Oum stămtl?
II.
BraşfiYfi, 14 (16) Decemvre 1887.
A reveni asupra unor# evenimente, ce sunt# a<jl cunoscute chiar şi şcolarilor# mai adulţi, este, credem#, de prisos fi.
Suntem# inimicii fraselor# şi ai vorbelor# g6fe. Astăzi nici că mai cumpănesc# mult# vorbele, de aceea ne vom# ţină de fapte şi vom# cere dela ai noştri fapte şi âiâşl fapte.
Un# fapt# nedisputabil# este, că adversarii Românismului şi susţiitorii maghiarismului violent# şl-au croit# dela început# un# plan# de acţiune în contra năstrâ, pe care îl# urmăresc# cu admirabilă tenacitate şi rigorositate.
Ne aflăm# dâr dela 1865 faţă cu-o sistematică lucrare |a contrarilor# neamului nostru, care face încetul# cu încetul# imposibilă desvol-tarea ndstrft de sine stătătdre natfonalâ, vrând# în acelaşi timp# a ne folosi ca material# pentru înmulţirea şi întărirea rassei domnitdre.
Ce privesce pretextele, cu cari caută să*şl mascheze inteuţiunile duşmăndse naţionalităţii române, adversarii noştri au fost# întotdeauna fdrte invenţioşl: odată ne vorbesc# de „interesul# de viâţă al# statului" — cum şi’)# închi-puescfl ei, -— altădată de „idea statului" — cum o înţeleg# ei, — şi ârăşl de „tendinţe centrifugale, daco-romaniste" eţc. — cum Ie născocesce comciinţa lor# neliniştită.
Pretextele sunt# însă numai vorbe, să tre-cern# dâr ârăşl la fapte.
Odată făcut# fiind# planul# de nimicire, era dar#, că adversarii noştri trebuiau să încâpăcu distrugerea temeliei pe care se răzimau t<5te libertăţile poporului român# şi acăsta temeliâ erau drepturile năstre politice-naţionale, ce garantau esistenţa ndstră în Transilvania şi’n celelalte ţinuturi ale Ţârei u igurescl.
Şi’n adevăr#, imediat# după instalarea primului ministeriu unguresc# s’au desfiinţat# legile aduse de dieta ardelână dela 1863 şi sancţionate de monarchâ, cari stabileau egala îndreptăţire politică-naţională a Românilor# şi nu mult# după aceea s’a desfiinţat# şi autonomia ţârii Ardealului, care forma basa acestor# legi.
Spre a pută săvârşi cu succes# acâstă operă de distrugere, prevăzută în planul# lor# de acţiune la punctul# întâiu, adversarii noştri politici se îngrijiră înainte de t<5te să facă imposibil# ori şi ce manifestare legală a voinţei naţionale a Românilor#, cu alte cuvinte îşi dădură silinţă a sugruma cu desăvârşire vocea poporului nostru, ca să nu mai p<5tâ reclama cu succes# drepturile sale călcate în picidre.
La 1865 Românii ardeleni au cerut# să se întrunăscă un# congres# naţional# românesc#, care să se pronunţe asupra situaţiunei schimbate, din punct# de vedere alu intereselor# naţiunei române.
Răspunsul# la acâstă justă cerere a fost# introducerea de măsuri escepţionale absolutistice în Ardei#, precum: susţinerea legei electorale vechi, prin care se făcea cu neputinţă poporului român# de a fi şi el# representat# în mod# cuviincios# pe arena luptelor# constituţionale şi numirea unui comisar# regesc# pentru Ardâl# cu plenipotenţe estraordinare.
După luarea posiţiuoei ndstre de căpeteniâ a urmat# apoi gradată combaterea înverşunată a dreptului nostru de representare şi de limbă în comune şi în comitate şi din ce în ce legea de naţionalitate, care a fost# adusă la 1868 de dieta ungurâscă numai pentru ochii lumei, a fost paralisată prin nouă legi şi prin înăsprirea celor# vechi, tdte aceste având# de scop# a face cu neputinţă orl-ce mişcare de sine stătătdre naţională'a Românilor# pe tărâmul# constituţional#.
Resultatul# acestei acţiuni a absolutismului parlamentar# unguresc# Ta caracterisat# de minune deputatul# ales# al# Caransebeşului, d. general# Traian# Doda, în s.crisdrea sa memora bilă dela 10 Octomvre, ce *a • adresat’o preşedintelui camerei deputaţilor# din Peşta, numindu’l# „nulificare politică artificiosă a poporului românii" şi arătând# că a<ji acestui popor# „i-a devenit# imposibilă chiar şi o defensivă faţă cu politica agresivă a statului."
Astfel# adversarii neamului nostru având# t6tă puterea în mână şi favorisaţl fiind# de împrejurări şl-au ajuns# scopul# capital# spre a face e# neputinţă o desvoltare de sine stătătdre a elementului românesc# din Ardeal#, Bănat# şi Ţâra ungurâscă şi prin procederea lor# intolerantă din anul# acesta au dat# şi lumii dovadă că, după cum a mai arătat# numitul# deputat# român#, poporul# român#, ca naţionalitate de sine stătătdre, nu are loca în cadrulH constituţiunii ungare.
După ce am# caracterisat# astfel# cu puţine cuvinte faptele contrarilor# noştri pe tere-mul# politic#, rămâne să discutăm# şi partea a doua a planului lor# de bâtaiă, care tinde şi la nulificarea ndstră culturală, şi în urmă vom# trage conclusîunile privitdre la apărarea ndstra în viitor#, câcl cât# pentru trecut# cele ce s’au întâmplat# nu se mai pot# face neîntemplate.
Ultimele încercări pentru susţinerea păcii.
»Kreuzzeitung< anunţă din parte bine informată că, pentru a se înlătura, de se p6te, o turburare a raporturilor# Rusiei cătrâ Germania şi Austro Ungaria, ambele aceste puteri din urmă s’au învoită a face Ţarului încă odată representaţiunl potrivite şi în privinţa politicei lor# pacfnice, care nu se opune pretenţiunilorfl îndreptăţite ale Rusiei asupra regulărei afacerilor# bulgare, să’i împrăştie orî-ce bănuială. Germania a dat# pentru acăsta instrucţiuni ambasadorului său Schweimtz dtn Petersburg, care duce Ţarului o scrisăre autogr; fă din partea împăratului Vilhelm. In acăsta e singura speranţă a păcii.
Pentru Austro-Uagaria se <jice că s’a oferit# însuşi Archiducele Albrecht a primi o asemenea misiune, şi dăcă în Viena s’a combătut# acăsta, causa e că îner mările Rusiei nu se fac# atâta pentru posiţiunea Co-burgului, care şi aşa nu se păte susţină, cât# pentru planuri ruse, ce le va da pe faţă Rusia indată ce va fi destui# de tare sub arme. In cercurile ruse influente mai domnesce părerea, că Germania, neavând# destulă Încredere în puterea aliaţilor# ei, se teme de răsboiu şi că Rusia cu aliaţii ei naturali, Francia, Danemarca şi Grecia, e mai tare decât# tripla alianţă. „Kreuzzeitung" adauge: »Avsm.fi, durere, să ne aşteptăm# că ori ce prevenire din partea Germaniei şi Austro-Ungariei pentru susţinerea păcii se privesce numai cu frică şi slăbiciune, şi orî întâmpină pretenţiunl şi supterfugii, care ne lasă tot# în nesiguranţă asupra situaţiunei, orî grăbesc# chiar ultima raţio.
Pregătiri militare.
»Times" primesce din Viena următdrea telegramă referitdre la pregătirile luate de monarchia austro-ungară in faţa situaţiunei critice de a<jl:
.înaintea consiliului de coronă s’au aşternut# ur-mătorele trei propuneri: 1) Să se pună la disposiţia ministerului de răsboiu 25—28 miliăne florini. 2) Să se pună imediat# în perspectivă ridicarea baracelortt necesare pentru 200,000 de ămeni în Galiţia. 3j Să se procure uniforma şi lucrurile necesare pentru echiparea glotaşiior# şi a ultimei clase de reservă.
.Despre alte pregătiri de ocamdată nu-i vorbă; ul-teriărele pregătiri sunt# dependente de atitudinea ce o va observa Rusia pe viitor#. Au hro-Ungaria stă acum înaintea unei dileme: armată nu păte să trimătă în Ga-iţia, pentru-că acăsta ar fi o provocare contra Rusiei, ceea ce ar dori să încunjure; de altă parte însă nu păte
să se lase a fi de-odată surprinsă. Dăc& însă Rusia iş va continua pregătirile sale de răsboiu, Austro-Ungaria va fi nevoită să dea Rusiei prima lovitură.
„Se vorbesce ce-i drept#, că în sensul# leg&turei de alianţă dintre Germania şi Austro-Ungaria, Germania va veni în ajutorul# cesteia din urmă, dăcă ea în primul# atac# va li bătută. Dăr fiind-că politica Rusiei tinde Ia o răsturnare generală a situaţiunei de a(jî şi este de o potrivă pericuJdsă pentru ambele imperii, se crede în general#, că Germania nu va lăsa singur# pe aliatul# său nici cu ocasiunea primului atac#.* ‘	■ *
Asta s’ar pută însă face, dăcă n’ar fi Frănciâ la spatele Germaniei. Se scie că Franţa face pregătiri enorme. Ministrul# de răsboiu inspectăz fortificaţiunile dela graniţa ostică. Din Paris# plăcă mereu provisiunl şi alte lucruri necesare armatoi la graniţa de ost#. S’au dat# cele mai severe ordine contra spionilorfi germani. Foile rusescl spun# deja că între aliaţii naturali ai Rusiei este şi Francia. Cum stă atunci Austro-Ungaria cu ajutorul# Germaniei?
fiarele streine sosite în urmă spun# că pregătirile militare urmăzâ cu multă activitate in Posen, Galiţia ş In Polonia rusăscă. Cetăţi e prusiane Posen şi Kânigs-berg, precum şi cele dela graniţa apusănâ primesc# mereu lemnăriă pentru construcţiunije necesar». Totodată se trimit# în aceste oraşe vehicul! (cară) cară dau O- lumină puternică într’o distanţă de 12 chUomstri.
La Varşovia au sosit# din Petersburg o mulţime de oficerl din Statul# major, topografî şi oficerl - fie geniu, cari despărţindu-i în grupe deosebite s’au îndreptatâ^spre graniţa vestică ca să facă studii topografice, să' ridicei planuri, să studieze relaţiuuile relative ia a^rovfeioQftrile trupelor#, să facă rechişiţiunl de tot# felul# de instrumente şi să se informeza asupra numărului vitelor#.
In Cahul#, in Basarabia, a sosit#, o sotniă de cazaci, care face parte dintr'un# regiment# de cazaci ce s’a oprit# la Chişineu. Aceştia vor# ocupa loşaUfţţile dela graniţă.	, •. _-;
Ministerul# romăn# de răsboiu a comandat# deja
100,000	pusei cu repetiţiă şi colonelul# de geniu Capdi-iano se va duce să supravegheze fabricarea acestor# pusei.	»*.
O cercularâ a lai Bismarck.
„Agenţia Liberă" din Paris# publică textul unei cerculare oficiale ce principele de BiSmarck a adresat# la 10 Noemvre representanţilor# Germaniei în străinătate. Acâstă cercul ară este astfel# concepută :
Mari nenorociri sunt# iminente in Familia imperială. Raportul# D-rului Bergmann declară că principele imperial# este într’o situaţi# desperată. In casulfi când principele imperial# său M. S. împăratul# ar muri, vă voiu adresa instrucţiuni. Vorbesc# în nomele împăratului şi ca şeful# vostru, trebue să continuaţi a afirma înalta autoritate politică a Germaniei, pe care aceste evenimeiUe nu pot# s’o atingă şi a vă abţine dela orî-ce comentarii asupra consecinţelor# ce pot# eşi din aceste evenimente. Din punctul# de vedere al# puterilor#, principii de Hohen-zolern sunt# uniţi şi nimic# nu va fi schimbat#. în cpn-diţiunile generale ale diplomaţiei germane. .	,
Acâstă cerculară are o deosebită importanţă. Cancelarul# a luat# măsuri, cum se vede, în contra orl-cărui alt# pretendent#, afară de Ho-henzollerni, Ia tronul# germană, care s’ar# pută ridica, după m<5rtea împăratului şi a fiului s§u, şi care ar periclita unitatea Germaniei.
Germania neutrală.
Cetim# în „La Liberte Roumaine" din Bu-curescî:
In cercurile năstre diplomatice se vorbesce despre o înţelegere ce s’ar fi stabilit# între Germania şi Rusia pe basa de a păstra Germania neutralitatea în faţa conflictului ce ameninţă a isbucni. intre Rusia şi intre Aus* tro-Ungaria. Dăcă aceste sgomote se vor# eonfirma, ne putem# aştepta la o remaniare f6rfe semnificativă a'‘cabinetului 1. Brâtianu.
Nr. 276.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
Se ţi vorbeşte despre intrarea d-loră Co-g&lniceanu şi Creţulescu în cabinetti.
Unfl discurgft alu regelui Milan.
Cu ocasiunea serbării aniversărei patronului familiei ObrenovicI, regele Milan primindă felicitările depufa-ţiloră a rosti unii discursQ în care <}ise între altele:
Ilă bucură felicitările mai cu seamă că în acestă serbare privesce o manifestaţiune a simţăminteloril naţionale sârbe, in aceste momente ameninţătdre, prin care trece Europa, are o îndoită însemnătate accentuarea individualităţii naţionale. Dacă lucrulO va ajunge ca idea slavă să se ciocnâscă cu idea germană, Serbia n’are să participe, ci va trebui să j6ce rolulă privitorului. ţionalitatea serba nu va putea fi germanizată, însă ea va putea fi slavisată, şi atunci a apusă. Dela actualii re-presentanţ! ai dinastiei curată naţionale ObrenovicI nu se p6te pretinde, ca să fie instrumentele ideei slave; Obre-novicii au trăită şi au murită numai pentru idea serbă.
Regele urmează tradiţiunile familiei sale .şi aefata t secretulu politicei sale externe.
SOIRILE PILEI.
Încă ună fruntaşă ală vechei şi mândrei bresle ne-guţ&torescl române din Braşovă amă perdulă. S’a dusă dintre noi pentru veciă nobilulă binefăcăloră Dimltrid Iondorlci, însoţită fiindă de simpatiile celoră ce l’au cunoscută, de iubirea celoră pe cari i-a ajutată, âr nouă lăsându-ne cele mai adânci regrete. Dimitrie Ion-c’ovîcl n’a uitată nici în ultimele momente ale vieţii a împărţi cu dărniciă binefacerile sale. Aşa 1) a lăsată pentru înfiinţarea unui internată ală stdleloră- centrale române gr. or. din Braşovă şi pentru scopuri şcolare
30,000	franci cu capitalisarea intereseloră In timpă de 30 de ani, precum şi hotelulă *3 husari* din Tuşnadă în preţă de 12,000 fl. in aceleşl scopuri; 2) pentru biserica română din cetate, cimiteriu şi parastasă 3000 franci; 3) pentru serbările Juniloră 2000 franci; 4) pentru reuniunile române din locă sume mai mici. Asemenea fapte nobile£au eternisafă memoria lui Dimifrie JonciovicI; faptele sale vorO fi binecuvântate de t6tă suflarea românâscă.
—x—
Aprâpe de sătulă Peuca (Pocaj de lângă Alba-Iu lia s’au descoperită morminte preromane, în care s’au găsită, pe Iângft numerâse hârburi de vase de pământă şi cărbuni, şi ună vasă de pâtră frumosă formată, care insă a fostă spartă de nisce copii.
—x—
„Biserica şi Şc6la“ din Aradu declară, că în afacerea comunei Cuşteiu, Prâ3finţia Sa părintele Episcopă ată Aradului n’a căpătată nici o adresă din partea comitatului Timişă şi nici c& putea primi, după-ce comuna Cuşteiu, de carea este vorba, nu aparţine eparchiei gr. or. a Aradului şi astfelă cele întâmplate în comuna Cuşteiu nu privescă nici pre Prâsfinţia Sa, nici în genere Episcopia Aradului.* F6rte bine observă „Foia Diecesană' din Garanşebeşă cu privire la cunoscuta ho-tftrfre a congregaţiunei comitatului Timişă: .Când nu mai sciu domnii ce să facă, atunci este bună şi biserica ca *ă le sară într’ajutoră. Ore nu va fi prâ lâr4i u?“
—x—
La 21 Decemvre n. s'a aprinsa politechniculu din PHta. A arsă plafonulă şi băncile unei sale de prelegere. FooulO se întinsese şi în coridăre, dâr pompieri sosindă repede, au înăbuşită focuiă. Paguba e de vr’o 2000 fl.
—x—
E transferată locotenentulă lână Sagaiceanu dela regim. 50 la regim. 33 de infanteria. Suntă numiţi sublocotenenţi in reservâ * Ludovică Clococeanu de Veneţia la regim. 82 de inf., Gustavă Bibescu la regim. 85 de inf., Aureliu Popescu la reg. 64 de infanteria.
—x—
Unu grozavă viforă cu zăpadă, cu ocasiunea târgului dela Huedinu, ţinută în 20 Decemvre, a pricinuită perderea mai multora vieţi omenesc!. Din comuna învecinată Valcăulu rtaghiaru la reinldrcerea loru spre casă au fostă îngropaţi de zăpadă trei indivizi, cari mai târ-(fiu au fostă aflaţi morţi. Afară de aceştia s’au găsită cadavrele îngheţate a trei omeni necunoscuţi, cari după îmbrăcăminte se vâdă a fi locuitori dela mante. TotO n apropierea Huedinului se 4ice ca	fi aflată încă
alte două cadavre îngheţate şi se crede că încă se vor mai afla şi altele.
—x—
La scrisârea d-lui preşedinte ală Camerei Portugeze cătră d. preşedinte ală Camerei române prin care-i cere regulamentulă Camerei, d. generală Lecca a răspunsă prin următOrea scrisore:
Domnule preşedinte] Ca răspunsă la scrisârea ce E. V. ml-a tăcuta onOrea să ml-o adreseze, mă grăbescă a vă espedia traducerea regulamentului Adunării legislative române.
E. V. se va putea uşoră convinge, cetindă regula -mentulă nostru, că el nu prevede nici o disposiţia pri-vitâre la lungimea discursuriloră şi că preşedintele Adunării are celă multă dreptulă de a rechema pe oratoră la cestiune ori de câte ori elă face digresiuni cari n’au nici o legătură cu subiectulă In discuţiune. După două chemări consecutive la cestiune, preşedintele p6te, der numai cu consimţământul Adunărei, să retragă cuvân-tulă oratorului.
De asemenea regulamentulă nostru nu prevede nici o pedepsă disciplinară afară de chemarea la ordine cu inserţie in darea de sâmă a şedinţei. Pedăpsa ex-pulsiunei n’a existată nici odată ia noi. Deputaţii nu potă fi urmăriţi, în timpulă sesiunei, pentru delicte său crime decâtă cu conşimţimântulă Adunărei şi ei nu potă ti şterşl din contrâlele acestei Adunări decâtă numai dâcâ o sentinţă judiciară va fi fostă pronunţată contra loră.
Ca şi în Portugalia, Adunarea nâstră legislativă este pe cale de a’şî modifica regulamentulă ei, care se gâsesce cu toîulă insuficientă în urma revisuirei Constituţiei. O comisiă numită de Adunare lucrâză de trei ani la acestă regulamentă; îndată ce elă va fi gata şi votată, îmi voiu face o plăcere trimiţăndu-lă Escelenţei VOstre.
Bogă pe Escelenţa Vostrâ să binevoiască a primi a-sigurarea prâ înaltei mele consideraţiunl.
Generală D. Lecca Preşedintele Adunărei legislative a României.
Numeriilâ festiva alft „Gazetei".
ţ)iarulâ nostru, împlininda cu <}iua de 31 Decemvre 1887 stila vechiu ani 50 ai esistenţei sale, îşi va serba în săra acestei tjile şi în (Jiua următdre 1 Ianuariu 1888 a cincl-tjecea aniversare.
Pentru <J.iua de 1 Ianuariu 1888, Redac-ţiunea fdiei ndstre pregătesce unâ număra festiva separata, ala „Gezetei Transilvaniei".
Pentru a înălţa serbarea ndstrâ (Jiaristică, ce va culmina în edarea acestui număra festiva, amO dori să contribue la înfrumseţarea lui cât mai mulţi dintre bărbaţii noştri cu cunoscinţe, politici, literaţi etc., în deosebi bărbaţii cari au colaborat în aceşti 50 de ani la „Gazetă" şi „F6iâ“ şi se află încă în viâţă.
Ii rugâma din nou dăr pe acostă cale să binevoiăscă a ne trimite câte unâ mica producte
ala ingeniului lorâ pentru numărula festivtt. Şi fiindcă nu putemâ să dămâ acestui numără o estindere prea mare, îi mai rugăma să ne tri-mătă numai mici lucrări de puţine rânduri, de cuprinsa politicu, literara, socială, economica etc., în prosă ori în poesiâ.
Cei ce vora voi astfela să conlucre la nu-măruîu festivii să binevoiăscâ a ne trimite manuscriptele loru pănă la 22 Decemvre st. r. 1887.
Pentru ca să se p6tă lăţi câtâ mai tare a-cesta numărO, amu stabilita ca preţa de abona menta pentru ela suma de 20 er. v. a. Abonaţii „Gazetei" îlu vora primi numai pentru preţuia jumătate. Pentru România: 1 leu pentru neabonaţi, 50 bani pentru abonaţi. Abonamentele la numărulâ festiva se potâ face prin mandate poştale pănă la 25 Decemvre st, v. 1887. Numai trimiterea esemplarelorO comandate pănă la acesta termina o putem & garanta.
Venitula curata ala numărului festivâ ala „Gazetei Transilvaniei" îld destinămO pentru bi-bliotecele nostre poporale.
NB. Venitulă, numărului festivă ală „Gazetei Transilvaniei" fiindă destinată pentru bibliotecile nostre poporale, nu mai încape vorbă, că cei mai cu dare de mână potă trimite o sumă mai mare decâtă preţulă de abonamentă, cu atâtă mai multă, cu câtă cheltuelile pentru scâterea aeestui numără suntă forte mari fi deci ar fi de dorită, ca să română ună venită mai mărişoră în folosulă biblio-teceloră. Se înţelege, că numele celoră, cari voră contribui peste taxa de abonamen&ă în acestă scopă de binefacere, voră fi publicate în cfiarulă nostru. Ar fi de dorită, ca în diferitele localităţi câte u-nulă se ia iniţiativa de a colecta abonanţl pentru numărulă festivă fi de a face comande mai mari.
Redacţiunea „Gazetei Transilvaniei.*
Comitatulu Bistrrţa-Năsdudu, Decemvre 1887. Onorată Redacţiune/ Şirurile următâre au să ser-vâscă ca informaţiune şi spre orienlare membrilorQ români ai congregaţiunei comitatului Bistriţa-NâsăudQ pentru congregaţiunea, ce se va ţină la 30 Decemvre a. c. într’ună obiectă, ce privesce şi pre Românii din acestă comitată.
La 26 Noemvre a. c. s’a ţinută în Bistriţă licita-ţiune cu oferte pentru clădirea căsărmei de infanteriă fiind preliminariulă clădirei statorită la suma de 331 687 florini şi 35 cr. Dintre mulţii oferenţl însemnă aci pe trei inşi, cari înaintaseră cele mai favorabile oferte pentru comunitatea cetăţenâscă Bistriţa şi anume:
1.	Fraţii Adleff din Bistriţă oferindă ună scă-4ământă de 170/o=56.386 fl. 85 cr.
2.	Carol de Remânyik din Cluşiu oferindă 17.6°/,= 58,376 fl. 97 cr.
3.	Firma Geiser et Kehlhofer din Braşovă oferindă ună scă4âmântă de 19.5°/#=64,679 fl. 30 cr.
Comisiunea permanentă a representanţei cetăţenesc! considerând ofertulă din urmă ca celă mai favorabilă resp. ca celă mai eftină, mai departe considerândfl că firma Geiser et Kehlhofer oferă dâcâ nu o mai mare atunci celă puţină o asemenea garanţă în ori şi ce privinţă ca şi ceialalţl oferenţl, propuse representanţei ce-tăţenescl a încredinţa clădirea căsărmei acestei firme. Insă ce se întâmplă? Representanţa cetăţenâscă în şedinţa sa dela 28 Noemvre a avută „tristulă curagiu fn starea ei necalculabilă de a răsturna logica sănătdsă" (Bistritzer Wohensehrifft Nr. dela 4 Decemvre a. c)
,	FOILETON O.
— Epopei —
395. Toţi diregătorii ţării, dela cei mari încependă, Organele subalterne, pănă la cei mai de rândă, ScoborândO treptată pe scară până la cei dela sate, Toţi suntă una cu guvernulă. Der ei suntă mino-
[ritate
Ridiculă, nensemnată, care în massa cea mare 400. De poporă aşa s’ar perde ca ună rîu ce curge’n
[mare;
Ca ochii unei catene suntă legaţi toţi între sine, Dâr totuşi ar fi deşârtft nisuinţa loră, ve4l bine.
Eil der unde nu ajută vre-o drâptă judecată, Ajutorulă 110 prestâzâ isteţimea rafinată.
405. Domnii, toţi diregătorii, au aeelă minunată doră,
Ca t6tă apa din lume sâ curgă pe m6ra loră,
Ş fiindâ că a loră pungă e to»0 mereu îndesată, Puterea de a dispune în mâna loră este dată; Adauge la acestea şi viclenele tendinţe.
410. Cine se va mira dâră, cumcă a loră nisuinţe, fleiesă fotă Invingâtdre, în ală loră mare favoră,
In cause deci4ătore, Intre ei şi’ntre poporă?
Când este restaurare, au mai mare diliginţă Atunci se încoroneză injusta loră nisuinţă!
415. Pentru ei acâstă causă este o condiţiune,
Dela care le depinde domnescă posiţiune.
Pier4ândă ei acestă causă, pierdere îngrozilore Ară avă, pierdendă cu toţii terenulă de sub picidre. Ce facă deră să nu pierda brilanta condiţiune? 420. Mijlăce drepte, nedrepte, au la disposiţiune,
Şi se folosescă de ele, fără de nici o sfială.
Şi cine să’i controleze? Potestatea generală Având’o ei, pre firesee, totă mereu la îndemână,
Nu este nime în lume, care pe ei să’i reţină 425. Dela ori şi ce abusurl. Şi Nemesis, mândra Oină, lnlâr4iă câte-odată, nu scimă din care pricină.... Der îşi trimite ’nainte fidela sa servitdre,
O 4>nă nevinovată: Consciinţa mustrâtore.
Ea împlinesce in lume cu multă fidelitate 430. Oficiulă de controlă, ea lucră după dreptate.
Dânsa cu o frăge4ime şi cu nespuse blândeţe Caută făr’ eseepţiune, pre toţi omenii sâ’nveţe,
Ca să fiă drepţi şi soli4I şi să asculte de mine,
Unii 6men! nu ascultă de morala ei lerbinte;
435. De preceptele eî blânde loră de felă nu le e sete,
Nisuinţele ei drepte suntă mazăre pe părete.
Atunci dânsa le vestesce dreptate răbunâtdre,
De care, fiindă absentă, nici capulă nu îi mai dore. Ce să facă Consciinţa singură şi delăsală,
440. Vă4ândă că domnesce’n lume disordine desperată? Când promulgă ea dreptatea, atunci unii o alungă, Nu vreu să scie de dănsa, decă nu au bani în
[pungă;
Ea nu dispune de brachiu, nici de ună judecătoră, Intre <5menl nu se află, care să-i dea ajutoră!
445. Astraea ţ)îna Dreptăţii, de aici de pe pământă,
A sburată de multă la ceriurî, în locaşulă său celă
[sfântă.
Vă4ândă că domnesce ’n lume nedreptatea blăs-
[tămată,
Plânge^bieta Consciinţa, plânge, plânge indignată, Şi’necată de suspine şi cu lacrăml ar4ăt6re,
450. Se Intorce le Nemesis, la stăpâna domnitâre, Ingenunchiă lângă dânsa şi o rogă cu ardâre,
Ca să trimită in lume dreptatea răsbunătâre.
Să luămă er înainte firulă care l’amă lăsată,
Să ne gr&bimă a ajunge la alegeri de-ablegată!
Nr. 276.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1§87.
Ultime scirl.
Representanţa n’a primită ofertulă celă mai favorabila alâ firmei din BraşovQ, ei cu o majoritate de 13 voturi din 59 voturi, a declarata pe C. de Remănyik de între-prîn<jătoră ala clădirei amintite.
Gasula este fdrte instructiva.
Remănyik a fosta însărcinata, ca să pregătâscă plănuia pentru clădirea casarmei precum şi preliminarele de spese. Spesele le-a preliminată Remănyik la suma de 331.687 fl. 35 cr. şi totQ ela ofere una scăcjământă de 17,6%=58.376 fl. 97 cr. Să vede deci cum a fosta întocmită preliminariula. Dâcă nu păşea firma: Geiser el Kehlhofer, atunci era mare întrebare decă scătjămân-tula se ridica până la 10°/0. Numai în faţa păşirei a cestei firme doi dintre oferenţl au oferita scăcjămentă de 17°/o	17.6%. Una asemenea casa s’a petrecuta şi în
Nâsăudă cu ocasiunea licitaţiunei clădirii edificiului gim-nasiala. Arehitectula însărcinata cu pregătirea planului şi a preliminarului de spese, preliminâ. pentru clădirea edificiului suma de preste 122.000 fl. în firma speranţă, că ela va fi şi întreprindătorulă şi dâcă nu se presenta firma din Rraşova Geiser et Kehlhofer cu ună s<..â<Jâ măntă de 25.5% fondulO şcolastica centrala din Nâsăudă avea să şuiere o perdere de mai multe <jeci de mii, căci ceialalţi oferenţl nu treceau cu scătjământulă lorQ preste 10°/0. Doi oferenţl ce e drepta au făcuta scăijâmiflti de 14% Şt 16% însă ărăşl numai vătjănda păşirea firmei dela Braşovfi, după ce aceia tiu să putură apropia' de dănsa în nici un fi moda.
Pedtru caracterisarea defcisiunei aduse de majorii tâtea representanţei cetăţenesc!, servesce şi urmâtorea împrejurare:
Remănyik a clădită casarma honveijiloră termihâ'ndo clădit ea la 1 Octomvre a. c. In deeursulă acestei clădiri g’au ridicata îndoell şi plângeri în contra lui Remănyik, că a folosita materiala rău şi nu după plana etc.
Omenii, cari au ridicata îndoell şi plângeri contra lui Remănyik adecă,1 cei aprigi contrari, s’au unita cu Remănyik, după ce nu isbutiră a câştiga pre Geiser et Kehlhofer, spre a’i combate, ceea ce în representanţâ li-a şi succesa. Succesuia acesta însă este a se atribui 6uie-nilorQ, caii avură înaintea orhiloră, nu binele comuna, ci interesele private a 3—4 inşi, cari deşi mai înainte erau cei mai aprigi1*contrari ai lui Remănyik, acum se uniră cu acesta avendă prospectula de câştiguri personali. Afacerea acăsta însă n’a rămasâ întru atâta, căci minoritatea din representanta cetăţenăseă a înaintata recursă contra hotărîrei majorităţii, Care răcursQ . âne să se pârtracteze în congregaţiunea, ce se va ţină la 30 De-cemvre a. c.
Păte ni-se va obiecta, ce*i privesce pre Românii din comitata acăsta afacere? ’I privesce forte de aprope fiind-că întrega comitatula participă ia spesele clădirei casarmei de infanteria cu însemnata sumă de 100.000 fl. Din acăstă sumă au să contribue Românii partea cea mai mare^-fiind-că ei forraăzâ majoritatea locuitoriloră, din care causă sunta şi îndreptăţiţi şi îndatoraţi de a-se pronunţa, ceea că o potQ face prin membrii români ai congregaţiunei.
In urma acestora apelăma ta toţi membrii romănl, ca cu toţii să participe la congregaţiunea comitatulu1 dela 30 Decemvre a. c., să ia in cumpănire merităre in-formaţiunile, ce le-ama espuso mai susă, cari informa-ţiunl sunta basate pre fapte şi în consciinţă de causă să’şl dea votula pentru oferentele oela mai eftina, mai se-„ riostt şi cu mai mare garanţâ din ori şi ce puncta de vedere.
Afară de acesta obiecta se vorfi pertracta şi alte obiecte de interesa pentru Românii din comitata; spe-răma deci, ca membrii români se vorQ presenta cu toţii .	C-na.
Din camera României.
Camera română a votata una proiecta de lege, care schimbă legea recrutării într’acolo, ca ţăranii cari au învăţata patru clase primare să servăscă permanenta cu una ana mai puţina în armată.
D la I. Brătianu a (fisă, că acesta proiecta de lege are chemarea să încurajeze pe ţărani a învăţa carte. Afară de acăsta, ţăra are trebuinţă de cadre pentru armata permanentă şi guvernata e silita să cără, ca să se restringă scutirile de serviciula militard, care scutiri sunta pră mari. De altmintrelea, tinerii instruiţi sunta de una folosa forte mare pentru armată, căci în ţările democratice armata este condusă mai alesă de sergenţi şi de corporali. D-lâ Brătianu adause, că acum t6t$ România trebue să fiă înarmată. (Aplause preia gite.)
Academia română.
Vinerea trecută Academia română a ţinuta şedinţă.
D. Al. Papadopolu Calimach a cetită dou& docu mente slavonescl, unuia dela Bogdana Vodă cela orbă, fiiulQ lui StefanQ vodă cela Mare, alteia dela Erimia Movilă prin care se pomenesce de un‘ă boerO vechiu cu numele Luea Dereptate, ceea ce ara explica fapîula încă neprecisd, unde a fostă unsă dorană Ştefana cela Mare. D. Haşdeu ridicândo contestare in privinţa primului documenta, a rămasa ca cestiufţea să se desbatâ din nou faţă cu originalele.
Apoi d. A. /, Odobescu ceti una memoriu despre răposatulă culegătoră tipografă Petre Ispirescu, în care cu nisce accente admirabile face să reiăsă meritele literare ale răposatului. Lucrarea d-lui Odobescu a atrasa admirarea tuturora, aşa de jbine a caracterisatQ epoca lui Ispirescu. Petre Ispirescu a lăsată cu limbă de mârte, ca şi răposatula mare cetăţeanO C. A. Rosetti, încă din Iunie 1883, una testamentă ’ prin care râgă pe urmaşi să nu’i facă înmormântare cu pompă zadarnică D-lo.ră Odobescu, Brânză, A$ţelianfi şi Tocilescu, pe cari îi lăsă executori testamentare le cere să le fiă milă de cei şepte copilaşi. D. Odobescu propune a se tipări scrierile lui Ispirescu cu cheltuiala Academiei Române, să se intervină la ministerula instrucţiunei spre a i se primi doi copii ca bursieri în scâlele statului, să se intervină pe lângă Corpurile legiuitore a se vota o pensiă viageră familiei şi de s’ar putea să se plătâscă datoriile lui de
8,000	Ier.
D. Co'gălniceanu, ca preşedinte alâ Academiei, a promisă formală să sprijinâscă aceste propuneri.
Incnnosciinţare.
Prin acăsta am onăre a aduce la cuiioscinţă Dloră acţionari ai institutului de credită şi economii „Bistri-ţiana,< că după ce în adunarea generală constituantă ţinută la 20 Decemvre a. c. s’au desbătută şi primită gtatutele institutului nostru, acesta s’a şi organisată şi constituita conformă acestora statute.
Ca să putemă însă a ne îneepe activitatea, intre alte recerinţe legale e de Kpşâ a documenta respectivului tribunală comercială şi aceea, că 30°/0 din capitalulă acţionară sunta deja solvite (leg. comerc? § 159 p. 3).
Pentru a pută corăspunde dâr şi acestei recerinţe legale, suntă recercaţl toţi D-nii acţionari ai institutului nostru ca cOnf. § 9 din s'atute, în timpă de 30 <jile să binevoiască a solvi fiăcare acestea 30°/0, resp. rata a doua cu 20°/0 la cassa institutului nostru în Bistriţa.
Bistriţa, in 22 Decemvre 1887,
Gavrilă Mânu, adv, ca directoră esecut.
Viena, 25 Decemvre. — Calea ferată de Nor du a comandată unti numără fdrte însematu de vagdne.
Petersburgu, 25 Decemvre —r Generalulă Schweinitz, ambasadorul^ Germaniei, a avută o conferinţă cu d. de Giers. Misiunea generalului constă în a urma pe lângă Ţarulă silinţele ce le-a pusă principele de Bismark când cu întrevederea dela Berlină.
Londra, 25 Decemvre. — D. Hatzfeld, am-basadorulă Germauie, după ce a avută o conferinţă la lorduiă Salisbury, a conferită în urmă cu ambasadorii Rusiei, Franciei, Italiei şi Spaniei. Se atribue o mare importanţă acestoră conferinţe.
Viena, 25 Decemvre. — In Cercurile politice de aici se constată că pressa ungară singură ţine unu limbagiu agresivă.
Varşovia, 24 Decemvre — Cu măsurile 'deja semnalate despre reerganisarea militară a grâni-ceriloru se îndeplinesce în acelaşi timpă d înmulţire a efectivului loră şi anume înmulţirea va fi cam cu 60 procente a efectivului actuală. Furnisorii din Varşovia suntă ocupaţi cu efectuarea provisiuniloru necesare intendenţei militare. In anulă acesta se furnisăză fătnă de treieri mai multă decâtu în anulă trecută.
DIVERSE.	#
Ună nou metală.—Arguz&ida este numele unui nou metală, care se lucrâză fârte uşoră şi care are aspeştulă argintului; preţuia de fabrică este cu 50% mai mare decfttfi acela ală aramei galbene amestecate cu zincă. Noulă metală este cu multă mai solidă decâtă arama şi posedă aceeaşi tărie ca şi acâsta! Dintr’o analisă a acestui aluigiă resultă că acesta nou metală se compune din 4,03% lamă, 3,54% plumbă, 55,78% aramă, 13,4% nikel. $$% zincă şi urme de feră.	w
Şl veselia nu este totdeuna bună. — La Chateli-neau, în Belgia, o copilă de cinci ani a murită ,ln nişte impregiurărt fârte ciudute: ’I se dăduse de sf. Nicolaâ o păpuşă forte mare şi frumâ3ă; la vederea acestui dară copila fă apucată de ună accesă de rîsă stridefrtă, cjăre nu întânjA să degenereze în nişte convulsiunî fOrte crwde. După câteva momente biata copilă şi muri.	**■
f Dimitrie Ionciovici,
fostă comersantă, epitropă şi membru ală comitetului parochială din cetate, membru ală DelegaţiUuiloră şi ală Eforiei şcâleloră centrale române gr. or. din BraşOvă, membru fundatorii ală Associaţiunei transilvane pentru literatura şi cultura poporului română, membru fundatorii ală mai multoră reuniuni de cultură şi binefacere* a încetată din viaţă în 12 (24 Decemvre 1887 la (ji’ple 4% p. m. în etate de 76 de ani în urma unei sufefioţe îndelungate şi după împărtăşirea cu sfintele taine. f
Despre acestă durerOsă perdere incunosciinţâzA ne-consolabila sa soţiă Zoe D. Ionciovici născ. Florea de Iuga atâtQ în numele său, câtă şi ală fratelui,.cumnatului, cumnateloră, nepoţiloră şi nepâteloră cfefutîctului pe tOte rudeniile, amicii şi cunoscuţii.
Rămăşiţele pământesc! ale neuitatului defunctă se voră aşetja la loculă de odihnă Luni în 14 (26 Decemvre) a. c. în cimitirulă cetăţeniloră români din GrOverl.
Cortegiuld funebru va pleca dela locuinţa. proprie, târgulfl straeloră 149, la 3 6re p. m.
BraşovQ, 12 (24) Decemvre 1887.
Fiă i ţârina uşOră şi memoria binecuvântată!
Editoră şi Redactoră responsabilă Dr. Aurel Muresianv.
7
455.
460.
465.
470.
475.
Insă o preliminare şi acuma se recere,
Care pretinde, vetji vine, Ore-care întârdiere.
Pre toţi deputaţii ţârei, ţâra ’ntrâgă îi alege.
Cari au dreptă la acâsta? Este o anumită lege, Care norma o prescrie certă prin definiţiune,
— Ca nu cumva să obvinâ vr’o orbă confesiune. Acestă dreptQ de a a!ege, de comună votă se nu-
[mesce,
480.
Şi a votului esenţă e libertatea, firesce;
Votulă fără libertate să esiste nu se pote,
Votulă ca şi libertatea, este mai scumpă decâtă tote. Fiindă dâră votulă liberă la alegeri de-af>legatO, P6te vota fiecare pentru ală său candidata,
Aibă numai candidatulă ceruta condiţinne,
Şi’n restanţă să nu fiă cu-a sa contribuţiune.
La alegeri fiindQ liberi şi ţăranii din poporă, Se’nţelege că poporulă n’are gustulă domniloră, Domnii se svârcolescQ tare pentru guvernamentală, £r poporulă ar alege deputată naţională.
Noi amă c^isâ că: »ar alege* şi amă cji«ă în optativă ; Pentru ce nu alegă dâră? Amă mai spusă definitiv, Cumcă poporulă formâză massa în maioritate,
ŞI-o ridiculă formâză domnii o minoritate,
Pentru ce Învingă ei dâră la alegeri de-ablegată ? ?
485.
490.
495.
Pentru ce? O spunemă verde, limpede şi retezată: învingă cu multe bârfele, dâr cu bani învingă mai
[multă,
Ei pe bani cumpără voturi dela poporulQ necultă. Şi domnii râu abuzâză cu poporulă fără minte, Dându’i chiar ocasiune, ca pentru unO blidQ de
[linte
Să lapede şi să vânejă acestă dreptă mare şi sfânta, Preste care nu’i dispune nimenea de pe pământă. Dâcă este prostă poporulă, n’are elă conducătoiî? Ba are, dâr se orbesce că banii sunta orbitori.
Nu aserămQ ndi acâsta despre toţi ţăranii’n rândă, Că suntQ unii dintre dânşii, cari votulă nu şi-lă
[vândă.
Dâcă s’ar lipsi cu toţii de a lord ambiţiune,
Atunci n’ar mai fi în ţâră atâta confusiune,
Ar fi o pace nedrâptă şi-ar avâ ocasiune Gurernulă ca să reiâsă prin simpl’aclamaţiune.
Şi între ţărani suntă dâră âmenî deştepţi şi cu
[minte,
Cari ţină la ambiţiune, nisuindu^se ferbinte.
Să pâtă şi ei alege deputată pentru poporă,
Care să apere’n dietă şi interesele loră.
Râtele administrărei acum nu se învârtescă,
Domnii se svercolescă tare şi amară se opintescă, In totă ţâră domnesce puternica încordare 500. Şi se pregătescă cu toţii la strălucita serbare,
Care are să urmeze nesmintită şi în curândă; Domnii descindQ din palate josă la poporulă de
[rândă;
Şi avendă ei bani ca pleva din bugetulă statului, Cu o mare dărnicia împărţescă poporului....
505. Grele gânduri, multă grije pe domnii mari îi cu-
[prinde.
Şi totă ordinea ţărei pre cât-va timpă se suspinde. Acum contribuţiunea, procesele blăstămate, Esecuţiunea dură la avisă suntă suspendate... Domnii cei mari dau banchete şi se ospetâză bine, 510. La ospăţă cu bucuriă ei primescă pre ori şi cine... Dau ţăranilor!) mâncare, le dau ţigări şi tăbacă,’
Le dau rachiă să bee, câtă le’ncape în stomacă. Unde nu potO merge domnii, îşi trimetă agenţii loră, Cari umblă pela sate să înşele pe poporă.
515, Pe contrari îi ameninţă chiar cu esecuţiunî,
Cari câte flâcurî tâte nu le primescă de bani buni!
(Va urma.)
Hi. 276.
GAZETA TRIANSULVANIEI.
1687.
ChuauJâ i* bitriM â«
din 23 Decemvre st. n. 1887.
Roită de aură 6*/, . . . 97 05 RantS de hârtii &»/, . . 84.-(mprumutulQ c&ilortl ferate
ungare................148 60
Âmortisarea datoriei căi-ieri fente de ostfi ung.
(ţ-na emisiune) ... 94 — Âmortisarea datoriei câi-lorfi forate de ostfi ung.
(8-a emisiune) ....---------
âmortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostfi ung.
(3-a emisiune) .... 110 50 (tonuri rurale ungare . . 101.70 Bonuri eu el. de sortare 1C0.50 Bonuri rurale Banat-Ti-
mifft.................101 —
Bonuri cu el. de sortare 101.— ^onurl rurale transilvane 102 —
Bonuri croato-slavone . . 101 — Despăgubire p. dijma âe
vinfi ung. ............98.26
Imprumutulfi cu premiu
ung....................120>~
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 121.25 Renta de h&rtiă austriacă 77.60 Renta de arg. austr. . . 80.20 Renta de aurfi austr. . . 106 60 Losurile din 1860	. . . 132.76
Acţiunile băncel austro-
ungare ................ 860 —
Act. băncel de credittt ung. 272.25 Act. băncel de credita austr.260.V6 ArgintulO —. — GalbinI
împărătesei ....	6.—
Napoleon-d'orl .... 10 05 Mărci 100 împ. germ. . . 62 30 Londra 10 Livrea sterlingc 126 80
Barsa de BueaveaeX.
Cota oficială dela 9 Decemvre st. v. 1887.
Renta română (5°0). .	Cump. 987*	vând. 917 ■
Renta rom. amort. (6°/o)	96—	97—
» convert. (6°/0)	91—	92—
împr. oraş. Buc. (20 fr.)	34—	36—
Credit fonc. rural (7°/0) .	. 105—	106—
* >J (5°/o) •	917*	927*
» » urban (7®/9) •	103—	104—
, (6»/o) -	96—	97—
> » (5#/o) •	877,	887,
Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom.	600 Lei		——
	—	—
« » » Naţională	—	—
Aură contra bilete de bancă	. • 14.7*	15.—
Bancnote austriace contra aură. . 2.03		2.04
Cursul*) pieţei Braşovâ
din 24 D«cemvre st. n. 18$7. Bancnote românescl .... Cump. 8.46 Vând			. 8.4$
Argint românesc . . .	. . . » 8.43	A	8.4f
Napoleon-d’orl ....	. . . » 10.03	»	10.0E
Lire turcescl		. . . » 11.26	»	11.3(
Imperiali			. . . * 10.26	»	10.3(
Galbeni			. . . » 6.90	»	5.9t
Scrisurile fonc. «Albina»	6*/« . * 101.—	»	102.-
	5*/„ . , 98.-	%	99.-
Ruble RusescI ....	. . . » 109.—	»	101.-
Discontujă . . .	» 67,-8®/, pe ană.		
l x XX^:X.X. X:t^X-t' X
DICŢIONARU
germano-romântl
DE
THEOCHARALEXI A NOUA MIIĂ de EXEMPLARE.
• Opu aprobatu de Ministerulu' Instrueţiunei Publice alu României sub Nr. 11,230 din 27 Octomvre 1866.
Agreatu de Maiestatea Sa Carolu I. Regele României, conformii notei înaltului S6u Cabinetu din 26 (8) Decemvre 1866.
Se află de ventjare la tdte librăriile notabile.
11.50 seu 3 lei 50 bani exemplarul!
Librarii primescu rabate fdrte considerabile.
A se cere exemplare din Tipografia ALEXI, căci celelalte suntu eontra-tacute.	ii—12
Carne de vită
bună., prospetâ, bine cântărită,
se află de vemjare de astăcjî încolo numai cu
32 cr. unu Kilogramur
aşa ddr CU 4 cr. mai eftinâ, ca în ori ce alto măcelăria.
Prăvălia de sub casa sfatului, piaţa mare, a Ini
ŞTEFAN BUREŢIA,
măcelarii.
i x x	XitPt^xx^x^it^x^x^x-x^t-x^-t^t't
Concurs u.
Pentru ocuparea unui postă de învăţător^să, eventuala untt învS-ţfttoru la scdla confesională gr. cat. din Bistriţa, cu unii salară anuala de 300 (trei sute) fl. v. a. şi cuartira buna în sc61â, cu condiţiune, ca învfcţătorâsa sS aibă cualificaţiunea recerută prin lege, apoi să fiă jună, •iu nemăritată, eventuala, d£că învSţătordsă nu s’ar afla, învăţătorulâ asemenea să aibă cualificaţiune.
Concursurile au de a se adresa la presidiula senatului scol. gr. cat. din Bistriţa pănâ în 20 Ianuariu 1887.
Theofila Grigorescu,
Alexandru Silasi,
presidentelă sen. scol.
no<arfl.
2—3
Publieaţiune.
căldărariloră Nr. 519-a, etagiulu alfl Il-lea, spre esaminare din partea fie-cârui interesata pentru alegere.
Braşovâ, 9 Decemvre 1887.
Comisiunea destinată pentru conducerea alegerei
Ernst Hintz,
1—3	preşedintele comisiunei.
_________Brassd yarmegye alispân j ât 61.
Sz. 11.918/1887. U : ^ J
------------------nirdetmeny.
Brassd vârmegye torv£nyhat<$sâg4nak k5zigazgatâsi ârva âs gy4m-hatdsăgi, valamint a mărtăk hitelesitd hivatalainâl az 1888 ăvben szttk-săgeltetd kSfttlbeltil 415 kciburiter szâraz biiktiizifa szâllitâsânak biztosi-tâsâra f. 6. Deczember h6 16 tartott verseny târgyalâs eredmănye a ki-vânalmaknak meg nem felelvăn, f. h<$ 29-ăn d. e. 10 drakor az alis-pâni hivatalnâl ujabbi versenyt4rgyal4s fog megtartatni, melyre a ver-senyezni kivănok oly hozzaadassal ărtesitetnek, hogy az 52 frt, bânat-pdnzzel terhelt 50 kros bdlyeggel ellâtott z4rt ir4s- beli ajânlatukat fennti nap ds drâig adjăk az âlispâni hivatalnâl annal inkâb is be, mivel 10 orăn tul beadott ajânlatok nem fognak tekintet be vdtetni.
A szâllităsi felt^telek mai naptdl kezdve a hivatalos drakban az alispăni kiadd hivatalânâl betekintheldk.
Brassd, 1887. Deczember h6 23-ân.
< Roii Gyula,
1—2	kir. tanâesos alispân.
9900/188 7T~sz
Ărverfei hirdetMomi ki tonal
A brassoikir. t6rvăn6szăk mint tkvi hat6s4g kSzhirrd teszi,hogy Radu Dumitru văgrehajtatdnak ifj. Kaub Marku văgrehajtâst szenvedtf elleni 45 frt. tOkekoveteles ds jar. irânti văgrehajtâsi iigyăben a brassdi kir. tOr-vănyszăk (a kir. jârâsbirdsdg) teriiletdn levd Prazsmâr kdzsdge hatârân fekvci a prâzsmâri 252 sz. tjkben A 4' a 518, 519, 520, 872, 1324‘ 1325, 3087, 9202, 9662, 10,414, 14,856, 16,994, 18,092, 20,980 6» 268 hr. sz. ingatlanokra 648 frtban ezennel megâlapitott kikialtâsi Arban az ârverăst elrendelte, es hogy a fennebb megjelolt ingatlan az 1888. ăvi Januâr h6 20-ik dăleîotti 9 6rakor prâzsmâri kcjzsăg irodâjâban meg-tartandd nyilvânos ârverăsen a megâllapitott kikiâltâsi âron aiul is el-adatni fognak.
Ârverezni szândăkozdk tartoznak az ingatlanok egyenkenti beesărâ-nak 10°/o-ât kăszpănzben, vagy az 1881: LX. t. cz. 42. §-ban jelzett âr-folyammal szâmitott ăs az 1881. âvi November 1-ăn 3333. szâm a. kelt igazsâgiigyminiszteri rendelet 8. §^âban kijelolt szândăkkăpes ărtăkpapirban a kikUldott kezăhez letenni, avagy az 1881: LX. t. cz. 170. §. ărtelmă-ben a bânatpănznek a birdsâgnâl eldleges elhelyezăsărdl kiâllitott sza-bâlyszerll elismervănyt âtszolgâltatni.
Bras86, 1887. November h6 12.
A brassdi kir. tCrvszăk tkvi hatdsâg.	Kovâcs,
egyesbir6.
Sosirea §i plecarea trenurilorO^i postetoru în Brasovu.
1.	Plecarea trenuriloru:
1. Dela Braşovâ la Poşta:
TrenulO de per*6ne Nr. 307: 7 ore 20 de minute săra.
TrenuIO mixta Nr. 315: 4 6re 01 minutâ diminăţa.
2.	Dela Braşovâ la Baoureeoi:
Trenulfi mixtei Nr. 318: l oră 55 minute după ame$.
In urma ordinaţiunei înaltului Ministeriu reg. de agricultură, comerţ ă şi iudustriă, ddto 13 Ianuarie 1887 Nr. 70,718/IXb, se determină, spre soopula nouei alegeri, a 16 membri pentru secţiunea de comerţu şi m 16 membri pentru secţiunea de mdustriă a camerei de comerţu şi industria din Braşova, (Jfiua de 9 Ianuarie 1888 (Luni) înainte de prântpi dela 9 —12 şi după prân4u dela 3—6 6re, ca terminu de alegere, în OMa sfatului din piaţă.
Se aduce aedsta, din partea comisiunei alese să conducă alegerea, cu acela adausu la cunoscinţa publică, cum că alegerea atâtâ pentru comercianţi câta şi pentru industriaşi (meseriaşi) se va ţinea fiă-care pentru sine separata, şi că de alesă şi îndreptăţire a alege sunta tdte acele persdne din BraşovO, care ca comercianţi şi ca industriaşi (meseriaşi), sunta induse în respectivele liste de alegere.
Fiă-care alegStora p6te sS-şI dea votulâ numai în persdnă şi anume s£n verbala s^u în scrisa.
Lista valabilă a celorâ îndreptăţiţi la alegere e espusă în t6tă <)iua pănă la alegere în biroulă subscrisului, edificiula magistratului Uliţa
II. Sosirea trenuriloru:
1. Dela Feşta la Braşovâ:
Trenulfi de pers6ne Nr. 303: 9 ore 46 minute înainte de amă<}I*
TrenulG mixtQ Nr. 316: 9 ore 52 minute săra.
2. Dela Bnonresoi la Braşovâ:
TrenulQ mixta Nr. 317: 2 6re 32 minute după ametjl.
A.	Plecarea posteloru:
a)	Dela BraşovQ la lîeşnovă-Z&mesci-Branu: 12 6re 80 min. după amet|I-
b)	„	»	*	Zizinu: 4 6)*e după am&}I.
c)	„	,,	în	S&cuime (S. GeorgI): 1 oră 30 minute năptea.
d)	„	,,	la	Făgăraşu: 4 6re dimin^ţa.
e)	„	„	lâ	Săcele: 4 6re dimin6ţa.
B.	Sosirea posteloru:
a)	Dela Reşnovu-Zirnescl-Branu la BrasovQ: 10 6m înainte da ain&p.
b)	t Zieinu la Braşovft: 9 6re a. m.
c)	Din Secuime la BraşovQ: 6 6re săra.
d)	„ Făyărasă la BraşovQ: 2 6re diminăţa.
e)	m Săcele la * BraşovQ: 6 6re 30 minute săra.
Tiporafia ALEXI, Braşova.