KBDACŢItTHEA ŞI ADMmHTRAŢIVKEA i
BRAŞOVtf, piaţa nare Nr. 22.
,GAZETA" IESE ÎN FIECARE DI,
H ană ană 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., petrei luni 3 fior. BomSaie şi str&tafttate:
Pe ană 40 fr., pe ş6se Iun! 20 fr., pe trei luni 10 franci.
se PRENUMERÂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
V	_______
ANULU L.	ASUK1IUBILE:
O seriă garmond 6cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
Sorlserî nafranoate au «* jsHnsaofi, — Banuiorlpte au as retrimită.
m 276.
Cum stâmtl?
I.
i	Braşovu, 12 (14) Decemvre 1887.
STa vorbiţii multd în timpul Cr din urmă cu privire la situaţiunea politică, a Românilorfi ardeleni, bănăţeni şi ungureni. Vedemfi însă cu părere de rău, că apreţiările de feliulfi acesta ale unora au produşi! o mare încurcătură de idei, care Uumai favorabilă nu p6te fi solidarităţii n6s-tre naţionale în momentele critice de faţă.
Pentru ca cine-va să pdtă pricepe bine situaţiunea unui poporfi, trebue să cun6scă trecu-tulO lui şi t6te fasele desvoltării lui, trebue să ţină eontu de puterile sale şi de diferiţii factori ce’lfc compună, precum şi de elementele dimpre-jurulfi său, care ’lfi combătu şi’i pună greutăţi în cale; trebue în fine să fiă pătrunsă de aspi-raţiunile legitime ale lui şi să simţâ împreună cu elfi.
A te pune pe unfi terenti isolatQ, vrendu să înoţi pe deasupra curentelorfi ce se manifestă în sînulu poporului, său a’ţî alege unfi punctu afară de cer oul fi, în care se’nvertesce viaţa poporului, şi a privi de aici cu ochii uimi spectatorii străinii şi curioşii la mişcarea din sînulu lui, însemnă a face dinainte imposibilă o judecată clară şi nemerită asupra situaţiunii poporului din cestiune.
La întrebarea „cum stămfi?“ nu putemfi răspunde prin urmare corectă, decâtfi numai a-atuncl, dăcă vomfi avă în vedere deodata tfite momentele din trecută şi din presentfi, care condi-ţionăză starea nfistră. Nu merge să călârimă pe câte o ideiă fixă şi să 4'cemfii c& tdte mergfi rău, pentru că nu se îmbrăţişăzâ din t6te părţile acăstă ideă, şi erăşî nu merge să facem fi încriminări numai unora şi altora, că n’au lucrată aşa precum bine şi necesară era să lucreze, ci trebue să cumpănimfi serioşii tără preocupare personală t6te apariţiunile bune şi rele din viăţa ndatrâ naţională şi apoi să faeemfi conclusiunea.
Căci este clară, că dăeă ne punemfi întrebarea „cum stămfi?“ o facemfi cu scopfi de a căuta raijldcele de îndreptare şi de lecuire. Şi spre a găsi aceste mijldce n’ajunge să constatămfi simplu răulfi, unde’lfi aflămfi, ci trebue să cer-cetămfi după isvdrele lui şi aici în rădăcina lui trebue să’lfi combatemfi.
Procedând!! pe acăstă cale a criticei sănă-t6se, care trebue să socotâscă cu factori şi cu împrejurări reale, nu cu închipuite, este de lipsă să no d&mfi contă mai ântâiu despre situaţiunea generală a poporului nostru asuprită în perio-dulă din urmă de douăzeci de ani, ce’lfi nu-mimă era supremaţiei maghiare, ca să putemă înţelege bine cele ce se petrecă ori nu se pe-trecă a<}i în sinul fi lui, în favărea lui ori în contra lui.
Abia emancipata din lanţurile iobăgiei, po-poporulfi nostru după puţini ani de răsuflare, când i-a lucită pentru prima 6ră, după secuii de suferinţe, sărele egalei îndreptăţiri naţionale, ajunse din nou, în urma schimbăriloră lui nefavorabile dinăuntrulă monarchiei, într’o stare de aservire politică din cele mai periculdse pentru esistenţa sa naţională.
Conducătorii de bună simţă ai Româniloră au cunoscută marele periculfi, ce ameninţa naţionalitatea română din partea suprematiştiloră, dâr în genere Românii ardeleni, precum şi cei bănăţeni şi ungureni nu erau încă pregătiţi pentru luptele grele ce’i aşteptau, fiindu că n’a-vură când să trâcă şi ei printr’o şc61ă politică şi adversarii românismului cunosceau prea bine slăbiciunile ndstre, decât să nu le esploateze cu pri-sosă în favărea politicei loră violente.
Astfelă dându-se năvală din t6te părţile asupra drepturi loră nfistre politice - naţionale şi părăsîp fiindă cu totulă de cătră puterea cen-
Duminecă, 13 (25) Decemvre.
trală, care pănă atunci ne sprijinise, deşi numai condiţionată şi eu multă reservă, noi amă per-dută încetulă cu încetulă posrţiune după posi-ţiune şi amă ajunsă în starea tristă de acjl a aservirei totale politice şi economice.
Nu mai e de lipsă să perdemă multe cuvinte spre a dovedi acââta. Coldnele f6iei nfistre suntă (j.ilnicu pline de vaietele bieţiloră 6menl pentru tractarea ce-o întâmpină a(}î pe t6te terenele din partea celoră dela putere.
Ceea ce însă trebue să accentuămă aici pu* ternică este faptulă nedisputabilă, că cu t6te de-sastrele politice ce le-amă suferită, putemă să es-clamămă : „t6te suntfi perdute, numai onărea nu!“
Şi ’ntr’adevăru, s’au călcată şi se calcă drepturile cele mai sfinte politice ale naţiunei române. Dreptulă ei de limbă, recunoscută pănă la ună punctă drecare chiar şi de legislaţiunea ungurâscă a ajunsă a fi o jucăria în mânile funcţionariloră publici, vocea poporului română este cu totulfi sugrumată, dâr viuă şi puternică a rămasă în sînulu lui conştiinţa naţională, conştiinţa drepturilorti sale nealienabile.
Şi pe lângă tdte perderile, ce le-amă suferită din prrtea sistemului de guvernare asupri-toră de atji, putemă să privimu cu justă mândriă şi cu mari speranţe la faptulă acesta însemnată.
Căci nu .trebue să trecemă cu vederea, că e vorba de deuătjecl de ani de asupriri şi de prigoniri, şi alte popdre, multă mai înaintate şi mai bine situate ca ală nostru, numai după 10—12 ani de oposiţiune s’au ostenită şi au slăbită în tenacitatea loră.
Românii însă, harti Domnului, suntă încă vânjoşl şi tari în consciinţa loră românâscă, care îi lâgâ deolaltă cu putere elementară, şi dâcă în privinţa acâsta le lipsesce ceva în aceste momente, este numai o dosă mai mare de dibăciă în alegerea mijldcelorfi potrivite, spre a şl întări şi strînge mai tare solidaritatea dintre ei şi a trage mai multe folăse dintrînsa punâudu-o cu înţelepciune şi hotărîre bărbătâscă în serviciulu reală ală causei naţionale.
Şi bine să luămă aminte. E timpnlă supremă de a ne gândi cu t<5tâ sşriositatea la cimentarea solidarităţii ndstre naţionale, căci adversarii noştri încuragiaţl de primele succese, se străduesefi acum a adauge la aservirea politică şi economică, şi aservirea ndstră culturală!
*	„Invalidulă Rusft“.
Araâ citată la fimpulă său partea politică din ffiia ministerului ruseseă de răsboiu „Ruski Invalid*. Acum reproducemă partea militară a articulului, care e ur-mătorea:
....Cine e în realitate care se pregâtesoe pentru una atacO şi cine e care se pregătesce spre a se apăra? .
Să începetnă cu Germania. EfectivulQ cadrelorti de pace ale armatei germane în aceşti 7 ant din urmă s:au sporita cu 17 la sută şi anume în anulă 1881 cu 25,600 6menl şi în 1886 încă cu 41,000 Omeni; peste totâ, în timpO de 5 anî s’au sporită cu 65 bataliOne şi 38 i tunuri. Totă în acesta intervală stătută corpurilora germane la graniţele din spre Rusia s’a întărită parie prin dislocări şi parte prin nouă înfiinţări de 21 bataliOne, 24 baterii, 3 baterii de artilerie de cetate şi 15 eseadrone de cavalerie. Infanteria e cu multă mai mare la numără decâtă a nOstră. In genere puterea armată a Germaniei se urcă la 2,000,000, care în prima liniă represintă 20 corpuri. Bugetulă anuală ală armatei în Germania atinge ţifra de 250 miliOne ruble. O altă categoria relativă la o acţiune răsboinicâ, decâtă ofensiva, strategicii Germa-. niei nu cunoscă. De aceea aceste puteri colosale se potă întrebuinţa în acelaşă gradă în contra Rusiei ca şi în contra Franciei. Germania, în comparaţiune cu noi, dispune de o reţea de drumuri de fera cu multă mai des-voltate; ea a construită dela 1878 în ţinuturile sale spre răsărită nouă linii ferate în întindere de 4850 chilometrii, cari mai cu sămă au o însemnătate pentru ofensivă. Actualmente 11 linii de feră de sine stătătOre potă transporta din circumscripţiunile interiore trupe la otarele nOstre. In apropierea otareloră nOstre suntă vre-o 10 staţiuni încrueişitOre de drumă ferată, provătjute cu t6te
1887.
aparatele pentru descărcare şi concentrări de trupe. Mai notămă că o parte însemnată a conlribuţiunei de răsboiu, îndată după campania dela 1870—71 a fostă întrebuinţată pentru a face din localităţile Thord, Posen, Danzig, Konigsberg şi chiar şi Graudepz în cetftţl de pritmidft. rangă. Fortuiă care se clâdesce acum la Thom e numai de 1,200 fire departe de otarele nostre.
Austro-Ungaria, aliată prin tractatulă dela 1879, cu Germania, la indemnulă puternicei sale aliate, trecândfi cu vederea neajunsulă mijlficeloră sale financiare, s’a silită să realiseze programulă ce i s’a încredinţată atfttă în ceea-ce privesce sporirea puteriloră Mile armate câtfii şi în ceea ce privesce măsurile relative la accelerarea mobilisărei şi a concentrârei trupeloră. Pe când pănă mai ieri Austria nu dispunea decâtă de 20 de tftvisiunl active de infanteria, astăc^I are ună efectivă de 15 corpuri, 32 divisiunî active, la care în casulă unei mobili-lis&rl, se mai adaogă încă 14 divisiunî de infanterift, de miliţieni, (Honved şi Landwehr.) Trupele din Galiţia au fostă în timpulă din urmă întărite dislocându-se din in-teriorulă ţărei 18 escadrfine şi 13- baterii. Mai multă atenţiune însă merită activitatea febrilă pe care o des-voltă austriac» în aşezarea drumuriloră de feră. In anii din urmă Carpaţii au fostă străpunşi prin mai multe linii ferate care leagă Galiţia cu interiorulă monarchiei, şi;' luândă de esemplu pe Germania, chiar şi în Galiţia uu fostă construite linii ferate în vederea unei ofensive. In totală Austro Ungaria în ţinuturile, care potă să fiă tea-trulă unui răsboiu cu Rusia, dela 1878 a construită 4,500 kilometri de linii ferate, care tfite se ramifică dela linia principală din Galiţia dreptă spre hotarele nfistre. Intre aceste amintimă mai cu sămă liniile Stanislau-Husiatyn, Jaroslau-Soko!, Lemberg-Rawaruska şi Dembiza Tarnobr-zeg. Chiar şi acum 6 linii ferate potă să transporte considerabile trupe în Galiţia, unde pentru descărcarea lorfi, in apropierea graniţeloră nOstre suntă construitei nouă staţiuni înerucişătore.
In Lemberg, Przemyl, Jaroslavă, Dembica, Rjaschewo şi alte puncte suntă construite numărdse barace pentru trupe, precum şi magazine da deposite pentru făină, pes-jmeţl, ovăsă şi făna în cantităţi de mai multe milifine. Cetăţile dela Przemysl şi Cracovia suntă prefăcute în nisce tabere întărite. Din fortuiă dela Cracovia şe pfite trage pe teritoriulQ nostru. Aceste două cetăţi au devenită nişte deposite de aprovisionărl. Să mai adăugftmti că în Cracovia s’a grămădită ună considerabilă numărfi de vagone întocmite ca să pfită circula pe drumurile de feră rusesc!. T6te aceste măsuri, şi în specială aşe4are& drumuriloră de feră şi alegerea unui materială de es-ploatare, care numai pentru ofensivă are însemnătate, dovedeşte că Austro-Ungaria, pretestândă o defensivă,‘se pregătesce ca să năvălăscă în hotarele nfistre.
Ce face Rusia faţă cu pregătirile vecinicilorft săi?., Dela 1 Ianuarie 1881 şi pănă la 1 Ianuarie 1883 Rusia şî-a redusă efectivqlfi presentă de pace ală armatei ::ale cu aprope 100,000. Neapărată în anii următori, Rusia ărăşî şl a sporita îp câtva puterea sa armată. La aăâs'ta a fosta silită de afacerile Afganistanului precum şi de necesitatea ca să-şî sporescă capacitatea sa de mobili-sai’e ţaţă cu ne mai auritele silinţe ce-şl dedeau Iu ,»r-căstă privinţă vecinii săi. Der şi acum efectivulă său presenta de pace e cu 75,185 dmenî mai mică decâtă în 1881, pe când vecirTii noştri în acelaşă iniarvalAfI-AU> sporita efectivulă de pace cu 75,000. Fără îndoială, în casulă unui răsboiu, Rusia va pune pe picioră o armată puternică der concentrarea ei la graniţe e cu multă mai anevoiosă decâtă a vecini!oră săi. In aceşti (fece ani din urmă reţeaua drumuriloră ei de feră s’a: mai complectată in câtva. In ţinutulă gr^niţelorO dela vestă s’au construită 2828 chilometrii, der Iotă în acelaşă periodă Germania şi Austria, în provinehle loră oşti ce pe o suprafaţă de doue ori mai mică au construită 9300 chilometrii. T6te liniile nOstre n’au trecută peste limitele defensivei demarcatâ de triunghiulă Peterşburg Varşovia-Odesa, Din contră, Imiile veciniioră noştri se întindă până (hiar la graniţele nOstre şi uşoră se pfite vedea câ nu sunta construite pentru avant-posturi, ci pentru concentrări de trupe. Cine aruncă o privire pe hartă se pfite convinge cum suntă ţinuturile de frontieră ale Rusiei de împresurate cu drumuri de feră. Nu numai Germania ci şi Austria ameninţă de a năvăli repede în ţinuturile nOstre. Celă mai eficace mijlocă în contra cestui perîculo ameninţătorii ar fi sporirea reţelei drumuriloră de feră rusescî pănă la proporfiunea egală cu aceea a veciniloră sbi. Der pentru o asemenea lucrare se ceră considerabile mijlfice bănesc! şi mai pe susă de iote se cere timpO îndelungată. De aceea nu i r’ămănş Rusiei decâtă ună lucru: sS mărâscâ capacitatâă de ’ luptă a cetâţiloru sale şi să sporăscâ numărulă trupeloră sale dislocate in ţinuturile de frontieră ca să nu fiă surprinsă.
Nr. 275.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
Austro-Ungaria şi Rusia.
„Neue freie Presse* e informată din PetersburgO, că foile de acolo pledâză pentru a se face tractărî între Rusia şi Austro-Ungaria, fără cooperarea Germaniei. Se vorbesce, că Austro-Ungaria propune, ca CoburgulQ să fift provocată, printr'o notă colectivă a puterilorQ, a abdica, ameninţându-lO că in casă contrara se vorâ lua măsuri mai energice. Rusia garantâză independenţa Bulgariei şi hotărnicirea sferelorâ de putere a Rusiei şi a Aus-tro-Ungariei în Orienta.
„Sviet* mai aşteptă afară de acâsta să se adaugă una paragrafa privitori) la deşertarea Bosniei şi Ertego-vinei, ceea ce ar corăspunde asigurărei Austro-Ungariei şi Angliei, că le zace ia inimă integritatsa Turciei. Numai isgonirea Coburgului nu va mulţămi pe Rusia; e vorba d’a sc<Ste popdrele slave de sub influinţa germană.
„Post* (}ice că Rusia este puterea cea mai gata dc răsboiu în Europa şi că are de gânda or! să repareze erorile din 1878 "printr’o ofensivă contra Austro-Ungarie» ori !n înţelegere cu Austro-Ungaria a ataca pe Germania.
Cum vedemQ, foile germane îşi schimbă tactica de luptă, adecă începO a bănui că Austro-Ungaria conspiră ca Rusia contra Germaniei. Nu cumva fiindâ că cei din Viena nu ascultă de sfaturile presei germane de a mo-bilisa ori chiar de a lua ofensiva contra Rusiei?
Precauţia»! ori pregătiri seridse?
„Naţiunea* din Bucurescl spune, că mai mulţi supuşi austro-ungarl de acolo, reserviştl în armată, au primita in săptămăna acăsta ordinulQ de a veni ia regimentele din care facâ parte.
• Rumâuischer Lloyd* scrie, că după cum arată o scrisrire a unui oficerQ din garnisona Vienei cătră un frate alâ său din Bucurescl. trapele din acea garnisdnă sunttt gala de plecare şi provă^ute cu cartuşe (patrrine) cu glonţâ.	______
Scirl militare din România.
ContingentulQ recruţilorO pe anula 1888 pentru armata romănft permanentă este, după cum s’a votata de corpurile legiuitrire, de peste 16,000, adecă cu vr’o 3000 mai mare ca celâ din anula curenta. Restula de vr’o 27—30,000 se împarte la dorobănţime.
Tota-odată camera o votata unâ credita de 10 mi-Urine lei pentru cumpărarea a 100,000 puşcl cu repetiţiă. S’a depus apoi un proiect de 6 milirine pentru continuarea fortificaţiilor 0.	___________
Scirl militare din Rusia.
„N. W. Tgbl.« e informata din Petersburg, că generalii Gurko, Drentelen, Roop, Radetzky şi Ganetzky (guvernatorii generali ai Varşoviei; Kievului, Odessei, Charkovului şi Vilnei) au fosta chemaţi la ŢarulO în Ga-cina.
„Pol. Korr.* află din Varşovia, că întăririle de trupe rusescl trimise in guvernământulâ Lublinului în două landuri, odată în trimnă şi a doua oră în săptămânile din urmă, constau din următrirele trupe; o divisiâ de cazaci, din care 4 regimente stau aşezate în Janov, Za-moscs, Bilgoraj, Tomasov; o divisiâ de dragonl, din care 4 regimente stau în LublinQ, Vlodava, Che^m şi Hru-biesov; două regimente de infanteriă, care garnizonâză în Gpol-Janov şi Zaklikov; unâ batalionâ de reservă şi două brigade de artilerift, care stau in Lublin.
Scirl militare din Turcia.
„Presse* e informată din Constantinopole, că după cum anunţă foile de acolo, în urma înarmărilorâ Rusiei, Prirta a ordonata să se suspende concediarea reserviş-tilora, ce era în curgere, artileria şi cavaleria să se spo-rescâ şi garnisrinele din Macedonia şi dela graniţa Ru-meliei orientale să se întărâscâ.
SOIRILE PILEI.
După raportulO comisiunei financiare unguresc! asupra bugetului pe 1888 bilanţul) este următorulO: 326,747.731 fl. venituri, 345,016.847 fl. cheltuell, deci 18,269.116 fl. deficite. — Nefiinda acesta unâ bilanţO reala, cum n’a fosta nici în alţi anî, deficitula va fi negreşita multâ mai mare.
—x—
Comisiunea financiară a camerei unguresc! şi-a pre-sentata raportula în afacerea subvenţiuniloru teatreloru unguresci. Pentru operă s’a preliminată pe 1888 suma de 210,000 fl., pentru teatrula din Pesta 8000 fl., pentru teatrulO din Cluşiu 14,000 fl., pentru reuniunea actorilorO unguri 5000 fl. — Dăr pentru şcrilele neungurescl, necum să mai vorbimă de teatre, nu ]s’a găsită cu cale a se da din milirinele Nemagharilorâ, ce intră în visteria statului, măcarfl una bana frânta? Cum merită a fi calificată astă purtare a stăpânirei unguresci?
—x—
Dr. Petru leodoreseu, medicii asistenta la spitalul» Nr. 1 din garnisdna Vienei, e numita medicâ superiorâ în armată. Locotenentulâ Maximilianu Loşană dela di-visiunea bateriei grele Nr. 23 din Braşovâ e transferata ia regimentula 3 de artileria de corpâ. Sublocotenenţi în reservă suntO numiţi: Eugentt Lemeni şi Necolae Dima.
—x—
Consitiulfi comitatensQ din Timişâra a data ordina să se suspendă statariula în Cuşteiu; unâ membru alâ acestui consiliu insă a ceruta cercetare disciplinară con tra preotului^şi învăţătorului româna din Cuşteiu sub cu-văntâ că aceştia arO fi în „legătură intimă cu massele răsvrătit6re.tt Consiliula s’a mulţămitâ a trimite o a-dresâ oficirisă Prâsfmţiei Sale Episcopului Meţianâ din Aradâ, ca să provrice pe preotulâ şi învăţâtorulâ de mai susâ să stăruiăscă pe lângă poporenl a restabili ordinea. Cele 2 companii trimise din Oradea mare la Cuşteiu pentru restabilirea acestei »ordinI* au sosita deja. — AmO dori ca Prâsfinţia Sa Episcopulâ din Arada să dea răspunsulo cuvenita la acâstă invitare d’a se face gen-darmula autorităţilorâ politice.
—x—
ServiţiulO gloteloru, după cum se vede, le ofere aristocraţilorâ unguri nouă privilegii. Aşa d. e. magnaţii din Budapesta, pentru că au ascultata cursuri militare de câte-va săptămâni pentru glolaşl, au fosta numiţi ca deţl în reservă la honvetjl, âr la 1 Ianuariu vora fi în-naintaţî la gradulO de sublocotenenţi în reservă.
—x—
Cetimâ In „Kolozsvâr* dela 22 Decernvre: * Publicul» oraşului Oderheiu a fosta totdăuna unO sprijinitor© căldurosâ alâ tendinţelorO culturale. E lucru naturala dăr. că şi faţă de conccrtula arangiata în folosulâ »Kultur-egylet«-ului se manifestă unâ interesa mare nu numai din partea orăşenilorâ, ci şi din partea inteliginţei din provincia. Una merita deosebita ’i se dă concertului prin aceea, că comitetului arangiatora i-a succesO a cftştiga pentru acăsta şi pe d-şâra Elena Floriană, artista pianistă, care absolvase cu distingere academia de
musicâ*. — Se p6te una ca asta? Nu putemâ crede aşa ceva.
—x—
Maiestatea Sa a numita, cu rangulâ dela 1 Ianuarie 1888, 1054 sublocotenenţi în reservă, în trite speciele de arme. Cei numiţi la infanteria, vănătorl, cavaleriă şi ar- j tileriă suntD provocaţi din partea comandelorO cercurilorfl J de întregire a se anunţa pentru serviţiula de oficeru de J ordonanţă în casă de mobilisare şi petiţiunile ce vorQ | intra, se vorO presenta de comandele militare teritoriale 1 până la finele lui Februarie.	1
—x—
Suntemâ rugaţi a publica nrmătoruia avisâ; Corulu vocală română din Biserica albă va arangia pre săra de St. Vasiliu, adecă în presăra anului nou (31 Decemvre
v.	12 Ianuarie n.) o serată estra-ordinară cu unâ programa alesă bogata. Afară de cântece comice se va produce comedia „Creditorii* de Alexandri, er la metjulfl nopţii trei tablouri vii şi studenţi spanioli in costume potrivite. Comitetul,îşi dâ t6tă nisuinţa şi nu cruţâ nici spese nici ostenălă pentru d’a procura publicului o sără plăcută şi pre când se face despre acăsta avisare, publiculfl	J
româna, şi cela din provinciă este rugata a îmbrăţişa	j
mai cu căldură întreprinderile acestui corâ de cum a	I
demonstrata acăsta până acuma asigurându-ia totfl-odată că comitetula t6te le va întreprinde spre a satisface as-	!
piraţiunilorO şi dorinţelorâ publicului, incâtâ nu trecă	j
acelea preste puterile unorâ diletanţi. — Ionu M. Roşiu, preşedinte.
—x—
Proiectula de lege pentru înfiinţarea unui servifiu naţională română de navigaţiune\pe Dunăre (flotilă mercantilă română) a fosta votata de camera română. Cre-ditulO ce s’a ceruta pentru acăsta e de şâpte mi-lirine lei.	i
I
D-10 Dr. V. Babesu şl-a începută în tritft regula	\
cursulâ ce ’i s’a încredinţată la facultatea de medicină din Bucurescl, anume Ia institutul» de bactereologiă. ;j
’ j
D la generala Lecca, preşedintele Camerei române, j a primita din partea preşedintelui comisiunei de revi-suire a regulamentului Camerei deputaţilorO din Portugalia următrirea scrisrire: „Domnule preşedinte! Îmi iau permisiunea de a vă cere ore-carl lămuriri asupra ur-măirirelorâ puncte dm regulamentulâ camerei deputaţi-lorO a României; 1. Regulamentulâ d-vristră stabilesce elâ rire-care restricţiune de titnpQ în ceea ce privesce discursurile, său permite ela ca oratorulO să vorbăscâ câtâ îi va plăcea? 2. Cari suntâ pedepsele disciplinare \ aplicate deputaţilorO? Aveţi pedăpsa de isgonire din a-dunare? Fost’a ea esecutată fără turburare în sânulfl adunărei? Portugalia este în acesta momentâ pe cald de a-şl revisui regulamentulâ ei din cameră şi doresce , să nu se depărteze de regimula în vigăre în ţări consti-tuţionale ca aceea a d-v. Spera în bunăvoinţa d-vostre j pentru satisfacerea cererei mele. Servitorula d-vristrâ:
1 de Vilhena. Fosta ministru, preşed. comisiei de re-vi-iă.* — S’a şi data însărcinarea d’a se traduce regu- ■ Uuientulâ Camerei României şi a se trimite domnului Vilhena.
—x—
Tinerimea polonă din Posen a aruncata cu petri î i trăsura în care se afla Archiepiscopulâ germana Dinder,	j
duşmana alâ Polonilorâ. Chiar şi derula polona de josQ	.
începe it se îmdârji contra arhiepiscopului.
—x—
(3)	FOILETONU.
yJP&.ttO&'ŢIX	IHE“.
— Epopei —
Şi se scrilă unâ ministru, se rrigă de-atenţiune, Ţine o vorbire lungă şi în urmă elâ propune:
Să primescă dieta ţărei nesmintita proiectula său, Care va „ferici* ţâra, deşi se pare cam greu...
265. Atuncea din partea drăptă se scrilâ unâ deputata. Proiectula dm cestiune îl» laudă ne’ncetatâ,
Laudă şi pe ministru şi'lâ înalţă păn’ la nori, Mulţl-îi strigă: >Să trăiăseâ!* repeţind de multe ori Se scrilă din partea stângă şi unâ alta deputata ără, ¥70. Care despre cele <jise are ideă contrară;
Ţine şi eld o vorbire espunendâ a sa părere: Proiectula din cestiune mari sacrificii recere,
, Şi că e probabila frirte, că acela pentru ţâră Va produce ’n locO de bine, o calamitate-amară. 275. Când aceat’aserţiune frumosO • argumenteză,
Altul» din partea contrară âr în contra lui pledâză. „Să 10 au(jimO!tt • Să trăiâscă 1“ Strigă partisanii lui, „Frirte bine!* strigă unii, ârâ alţii strigă: „Pfui!" fir alta deputata se scrilă şi începe: „Domnilorâ, 280. „Aduceţi-vă aminte şi de miserulO poporri!
„Şi nu-lfi mai torturaţi eră cu eventuala lege;
„Mai pe urmă, 4&u» eu nu sciu, de poporO ce s’a
[alege.
•	Bietula poporO dela sate înrită în multe rele, „Aduceţi-vă aminte de-ale lui sareine grele;
285 „UşorO puteţi a dispune de aici din parlamenta. „Poporula e talpa ţărei, alâ statului fundamenta, „Dăcă e bunâ fundamentala, edificiul» buna va fl; „De va prospera poporule, şi statuia va înflori! „Luaţi deci în cumpănă drâptâ miseria dela sate 290. „Şi raţionaţi mai bine şi lucraţi după dreptate.
>Prin urmare vă rogâ dâră şi de bieţii cei plebei „Să vă fiă bareml milă; sciţi că unii dintre ei „Nu au pământO, nu au casă, nici pâne, nu au
[nici sare,
„Cum se strigă şi din horă: trite le-a dusâ darea
' [mare.
295. „Vă mai 4*c& patru cuvinte: cruţaţi pe bietulâ
[poporO !*
fir alta deputata se scrilă şi âr 4»^: „Domnilortt!
•	Vorbirea antecedenţă este prâ cutezătrire,
„Trite suntO esagerate în mărime’ngrozitrire,
»Şi eu susţină chiar din contră, cumcâ ţâra pros
[perâză,
300. „Şi cu paşi gigantici frirte în culturâ’naintâzS...
•Şi dâcă sunta unii miserl, amărîţl ca vai de ei,
•	Cine să fiă de vină? Şi causa miseriei
•	De aici din dieta ţărei 4*cfl unii că isvotăsce!
»E o minciună cumplită! TotO insula îşi făuresce J 305. „Propria’şî posiţiune; fiă bine sâu rea srirte,
•	Elâ însuşi a câştigat’o, placâ’i dâră să-o porte.
•Dâcă miseria-i mare, cine să fiă de vină?
•	Eu vorbescâ din espennţă. Unuia are o găină,
„Şi să credeţi vorbei mele, să-o mănânce nu se’n-
[dură,
310. „Pentru ce, veţi crede-rire? Elâ o dă pe băutură."
—	*Nu o dâ^pe băutură, i o ia’n contribuţiune!« Reflectâză rire-cine, avândtt bună-ocasiune.
—	„Ba o dă pe băutură!* vorbitorulâ asereză,
Şi cu o furiă mare vocea îşi accelerâză:
315. »Voi tota strigat! că în teră este multă sărăcia.
„Dăr cum are bani tăranula să bea atâta rachiă?»
Şi cu furiă crescândă adauge: „Domnilorâ,
„Ăsta proiecta din cestiune e buna şi pentru
[poporO, [
„Să’la apese la cerbice, să’lâ înveţe-a fi hamalfl, | 320. „Să-mî iertaţi acesta esemplu: poporule ca un cal, „Care dăcă se îngraşe, nu’lQ mai pot! ţinea în frâne;
•	Părtiniţi numai poporula, se va rescula a41-mâne.
•	Vă mai 4i°fi una şi bună, ascultaţi dăr domnilor:
•	De vreţi să vă mârgă bine, ţineţi în frâu pe
[poporal ii
325. »Acestea nu-sQ vorbe grile, rumegaţi-le voi bine| #1
Nr: $74.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
In vederea gravelorfl evenimente ce se aştâptă, toţi Polonii distinşi, car! se aflau în Francia, în Elveţia şi în alte ţări, s’au dusQ la Viena.
—x—
In filele trecute a fostQ viscolii mare în Ţâra un gurâseă. Liniile telegafice au fostQ întrerupte, în unele locuri calea ferată a fostQ acoperită de cantităţi mari de zăpadă, aşa că a trebuita să se câră în ajutora trupe.
Literatura -A-stra. de Dito şi Idem
(M. S. Regina României şi D-na M. KJ 1 VolumO în 8°, hârtie şi tipard eleganta, de vânzare la Librăria editâre
Sooectt & C-ie Buouresci
şi la toţi corespondenţii ei din ţâră şi străinătate.
Preţuia pr. exempl. 6 lei.
Gdobescu A. I.
Scrieri literare
3 volume în 8°, de aprâpe 110 câle, Lei 30; de vât^re la Librăria editâre	'
Socecti & C-le Buctuwol
şi la toţi corespondenţii ei.
Daţi banii mai ântein Românului!
Ţira Bârsei, Decemvre 1887.
£ cam generală plângerea contra indolenţei, ce o manifestă publiculQ româna în genere faţă ou comerciula şi industria rom&nâscă. In timpulQ tnai nou se adusese fiKcoldnele acestui 4iarQ o asemenea plângere din opi-ddfd Blaştt,. la care însă in Nr. 247 ala .Gazetei* se-publică şi una răspunsa, ala căruia autorQ «Jisese între alte, că „numai atunci s’ar pută cu dreptuld pretinde dela pu-blicultt româna să sprijinăscă pe comercianţii şi industriaşii români, când neguţătorii străini i-ard înşela pe Români cu marfa lorQ, lî-arO cere una preţo mai mare, săd când pentru unQ asemenea preţo 11-ard vinde marfă mai rea ca Românii*.
Nu putemd lăsa necombătută aserţiunea acăsta, pentru-că nu este rotnânescă, nu este nici corectă şi dreptâ că adecă numai atunci au neguţătorii români dreptuld a conta la sprijinulQ conaţionalilor lord, când ei ard vinde aceeaşi marfă mai eftind ca streinii, căci acăsta ’i deduc-ţiunea logică a răspunsului.
De o justificare seriOsâ în caşulQ de faţă nici vorbă nu pâte fi. £ durerosd, că într’und centru românescd ca BtaşulQ abia potQ s’o trâgănâscfl de pe o cji pe alta două firme românesc! faţă cu 13 firme străine, cari s’au înfiinţata prin concursuld unui publica curata românescd, se susţină esclusivO prin sprijinulQ acestui pubiicQ româ-nescQ şi cu banii lui înaintăzâ, se sporescd din 4* în 4 şi le merge bine, Este durerosQ a sci, că puţinii comercianţi români din RlaşQ suntd bătuţi de comercianţii străin! cu armată romârUscă, căci aci nu mai potQ avă locd vorbele. Esistenţa faptului probăză realitatea şi nouă nu ne rămâne, decătd a constata, cu durere, că asemenea apariţ<unl nu suntd nici decum rari între Românii noştri. Trebue să accentuămd pentru toţi Românii, din tâte unghiurile ţărei, necesitatea unei nouă direcţiuni, unui nou principiu, care de sigurd este uniculQ principiu mântut-tord In casula de faţă. PrincipiulQ, pe care ni 1Q impună împrejurările de faţă şi pe care îld recomandămQ cu totti dinadinsulQ poporului româna este, ca: se nu dămu banii I» mâni străine.	f
Trebue odată să ne scăpămd de esploatările strei-nilorQ, să nu ne lâsămd a fi folosiţi ca instrumente din
partea acestora în lupta de esistenţă contra comerciului româna, c&cl sciutd este, cu câtă rafinăriă sciu unii streini nesăţioşi să seâtâ banulă din busunaruld nostru, scă4ândQ adesea chiar şi din preţuia mărfei numai şi numai ca să ne scătă din prăvăliile românesci, să facă prin acăsta imposibilă esistenţa acestora, pentru ca apoi, monopolisând comerciula, cu atâtd mai bine să ne pâtă espioata.
Nu trebue să le luămd în nume de rău comercian-ţilorQ români, dăcă tocmai vre-unuld său altulQ din ar-ticulii lord de comerciu arQ fi sub anumite împrejurări necesitaţi să-i dea cu und preţ îi cevaşl msi urcata, căci ei nu au încă acele legături de alianţă, ca de esemplu Jidovii, cu firmele mari ale fabricelorQ din străinătate, cari încă suntQ de obiceiu evreescî. Dăcă însă Românii arQ sprijini cu banii, cu cari susţină miile de Arme jidovescl din ţâra nâstră, numai pe comercianţii români, de sigurQ comerciula româna ard lua unQ avânta mai puternica şi în scurtă vreme ar veni şi comercianţii români în posi-ţiă de a ne pută oferi orl-ce articull cu preţuia cu care ni-ld oferă astă4î Evreii, cu deosebire numai, că marfa colportată de comercianţi români este totdeuna mai de preferită, fiindO mai solidă şi nefalsificată,
Comerciula încă este o instituţiune, o întreprindere, şi ca t6te întreprinderile cere jertfe. Nu trebue dâră să ne ferima de jertfe, dăcă voimQ ea şi naţiunea nâstră să posâdă und comerciu româna, care nu numai că ne este de folosa, dâr ne e chiar neapărata necesara.
0 4icema acăsta nu numai eu privire la comerciula româna, ci şi cu privire la industria românâscă, căci dăcă pe terenula politica şi .naţionala suntema trataţi ca adevăraţi ilQţl în acâstă patriă; dăcă Evreii în legătură cu Ungurii dela putere lucrâzâ pentru ruinarea năstră pe te-rnnulfi limbistica şi culturala; dăcă tâte întreprinderile nâstre naţionale sunta lipsite de bunăvoinţa şi sprijinulQ străinilor#; scurta: dăcă străinii se separâză de noi, să ne separămâ şi noi de străini, să răbdăma, să ne aju-tâma unii cu alţii în lipsurile năstre şi banii în mâna streinului pe câta să păte să' nu-i dămQ. Numai aşa, prin jertfe şi abnegaţiunl, să pole asigura viiîoruia unui poporQ. Cei cari lucrâză altfelQ, suntd unelte ale străinilorQ şi lucrâză contra nâmului românescd.
Din ŢSra Oltului, Decemvre 1887.
0 rugare. Nu se păte nega, că industria de casă — pentru a cărei lăţire şi la poporul# nostru cu toţii trebue să lucrămQ — promite trumose venite acelora, cari se ocupă cu dânsa.
Răspândirea ei câta mai grabnică o reclamă împrejurările vitrege în cari se află poporulO nostru.
Acesta nu se păte ajunge însă mai cu înlesnire, decătd numai prin deschiderea de cursuri anumite spre scopulQ acesta, unde apoi învăţătorii şi alţi interesaţi de binele neamului nostru au să-şi însuşâscă cunoscinţele de lipsă şi apoi să le lăţâscă şi între poporulQ de rănd.
In vâra anului trecuta s’au ţinuta în mai multe locuri cursuri din idustria de casă; după câta sciu eu cel mai cu succesQ a fostd celd din BraşovQ, deschisa de zeloşii institutori Moiand şi Muşlea, cari au fosta distinşi la esposiţiunea din Craiova cu * medalia de aurQ* pentru frumăscle lord obiecte espuse. Le gratuleze!
Am însă speranţă, că und astfelQ de cursQ se va deschide şi in vâra anului viitord. Deci tml permită a le atrage atenţiunea de pe acum, ca Intre obiectele ce vorQ instrui să nu trâcă eu vederea şi instruirea în: facerea de perii din părQ de cala şi rîmătorl, precum ,şi compactoria (legarea de cărţi): doi râmi taro folositori, unuia pentru or! şi cine, âr ala doilea pentru învăţători şi alţi âmenî cărturari, cari vorQ a’şî ţină o bibliotecă în drdihe frumăsă cu cărţi bine legate, âr nu cu foi resfirate câtu’i masa şi casa. Cred# că însuşindu-şl fraţii colegi şi aceşti doi râmi, îi vorQ şi instrui la cursulQ din
vara viităre, la carele dorescO să ne vedemd cu bine câta mai mulţi, din tăte părţile locuite de Români!
gdbr.
SCIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. a »Gaz. Trans.«)
SOFIA, 24 Decemvre. — Consulul# generalii austro-ungaru Burian, care avea să’şl ia a<Ji concediu, a primitu ordină telegrafică să’şl amâne plecarea şi să rămână deocamdată în Bulgaria.
VIENA, 24 Decemvre. — Scirea lui „Pes-ter Lloyd“ : In faptele politice şi militare nu e de descoperită nici ună semnă positivă, care ar justifica vr’o aşteptare hotărîtă, că situaţiunea se va îmbunătăţi în curândă.
BERLIN, 24 Decemvre. —- Foile aşteptă cu Încordare efectul|[ autografului împărătescă cătrâ Ţarulă, respective ală tractăriloră ce le va începe ambasadorulă germană |din Petersburg. Scbweinitz. Pe acestea se basâză singura speranţă într’o schimbare favorabilă.	!:’ v.
DIVERSE.
&
0 scolă rusă în flăcări. — UnQ sinistru tnspăi- jj
mântătorQ s’a produsa în marele satQ din Rusia, guver*f| n&mântuld Mohilev, anume Verchobistsiz. Scâla din «at| este frecuentată de copiii din mai multe sate vecine; ârif copiii din satele depărtate petrecd tdtft săptămâna în scălâ, unde suntQ hrăniţi şi unde dorm# băieţii in eîâ-giulQ de josQ şi fetele în etagela superiâre. Focul# ’fs- J. bucni în timpulQ nopţei; patruzeci tinere fete şi totd a-£ tâţia băeţi se aflau în acela momentd In dormitârele seă--lei, Băeţii putură să âsă fârte uşord din scâlă, Jeare era , tătă în flăcări; încâtQ despre fete ele fură deşteptate! când focuiQ cuprinsese deja clădirea şi scara de eşire şi astfeld fură blocate în etagiuld ald doilea. Nebune de îl frică, nenorocitele fugiră în camera institutârei care, din . fericire, nu ’şt perdu de locd cumpătulQ şi aruncă peţ ferâstră una după alta câte-va fete. Unele din ele însă refusară şi se ascunseră sub mobile său se grămădiră ■ una lângă alta scoţândd nisce ţipete sfăşiitore. O servi-tăre sări pe ferâstă fără a’şl face nici und rău şi alergă în satQ să câră ajutora. In timpulQ acesta foculd se mărea; institutărea aruncă pe ferâstră pe muma ei care câ4u in capa; ea însăşi sări apoi şi nu’şl făcu,- nici ună rău. Omenii, din satQ alergară în grabă; se^şeiji în-
dată o scară pe casa incendiată şi unQ tânăr# *se^ urcă pe dânsa; el avu timpulQ să cheme după numele ei pe‘ o vară a ei care eşi pe ferâstră şi puse piciorul#', pe scară, dâr acăsta luase focd şi arsese până sc frâase în două, astfeld că cei doi copii câ4urâ josQ. Ei se. alese numai cu câteva răni. AcoperemântulQ scâlei se cufundă 1 şi ingropâ da vie sub dărâmături «âse-spre-4ecâ nenorocite fete. S’au scosQ deja nouă cadavre carbonizate; dela celelalte şâpte victime nu s’au regăsita decâtfi- 'numai nisce resturi fără nici o formă.	^
Rectificare. — In Nr. 273 ald fâiei năstre, lâ sci--: rile telegrafice, să se cetâscă: Calea ferată din ţimitula Selagiului etc., în loeQ de: Sagagiului. etc.
X"* Numere singuratice din „ Gazeta TransUlva-niei* ă 5 cr. se potti, cumpăra în totumeria '* lui I. GROSS, fi în librăria drlui Ntipiae , I. Ciurcu.
EditorQ şi RedactorQ responsabila Dr. Anrel Muresianu
Ore cine’i reflectâză: „Sâ’ţî fiă măcarQ ruşine,
>Să propun! la noi în dietă, aici In o cultă ţâră, »0 ideiă neumană; dute’n Asia barbară, vŞi acolo o propune, eră nu in ţâră cultă \“
330. Respectivului ii pare că batjocura-i prâ multă,
Şi îi strigă ’n gura mare furiosd şi cătrănita:
»Asta nu aşQ fi cre4ut-o, vorbescl ca unQ necioplit! “ Celălaltd âr îi răspunde cu vorbe detunâtăre:
• Eşti und rătăcita colega, vătămare de onore 335. „Suntd tăte vorbele tale, omd nesocotită ce eşti! „Ai cugetată că te afli în căsciăre ţă-ănescî?
»Dâr aşa se respectâză acesta nobila parlamenta?* Se nasce atunci un sgomotd, răsună din fundament Sala dietei; unii strigă: »Aşa este, josQ cu elQU 340. Preşedinlele răsună totQ mereu din clopoţelQ.
Şi strigă şi eld: >Tâcerel« provocându’i la ordine, Care este vinovatulQ, nici eld nu scie pre bine.,. Apoi înceta cu încetuld furtuna mai încetâzâ,
Şi deputaţii sanguinicl cu „flegmă* raţionâză,
345. CatculândQ cu sânge rece, că partidele contrare,
Aşa drâpta ca şi stânga, au avuta dreptQ fiăcare. Eră se scâlă ministrulQ şi puţind eld mai vorbeace, Şi deputaţii din drâpta îlQ aprobâză, fi reşce...
Când ministrulQ afirmâză său pune o întrebare,
350. Unii deputaţi în dietă prin o simplă afirmare,
Q concedO cu voiă bur.â, de-aci le 4icd: mamelud,
Naţia de bună voiă ar da cu ei tn năluci.
Şi dupăce multd în fine pro şi contra se propune, Prin voturi se complanâză controversa’n cestiune; 355. Şi deârece guvernula are partidă mai mare,|
ElQ reese cu proiectultt. Liberala protestare A partidelorQ contrare, fknâd în minoritate,
Rămâne fără valâre. Aşa ’ntr’o societate,
Iutr’uRQ birtQ, erau odată coadunaţî forte mulţi; 360. Omeni de multe calibre, învăţaţi şi semiculţî;
De politică vorbeau cu toţii, cu multă înverşunare, Produceau în tâtâ sala unQ vuetd şi sgomotd mare. Când se disputau mai tare, âtă vine între ei,
Vine tocmai ospătarulQ şi le 4*ce: »Domnii mei, 365. »Nu faceţi atâta sgomotQ“, 4»se elQ indiferenta,
„Nu sunteţi în dieta ţărei, sala mea nu-i per-
[lamentQ!«.
Unii deputaţi în dietă nicl-odată nu pledâză,
Şi pre unii n;cl o causâ de feld nu’i intereseză;
Nu prea multa îşi batd ei capulQ de a poporului
[sârte
270. Şi în dietă esceleză prin tăcerea lord .de mârte... Unii mergQ cam rard la dietă, dieta nu’i intereseză, Său şi dăcă mergQ acolo, şe duca numai de votâză. Ba alţii nici nu votâză, ci pund bile albe’n urnă, Lord de nimicâ nu le pasă, numai să iae diurnă,
375. Aşa’ntr’o societate erau mai mulţi cărturari;	^
Şi se disputau odată despre multe lucruri mari:	r
„picd unii, cumcă măgarulQ atâtd de flnd au4d are, | „ElQ şi erba primăvâra o aude cum răsare*.	j?
„—Nu cumva ai avă gustul, ca să fii şi. tu măgarQ?« ! 380. ’l reflectă 6re-cine posnaşului cărturarQ.
,Ba avâ“, răspunse densulQ, ,să mă credeţU nu r
[glumescQ,
„Pre toţi deputaţii’n dietă i-aşd au4i cum vorbeecQh J
5
Pre guvernd îlQ denumesce Majestatea Domnitâre, ^ Deputaţii	au	o sârte mai puţina favoritâre:	J
385. Deputaţii	dietei dâră ei se alegâ de poporQ.	^
Multe avemd noi a spune despre alegerea lord.^''” ^ Se alega	nu	pre viâţă, ci pe unQ termina fixattf,	j|
Trei ani	au	fostQ păn’acuma, şi cu doi s’a	pro-	|
[longatQ.	ţ
După ce espiră timpulQ, se alegă ârft de nou, •' 390. Când se alega deputaţii, să vedeţi atunci tablou^! ^
Te roga Musă prea iubită, vină şi’ml ajută mie, ’ ^ Bucuria cea confusă să o potQ acum descrie, V, ^ Lupta grâznică	cumplită	şi	disordinea	cea mare,
Care domnesce	în	ţără	când	este	restaurare 1	g
(Va urma.)	|