BEDACŢIUNE A ŞI ADMINIOTRAŢIUNEA t
BRAŞOVt, piaţa mare Nr. 22.
,GAZETA" IESE ÎN FIECARE pi.
unfl anfl 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Bon&nla ţi strilsitate:
Pe anS 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
ANULU L.
S£ PRENUMERÂ:
la poşte, la librării şi pe Ia dd. corespondenţii.
ANUNOIUB1LB:
O seriă garmond 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
î	r\ >1
8orJttrT «îtfranoatt mi •• prlmetoă. — flanutorlpts nu tt rptrimltfi.
N? 274.
Sâmbătă, 12 (24)
BraşovH, 11 Decemvre 1887.
♦
Nu putemă trece cu vederea una din apa* riţiunile cele mai curidse în discusiunile pressei germane, rusesc! şi austro-ungare.
Scimă, că Ţarulă Rusiei cu ocasiunea vi-sitei sale în Berlină a imputată lui Bismark, că Germania lucră pe sub mână în Bulgaria contra intereselor^ rusesc!, că a favorisată suirea pe tronfi a prinţului de Coburg şi altele. Pressa dfîcidsă germană s'a grăbită îndată a declara, că Germania n’a avută nicî unu amestecă în cele ce s’au petrecută pe teritoriulă Bulgariei şi că documentele pe car! s’a întemeiată acu-sarea Ţarului au fostă false,
Destulă că de atunci domnesce în Germania corisideraţiunea, că tdtă supărarea Ţarului a cau-şat’o numai debutulă prinţului de Coburg în Sofia şi fiarele inspirate şi neinspirate . din im periu nu lasă să trâcă nici o ocasiune spre a nu declara, că Germania n’are nici în clină nic! în mânecă cu priDţuîă de Coburg, a căruia s6rte nu o interesăză de locă.
Totodată s’a ventilată şi în foile guvernului rusescă afacerea prinţului bulgară şi aceste foi au ajunsă la resultatulă, că Germania, vrândă să dea Rusiei o dovadă despre bunele sale in-tenţiunl, ar trebui să ajute Rusiei ca să gonâscă din Bulgaria pe prinţulă de Coburg. O asemenea părere a esprimatu nu de multă „Nord“ din Bruxella.
Cererea foiloră rusesc! este adresată Germaniei, ca să înţelâgă aliata ei, Austro-Ungaria. Şi ’n adevără în casulu de faţă se tractâză mai multă de atitudinea monarchiei babsburgice faţă cu Bulgaria şi Rusia, decâtă de aceea a Germaniei. E vorba ca Austro-Ungaria să cedeze cu totulă tărâmulâ în Bulgaria în favărea politicei ? rusesc! şi pe câtă se pare cercurile bismarkiane . s’ară învoi cu o asemenea cesiune, numai să aibă pace cu Rusia.
In acestă sensă este scrisă şi ună articulă mai nou ală „ Gazetei de Colonia", care a fostă reprodusă şi de organulă cancelarului.
Se (Jice adecă în articululă memorată, că părerea (Jiarului englesă „Times", după care Rusia ar pută fi mulcomită dâcă Austria ar părăsi eausa prinţului de Coburg, este îndoiosă, dedrece pănă acum nici o încercare de a stabili între .Austria şi Rusia o înţelegere asupra cestiunei Orientului n’a putută reeşi, din causă că „ochii ambeloră puteri suntă mai fllămencjî decâtă pdte suporta stomaculă loră".
Pe cândă cei din Austro-Ungaria uită — adauge „Gazeta de Colonia"—că pe timpulă congresului de Berlină Bulgaria a fostă privită cp o ţâră ce se ţine de sfera de putere rusăscă, şi s’au dedată cu ideea de a realisa programulă o-rientală maghiară privitoră la libera desvoltare a popdreloră balcanice sub conducerea austro-ungară, Rusia îşi aruncă privirile sale lacome pană la Adria şi ar voi să denege Austro-TJnga-riei îndreptăţirea de a se amesteca în afacerile orientale. Intr’aceea însă cei din Austria s’au mai tre<Jită. Bulgariloră le va strica, ăr păcii eunepene îi va fi spre folosă, că libertatea poporului loră a fostă încredinţată unui turbură toră de pace orleanistă, care nn posede simpatiile bărbaţiloră şi ale femeiloră bulgare ca prinţulă Alexandru.
Ce-i dreptă se asigură acum, că părerile de mai susă publicate în două organe de frunte ale guvernului germană n’ar fi fostă inspirate din partea acestuia. Cum vine atunci, că şi alte foi mai independente ca „National-Zeitung" variază totă aceeaşi melodiă?
Astfelă a produsă mare turburare între marii politici din Pesta unu articulă ală fdiei din urmă, în care se provdcă „magnaţii maghiari, car! au
dată lumii dreptă dară incidentală Coburg, ca să’ş! retragă pe tristulă loră protegiată."
„Pester Lloyd" cităză acăstă provocare la adresa „năagnaţiloră unguri" cu mare mirare, căci nu’i este cu putinţă, <}‘ce ? de a descoperi măcară unulă, care să fiâ- încurcată în afacerea Coburg. Fdia guvernului ungurescă respinge dăr rolulă ce se atribue magnaţiloră unguri, mai alesă „după ce numai fdrte puţini din aceştia se ocupă cu lucruri seridse politice."
Nu pdte crede „Pester Lloyd", că asemeni espectorărl ară fi ecoulă politicei germane, cu t<5te acestea nu pdte înţelege cum este cu putinţă, ca organe de frunte în Germania să’şl gă-sdscă în împrejurările de faţă o plăcere deosebită In a năvăli nebunesce asupra prinţului Fer-dinand de Coburg. Nu înţelege mai departe fdia ungurăscă, cum cei din Germania potă desfăşura atâta servilismă faţă cu Ţarulă, pe care acăstă fdiă îlă declară jumătate nebună.
Pericululă, încheia „P. Lloyd," nu e a se căuta în domnirea prinţului Ferdinand, ci în poftele Rusiei, ce se opună tractateloră. Ajunge apoi la resultatulă, că politica Germaniei nu pdte avă nimică comună cu „nebuniile" pressei germane din două cause: întâiu din causa îndato-ririloră ce i-le impune liga de pace, ală doilea din causă oă aşa ceva nu admite mintea să pâtdsfl.
Cine pdte garanta însă pentru „mintea să-nătdsă" a politiciloră din Berlină, dâcă organele oră cum pretinde (}iaruld pestană, nu mai în-cetăză cu „nebuniile" ?
urinări. Acâsta e chiar în interesulă Bulgariloră, cărora ne permitemă a le da acestă sfată.
Aşa sciu „răsplăti" Bulgarii sângele Doro-banţiloră români vărsată pe câmpiile Bulgariei pentru libertarea acesteia de sub Turci! Câtă ingratitudine! Dăr în cele din urmă. pdte că le va întră în g 1 a v ă, că n’au de-a face cu Sârbii.
SOIRILE pilei.
„Ună cuvântă veciniloră noştri Bulgari."
Sub acestă titlu, fdia ministerului de es-nerne română „L’^toile Roumaine" dela 9 (21) Decemvre scrie următdrele:
Piarele române au semnalată, acum în urmă, ună articulă apărută In (Jiarulă bulgară *Dobrudja“, care se publică din Dobrict şi în care provincia năstră Dobrogea e calificată de „ţâră nenorocită* şi e pe faţă revendicată.
N’amă vrută să relevămă aoestă apelă ală unei foi cu jtotulă necunoscute şi neînsemnate. Totă aşa n’amă releva ună altă articulă de acelaşi felă apărută în „Svo-boda« (Libertatea). In articululă său de fondă dela 26 Noemvre (8 Decemvre) cetimă, na fără surprindere: »O altă parte a ţerii nâstre (autorulă vorbesce despre Bulgaria), Dobrogea, fu asemenea privată de drepturile sale politice şi religiose“.
„Dâr ,Svoboda“, o scie fiecare, este ună organă guvernamentală autorisată; este uniculă <Jiară ce apare in Sofia sub regimulfi censurei celei mai severe. Articululă din cestiune, care tratăză afaceri bisericesc! bulgare, e subscrisă de ună membru influentă ală maiori -tâţii din Parlamentă, d. D. Petkoff. Deci după părerea acestui amică ală guvernului princiară, Dobrogea e o parte a Bulgariei; ea a lostă privată de drepturile sale politice şi religiose!
Nu vomă discuta a<jl acăstă tesă mai multă decâtă curiăsă; vomă face-o în casulă când eoufratele nostru din Sofia ar reveni asupra cestiunei. Aşteptândă, adre-sămă simplu veciniloră noştri întrebarea: încercările prin care trece Bulgar a de doi ani încă n’au fostă de ajunsă pentru a face pe Bulgari să renunţe la revendicări, ce ni se pară că aparţină unei epoce trecute fără speranţă d’a se reîntărce?
Ce folosă potă ave pentru causa bulgară asemenea porniri, atâtă de puţină conforme cu realitatea şi nea-vândă nicî măcară seusa d’a representa aspiraţiunile rea lisabile ale viitorului? Nu înţelegă Bulgarii, că a atinge Dobrogea însemnâză a suleva cestiunea gurilorfi Dunării, cestiune vitală şi de prima ordine pentru România?
Dâcă Bulgar i ţină în realitate a trăi cu noi în raportă de amiciţii şi de bună vecinătate, lucru nece sară, că vâră trebui să renunţe pentru totdâuna la utopii vătâmătdre, în prima liniă chiar la acelea ce caută a le
„Kolozsvar“ publică ună apelă cătră ungurii şi mai vîrtosă cătră comercianţii şi industriaşii maghiari din Bistriţa, prin care aceştia suntă rugaţi să nu se mai ruşineze a purta numele ungurescă, ce l'au primită in boteză, să nu se lase a fi amăgiţi de speranţa, că dâcă ▼oră eschide de pe firmele loră numele ungurescă şi îlă voră înlocui cu „lohann® în looă de *Jânos«, *CarB în locă de *Kâroly“ etc. voră atrage prin acâsta pe cumpărătorii sasi şi voră fi scutiţi de mânia ce o au aceştia contra Maghiariloră. »CM d<5ră d-vdsirâ uriţl pe Maghiari? Vreţi să vă linguşiţi înaintea cuiva prin germanisare ? Vă rugâmă« — termină apelulă — ,să nu vă pară rău că sunteţi Maghiari. Acesta e o frumosă măestriă...*—Cum se potrivesce asta „liberaliloră* dela f6ia bugetară cu sbiereiele contra numeloră de boteză de pe firmele ne-maghiare?
—x—
In luna trecută s’au estradată din comitatulă Stbi-iului 249 paşaporte pentru liberă trecere în România pe timpă de 15 <Jile. In dare s’au tncassată cu 9680 fl. 62 cr. mai puţină ca în anulă trecută aceeaşi lună.
—x—
Programa gimnasiului gr.-or. superiorii din Suciva pentru anulă 1887 publicată de directorulă gimnasiului d-lă Ştefană Dracinski cuprinde în limba românâscfc Găn-tulă ală IV din Aeneida lui Virgil în metrută originală, adecă în hexametre. In anulă 1887 au fostă ocupaţl lâ acestă gimnasiu 21 de profesori, âr numărulă studenţiloră a fostă 368 şi anume: români 162, germani 160, dintre cari 116 jidovi, ruteni 5, poloni 29, armeni 5, unguri 2; er dupâ loculă nascerii au fostă 106 studenţi din Su-câva, 209 din Rucovina afară de Suceava, 28 din România, 17 din Galiţia, 1 din Moravia, 1 din Ungaria, 1 din Turcia. Stipendii au fostă de t<5te 14 cu suma a-nuhlă de 940 fl. v. a.
—x—
Industriaşiloră şi meseriaşiloră din Bistriţă li s’a concesă, printr’ună condusă ală adunării comitatânse să cerceteze târgurile săptămânale in totă ţinutulă comitatului Bistriţa-Năsăudă. De altă parte s’a primită qon-clusulă comunităţii orăşenesc! d’a se spori la 500 fl, sijb-venţiunea anuală de 300 fl. ce se dă bisericei gr. cat., şi d’a se da o subventiune de 50 fl. pe ană bisericei reformate.
—x—
Proprietăţile statului dela Deva s’au luată din mâha arendaşului, plăt-ndu-i-se pentru acâsta o despăgubire de 50,000 fl. Despre folosirea ulteriără a acestora proprietăţi s’au răspândită diferite sgomote. fî probabilă că se voru colonisa cu Ceangăi. — Negreşită în scopulă ma-ghiarisârei, dâr au greşită adressa maghiarisatorii. După ce le lasă gura apă nu voră păpa!
Zarandă, 9/21 Decemvre 1887.
Invesiigaţiimea parlamentară ordonată In causa alegerei de deputată dietală din Baia de Crişjfu delş 17 luniu n. anulă curentă s’a terminată erî. Co-misarulă [Zoltan Tordk in 111. c. săra a sosită lâ Baia de Crişiu. Efectuirea acestei investigaţiuni a durată 9 (jile şi anume din 12 pănă inclusive în 20 Decemvre a.c. S’au ascultată peste 300 de martori. Protocolulă de în-vestigaţiune conţine 71 de cole. Din partea petenţiloră a participată la investigare: Ioană Popovict Desseanu adv. din Arado, Vasile Damianu protopopă din Bradă şi mai in urmă Teodoră Popu adv. din Baia de Crişiu. Ascultarea martor'IorO s’a făcută în localităţile judecătoriei de cercă din Baia de Crişiu. In urmă s’a făcută şi ocult-ţiunea localităţiloră şi a terenului de alegeie, despre
Nr. 274.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
ceea ce comisarulă şl-a luată notiţa, avândă să raporteze dietei fn detaila despre t6te.
După acesta investigare cerculă pare a fi mai liniştită, deşi ^cercetarea £nu s’a efectuita cu rig6rea şi neparţialitatea dorită. Clica Mârkossy-Mihalovits a fostă* f6rte cruţată şi i s’a dată ocasiune d’a înfluinţa pe uni dintre martori, dintre cari, după părerea generală mu^ţî oră fi jurată şi falsă.
Adevărată, că fasiunile martoriloră, mai cu sâmă la unele împrejurări mai secundare, sunfă diferite şi nu este uşoră a scâte din ele faptele adevărate întâmplate, aceea însă este constată: 1) că candidatul Truţa cu ne-dreptulă a fostă provocată din partea preşedintelui de alegere Imets să şl justifice dreptulă de alegătoră, care nejustificându lă, preşedintele a publicată alegătoriloră decisiunea, că voturile dale lui Truţa le va considera de nevalide, le va nimici şi pcă pe Holaki îlă va dech’are de alesă şi atunci, când Truţa ară aveu maioritate. 2) că nenumeraţl alegători au fostă împedecaţî în eser-citarea dreptului de alegere şi votare; 3) că Truţa ar fi căpătată maioritatea voturi lor ă, dăcă alegerea ar fi decursă liberă; 4) că prescrisele legei, cu privire mai cu sămă la orele fixe ale începerei şi finirea votului de alegere nu sfau respectată \ 5) că comuna Baldorini n’a foştii admisă la votare în ordinea con uneloră stabilită, pre cum nici comuna Mesteacănu. Punctele 4) şi 5) sunt dovedite altcum şi cu actele de alegere.
Nu voimă să prejudecămă decisiunei comisiunei judiciare a dietei, care are să se pronunţe în acăstă causâ, atâta însă totuşi fiă-ne permisă a constata, că suntă motive suficiente pentru nimicire.
Nu mă potă estinde în detaiu Ia desciierea fas-siuniloră martoriloră, între cari unele suntă caracteristice fârte. Cum sunt informată actele acestei cause mai târziu tăie voră fi date publicităţii.
Nu potă lăsa, să nu amintescă, că Imets Ignacz, preşedintele de alegere, citată fiindă înaintea comisarului «’a presentată cu o scrisâre în mână şi de pre aceea voia să cetfecă răspunsurile la întrebările, cari i se voră pune; însă mustrarea consciinţei şi mulţimea întrebăriloră în aşa contusiune mare l’a adusă; încâtă îi tremura hârtia în mână ca frumj*, şi nu mai putea să cetăscă nici să răspun4â vre-ună cuvântă la obiectă cum se vede, pănă ce nu s’a rugată de comisară să-la lase să âsă afară din causă naturală, în faptă însă ca să se răcorâscâ şi să se mai convorbescă cu atot-puterniculă protopretore Mârkossy.
Atâtă la alegere, câtă şi la cercetare, cu multă părere de rău a trebuită să observă, că — atarî oca-siunl, sub stăpânirea ungurâscă, aşa după cum se ese-cută şi să supraveghiază esecutarea legiloră la noi, ca şi anume, în partea cea mai mare, suntă în delavorulă moralităţii pub ice. Caracterele âmeniloră espuşl la atâtea tentaţîunl se debilitâză, degenereză, şi numai puţine suntă cari se întărescă şi se oţâlescă.
Suntâfnă curioşi, că după atâtea sguduirl şi frământări, ce va 4'(;e comisiunea competentă, când la noi în cele politice scimă cu ce măsură se măsură dreptatea. Vederemo!	c. o.
Şercaia, 18 Decemvre 1887.
Stimate Domnule Redactoră! Văcjenda că în preţuita f6iă ce dirigiaţl, aşa 4lcSnda mai din tote părţile se raportăză scirl despre bântuirile ce le sufere poporulă sub cârmuirea unora amploiaţi îngâmfaţi, numai din ju rulă acesta nu se aude nimieă, ca şi când aci ar fi mul-ţămirea cea mai mare între poporă, cu tâte că perse-cuţiunile suntă (Jilnice, şi vă^ândăjjcă cei mai chemaţi ca mine său nu suntă informaţi, seu negligâ de a infera
nedreptăţirile ce ni-se facă, îmi permită a aduce unele caşuri concrete spre a se da publicităţii:
Este sciută tuturora, că pănă de curândă în comi-tatulă Făgăraşului amploiaţii atâtă dela forulă juridică câtă şi politică — cu prea puţină escepţiune — erau din sînulă acestui comitată, toţi Români de origine, şi cu deosebire în cerculă Şercaiei au funcţionată totă numai amploiaţi români, pentru că în acesta cercă nici nu suntă alte naţiuni şi aşa atâtă partea juridică, câtă şi cea politică a fostă condusă spre cea mai mare mulţâ-mire a poporaţiunei de aci.
Ce să vecjî însă? In anulă 1885, pre când şl*a începută „Kulturegyletulă* activitatea sa cu deadinsulă, pre atunci s’a cercată chiară şi la noi, în Şercaia, a se căpăta membri cu o listă de subscriere, însă nu şl-a putută ajunge scopulă, căci Românii de aci sciu t6tă „bunătatea ungurâscă* câtă este de dulce! şi de aceea se fe-rescă pre cât se pâte de orl-ce promisiuni unse cu miere, prin urmare .Kulturegyletulă* nu a putută prinde rădăcină la noi.
Şi care a fostă urmarea? Aceea că nu multă după aceea s’au delăturată mai întâiu amploiaţii dela pretură, apoi pre încetulă s’au schimbată cu totulă şi cei dela judecătoriă, şi s’au înlocuită la ambe oficiele totă numai cu maghiaronl, şi acjî ne-am pomenit că dâcă voimă ceva la judecătoriă său la pretură,1 acâsta numai în limba maghiară o putemă face, şi incusele sâu plânsorile nici că se primescă altcum, şi mai totă-dâuna nepricepândă partidele limba maghiară se întâmplă, că se aducă sentinţe de să te apere Tatălă cerului.
Pănă nu eramă tractaţi astfelă, treburile mergeau de totă bine, căci celâ puţină flăcăruia Ii era iertata a se plânge la judecătoriă în limba sa, desfăşurftndu şl nă-casurile ce-lă apasă după starea loră; a<JI tote acestea suntă sistate, căci s’au pedepsită cu arestă şi bani nu numai învăţători şi âmenl mai inteliginţt, ci chiar şi preoţi, cari s'au încercată a face la câte ună bietă omă săracă câte o cerere sâu arătare simplă atâtă la pretură în cause administrative, câtă şi la judecătoriă în cause de abatere, şi s’au oprită strajnică înaintarea de recurse compuse în comună de câte ună învăţătoră sâu preotă în lavârea interesatului, fără de nici o taxă, ci pură numai spre ajutorarea săraciloră, cari nu potă plăti pre advocatulă.
Aşa suntemă tractaţi noi sub stăpânirea d-lui jude r. cercuală Gâl Domokos, care, ca fostă sub-jude r. cer-cuală în Făgăraşă, fu transferată la noi şi câtă ce a luată până în mână a şi începută a pedepsi pe bieţii poporenl fără cruţare, şi mai cu sâmâ pe inteligenţa română, carea nu a voită a i da votulă la alegerea sa ca membru în comi-iunea municipală (vecji „Gazeta Trans.* No. 108 din 1887). Mai cu sâmă îşi varsă furia perse-cuţiuniloră sale asupra preoţiloră învăţâtoriloră şi altoră Români cunoscători de carte, cari au făcută câte ună recursă Ia poporenii loră şi i-au ajutată apelândă câte o sentinţă ce era de totă asupritâre şi netemeinică* Aceşti inteligenţi cu tragere de inimă pentru poporă au fostă traşi în oercetare criminală şi pedepsiţi aspru!! £r poporeniloră li sa demandată, ca de aci înainte, care voesce a incusa să se presenteze verbalilor cu incusa la judecătoria, unde trebue apoi să vorbâscă unguresce cu • Măria sa< d-lă judeţă 6âl. Bieţii 6menl văcjândă acâsta, mai bine rabdă cu daună şi şedă acasă.
Gâl Domokos însă se fălesce că elă a adusă pacea în acestă cercă, şi cine nu-lă cunâsce pre Gâl pâte să-lă şi crâdă. Noi însă (Jtcemă să ferâscă Dumnezeu de asemenea pace!
Apoi vai de sentimentulă de dreptate cu care îşi împlinesce acestă Gal oficiulă său. Observarea legei se
pare că dn-lui o consideră în unele caşuri numai ca ceva laterală. Voiu aduce câteva caşuri:
S’a întâmplată că o partidă a incusată la oficiulă comunală în S. pentru o sumă de bani în causă bagatelă, la 4iua de pertractare înfăţişăndu-se numai in-cusatulă, s’a adusă sentinţa în merită, adecă contuma-ţială. La două trei luni după aducerea sentinţei de susă, totă acelă incusatoră şi totă pentru pretensiunea de susă a incusată din nou la judecătoriă, adecă la d-lă Gâl, şi acesta în .energia* sa, fără a mai cerceta starea causei, aduce sentinţa şi dejudecă pe incusatulă fără ca acesta să fiă ascultată. Numai In urma recursului a putută scăpa bietulă omă.
Totă d-I Gâlă a adusă şi următârea sentinţă ciudată: Dâmna X a fostă incusată de diurnistulă Krisan Miklos, — care de erl-alaltăerl fabricâză la buchile lui Gâl Domokos — cum că a vătămată onorea servitârei lui Krisan — de origine Ţigancă — şi fără multă vorbă faimosulă Gal — ca »Koma« ală diurnistului său — aduce scutinţa şi dejudecă pe o femeiă onestă şi cultă la arestu personalii de 10 dile şi 5 fi. pedipsâ (!!) fură a tini shnă la contra dovedile produse.
Ve^I bine, în urma recursului s’a anulată sentinţa dâr va<Ja şi buna reputaţiă a persânei inteligente faţă de o neorustică este vătămată.
Mai multă: ună notară, anume Moldovană Miklos, încă din 2 Decemvre 1887 a fostă incusată pentru crima de vlasa maiestate* în gradă [superlativă, pentru falsificarea jurnalului de bani ală comunei PerşianI şi pentru altele, atâtă la judecătoria din Şiercaia câtă şi la pretură. Şi ce s’a întâmplată ? — Păn* acumă nimica! Ba pretura a Investigată starea lucrului la faţa locului, ascultândă martorii, şi s’a constatată realitatea fapteloră prin jurămintele a 8 martori, cu preotulă Popa fnţinu în frunte; şi cu tâte acestea — se înţelege, omul lui Gal fiindă — acestă notară, £care nu de multă au fostă destituită totală din postulă de vicepretore pentru abusă de potestate oficiâsă, (estradarea de paşpârte false) se mai sufere şi a<ţî >n oficiulă sâu de notară şi magistru de postă. Nu scimă dâcă şi direcţiunea r. de post A din Sibiiu are cunoscinţâ despre acâsta, [dâr sigură este că acestă notară şî-a perdută tâtă încrederea la poporă.
Aceste şi multe altele suntă măsurile de „dreptate* ce se fâurâză la noi însă poporenii noştri suntă îndelungă răbdători şi suferă în speranţa că dâră voră veni odată timpuri mai bune şi pentru noi.
Unulu din stnulu poporului.
Slndn, 18 Decemvre 1887.
Onorate Domnule Redactoră! Considerândă seriosă şi fără de nici o preocupaţiune sârtea învăţătoriloră români, şi cumpănindă cu deamăruntulă tâte prigonirile ce aceştia au a le îndura — atjl tntr’o formă, mâne ’ntralta — îţi vine a crede, că dâră numai ei suntă meniţi de provedinţă a fi obiectulă tuturora nâcazuriloră şi a su-ferinţeloră.
Persecuţiunile, ce contrarii limbei şi naţiunei nâstre le esercâză contra braviloră noştri anteluptătorl, neajunsurile ce le suferă aceştia, petrucă cutâză a grăi adevâ-rulă, care strălucesce ca lumina sârei— suntă grele pentru totă natulu română, dâr pentru învăţătorulă română ca luminătoră ală poporului suntă şi mai apăsâtâre.
In 20 Noemvre a. c. prin o citaţiune dela oficiulă pretoriaiă din Turda fui provocată, ca sub pedâpsâ de 5 fl. pe (}iu& următâre să mă presenteză înaintea subscrisului d. protopretore — unde la timpulă hotărîtQ mă şi presentaiu.
Nici ună trăsnet ă nu m’ar fi surprinsă mai tare ca
<*)	FOILETON t\
PATBIEr4.
— Epopeă —
Am 4isă cumcă multe rele asuprescă bietulă poporă, 160. Contribuţiunea-i multă şi puţină venitulă loră.
Şi ’ntradevără multe rele sbiciuiescă pre muritori Aici în acâstă lume, şi cugeţl adeseori,
Că pentruce le concede Provedinţă nepătrunsă?
Din o causă prâ ’nţelâptă dinaintea nâitră-ascunsă / 165. Dâcă relele şi lipsa ară fi eschise din lume,
Şi ar domni prisosinţa aici pe pământă anume,
Ce ar fi atunci de âmenl? Ar deveni îmbuibaţi, Avăndtt tâte ’n prisosinţă ar trăi prâ desmerdaţl... Mftncftndă şi bândă fără cumpătă s’ar îngroşa la
[cerbice,
170.	Şi plini dî temeritate autorilăţii-ară 4ipe:
*De acum îţi dau de şcire, ca să nu ’mî demân4l
[mai multă,
Că de nimene în lume eu în veci nu mai ascultă!* Tâtă ordinea din lume la momentă ar înceta, Beţivii pe vârfulă casei... s’ară urca şi-ară înjura...
175. Şi petrecândă fără grije şi fără nici ună suspină, Ore n’ar perde cu toţii şi sublimulă loră destină? Fiindă seduşi în continuu de acelă vechiu şarlatană, Ore n’ar cădea cu toţii jertfă răului Satană ? Provedinţă chiar dispune pedepse sbiciuitâre,
180. Ca âmenii să cunâscă cursa cea înşelătâre,
Ce cu multă vicleniă o întinde duhulă rău,
Nisuindu se a prinde pe âmenl în laţulă său.
Insă sfânta Provedinţă, din cause fârte fundate Pre âmenl ea înzestrat’a cu deplină libertate:
185. Aşa potă ei să primâscă o remuneraţiune,
Ori o fârte grea pedâpsă cu fapta ’n proporţiune. Scimă cumcă maşina ţărei după lege se ’nvârtesce, Şl-amă mai 4>să noi cumcă legea răsplătesce-orl pe-
[depsesce;
Scimă cumcă judecătorii au o sfântă datorinţă 190. Ca să pedepsâscă răulă încât ă le stă în putinţă.
Din aceste prâ firesee urmâză o întrebare, Grandiâsă şi cumplită, câtă Himalaya de mare: Pentru ce concede legea, ca monstruâsa beţiă Să comită-atâtea rele, atâta anomaliă???
195. Pentru-ce nu o jignesce prin pedâpsă grea amară, Ca să nu producă-atâtea desastre grele în ţâră? Astă ’ntrebare naivă, firâscă însă, ve4I bine,
Multe controverse are, multe dileme conţine...
Ne voindă să mai producemă vr’o digresiune mare, Vomă răspunde indirecte la acâstft întrebare:
Tâte legile din ţâră suntă ună productă omenescă, Nu potă fi dâră perfecte, e ună lucru prâ firescă.
Dup’astâ digresiune să revină âr la obiectă,
Şi tema lucrărei nâstre să o propunemă directă. 205. Câte oficii sublime, câţi iluştri demnitari,
Bărbaţi erudiţi, cu carte, toţi au datorinţe mari Speciale, dâr in fine toţi au nobila onâre,
Cumcă legile din ţâră să le ţină în vigâre.
Şi fiindă că pftn’acuma am vorbită multă despre lege, 210. Nu vă fi de prisosă dâră, de vomă voi a direge întrebarea mai departe anume despre-ai ei sor-
[ginţl:
Unde ’şl are ea is’ orulă ? — La ai Patriei Părinţi I Aceştia toţi cu toţii-să provă4uţI cu-o misiune Nobilă şi strălucită; prin a loră discusiune,
215. Crează legile ţârei, şi suprema Maiestate
Dâcă le sancţionâză, legile suntă promulgate. Destulă arum despre lege, despre originea ei,
Şi să vorbimă mai departe de părinţii patriei.
Ei suntă deputaţii ţârei, se numescă şi ablegaţl,
200.
Nr. 274.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
acusarea ce mi se dădu spr3 cetire de câtrfi d. proto-preiore. Etă cuprinsula acelei acusărl:
t. Câ frecventări dă ia anii trecut! mai mulţi elevi maghiari scdla nâstră romană din loca, i-aşCk fi instruita ca Maghiarii s’au nutrita la începută cu lapte de câne.
2.	Că aşQ fi 4's& in publicO, că religiunea unitară este păgână, că D-q|eu nu are scire de ea şi nu este întemeiată de Isusâ ChristosO, ci de unC omtt nebună (egy aolond ember alapitotta).
3.	Că eu sâmănă cârtă între conlocuitorii acestei comune (Romănî şi Unguri) şi că aceştia numai pentru mine nu potO laolaltă trăi în armoniă frăţâseă.
Mai departe mi se impută, că adunândQ poporulă în mai multe rânduri la sc6lă i-am cetitQ romanulO „Horea", care ocasiune încă o amjfolont’o totdâuna numai spre a agita românimea contra Maghiarilorâ; în fine se pretinde, ca să fiu pedepsita după merita şi permutata dela docentura acâsta. Şi apoi lucrula cela mai de mirata pentru mine era, că spre dovedirea tuturora punctelorâ acestora acusatorula privata ala meu se provocă la 4 martori oculari.
După acâsta urmâ răspunsulO meu şi ascultarea martorilora.
Eu sciindu-mă cu totulă nevinovata, respinjeiu t6te punctele afară de cetirea romanului „Horea*, însă nici acăsta după cum m’au fosta denunţata răutăcioşii calura-niâtorl, ci precum în adevărâ s’a şi întâmplata, că a-decă: „înainte de asta cu trei patru ani avându-lâ — l’am şi cetită — cei dreptO, dâr nu cu intenţiunl agi-tătOre, nici poporului adunata anume spre acesta scop a ; aflânda însă după aceea din ^iare oprirea lui, Tam şi prăpădita.
Martorii aduşi contra mea încă nu putură ajuta acusatorilora ou nimicâ, pentru că acusarea nu le-a fosta drâptă.
Aşs pe basa protocolului de investigare în a căruia cuprinsa se reoglindâză t6t& nevinovăţia mea. dela locurile mai înalte fui mai târzia achitata, fâcându-mâ atenta, ca pe viitora să mă reţină de orice agitaţiuni re-ligidse şi naţionale.
Puţini dintre cetitorii noştri ar fi aplicaţi a crede, că autorula acestora bâlecăni neruşinate ar fi vr’unQ Româna şi totuşi e aşa; căci cătâ luai în mână scri-sârea denunţătâre mă convinseiu pe deplina, că ea este productula subnotariului Ioana Cadartt ca autora, şi seri-sărea mânei sale proprie subscrisă de una ,tândalft« ca autorâ, care nici că e în stare să pricâpă cuprinsula a-celei acusărl, ci numai îlâ folosiră ca instrumenta.
Etft D-le Redactora! dela unâ Românâ — precum d-ia subnotartl Ioana Cadara pretinde a fi — ce trebue să îndurâqca noi; dânsula prin nisce minciuni eşite din inimă răutăciăsă s’a trudită a mă neferici, dâră scopulO lui mârşava nu şi l’a ajunsa, Dumne4eu nu i-a ajutata, pentru nevinovăţia mea.
Cu tăte că eu aşa avea a da publicităţii câte slăbiciuni tăte comise de dănsula — cari îi pătâză caracterul naţionala — dâr la aşa ceva nu mă lasă cons-ciinţa mea de Românâ, ci lasâ ca pedâpsa fapteloră lui să-la ajungă, mai curânda ori mai târziu.
Aceea însă mă rogâ, ca întâmplarea acâsta, chiar în interesulâ causei, să binevoiţi a o da publicităţii, ca onoralula publica celitoriu să-şi cuudscă Omenii săi şi pe viitora să scie cu cine are de a face.
Ioanii Peşteanu tnvăţătora fn Sîndu.
Scirl poliţienesc!. Cu ocasiunea târgului de a<Jl, (ţilerula Constantina Davida din Sâmpetru a furata lipscanului de aci Riesenberg unâ şalâ de femeift. Făptuito-rulâ fa prinsa şi predata judecătoriei penale.
220. Ei ţâra o represintă şi ei suntO îndatoraţi,
S’o conducă şi s’o drâgă, după dreptate, firesce Adunarea lorâ întrâgă „dieta ţârei* se numesce.
Ei îşi ţină a lorâ şedinţe in casa ţârei vestită, Sala unde ţină şedinţă parlamenta este numită. 225. Aşadâr în dieta ţârei şi în ala ei parlamenta*
Se adună deputaţii|; aici puntt ei fundamenta Politicei domnitOre, ce însâmnă o direcţiune,
Ce afacerile ţârei bine sâu rău le dispune. Guvernulâ în orl-ce ţâră este dătătorâ de tona,
230. Guvernulâ chiar şi în dietă încă face mare svonQ. Sub guverna se înţelege după specialitate Bărbaţi puşi în fruntea ţârei cu înaltă demnitatâ.
Ei frânele guvernărei în mânile lorâ le ţinO,
Prin urmare-sâ responsabili pentru al ţârei destina. 235. Potestatea lorO înaltă în una se limitâză:
Singuri lege nu potâ face, pe ei dieta’i controlâză. Au miniştrii însă ’n dietă o mare înrîurinţă,
Deşi nu domnesce ’n t6te a lorâ propriă voinţă. C&nd se discută o lege, se nâscO multe cortroverse. 240. Fiindâ dieta împărţită între partide diverse;
Dintre aceste partide două sunt a mai renumite,
Care sunt sie-şl opuse, „drâptă" şi „stânga* numite. Partida drâptă în dietă e partida »âomnilorO",
A(|I diminâţă s’a confiscata o cantitate mai mare de vânaturi, epurl, căpriâre, găinaşi, fiindâ că posesorulâ lorâ n’a putută arăta certificatulâ Jprescristt.
Datorinţele banului învăţătorii ca educator.
— Studiu pedagogicii. —
(Fine).
III.	Inveţătorulă elementarii caută se fie în urmă cu şcolarii sti unii copilă!
Acesta simţământa de copila trebue să-10 arate
elâ:
a)	In veseliă copilărâscă. Acâsta se cere cu atăttt mai vârtosa, că pruncii în tOtă vremea sunta veseli. Motto ala lorO e: veselia. Şi dâcâ câte-odată ei suntâ siliţi prin ordine şi lege la 6reşl-care seriositate: seriositatea lorO nu e altceva, decătâ una rlsa ţinuta. Şi dâcă ne uitămâ cu atenţiune la unâ copila de etatea acâsta, îndată observămâ, că elâ mai cu plăcere acolo se associază, unde se petrecâ glume plăcute şi rî-surl homerice.
Deci dâcă vremu se fimă învăţătorii acestoră temperamente vesele, caută mai ântâiu sâ ne însuşimă natura loru ţi s$ ne petrecemă cu dânşii: căci aşa de sigură vomă câştiga simpatiile lorăî
Unii dintre fraţii învâţătorî vorO 4>ce : »Qcfeta e uşoră de disă, înst greu de făcutuf Şi aceia vorâ avâ tOtă dreptatea, deOrece aici se adună mai mulţi factori impiedecătorl d. e. temperaraentulă învăţătorului, o nefericire Orecare ori griji familiare, Ore-care morbâ, indis-posiţiune etc. Da, sub atarl împrejurări e cu greu, In-tr’adevărtt cu greu, d’a păşi în acorda cu veselele naturi ale micilorâ şi naivilorQ 6menl! Căci bărbatului, carele e in mijloculâ unei vieţi seriOse, ba pOte e şi capulfi unei familii, nu-i vine totdâuna pofta d’a sta cu urechea la dâga ceterii!
Cu t6te acestea însă să cere dela unâ invăţătora elementara, ca să nisuiâscă d’a ajunge la acesta caractere vesela de copila: prin privire şi purtare, prin cuvântă şi tonă. Numai acela învăţătorâ va fi adevărata Invăţătora, carele va; fi copila faţă de copiii săi într’a-cesta înţelesâ. Veselia copilărâscă îşi are isvorulQ îd inimă şi numai în inimă caută s’o pOrte şi învăţătorulQ. Ea trebue să fiă tonultt principala ala caracterului sâu.
b)	In iubire copilărâscă. Copii dela 6—7 ani arată de regulă faţă de persanele necunoscute 6re-care sfiâlâ, carea însă pre loctt dispare, îndată ce străinulâ vorbesce cu ei în moda pretineşed. Cu phţine escepţiunl, pruncii arată şi cătră noi aceeaşi sfiâlft — la prima Oră, când suntâ conduşi în şc6lă. Dâr acâstă neîncredere şi nea lipire dispare într’a doua ori a treia |4i, îndată ce micuţii observă, că învăţătoriulâ îi iubesce.
Natura lorâ stă t6tă în iubire. Şi deOre ce ei pănă acum au fosta legănaţi în braţele iubirei, e o recerinţâ nedispensabilă, ca ei să iubâscă. Acâstă iubire se manifestă reciproca şi intre dânşii, dâcă nu cumva îi des-părţesce mândria casei, a rangului ori chiarâ a banilorâ. Ei din natura lorâ nu prea facâ deosebire intre avuta şi proletara, între frumosâ şi uritâ.
De multe ori am văzuta pre Şaceştî micuţi îmbră-ţişându-se şi sărutându-se. Şi dâcă se nasce vre-o certă între doi, şi merge lucrula până acolo încâta e vorbă de pâlmî: flacăra mâniei se stinge iute, pre câtă de iute a eruptă şi râsboiulă. Se’ncheie pace, dâr de răsbunare nu-i nici vorbă 1
De câte-orî am vătJutO eu qă’şî împartă pânea de diminâţă; de câte ori am văzuta născându-se o adevărată emulaţiune, când e vorba d’a împrumuta cutărui-va şcolarâ d. e. o cerusă. —Câta de iute se ajută ei unuia pre altulâ, când d. e. unuia nu găsesce de grabă pasa-giulO dintr’o bucată de cetire etc.
Ferice dâră de învăţătorii elementari şi ferice de micuţii noştri şcolari, când sufletele nOstre se’ncălcţescO de-o atare împărţâlă, iute iuţâlă şi uit&tOre iubire! Pruncii toţi sunta nesce inime nevinovate, n’au întristata pre nime, şi nici pre noi nu vrâu să na întristeze. Şi dâcă acâstă iubire ne va înflăcăra şi pre noi, de sigura nu ne va lipsi paciinţa, carea este una dintre principalele calităţi, ce trebue să le întrunâscă bunulă tnvă-ătortt!
Hordou, 1887.
Dascălulâ: Iuliu Bugnariu.
Eră partida cea stftngă represintă pe „poporă.*
245 Drâpta dară e guvernulO, de comuna este mai mare, — Penlrucă şi mâna drâptă decătâ stânga e mai
[tare —
Şi fiindâ că vre-o lege conţine mai multâ favorâ Pentru * domni," pentru miniştri, âră bietului poporâ Prescrie mari datorinţe şi povară grea dispune,
250 Şi atunci partida stângă la acâsta se opune,
Se opune, protestâză fără de nici o sfială (?)
Din care causâ se 4ice 9* „oposiţională*.
Suntâ şi-alte partide’n dietă, care t6te, multa,
[puţina,
Cu partidele numite divergâză sâu convină.
235. Acum cerâ atenţiune: s’a adusâ spre discutare Anumita proiecta de lege de-o importanţă mare! Deputaţii-sâ toţi de faţă, în dietă e mare svonO, Miniştrii şeda pe fotele de purpură şi visonO.
In galerii o mulţime de domni mari şi de poporâ, 260. Suntâ curioşi să au4ă ceva despre sârtea lorâ.
(Va urma.)
Concursâ. La premiulo de 10 fl. v. oferita de pa-rochulâ Victoru Popea din SatuIungO pentru elabor; rea temei de cuprinsula:
„Ce este învăţătorului Chiemarea cea înaltă a lui şi stima ce i se cuvine din partea omenimei. “
Subsemnatula birou deschide prin acâsta concursâ cu terminula până la 9/21 Martie 1888.
Elaboratele ce vorâ întră la acesta concursâ au sfe întrunâscă urmât6rele condiţiunî:
a)	Tema să fiă lucrată în formă de cuvântare.
b)	Stilulâ să fiă cătâ să p6te la înţelesulâ poporului.
c)	Fiecare temă să fiă însoţită de unâ motto.
d)	Numele autorului va fi cuprinsa într’unâ plicâ sigilata, care va purta d’asupra motto temei.
e)	Tema să fiă scrisă de mână streină.
f)	Lucrările nepremiate se vorO retrimite la cererea autorilorâ lorâ; necerându-le dânşii, pliculâ sa va arde şi eleboratele lorâ se vorâ păstra în archiva bibliotecii reuniunei.
g)	Dreptulâ de proprietate asupra temei premiate rămâne alâ autorului ei, carele pentru divulgarea ei îu poporala nostru este obligata a o publica într’unulo din jurnalele române din patrie şi rugata după acera a o retipări în broşuri.
h)	Reflectanţii au a-şl trimite elaboratele lorâ pănă la terminulQ amintita la preşedintele despărţământului 1 alâ reuniunei învăţătorilora români din districtulâ Braşovului Ioană Dorea în Satulungâ (Hosszufalu). Satulungă, 1/13 Decemvre 1887.
Ioană Dorea	Nicolau Bârsânu
preşed.	___________ secretara.
Convocare! P. T. Domni membri ai Associaţiunei de anticipaţiune şi credita »Haţiegana« (corespun<ldnda resoluţiunei onoratuluiâ Tribunalâ reg. ca fora corner-ciatâ Deva din 9 Decemvre a. c. Nr. 5515 ex. 1887) suntâ invitaţi a se presenta sâu în persOnă sâu prin plenipotenţiaţl la adunarea generală suplimentară ce se va) ţinea la 21 Ianuariu 1888 la 10 ore a. m. st, n. în casa D. B. Popoviciu in piaţa Haţegului.
Obiectele de pertractare sunta:
1 întregirea §• 47. din statute In conformitate cu art. de lege 37 din 1875, §. 305 306 şi art. de lege 60 din 1881 §. 115.
Haţiegă, la 20 Decemvre 1887.
MihailuQBontescu	Ioane Tocaciu
direct orâ	secret.
Ultime sciri.
Din Brody se scrie cătră „Nene fr. Pressew : Din Rnsia sudică se înaintăză mereu trupe prin Zdolbonovo, Kovel şi Brest cătră Posonia. SunitO. cu deosebire regimente de cavaleriă donică şi caucasică, dintre care unuia a rămasa să ’ntă-râscă garnisdna din Brest, unde totodată se a-dună provisiunl. In Dubno s’au înfiinţata Ia gară mari deposite de or4u pentru scopuri era-riale şi se construesca grăme4l de fdrte considerabile cantităţi de or4â.
„Naţiunea4* din Bucuresci scrie: In şedinţa intimă a maiorităţei ţinută alaltă-sâră la senate, primula ministru a ceruta maiorităţilora unft credita de peste 80 milibne lei, dintre cari 60 fioi-li<5ne pentru ministrula de răsboiu şi peste 20 milidne pentru nouă drumuri de fera strategice. D. 16nu Brătianu a declarata c& unâ răsboiu e cu neputinţă de înlăturata.
SOIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. a »Gaz. Trans.«) BELGRADtJ, 23 Decemvre. — Scupcina a decisâ a recomanda guvernului ca să desfiinţeze din motive de economiă legaţiunile sârbeşti dela Roma, BeriiuO, Londra, ParisO şi Aten#% RisticI a promisfl că va lua în considerare ds-cisiunea Scupcinei la compunerea budgetului. ..
BERLINtT, 23 Decemvre. — Espe?torările ^iarului „Kdlnische Zeitung" în contra prinţului de Coburg se asigură că nu sunta făcute în urma unei inspiraţiunl oficidse.
VIENA, 23 Decemvre. — Cercuri.e politice de aici nu sciu nimica despre aceea că eabine-tulă rusesca ar fi făcuta împărtăşirea, cum cft dislocarea şi concentrarea trupelorâ rusesc! în Polonia rusâscă s’a terminata.
DIVERSE.
Ginerele lui Sadi-Carnot — Din Parîsa ’i se scrie 4iarului >Budapester Tagblatl": «Intre cei condamnaţi la mârte, cari aştăptă graţie dela nculâ presidentâ ala re-publicei, se află în închisărea din Dijon unâ asasina cn numele Chomot, care a jefuita şi ucisa pe unâ tovarăşa alâ său de călătorie. Şi chiar procurorulâ din Drjon Cunis3et-Carnot, ginerele lui Sadi-Carnot, a pledată cu o logică siluită şi a ceruta ca asasinule să fiă ucisa. Ce va face acum presidentula republicei? Compromite-va elâ pe ginere-său, graţiindâ pe Chomot? Ori, pentru plăcerea ginerelui, îşi va scălda mânile în sânge pentru prima dată? Ah! într’adevărâ pentru una preşedinte alâ republicei e o mare nenorocire a avâ unâ ginere.
Editorâ şi Redactora responsabila Dr. Aurel Muraşiaav,
Nr. 274.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
OnnuJfi U bora» de Vlena
din 22 Decemvre st. n. 1887.
Bursa de Bueurescft.
Gursuiu pieţei Rraşovâ
Rentă de aurti 5°,
98.-
. . 96 80 Rentă de hârtiă 5«/0 . . 80.80 "♦inpruinutaKS câilorti ferate
ungare.................148 50
Amortisarea datoriei eăi-lorti ferate de osttt ung.
(1-ma emisiune) . . . Amortisarea datoriei căilor ti ferate de osttt ung.
(2-a emisiune) ....-----------
Amprtisarea datoriei c&i-lorti ferate de osttt ung.
, (8-a emisiune) .... 109 — Bonuri rurale ungare . . 101.70 Bonuri cu cl. de sortare IC 1,50 Bonuri rurale Banat-Ti-
■ ■■■ mişti............... 100 25
gonutl cu cl. de sortare 09 75 jţaourl rurale transilvane 102 —
Bonuri croato-slavone . . Despăgubire p. dijma de
vinti ung.............
Imprumutultt cu premiu
ung...................
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului Renta de hărtiă austriacă Renta de arg. austr. . . Renta de aurfi austr. . . Losurile din 1860	. . .
Acţiunile băncel austro-
ungare ...............
Act. băncel de credită ung. Act. băncel decredittt austr. Argintulti —. — GalbinI împărătesc! .... Napoleon-d’oiî .... Mărci 100 împ. germ. . . Londra 10 Livres sterlinge
101.-
98.50
118.75
121.25 76.60 7960 107 76 132.—
860-
270.75
269.50
. 6.03 1006 62.30 126.30
Cota oficială dela 6 Decemvre st. v.		1887.	din 23 Decemvre st. n. 1887.			
	Cump.	vând.	Bancnote românescl . . .	Cump. 8.44	Vând. 8.46 i	
Renta română (5°0). .	93Va	91'/.	Argint românesc		. » 8.40	A	8.43
Renta rom. amort. (5°/0)	96—	97—				
» convert. (6°/o) ■ •	91—	92—	Napoleon-d’orI ......	. » 10.03	»	10.05
împr. oraş. Buc. (20 fr.) Credit fonc. rural (7%) . .	34— 105—	36— 106—	Lire turcescl		. » 11.26	»	11.30
>» >» (5°/o) •	91*/*	92b*	Imperiali		. » 10.26	>	10.30
» * urban (7%) . .	103—	104—				5.96
* » , (6°/o) - -	96—	97—	Galbeni		. » 5 90	»	
» . * (6°/.) • • 871/. Banca naţională a României 500 Lei			887*	Scrisurile fonc. «Albina» 6%	. * 101.—	>	102.- -
Ac. de asig. Dacia-Rom.	—	—	* » „ 5°/0	. „ 98.—	-	99.-
« » » Naţională Aură contra bilete de bancă	. 14.7*	15.—	Ruble RusescI		. » 108 —	»	109.-
Bancnote austriace contra aurQ.	2.03	2.04	DiscontulQ ... »	67a—8°/9 pe ană.		
Publicaţiune
de licitaţia şi totodată de pertractare a olerteloră!
Luni, 30 Ianuarie 1888 st. n. 9 ore a. m. se va ţine în sala cea mare a Reuniunei industriale din BraşovQ, strada CăldărarilorQ Nr. 518 licitaţia verbală, pentru vânzarea fostelorâ realităţi ale lui Georg Turk, ‘cumpărate de Cassa-generală de păstrare din Braşovfi, (Kronstădter ftllgemeine .Sparkasse) şi anume ventjarea, la care se vorti primi şi oferte în scrisă (sigilate).
1.	A fabricei de hărtiă din Blumăna, şosăua laterală dimpreună cu dreptulfl pentru folosirea şi puterea apei cu preţuiţi de strigare de 28,000 fl.
2. A celoră 7 căsuţe pentru lucrători dimprejurulil fabricei, cu preţurile de strigare, cari se potă vedea între condiţiunile de vân4are.
-	’	3. A 3 holde situate înaintea fabricei (parte comasate) cu pre-
ţuiţi de strigare de câte 150 fl. eventuală 500 fl.
i 4. A morii pentru măcinatul!! lemnului dela TimişulQ de josă dimpreună cu dreptulu pentru folosirea apei şi a puterei acesteia cu pre-ţuifl de strigare de 5000 fl. şi
5.	A piuei ce se află în apropierea celei din urmă, situată în Valea jHamba cu dreptulă pentru folosirea apei şi a puterei acesteia cu preţuiţi de strigare de 1000 fl.
La acesta pertractare de ven^are să invită doritorii de a cumpăra, cu aceeaşi observare, că s/8 adică două din trei părţi, ale preţului
de cumpărare potă rămânea cajhipotecă asupra realităţii (obiectului) cumpărate cu dobânda anuală de 6°/« — şi că t6te celelalte condiţiunl de vânzare, resp. ale licitaţiunei şi ale pertractării oferteloră se potă vedea în orele de oficiu înaintea prânzului în localulă cassei generale de păs trare din Braşovu.
Braşovă, 17 Decemvre 1887.
Cassa generală de păstrare — Braşovă.
1—3	(Kronstădter allgemeine Sparkasse.)
Carne de vită
bună., prospdtă, bina cântărită,
se află de venerare de astăzi încolo numai cu
32 er. unu Kilogramă,
aşa dăr CU 4 cr. mai eftină, ca în ori ce altă măcelăriă. Prăvălia de sub casa sfatului, piaţa mare, a lui
ŞTEFAN BUREŢIA,
măcelar ă.
I
t
s
Pnblicationile „CANCELARIEI NEGRUŢID,"
’ OBERLA — SZ.UJVAR..	’
s
AMICULU FAMILIEI. ţ)iarQ beletristică şi enciclo-pedicQ-literarQ cu ilustraţiunî, CursulQ XI. — Apare In 1 şi 15 (Ji a lunei în numeri de câte ll/a—2x/a c6le cu ilustraţiunî frumdse; şi publică articlii sociali, poe-siâ, nuvele, romanurî, suvenir! de eălătoriă ş. a. — Mâi departe tractâză cestiunî literare şi scientifice, cu
recesiune le cerinţe’e vieţei practice; apoi petrece cu
atenţiune viăţa soeLifi a Rcmâniloru de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunî din patriă şi străinătate; şi prin umorQ dulce şi satiră alăsă nisuesce â face câte o 6tă plăcută familiei strivite de grijele vieţei; şi peste totQ nisuesce a întinde tuturorG indi-virfilorti din familiă o petiecere nobilă şi instructivă. — Preţuia de prenumeraţiune pe anu!Q întregQ e 4 fl. pentru România şi străinătate 10 franci — lei noi, plătibill şi în timbre poştali.
PREOTUL ROMÂN. Revistă biserieescă, scolastică 4fe- şi literară. Cursulă XIII. — Apare în broşuri lunare 4fe dB câte 27*—37* cole; şi publică articlii din sfera tu-401 turortt seiinţelorO teologice şi între aceştia mulţime de 41 predice pe dumineci, serbătorl şi diverse ocasiunî, — 4£ mai departe studii pedagogice, didactice şi scientifice-4| literari. — PreţulQ de abonamente pe anulă întregii 41 e 4 fl. — pentru România 10 franci — lei noi, plă-
•	tibill şi în bilete de bancă şi în timbre poştali.
41 A se adresa la „Cancelaria Negruţiu în Gherla
•	— Szamosujvâr, unde se mai află de vânzare şi ur-41 mătărele cărţi:
Puterea amorului. Nuvelă de Paulina C. Z. Ro-vinară. Preţul0 20 cr.
Idealulti pierdutu. Nuvelă originală de Paulina C. Z RovinarQ. PreţulQ 15 cr.
Opera unui omfl de bine. Nuvelă originală. — Continuarea nuvelei: Jdealulu pierdutu“ — de Pau-£ lina C. Z. RovinarQ. PreţulQ 15 cr.
4$’	Fontâna dorului. Nuvelă poporală
Simu. PreţulQ 10 cr.
SL-	Codrenu craiulu codrului. Baladă
ZrSimu. PreţulQ 10 cr.
Elu trebue să se însore. Nuvelă de Mai ia Schwartz
PreţulQ 25 cr.
:
de Georgiu de Georgiu

^ptraducere de N. F. Negruţiu.
S7 Branda seu Nunta fatală. Schiţă din emigrarea SLlui DragoşQ.. Nuvelă islorică naţională. PreţulQ 20 cr.
Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după Wachs-mann, de IoanQ Tanco. PreţulQ 30 cr.
Probitatea în copilăriă. Schiţă din sfera educa-ţiunei. După Ernest Legouvă, membru alQ academiei, francese. PreţulQ IO cr.
Barbu cobzarulQ. Nuvelă originală de Emilia Lungu. PreţulQ 15 cr.
Hermann şi Dorotea după W. de Goeihe, traduc-ţiune liberă de Constantin Morariu. PreţulQ 50 cr.
Ifigenia în Aulida. Tragedia In 5 acte, după Eu-ripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. PreţulQ 30 cr,
Petulantuld. Comediă In 5 acte, după Augusto Kotzebue tradusă de IoanQ St. ŞuluţQ. PreţulQ 30 cr.
Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele gimnasiului din Fiume prin Vinceţiu Nic6ră prof. gim nas. Cu portretulQ M. S. Regina României. PreţulQ 15 cr.
Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. UnQ volumG de 102 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi a-rangiate. PreţulQ redusQ (dela 1 fl. 20 cr. la) 60 cr.
Trandafiri şi viorele, poesii poporale culese de IoanQ PopQ ReteganulQ. UnQ volumO din 14 c6le. PreţulQ 60 cr.
Tesaurulu dela Petrosa său Cloşca cu puii ei de auru. Studiu archeologicQ de D. O. Olinesdu. PreţulQ 20 cr.
Apologiă. Discusiunî filosofice şi istorice maghiare privităre la Romani, invederite şi rectificate de Dr. Gregoriu Silaşi. — Partea I. PaulQ Hunfalvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Sincai. PreţulQ 30 cr.
Renascerea limbei românesc! în vorbire şi scriere invederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (OpQ completQ ) Broşura I. II. şi III. PreţulQ broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura III. 30 cr. T6te trei împreună costau 1 fl. v. a.
Biblioteca Săteanului RomânQ. Cartea I. II. III.
IV.	cuprimJândQ materii forte interesante şi amusante. PreţulQ la t6te patru 1 fl., câte una deosebită 30 cr.
Biblioteca familiei. Cartea I. cuprindă materii f6rte interesante şi amusante. PreţulQ 30 cr.,
Colecte de Recepte din eeonomiă, induslriâ, co-merciu şi ehemiă, pentru economi, industriaşi şi comercianţi. PreţulQ 50 cr.
Economia pentru scălele popor, de T. Roşiu. Ed.
11. PreţulQ 30 cr.
Indreptard teoretică şi practică pentru învâţă-meutulu intuitivă în folosulQ elevilorQ normali (pre-
parandiall), a invăţătorilorO şi a altoră bărbaţi de scâlă, de V. Gr. BorgovanO, profesorQ preparandialO. Pre-ţulQ unui esemplarQ cu porto francatQ 1 fl. 80 cr. r. a. In literatura nostră pedagogică abia aflămQ vre-unQ opQ, întocmită după lipsele scălelorO năstre în măsură în care este acesta! pentru aceea îlQ şi recomandămă mai alesQ DirectorilorQ şi învăţătoriloră ca celorQ în prima liniă interesaţi.
Spicuire din istoria pedagogiei ia noi — la Români. De Vas. Gr. BorgovanO. PreţulQ 15 cr.
Manuală de Gramatica limbei române oentru sc<5-lele poporali în 3 cursuri de MâximQ PopQ profesorQ la gimnasiulQ din NăsăudG. — ManualulO acesta este aprobată prin fnaltulQ MinisterQ de cultă şi instrucţiune publică cu rescriptulQ de dato 26 Aprilie 1886 Nr. 13193. — PreţulQ 30 cr.
Nu mă uita. Colecţiune de versuri funebrall, urmate de iertăciuni, epitafiă s. a. PreţulQ 50 cr.
Carte conducătore la propunerea calculfirei în scola poporală pentru învăţători şi preparan^I. Broş.' 1. scrisă de GavrilQ Trifu, profesorQ preparandialO. PreţulQ 80 cr.
s
:
s
Cele mai eftine cărţi de rugăciuni.
Mărgăritarulă sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericeşti f6rte frumosO ilustrată. PreţulQ unui esemplarQ broşată 40 cr. legatQ 50 cr. legată în pânză 60 cr. legato mai finO 60, 80, 90 cr. fl., în legătură de luxă 1.50—2.50.
Miculă mărgăritară sufletescu. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericescl — frumosO ilustrată pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Cu aprobarea jurisdicţiunei sup. bisericescl. PreţulQ unui esemplarQ broşată 1* cr., — legata 22 cr., legată în pânză 26 cr.
Cărticică de rugăciuni şi cântări pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Cu mai multe ic6ne fru-mose. PreţulQ unui esemplarQ trimisă franco e 10 cr.; — 50 esemplare costau 3 fl.; 100 esempl. 5 fl.
Visuld Prea Sântei Vergure Maria a Născătorei de D-ţjeu urmatQ de mai multe rugăciuni frumâse. Cu mai multe iedne frumdse PreţulQ unui esemplarQ espedatO franco e 10 cr.. 50 esemplare 3 fl., 100 esemplare 5 fl. v. a.
Epistolia 0. N. Isusu Christosti. PreţulQ unui esemplarQ legată e 15 cr.
»
l
s
:
s
:
*
f
«•
Tiporafia ALEXI, BraşovQ.