o;
BIDAOflEHKA ŞI ADHHMTBAŢIU1IEA t
BRAŞOV#, piaţa mare Nr. 22.
,GAZETA** IESE lN FIECARE DI.
Pe ună anA 12 fior., pe şăse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. ttoK&nia ţi strălnitate:
Pe and 40 fr., pe ş6se luni 20 fr.. pe trei luni K) franci.
ANULU L.
se PRENUMERA:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. AHUWTIUBII.E:
O serii garmond 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
8orl»9rt nsfranoata nu «n erlmncau. — 3anw»oripte *n se retramltS.
N“ 273
Vineri, 11 (23) Decemvre.
'A
1897;
Braşovti, 10 Decemvre 1887.
După ce marele consiliu din Viena a decişii să se ia din partea monarchiei ausfcro-ungare mă-surile „cele mai neapărateu de apărare, se nasoe de sine întrebarea, cari voril fi urmările acestui paşii ?
Organulă prinţului de Bismark „Norddeut-sche allgs Ztg,“ dă Austro-Ungariei testimoniu Iii că, împlinindu-şl greua problemă impusă de se riositatea situaţiunei, n’a întinsă c6rda mai tare decâtă a foştii de lipsă.
Adevărată, n’a întinsă c6rda prea tare, dăr totă a întins’o şi în aceşti! jfaptii culminăză im portanţa paşilorâ întreprinşl cu cuvenita precău-ţiune.
Ce va urma după t6te aceste?
Două suntu posibilităţile, ce se potil pre-vedă: Rusia p6te să înceteze cu înarmările, a-tuncl buna pace va pută fi mai uşorii restabilită, dăr Rusia păte să si continue cu concentrările, atunci şi Austro-Ungaria va fi constrînsă sS întindă mai multă cărda.
Efectele cele mai simţibile ale acestei încordări se manifestă deja d“ pe acum în marea îngrijire şi nelinişte ce a cuprinsă cercurile financiare şi economice ale monarchiei.
periului germană şi nu va vedă atunci Rusia sosindă diua care să rialise^e planurile ei de mulţii nutrite ?“	, ,
Face unu rău coippliipentd Germaniloră „Pester Lloyd,“ când suiţinfev jcâ va fi năpte îu Germania, decă vorft închide Ochii împăratuld Withelm, MoUke ş, a., aer acesta nu importă în casuld de faţă, ci este de mare însemnătate, că foia guvernului ungurescu conchide din t6te aceste că trebue să se întreprindă în curendd o acţiune diplomatică consciâ de ţinta ei şi energică spre a face să se hotărască lucrurile la und feld.
Punândft părerea diarului ungurescă lângă aceea a diarelord germane, găsimu că sămănă unele cu altele ca ou cu ou. Trebue să credem(1 dăr, că în Berlind şi în Pesta se prevede casuld unei ofensive din partea Austro-Ungariei. Nu scimd dăcă şi în Viena se împărtăşescd vederile aceste întocmai, vedemd însă că opîniunea publică se pregătesce şi acolo pentru tăte eventualităţile. Şi într'asta culminăzâ seriositatea situaţiunei actuale politice.
înarmare va dura mai lungd timpu, esistenţa ma terială a popărelord monarchiei va fi îu graduld celd mai mare ameninţată, căci chiar şi numai măsurile cele mai neapărate vord înghiţi multe miliăne, şi decă vord mai urma păte nouă mă suri, vord fi ameninţate cu dârâpănare puterile financiare şi economice ale împărăţiei habsbuvgice.
Asemenea considerante aduce înainte şi făia nemţăscă a guvernului ungurescd când (Jioe: „In conferinţele miniştrilorîl ce s’au ţinută acum în Viena ărăşî s’au decisă a se face cheltuieli pentru pregătiri militare. Aceste cheltuieli suntd deocamdată restrînse, dăr ar fi o nebună sina-măgire, dăcă amd crede, că acum nu vomă mai avă să aducemă jertfe pentru apărarea năstră. Fără în curândă, chiar de nu ar fi în ajund răsboiuld, se va apela din nou la forţele materiale ale popăreloru Austro Ungariei. Dăr cine ar pută susţină, că nu va fi atinsă marginea putinţei de prestare a acestord popăre, înainte de ce amd scăpa de necesitatea de a lua în continuu contra-măsuri militare, şi câtă timpă vomă pute noi suporta acestă luptă de concurenţă
„Nu scimd“, continuă numita tăiă „câtd timpd potd suporta fina îcele Rusiei de a sta la graniţe înarmată pănă în dinţi, dăr scimd, că ca putere agresivă ea îşi păte alege liberă oca-siunea şi momentulu de a face răsboiu, că prin urmare este în posiţiune, de a pută aştepta şi în acelaşi timpd a ne sili totu la nouă cheltu iell, care ar trebui să aducă cu sine necondiţionată dărăpăuarea financiară. Putemd să supor-tămd o asemenea temporisare?“
Şi dăcă ar fi vorba numai de efectele financiare, ăr merge cum armai merge, adauge „Pester LloydM. Dăr i-se pare că guvernulu din Petersburgd cu sistemuld său de a provoca pe jumătate şi de a molcomi pe jumătate împreună und calculă politică departe bătătorii. Nu e probabilă că Rusia se va arunca orbişd în baionetele falangei ligei centrale eurdpene, însă nici o constelaţiă europănă nu oferă garanţia că va dura în eternitate pacea. VFunuld dintre factorii ligei de pace păte cu trmpuld să fiă redusă său slăbită în lucrarea sa actuală şi atunci păte urma und procesil de disoompimere, care va fa voma orice invasiune inimică.
Se păte, (j’ce făia peştană, ca bărbaţii, cari au redicatd imperială germand, să închidă atfl mâne ochii,' căci suntd fărte înaintaţi în yârstă, „şi ăre atunci nu se va face năpte în Germania şi nu vor fi 4°rn $ilei pentru antipozii im-
Conferinţele militare din Viena.
Ceti mă în „Pester Lloyd“ de Luni săra: Zacp in natura lucrului, ca asupra acelorO desba-
|	av.r ui iiutui u luui uiuif	aoupia auuiui u utoua-
Este clară , că decă o asemenea stare de . . ,. .	.	.	.. x . ...	*	x
’	. .	.	.*	feri tărie importante, ce se ţină m Viena, să nu ajungă
nimicQ In publicitate, afară de ce e visibilă pentru tălă lumea .. De altmintrelea cu totuld secrete nu se potQ ţinea unele amărunte, şi amă pută avertisa înainte, ca să nu se alarmeze publiculă dăcă unulu s4u altuia din aceste amărunte se va face cunoscută în (ţilele acestea. Decă unele direcţium de căi ferate ins'pecUză cm deame runtulu materialulu culanta (vagănele) ce le stă la dis-posiţiune, pentru ca în casă când în vre-unO momentă ar fi să li se pretindă măsuri estraordinare pentru sco pun militare, să p6tâ corăspunde repede acestord pre-tenţiunl, — ori dăcă unord oficer* de reservă li se trimite ordinulu a’şi regula astfelu afacerile, ca după primirea unui altă ordinii se se potâ presenta în timpii de 48 de ore ia corpii, acestea suntd consecinţe de sine în ţelese ale principiului, d’a fi gata pentru tăte caşurile, dăr încă nu suntd semne, că în adevărd trebue să vină lucruld la conflictd.
Nu cumva asta-i o pregătire a publicului pentru o apropiată mobilisare?
Trapele dela graniţă ale celor trei împărăţii.
Piaruld berlinesd „Posfc“ asemănă după datele oficiale publicate număruld trupelord în ţinuturile dela graniţă.
Austria are, după acăsta calculaţiă, în Gali-ţia 2 corpuri de armată, 4 divizii de infanteriă, 2 divizii de cavaleriă, 54 escadrărie, 22 baterii de eâmptt, 4 baterii călăreţe de munte.
Germania posede în provinciile Prusia, Po-sen şi Silesia 3Va corpuri de armată, 7 divizii de infanteriă, 1 diviziă de cavaleriă, 5 brigade de cavaleriă, 106 bataliăne, 95 escadrăne, 60 baterii de câmpu, 9 baterii călăreţe de munte.
Unindd aceste trupe din ambele state de mai susO ară da 5Va corpuri de armată, 11 divizii de infanteriă, 3 divizii de cavaleriă, 5 brigade de cavaleriă singuratice, 165 bataliăne, 149 escadrăne, 82 baterii de câmpă şi 13 baterii călăreţe de munte.
Musia posede faţă cu aceste trupe în ţinuturile militare Vilna, Varşovia, Kiew 8V« corpuri de armată, 20 divizii de infanteriă, 10 divizii de cavaleriă, o brigadă dă cavaleriă singuratică, 336 bataliăne, 249 escadrăne, 120 baterii de câmpii, 20 baterii călăreţe.
Plusulă pe partea rusescă este prin urmare de 3 corpuri de armată, 9 divizii de infanteriă, 5 divizii de cavaleriă, 171 bataliăne, 100 esca-drdne, 38 baterii de eâmpfi, 7 baterii călăreţe.
Francia şi situaţianea earopânâ.
„Pol. Korr.w e informată din Paris, că gu-vernulă francesă a hotârîtD, în faţa neliniştei ce domnesce în Europa, să nu se încurce nică-erl în afară de Europa, şi s§-şl păstreze libertatea de acţiune, pentru ea să p6tă consacra tdte puterile Franciei apărărei teritoriului ei şi posiţiunei sale de mare putere.
„Novoje Vremja“ publică o scrisdre a generalului Boulanger adresată deputatului din 0or-sica de Suvini. Scrisdrea i a trimes’o fdiei i*use corespondentulii ei din Paris. Deputatulu Suyini îinbiă generalului Boulanger mandatulă său de deputată, d^r generalulQ îlă refusâ scriindu-i între altele:
Ce mă privesce pe mine, simţfl venindă din.afară furtuna, care va amuţi t6te certele interne. Este' rfa-boiulii într’unu viitorii apropiată şi în acăstă <Ji nu vrău să fiu silită a’ml căuta sabia mea uitată, ta vre-untt unghiu, dedrece Francia va ave trebuinţă de , toţi generalii săi şi pentru momentâ va uita pe toţi deputaţii săi. De aceea, ori ce ar veni, nu voiu părăsi armata. Clţnd acum câteva qţile am simţită tdte intrigile ţâsute contra mea, am fostă silită să uită regulele disciplinei mute şi cu o dâtătură din umără să reducă totulă la lOculâ său. Nu’mî pare rău de acăsta, dăr fiindă că s’a întâmplată, am devenită ărâşî simplu soldată şi în faţa situaţiănei seriOse de a(jî voiu preferi acestă titlu tuluroră celorlalte. Sunt convinsă, că m'ai înţelesă; in casă când ar fi să-mî răspunzi ca ultimă argumentă, că eu, deputată arjl, aşQ puiă deveni mâne ărăşî generală, dăcă răsboiulQ ar isbucni, atunci iţi replică, că ună generală, care vrea să fiă demnă de o comandă, nu să cade se părăsăscă nici ună momentă acea sc6'ă de comandă, care se nu-mesce armată
SOIRILE PILEI.
„Ko'ozsvar* scrie: ,In comuna Qhirocu din comi-tatulă Timişdrei s’a alesă de preotă gr. or. Trifă Petcu, care voise să-şi ia de nevastă o ungurOică de confesiunea romano catolică. Episcopală gr. or. din Aradil, Ioană Meţianu, n’a voită însă să sânţăscă pe Petcu şi i-a deoe-gată intrarea in oficiu pănă când alăsa iui nu se văin-t6rce la confesiunea gr. or. Alăsa lui Petcu s’a iittorsft la confes. gr. or. şi episcopulă Meţianu a trimisă pe pro-topopulă Ioană Dornşa la faţa locului în Ghirocă pentru ca să întrebe pe alegători, dăcă se ţină de alegerea făcută. Alegătorii se aflau la sosirea lui Domşa tocmai în biserică in causa Unui sinodil ‘pXrochlaTfl'. "Adunarea n’a voită nici măcară să aseulU. cayintele lui Domşa, ci au începută a striga câtă le lua gura: „Nu ne trebue nouă femeă de lingură\“ Din causa sgomotului.asuţdiţoră Domşa n’a putută să ia cuvăntulă. Petcu cu partida sa a trebuită s’o ia la săiiătăsa din biserică, deOrece mulţimea furiăsă începu a se intOrce asupra lui, amânfaiţându 10 cu lovituri. S’a născută ch*ar şi bătaiă, mai mulţi inşi au fostă aruncaţi afară din biserică, n’au lipsită măi spargeri de capete şi sdrobiturt de nasuri. Devisa loră era neîncetată acăsta: „Nu ne trebue femeă de Ungară!» — PresupunândQ că adevărate suntă acestea, înfrebămă pe Kulturegyletiştii dela »Kolozsvar«: cum eredă ei să [ma-ghiaiis^zj în asttelă de împrejurări?
—X—	. •	, i:.
Minbirulo ungurescă de interne, la invitarea ministrului de honvezi, a invitată t6te munieipule să trimită până |a 15 Ianuarie 1888 necondiţionată listele acelora glotaşi, cari fiindă în serviciulă publică trebuescă scutiţi de serviciulă glăteloră.
—^x-

In Pesta s’a .ţinută adunarea generală â reuniune de maghiarisare dm Ţera ungurăscâ sub preşedinţa vice-primarului Serloczy (fostă Gamperl.) Acesta a ţinptă o vorbire, în care spuse că Budapesta s’a maghişrisată 1 Ună Chineză păte că ar crede. Mai depşrte s’a decj^ă să facă a intra în reuniune notarii comu'pall şi să răge
î	•.	;	i*. i . . t ■».	*;	. • •	- r.
pe proprietarii de pâmentă ai comuneloră de limbă germană dimprejurulă Budapeştei,î^trş carî.wşe ,gflă *archi-ducele losifă, cont» le Ludw. {Tis/a, br: Desid. Pronay.
Nr. 273.
GAZETA TRANSILVANIEI.
W.
--N-
contele Kamillo Karatsonyi, Alex. Vigyazo etc., ca s# mai aducă jertfe pentru maghiarisarea acestora comune. Isprava va fi, după cele isprăvite pănă acum, că comunele vorfi rămâne totO germane, ba p6te că vorO deveni ş» mai germane, deârece n’au nici cea mai mică înclinare cfitră maghiarisare.
—x—
In ndptea de Marţlspre MercurI au arsă în Sibiiu 6 edificii economice cu multe provisiunî de nutreţO. Edificiile şi parte din provisiunî, t6te ale unui proprietara; erau asigurate.
—x—
Regele României a răspunsă Marelui duce Nicolae alii Rusiei, la telegrama de felicitare pe.«tru a cjecea a-niversare a luărei Plevnei, prin următorea telegramă: „Am primită la masă amabila depeşă a Alteţei Vo.stre Imperiale. Am comunicat’o oficerilorfl presenţl. Sun-temă profundă atinşi de acâstă probă de graţiOsă atenţiune şi de amiciţia. Amd băută iu sănătatea vostră ' şi rnulţămescd sincerâ grenadirilorQ că şi-au adusă a-rainte, că Românii au împărţita frăţesce gloria şi peri-culeîe înaintea Plevnei. Armata mea se alătură la mine pentru a adresa cele mai bune urări gloribsei armate ruse.“
In viitoruid bugetfl alii ministeriului română de rfoboiu s’a prevăzuta crearea a şese baterii nouă de artileria, necesare pentru complectarea regimentelorO 1, 2,
3	şi 4 de artileria, care trebue să aibă 8 baterii. Materialul!) necesara e deja gata in arsenalula armatei.
—x—
ColonelulO bulgara Trotchoff a trecuta prin Bucu-rescl în druma cătră Austria, însărcinată fiindO cu o misiune pentru prinţulă Ferdinand ala Bulgariei.
Literatură. Primimd următorea : Incitare de pre-numeraţiune la »Cuvântări bisericesc! şi funebralî, To-mulfl Ii. îndemnata de sprijinul!). ce i’«un avută cu eda-re* Tomului I. alo „Cuvdntăriloră. bisericesc! şi fune-brall, m’ara hotărita a deschide prin acesta abonamente şi I’a Tomul!) ală If-!ea, care va apără nesmintita în 15 Februarie 1888 v.. se înţelege, dâ-ă voiu fi asigurata prin abonamente. TomuiO ală ll-La va conţină 22 de cuvântări. Preţuia unui exemplara e: 1 fl. v. a. cu porto, solvită la adresa mea înainte până la Ianuarie st. v, 1888. Exemplare neprenumârate nu se voră tipări.
Kâtegyhaza, 23 Noemvre 1887.
losifu Ioană Ardeleană ParochO româna gr. or în Kâtegyhaza (comit. Bâkes.)
Blaşu, 15 Decemvre 1887.
Domnule Redactorâ! Cu to‘e că noi, Românii, peste tolQ (JicândQ trăimă in masse destulă de compacte şi prin urmare In privinţa aeâsta ne allărnă într’o situa-ţiune destulă de favorabilă pentru a ne puie ajutora re ciproeO; cu t6te că suntemă cu toţii pătrunşi de lipsa unei comune conlucrări contra esploatâriloră din partea străinilor!); cu tote că ruina năşiră pe terenulQ economica mai vârtoşi), din <Ji In <ji îşi ia mai mari dimensiuni; şi in fine, cu I6te că până la evidenţă se constată şi se simte efectulQ păgubitorQ ală ruinei nod re materiale pe tote terenele: noi tocmai in direcţiunea aeâsta economică ne aflămă câta se p6te mai desbinaţl. Nu s’a făcuta până acum aprâpe nimica pentru consolidarea n6s-tră pe terenul!) acesta. Ni se (Jice, ce-i dreptO, şi fără
încetare suntemă îndemnaţi din partea omeniloră noştri, se imbrăţişămă cornerciulă şi măestria, să înaintămă industria naţională, şi alte vorbe frumose de feliulfi acesta, Durere Insă, că acestea suntO numai vorbe; fncuragiarea prin vo>be este bună, dâr nu ajută nimică. Noi avemO lipsă să fima încuragiaţl prin fapte.
Ce ne folosescă nouă cuvintele însufleţitâre ale inteligenţei nostre, ca să ImbrăţişămO cornerciulă, industria etc., decă puţinii comercianţi şi industriaşi români, ce ’i avemă, se vădă, chiar In rnijloculă omeniloră loră, des-curagiaţî, daţi uitărei şi aprdpe cu tot uit) părăsiţi de ai loră în lupta de esistenţă contra , gheşeftarilor!) “ străini?
Abia vgcjurămă şi noi odată ridicându-se ună glasă în colbnele acestui organO naţionala pentru sprijinirea comereianţilorO şi industriaşilorO români din opidulă nostru în specială, dâr nu trecu multă şi elă că (în Nr. 247) unulQ din inteligenţii noştri se şi grâbe-ce a ni o spune verde în faţă, că ne vorO sprijini, d4că marfa co-mercianţiloră străini nu va fi mai rea ca a nâstrâ!!!
Apoi, domniloră, nu aşa aţi <Jisă d-v6stră când ne-aţl îndemnata să îrnbrăţişâmO comerciulO şi industria. Ne-aţI (jisO atunci, să imbrăţişămă aceşti râmi economici, pentru ea să vă scut»mă de a da banii in mâni străine, ţineţi d-v6strâ de ceea ce aţi (Jisă ? — Nu! Permită-mi onorabila inteligenţă din BlaşO, căci despre aeâsta e vorba în casuîa de faţă, a i-o spune, că forte mare parte din ea nu e niiî decum consecventă In atitudinea ei faţă cu noi.
Suspiţionarea, că marfa nOstră ar fi mai in-ferioră în calitate, or! mai scumpă decâta marfa streini-iorQ, şi că prin urmare împrejurarea aeâsta ar fi causa că mare parte din cumpărătorii români ne încunjură prăvăliile nâstre: e chiar numai vorbă golă, dâr ofensă-t6re pentru noi, negustorii români din BlaşO. Căci dâcă In adevărO ar fi aşa, şi decâ publiculă română in ade-vărâ ar ave voinţă a ne sprijini, n’ar avâ motiva de a se plânge contra presupusei lăcomii din partea nOstră, căci decă noi, neguţătorii români de acum ai Blaşului, nu amO merita sprijinulO conaţionalilorO noştri, de sigură puţină ocasiune amO avâ de a abusa de acesta sprijină, pentru-câ in scurtă vreme s’ar afla alţi neguţători români, ca să ne facă concurenţă.
In realitate însă nu aşa se întâmplă. Cornerciulă română îu Blaşiu slagnâzâ grozavă, in timpă ce comercianţii străini prospere/) şi se înmulţescO: semnă că în pungile loră mergă banii Românilorâ.
GrâbascQ însă a accentua, că nu este marfa stră-iniloră din opidulă nostru nici mai bună, nici mai ef-tinft, ci numai o nenorocită deprindere de a intra In prăvăliile acelora îi face pe âmenii noştri a privi adeseori marfa loră cu ochi mai buni decâtă pe a nâstrft. N’aşI pute (Jece insă, că decă publiculă din părţile acestea, care altcum este curată română, ne-ar sprijini cu adevărată senositate, n’ara pute doră să facemă şi mai multă în favorulă cumpărâtoriloră noştri, căci la totă caşulă mai multă tragere de inimă avemă noi ca Români, faţă de Români, decâtă neguţătorii streini faţă de ei.
Pentru ca să putemă insă ajunge la resultatulă a eesta, atâtă de dorită de noi, pentru ca să putemă şi noi ave ună comereiu şi industnă rpmânescă, e de lipsă mai întâia de tote ca publiculă românâ să se grupeze mai multă în jurulo nostru în ceea ce atinge afacerile neguţătorescî, er cu esemplu In acestă privinţă suntemă îndreptăţiţi — credă eu — a aştepta să premârgâ chiar
inteliginţa noslră, care ne-a îndemnată la îmbrăfi^ea acestei carieri, căci nltfelă asupra ei cade totă blamulO.
Ună neguţătorii română.
Datorinţeie bunului învăţătorii ca educator.
— Studiu pedagogică. —
Prima şi totodată cea mai de căpeteniă datorinţâ a bunului invăţătoră — ca educătoră — este:
Se fiă prunciloră concreduţi grijei sale ună tată adevărată!
Acăsta este de a se înţelege a.ş-a, că învăţătorul!) să se porte faţă de prunci astfelă, încă ă aceştia să arăte acelaşă respectă, aceeaşi alipire şi încredere faţă de învăţători), ca şi de părinţii lorO.
a) Părintele este şi rămâne în cerculă familiei sale cea mai de frunte şi mai însemnată persână. Copiii sfii sciu — pentru că ei se convingă în fiă care (Ji despre aceea — cum că elă îi iubesce; şi pentru aceea şi ei îlă iubescu!
Cu acestă iubire însă este împreunată ună »ce», pe care noi îiă nnrnimă „respectă" Celă puţină aşa caută să fiă! Copilulă simţesce şi recunăsce pre părintele său de „capă ală familiei*, de „dătătoră de porunci*; de „supremă judecătoru*, in scuriă: îi reounosee demnitatea sa!
Invâţătorulă elementară caută să nisuâscâ, ca să’şl câştige faţă de prunci acestă respectă; şi pentru aceea trebue nu numai să j6ce ună rolă de părinte, ci elă tre-bue într’adevărO să fiă pentru şcolarii săi părinte! Co-pdulă, în întrega purtare a învăţătorului, trebue să gâ* sescă prototipulâ unui părinte bună. adecă: înveţătorulu caută se arate pre părinte întrună adeveratu amesteca de iubire şi seriositate, când e vorba de laudă ori ad-moniare, de certă ori pedepsă, de îndemnare spre activi tate ori încuragiare etc.
Nu cumva să cugeţî, iubite învăţătorule, cum că ar ti cu neputinţă să’ţî însuşescl ună „caraeterO de părinte!»
Vu! Acâsta o poţi face, decâ vrâi, numai să te scii stima insu’ţl pre tine, şi unde ţi-se dă ocasiune, să studiezi modele de părinţi!
b)	Decă te areţl tu copiiloră ca ună părinte blândă şi dreptO şi, decâ dânşii observă după cuvintele tale şi tonulă tău, cutn-că tu tractezi bine cu dânşii; dâcă pentru tine unO copilă fiă avută, fiă săracă, frumosă ori urîtă, atâta preţucsce câtă şi altulă: atunci vei câştiga îndată inima micuţiloră.
Nu e împreunată, iubite învăţătorule, cu vre o greutate modulă d’a câştiga alipirea micuţiloră! Nu! inimile ioră suntă moi şi îndată primescă o altă formă; mănile loră şutită u.şoră mişcătore şi cu dragă se întindă spre tine; ochii loră suntă-mai inocenţi, decâtă însa’şl inocenţa şi privesc!) spre tine blândă şi dulce.
Acestă alipire a micuţiloră faţă de învâţăL*rulO lori) este unulă dintre fenomenele cele mai importante din vieţa dăscălăscă, carele răsplăteşte fiâ-care picură de sudâre, fiă-care durere de peptă, şi este ună isvoră de v recreaţi une!	j
c)	Gopifulă recunosce din momentulft, când începe a cugeta, câtă de cu dragoste şi câtă de frumosă se	(
pârtâ părintele său faţă de densulQ. ElO simţeşce şi, după ce în dânsulâ nu esistă conceptu!ă falsităţii, se naşte In prunca o încredere nemijlocită faţă de părintele său. Se apropiă de elă cu t6te pornirile, cu I6te ru-gârile, cu ttfte dorinţele, fiă mari, fiă mici. Lui îi dra-dezâ tâte greşeiele sale şi sperezâ iertare; lui i-se tăn-guesce pentru ârecare neajunsQ, carele s’a născuta din propr.O sa nesocotinţă, seu dâră alţii i l’au pregătita... şi sperezâ compătimire ori protejare; p’ala său părinte îlă înlrebâ de sfatâ, î!0 r6gă de poveţe, ba chiar îlQ introduce în micele sale misferii.
Ca învăţători elementari, noi căută să nisuimO a câştiga acâstă încredere a prunciioră... şi o câştigâma aşa: dâcă suntemă pentru şcolarii noştri „părinţi.'“
Trebue dâră să ne nevoimu. ca pruncii să se apro- 1 pie de noi nejenaţi şi fără sfielă, adică: să nu ascundă nimică de noi.
FOILETON U.
pateiei*4.
— Epopeă -
t. Pre representanţii ţârei şi alegerile loră,
Controversa voiu descrie dintre domni, dintre poporă.
Masă scumpă, prâ iubită, ce să fiă causa Ore,
Că esistă între dănşii contro versă durâtore?
5.	De ce Ore in principii şi’n păreiî ei nu convină,
Şi ţâra să o conducă la ală ei comună destină? Pentru ce domnii şi proştii nu trâescă în annoniă? Domnii cei mari şi poporula bine trebuie să sciă, Cum că unii fără alţii nu potă să trâiescă’n ţâră; 10. Pentru ce dăr înfre dânşii concordia este rară? Spune'ml MusA prâ iubită, spune’mî, te rogă cu ardOre. Gauseie-fistorQ controverse unde’şl au isvorulâ Ore?
fiste’n capitala ţârei ună edificiu galantă,
Ce după estensiune nu pre es e impo-anta,
15.	Dâr e plind de strălucire, plină de pompă şi de gală, Cu atâtă e mai brilantă mârirea’i spirituală!
Altcum acesta edificiu „Casa ţârei**) îlă nurnescă, Şi e mândră astă casă, pOte fi paiaţă regescă.
Ore J Omne, astă casă, până ce s’a ridicata,
20.	Câte colibî pulverOse dela safe-a dărimatQ?...
Şl-apoi astă casă a ţârei ce cu mult gusta e ornată,
m) Parlamentul!), dieta.
Ore ce menire are, spre ce scopO e destinată? Menirea-i este sublimă şi scopula e lăudata :
Acolo s’adunâ părinţii patriei să ţină sfată.
25. Acolo ţină ei consiliu şi a ţârei prosperare Acolo se făuresce cu o diliginţă mare....
ĂştI părinţi ce toţi cu toii lucreză pentru poporO, La jumătate de miiă se urcă numărulă loră;
Fii suntă de naţii diverse, de varii religiunl,
30. Nu convină nici în principii şi’n a loră discusiunl Predomnescă păreri diverse, mulţi au separată destin-Dâr în o condiţiune toţi cu toţii îşi convină:
Adecă făr’ osebire suntă galanţi şi domni cam marb Toţi suntă din cercuri înalte, nobili şi proprietari. 35. Şi nici unulă dintre dânşii nu’i încălţată cu opinci; Totă insulă are diurnă, pe c|i florini câte cinci.
E dreptă c’acâstă diurnă prin operaţia primă O sumă prâ colosală resultatulă îşi esprimă;
Dâr ce este însă dânsa pre lângă asemănare 40. Cu sume de mii şi sute? O prinsbre ce dispare Ca’n OceanQ. Ună matematică aflas’ar ore în lume, Să pâtft perfecta esprime prin număra acele sume, Ce directe-indirecte vinO din contribuţiune,
Care le jertfesce ţâra pentru constituţiune?
45. IncepândO cu demnitarii cei mari de porţiune Strălucită şi înaltă, s’ar nasce-o confusiune,
De-amO voi să numimO t6te funcţiunile din ţâră,
0/ Acestă încercare ar fi grea şi temerară!
Şi’n tâte-aceste oficii câţi diregătorl mari, mici,
50. Prin numără certă şi anume dâo’ai voi să’i esplicî, Ai începe o lucrare zadarnică, desperată,
Care-ar fi cu multă mai mare, mai grea, mai in-
torlocată,
Decâtă care au avut'o Danaidele vestite Trebuindă să p6rle apa în nesee buţî găurite.
55. Spunemă dâră prin urmare preste totă in generală, — Să ne spună cine pote hotărîtă şi specială, — Câte oficii ilustre, câţi înalţi diregătorl,
Ajungendă păn’ josă în urmă la sătescii servitori: Toţi tragă lâfă şi diurnă cu rangu’n proporţiune, 60. Din aeelă isvoră ală ţării numită: contribuţiune, Care trebue s’o verse ţera ;ntregâ’n visteriă;
Lucru naturală, firesce, altcum nu p6te să fiă.
Ţâra are lipsă mare de diregătorl, ve<Jf b;ne,
Carii să-o guverneze, să conducă-a ei destine.
65. Onârea, averea, viâţa bieţiloră locuitori,
Ară fi rău periclitate fără de diregătorl,
Ba ar fi o barbariă ce nici nu se p6te spune,
Ar domni forţa brutală şi-o triştă confusiune. Inţelâpta Provedinţă a dispusă după dreptate,
70. Ca să fiă unii omeni provăijuţl cu potestate.
Carii să apere ţâra fiindO uniţi în comuna,
Şi astfela să o conducă la scopulO ei oportuna.
Acei diregătorl dâră avândâ acâstă ouăre,
Au şi datorinţa sfântă ca să ţină in vig<5re 75. Pacea şi ordinea bună, pentru binele comună,
Au să fiă drepţi şi soliei, să dâie esemplu bună;

GAZETA TRANSILVANIEI.
fi-, 273.
1$87.
Prima nostră datorinţâ este ctşadSrâ, ca se deştep turna şi câştigăimu încrederea elevilor a; er noi prin a-cista nu facemâ altceva nimica, decâtâ aceea, ce face economulu: Înainte d’a .semena eft ară!
„Deca ar ii după mine, cjic® d.iseâlulQ nemţescO Francisc Wiedemann, in minunatulO său opd „Lehrer der Kleincn,“ eu aşi introduce intre mine şi şcolarii mei pre gingaşukl „tu* şi „tu\ — Asta, iubiţilor* învăţători, mî-o înehipuesc* eu a ti ceva t6rte plăcută şi atră-gătoriu. Şi ar strica bie acâsta micilorO omeni? De feliu nu! Să privimQ numii in Tirolfl, unde frumosul* ,tu" a pătrunsă in tote îucâperile şi in iote păturile societăţii !
II. Inveţătorulu elementara caută s$ fie prunciloru (şcolariloru s$i) şi o mamă adeverată!
0 adevărată mamă scie, căci trebue să scie, câtă grijă, câtă ostenâlă şi câtă resignaţiune se poflesce la crescerea unui copilă! Şi chiar din ac&jtă pricină ea esercită cea mai delicată grijă asupra pruncului său. Ea nisuesce a-ld teri de iotâ râulQ ; a abate pericolele dela dănsulO; într’und cuvântă: are pentru tote slăbiciunile şi lipsele lui unâ ochiu atentă şi o paciinţă neînfrântă.
Acâstâ grijă maternă nu trebue să lipsâscă nici unui invăţălorQ elementară. Şi acâsta cu atâ:Q mai vârtosO, cu câtă rnicuţulO poporO, când ese din casa pârintâscâ şi întră în scbla „cea străină*. e în multe privinţe într’adevârO neîndemânatică! Ion* nu-şl pbte pune pălăria in cuiu; Petru nu-şl pbte întocmi curelele opin-eilorO; George nu-şl p6te desbrăca surtuculQ; Teodoră nu şi-la pbte îmbumba şi a. m. d.
De multe ori pruncii plângă numai din aceste causs. Aici dâră .trebue învâţâtorulQ să vâtjă şi să ajute! De altădată pruncii au necesităţi omenescl (să nu ne jenămQ de locO, căci totulO aparţine la luciu.) Dâcă una şcolara se cere afară, învăţâtoruia caută să la întrebe, dâcă pole singura să se ajute (ia desbrăc tO)? Dâcă nu — atunci îi dă una copila mai bătrâna — ca ajutora!
Cu deosebire însă în primele săptămâni de scălâ învăţâtoruia trebue să ia în deosebită considerare necesi lâţile trupesc! aie prun -ilorQ! Căci de multe ori scola-riula din sfiâlă nu cutâzâ a’şT cere voiă să mârgă afară, chiar de-ar că o să se râstbrne lumea cu „ţurca’n susO«. Nevoia lui insă d’a merge afară o poţi observa, iubite iuvăţâtorule, din neliniştea sa şi chiar din trăsăturile feţii.
Nepurfarea de grije In aceste c&surl conduce nu numai la neplăceri învederate, ci şi la unO rău seriosQ. Cu deoseb re insă etatea dela 6—7 ani este perioda multora desvoltărl lisice, şi de aceea e dispusă spre multe morburi, ce iau o înfăţişare inulta-puţinQ dramatică. O palbre ori o Inroşire anormală a feţii o asudare fără de causâ esternă, o aţiţare anumită ori aplicarea spre somuQ a cutăruia şcolara, trebue îndată să se ia în sâriosa!
Afară de suna pomenitele caşuri mai sunta încă multe attele privitbre la sănătate, asupra cărora învăţă-torulQ trebue să aibă o deosebită atenţiune, debreceşco larii sunta de natură prea fragedă şi neesperţl. Aşa d. e. unuia dintre cele mai mari rele este: aşezarea băn-cilorO prea aprope de cuptoril. AcestQ rău, născuta din lipsa de spaţiu, este o împrejurare intr’adevărO fatală. Ce tortură pentru bieţii copii şi câtă stricăciune pentru sănătatea lora! I — Copiii — din sfielâ — nu cutâză a’ţl spune, că lord ie este nesuferita de calda; însă tu trebue, iubite invăţâtorule, să porţi grije şi să mântuiescl pre micuţii, cari sunta ameninţaţi ,a se frige*.
îmi aducă în urmă aminte de periculosula curentă de aeră, carele strică acelora şcolari, cărora sbrtea H-a prescrisa una locâ lângă ferâstrâ ori chiar lângă uşă.
in. caşul* de faţă, pruncii sunta espuşl multora morburi grave, pentru a cărora curare se cerQ spese enorme pre cari puţini, dâr fbrte puţini dintre ţăranii români le potQ suporta.
Grijeşce derft, iubite Invăţâtorule, de pruncii concret* grijai tale; căci şebla elementară iţi întinde una largâ tâmpa de activitate, unde poţi deprinde adevărata grije de mamă]	(Va urma).
TarburArl în Moscva.
La universitatea din Moscva au erupta mari tulburări. £>ă causa care le a data nascere: Intr’unO concerta publica, una studenta a pălmuita pe inspectoruld şcolarfl Brysgalof, care-1 insultase şi care era fbrte detestata de studmţT. In urma acestei întâmplări 30 de stu denţl au fosta arestaţi. Studenţii adânca mişcaţi prin acestă măsură, s’au pusO în grevă. Sporiţi prin tinerimea dela deosebitele scăle superiore, studenţii universi tari au începută să ţie întruniri pe pieţele publice şi să demonstreze. Totdeuna intervenea armata şi se făceau arestări în masse. In (jiua de 30 Noemvre s’a iscatfl, în faţa spitalului St. Ecaterina, und conflicte sângerosO. Cazacii loveau pe studenţi cu cnutele, ier studenţii aruncau cu pietre. Pe când învălmăşala era mai mare, sosiră două echipage elegante. Din ele săriră joşii contele Uvarufî şi prinţulO Dolgorocoff, fiula guvernatorului generala, ambii studenţi. Ei se puseră în capulQ tineri-rnei; care operă und vigurosO atacQ.
Oficerula care comanda pe" cazaci a fosta trasa jos de pe cala şi bătuta într’unO moda înfricoşata. Mulţi cazaci şi mulţi studenţi au fostâ arestaţi. Una studenta a fosta rănita de m6rte cu o lance, alţi douăzeci puşi în neputinţă de a mai continua lupta. Şesespreijece cazaci încă au fosta greu răniţi şi duşi în clinica spitalului St. Caterina. Doctorii însă refusară să-i caute, <|i-cândo că nu e datoria lorO; să-i ducă Ia spitalulQ militară.
Un numărfi de studenţi isbutiră să pătrundă in pa-latuta universitâţei, se duseră în faţa rectorului, Ii as-vârlirâ la picibre diplomele de studenţi, (JicândO că nu mai voiescâ să fiă studenţi. Rectorula, un omâ umana şi iubita, le respunse :
—	Domnilora, eu nu sunt nici conte, nici câzacO, suntv numai omQ şi ca orna voia să vă vorbescO.
—	Acâsta o vremtt şi noi, strigară studenţii In co d, să fiind trataţi omenesce !
Rectorulâ ii inştiinţâ atunci, că inspectorula Brygs galolî a fosta destituita.
Spre a împăca lucrurile a sosita din PetersburgO marele duce MichailD. ElO a data armatei, tn numele guvernului, ordinula să nu mai intervie şi vrea să do-molăscă pe studenţi cu bine. In acesta scopa li se vorO face tote concesiunile. Oficerii cazacilorâ cari s’au purtata atâta de sălbatica vor fi destituiţi.
Poporala, care dintr’untâiu se arătase indiferenta faţă cu mişcarea studenţiiorQ, s’a declarata acum pen-thi ei.
Aparatul A de torsfl perfecţionată.
CetimQ în foia pedagogică „Lumina pentru toţi" din iBucurescî :
„Directoruld şc61ei de meserii a judeţului Teleorman, d. C. Stefanopola, a perfecţionată unQ aparata de torsO, aşa că face deodată mai multe operaţiuni. Acesta aparate este practicii, fiind-că Ia funcţionarea lui se între-buinţâză mai puţine mâni, şi totodată este economica, frnd-că scute.sce şi timpulO prin iuţeia cu care se pOte mânui.
„Construcţiunea aparatului este fbrte simplă: pe unâ patâ se găsescâ fixaţi in moda verticala duoi montanţi (stâlpi), pe aceşti montanţi este aşeejată o axă orisontală in care este fixată rbta mişcătore; la partea drâptâ a a-paratului este o manivelă, care serveşte la punerea lui
în mişcare cu mâna; acestă manivelă însă se pbte înlocui printr’unu ievatorfl (pârghie) după împrejurări.
„ModuiO funcţionării este aşa de simplu, că cibe-va fără să aibă trebuinţă de multe amărunte, pbte lucra cu elO. Pe rota mişeătbre se punO 3 sfori, legănd’o cu aceea a axei aparatului de torsQ firulfi şi strîngerea lui pe ţâvă; astfelO învertindd de manivelă, său apăsând* cu piciorulâ pe levatorO, aparatulO începe să funcţioneze; dâcă sfâra, care pune în mişcare aparatulQ de torsO este drâptă (neînerucişatâ) firultt este răsucito pe drâpta, (prima sfbrâ); dâcă însâ sfbra este încrucişată, aparatula răsuceşte firula pe stânga (a doua sfOră); şi a treia este tot a ca cea de a doua, adecă încrucişată, insă de o lungime mai mare, ca cele două dintâiu. de6re-ce cu acesta aparatula servesce pentru depănata, avăndo rdta pe care se punâ ţevile de strinsa und diametru mai mare, pe câta acea a aparatului de torsO, şi neavândD trebuinţă de und numărQ aşa de mare de învârtiturl, ca Jn cale două caşuri dintâiu*.
%
SOIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. a »Gaz. Trans.«)
BERLIN, 22 Decemvre. — „Nordcli Allg. Ztg.“ <Jice că Austro-Ungaria are o grea pr<^l||mă, de a lucra amesuratâ situaţi unei, fia 'gradaSîââltu seridsâ, fără a întinde cdrda arcului decâtu nuţuai câtâ este necesaiu.	v ;r;
ZELĂU, 22 Decemvie. —Calea ferjită-tlin ţinutulu Sag igiului s’a predat* a(}l coi^i^îca*-ţiunei.	, t -

DIVERSE.
Conourenţă în frnmseţe. — In acestă 4'le în E^tţgsela
s’a slatorita arangiarea unui bala, care va fi împjjreiţnatâ cu alegerea celorQ mai frumdse dame, cari v|ta-;dua parte la acela bala. Fiă-care cavarerO la inti§r« ; va primi und bileta, pe care va scrie numele acelofe,* căreia îi dă preferinţă. Dintre I6te graţidsele fiinţe, pld cărora nume va figura pe biletele diferiţilor* cavalerl^u^q juriu constâtătorQ din 5 membri, va alege două / esem-plare de cea mai completă fromseţâ. Cela dintâiu premiu numita „Grand prix de Briissel* se va conferi acelei dame, care va. e^cela prin simetria trăsurilor* feţii în speciala, ald doilea premiu numita „Premiu de Parit«, se va conferi acelei dame, care încântă pe privitori prin graţiele sale. Damele distinse vorâ primi ca amintire portretele lord, eseeutate de cei mai buni pictori, âr ju-riulO va primi und micO memoriu de valdre artistică.
*
* *
Untt calcula aproximativa. — Una renumita pro-
fesora de anatomiă cu numele Broca, care s'a ocupaţO cu studiarea celei mai nobile părţi a organismului nos|m, cu creerii, în o scriere a sa cu privire la omO tjice, ^ă unO omQ crescută cumpănesce atâţia kilogram!, câţi centimetri trecd peste und metru în înălţimea sa. *** dărâ după calcululO acestui profesord, sciindO îl ţimea unui omu, uşorQ putemQ afla şi greutatea lui; nemâ casula că und omQ are înălţime 1.80 m. atuffcT greutatea lui va fi de 80 kilg.
Numere singuratice din „Gazeta Transill&b niei'1 ă 5 cr. se pată cumpăra în totungerţa, lui I. GROSS, şi în librăria d-lui Nicohaş I. Ciurcu.	.	0
Editord şi Redactord responsabila Dr..' Aurel HaresiatfT.
Ca să pOtă ’mplini dânşii astă mare datorinţâ,
Ţâra încă-i obligată pentru a lord subsistinţă. T6te-aceste in o ţâră cultă şi emancipată,
80. Tote curgă şi se desvoltă in ordine admirată,
Şi de ă dela aceste reguie prâ lăudate,
Se află lorte adese escepţiunl blâstămaie,
Asta nu face nimica, scimâ că prin escepţiune Regula cea generală se confirmă de minune.
85. Amd <JisO cumcă Provedinţa a dispusO înţeiepţesce, Ga sâ aibă omenimea judecători, şi firesce Astă disposiţiune este forte generală,
Lăsânda în acestă causă, cumcă legea specială Sâ o facă muritorii dup’a lora înţelepciune,
90. Ll-a data minte şi voinţă liberă de a dispune. Aşader pentru eseraplu, câte-o diregâtoriâ Câţi funcţionari să aibă, câte oficii sâ fiâ,
Acestea şi celelalte, ce se ţind de sfera lorâ,
Sunta libere şi concese voinţei omenilora.
95. Norma care regulezâ'ri natură orice lucrare
4ice de comuna : lege. Legea e und factorii mare, Legea e care demandă sâu opresce-o acţiune, RSsplătesce, pedepsesce, legea tâie le dispune In ordine să decurgă, conform* binelui comuna, 100. T6te lucrurile’» lume după lege se compunQ.
Chiar şi legi lorâ umane toţi datorescâ ascultare, Dâcă legilorâ divine acele nu suntd contrare.
Şi afacerile ţârei prin lege se guvernâză,
Legile pe toţi obligă şi pe cei ce le creazâ.
105. E dreptO că domnii cei mari se răscumpără cu bani Dela observarea legei; âră unii şarlatani,
Omeni fără consciinţă, fără caracterâ, mişei,
Nu dau o para pe lege, lucră în potriva ei.
Insă sfânta Provedinţă, care tote le privesce,
110. Şi pe cei ţâră de lege după lege’i pedepsesce. Singură legea divină e în veci obligălore £ră legea omenâscâ e ca omulQ trecătâre.
După legile compuse de esperţl judecători CurgQ afacerile ţârei; însâ nu arareori 115. In unele legi se află şi tendinţe vexatdre,
Cu voiă seu fără voiă âmenii cada in erbre..
Multe legi sunta intr’o ţâră, e mare numâruld lord Şi multe sarcine grele impunO bietului poporO; Dintre tdte e mai mare legea contribuţiunii,
120. Care-adeseorI racere forţa esecuţiunii.
AvăndQ imposite multe, venituld fiindd puţind,
De unde sâ le solvâscâ? Mulţi abia se mai susţinO. Adauge la acestea daune provenitbre Din elementele grele; unele’s* îngrozltbre,
125. Der fiindd eventuale şi din o causă streină,
Se mângâiă muritorul: *N’am ce face, nu’sd de vină 1“ SuntQ însâ şi alte cause misere, care provină Din propria lord voinţă, er nu din isvorO streina; Suntâ lenea şi nepăsarea a unora dintre ei;
130. Mai blăstămată e însâ patima unora m;şei.
Ce tristă amărăuuoe, ce grozavă paupertate,
Câte fărădelegi grele şi viţiurl nenumărate,
Cine s’ar afla în lume sâ p6tă perfecta descrie # Relele provenitore din monstrubsa beţiă? „ # 135. Băutura fără cumpăta a rachiei urgisite	#
Produce în ţărănime multe desastre cumplite.
Beţia este o bolă fisică, spirituală,	0
Dânsa produce în ţeră devastare generală.
OmulQ care pătimesce de-ăştQ viţiu afurisita,
140. Este monslruld omenimei, e un* mişel* prăpădit*^ Etd îşî risipesce bunii, perde timpulO înzădarâ,
Şi mintea i se tempeste, pentr^ că n'are habarO -De familia’i lipsită de a sa economiâ,
Lui de Iote nici câ’i pasă, şâdb’n birtd>şi bea rachiul 145. Durerbsă posiţiune pentru el*, pentru ai săi, 0 ’Şî croesce totQ beţivulO. Suntft unii şt'mai miş<^-Pentru cari nu esislă nici lege şi nici dreptate, 0 Şi beţia îi conduce Ja crime nenumărate.	■%
Provjsia decâ’i trece, fiindu’i ruşine-a cere; 0* 150 Atunci fură şi răpesce, cu brutala sa purtare $ Pentru bani elQ este gUa să aprindă; să embre, ^ De nimic* nu se sfiesce şi ai cugeta că dbră ^ BeţivulO care-i, capace de crîme-aşa monstrubse, $ Se fiă omQ nu se pbte. Câte votbe scândaîbse $ 155. Din inima şi din gura beţivului isbucnescd, ^ Ş1 blâstămele lui grele şi mai rău te îngrozesc* Ameninţă şi înjură puternica ProvedinţăL '
Care tbte le susţine şi Ia toţi dă subsistinţă
; ..	< - (Va »f»a ) ^
Nr. 273.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1«87.
Cursa* □ la bursa de Viena
din 21 Decemvre st. n. 1887.
90.75
Rentă de aurâ 5°/0 ... 96 15 Rentă de hârtiă 5°/o • • 80.28 (mprumutulâ căilorfi ferate
ungare................147 75
Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de osttt ung.
(1-ma emisiune) . . . Amortisarea datoriei căi-lord ferate de osttt ung.
(2-a emisiune) ....----------
Amortisarea datoriei căi-Iorfi ferate de ostfl ung.
(3-a emisiune) .... 109 — Bonuri rurale ungare . . 111.90 Bonuri cu cl. de sortare ICI,90 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişti................. 100 25
Bonuri cu cl. de sortare 100 25 BmurI rurale transilvane ICO 25
Bonuri croato-slavone . . Despăgubire p. dijma de
vinQ ung...............
Imprumutuld ju premiu
ung....................
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului Renta de hărtiă austriacă Renta de arg. austr. . . Renta de aurfl austr. . . Losurile din 1860	. . .
Acţiunile băncel austro-
ungare ................
Act. băncel de credită ung. Act. băncel de credita austr. Argintulfl —. — GalbinI împărătesei . . . . Napoleen-d’orî .... Mărci 100 împ. germ. . . Londra 10 Livres sterlinge
102 -97.— 11850
121.15 76.90 79 25 107 80 132.25
865 -270.25 268.60
. 6 03 10 07 62.37 127.—
Bursa de Bneuresel.
Cota oficială dela 6 Decemvre st. v. 1887.
Cump.
Cursidu pieţei Braşovd
din 22 Decemvre st. n. 1887.
Renta română (5%).	.
Renta rom. amort. (5°/o)
» convert. (6°/0)	.
împr. oraş. Buc. (20 fr.)
Credit fonc. rural (7%) .	.
*	»»	>>	(5°/0)	•
»	»	urban	(7%)	.	.
,	(6%)	.
*	(5%)	.	.
Banca naţională a României 500 Lei------
Ac. de asig. Dacia-Rom.	----
«	»	» Naţională	*---------
Aură contra bilete de bancă .	.	14. Vi
Bancnote austriace contra aură. .	2.03
931/a
96—
91—
34—
105—
91»/i
103—
96—
871/,
vând.	j Bancnote române.scl . . . .	Cump	. 8.43	Vând. 8.45	
9IV. 97—	Argint românesc		9	8.40	»	8.43
92—	Napoleon-d’orI		9	10.03	»	10.07
36- 106—	Lire turcescl		9	11.26	9	11.30
92V* 104—	Imperiali		9	10.26	9	10.30
97—	Galben!		9	590	9	5.96
88V.	Scrisurile fonc. «Albina» 6%	• 1	101.—	»	102.--
—	» * n ^#/o	• »	98.—	-	99.-
15.—	Ruble Rusesc!		»	109.—	* .	110.-
2.04	OiscontulQ ... »	6l/«-	'8°/, pe	anQ.	
•• J. ■— I fa m c9 >< o a,
-S « 3-2 .
P 3 t, eg
*s -o <-» a
§
w « «fa,a _ O >*8 "S
P t-0
O * a; •
«n 02 a .= «
© J S
* i^E
flC.2 î
«I -O « fa 2? o W -g
> rt o 3
—• <l rt • —
î-g-SIJ “E
v => O fa :=\3 rt
|.Ss§*E3,
, 3 5 .3 >3 WC : -3 ™ fa -3 VJ 3 -~
; «3 fa g = M, M e-Ş Stă e rtS
1 Z 8 5 §'” S 2
I w5 O « 3 3 C >2
> 55 fa .5	2 fa £
« -o sa -- c —
«aBti.ş
s*-sS-i£ 5 ăx-g *
s — * Z:2 1 ■*=a
E/3
03
g-E3 oi ^ C rs ca « ^ ea ^3 = « >ab* J3 E E
*73	• r< cS
3 " L C
*2 ®
J2 w O
S 8 «si
>«8
ig-St •—
W_j* ES '+2 8—
02 PPS Ih X
(Ari'su d-loru abonaţi!
Rugămă pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei sâ binevoiască a scrie pe cuponulu mandatului poştală şi numerii de pe făşia sub care au primită 4>arulu nostru până acuma.	>:
Domnii ce se abondză din nou s6 binevoiască a scrie adresa lămuritu şi s6 arate şi posta ultimă.
ADMINISTH. MAZ. IR ANS *

Pnblicatinnile „CANCELARIEI NEBRUT1U “
9 — GHERLA — SZ.-UJVÂR. —
AMICULU FAMILIEI. DiarO bektristicQ şi enciclo-pedicQ-literarQ cu ilusfraţiunî, CursulG XI. — Apare tn 1 şi 15 (Ji a lunei în numeri de câte l1/.—2x/a eole cu ilustraţiunî frumdse; şi publică articlii sociali, poe-sift, nuvele, romanurî, suvenir! de eălâtoriâ ş. a. — Mai departe traclâză cesfiunî literare şi scientifice, cu reflesiune le cerinţe'e vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune viâţa socială a RcmânilorQ de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiunl din patriă şi străinătate; şi prin mnorQ dulce şi satiră alesă nisuesce a face cât€ o oră plăcută familiei strivite de grijele 4P- vieţei; şi peste totG nisuesce a întinde tuluroră indi-£ vi^ilord din familiă o petiecere nobilă şi instructivă. — PreţulQ de prenumeraţiune pe anulă întregii e 4 fl. pentru România şi străinătate 10 franci — lei noi,
Splătibjll şi în timbre poştali.
PREOTUL ROMÂN. Revistă biserieescă, scolastică
Sşi literară. Cursultt XIII. — Apare în broşuri lunare de câte 2x/4—31/* cole; şi publică articlii din sfera tu-turorO sciinţelorO teologice şi între aceştia mulţime de predice pe dumineci, serbătorî şi diverse ocasiunl, — 41 mai departe studii pedagogice, didactice şi scientifice-• literari. — PreţulQ de abonamente! pe anulă intregO e 4 fl. — pentru România 10 franci — Ki noi, plă-tibilî şi în bilete de bancă şi în timbre poştali.
A se adresa la „Cancelaria Negruţiu în Gherla — Szamosujvâr, unde se mai află de vân4are şi ur-mătdrele cărţi:
41 Puterea amorului, Nuvelă de Paulina C. Z. Ro-41 vinarO. PreţulQ 20 cr.
41 Idealuld pierdută. Nuvelă originală de Paulina 4| C. Z RovioarO. PreţulQ 15 cr.
4^. Opera unui omd de bine. Nuveld originală. — 4| Continuarea nuvelei: Jdealulâ pierdutu“ — de Pau-4| lina C. Z. RovinarO. PreţulQ 15 cr.
4| Fontâna dorului. Nuvelă poporală de Georgiu 4| Simu. PreţulQ 10 cr.
Codrenu craiulu codrului. Baladă de Georgiu Si mu- PreţulQ 10 cr.
Elu trebue s6 se însore. Nuvela de Mai ia Schwartz 5 traducere de N, F. Negruţiu. PreţulQ 25 cr.
Branda seu Nunta fatală. Schiţă din emigrarea 7 lui DragoşO. Nuvelă istorică naţională. PreţulQ 20 cr. Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după Wachs-mann, de loanQ Tanco. PreţulQ 30 cr.
:
t
Probitatea în copilăriă. Schiţă din .-fera eduoa-ţiunei. După Ernest Legouv^, membru alQ academiei, francese. PreţulQ 10 cr.
Barbu cobzaruid. Nuvelă originală de Emilia Lungii. PreţulQ 15 cr.
Hermann şi Dorotea după W. de Goethe, traduc-ţiune liberă de Constantin Morariu. PreţulQ 50 cr.
Ifigenia în Auiida. Tragedia în 5 acte, după Eu ripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. PreţulQ 30 cr,
Petulantulâ. Comediă în 5 acte, după Augusto Kotzebue tradusă de loanQ St. Şuluţo PreţulQ 30 cr.
Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în sa’ele gimnasiului din Fiume prin Vinceţiu Nic6ră prof. gim-nas. Cu portretulQ M. S. Regina României. PreţulQ 15 cr.
Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. UnQ volumQ de 102 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi a-rangiate. PreţulQ redusQ (dela 1 11 20 cr. la) 60 cr.
Trandafiri şi viorele, poesii poporale culese de loanQ PopQ ReteganulQ. UnQ volumQ din 14 c6le. PreţulQ 60 cr.
Tesaurulâ dela Petrosa său Cloşca cu puii ei de aurd. Studiu archeoIogicO de D. O. Olinesdu. PreţulQ 20 cr.
Apologiă. Discusiunî filosofice şi istorice maghiare privitâre la Romaftî, invederite şi rectificate de Dr. Gregoriu Silaşi. — Partea I. PaulQ Hunfalvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Sincai. PreţulQ 30 cr.
Renascerea limbei românesc! în vorbire şi scriere invederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (OpQ completG ) Broşura 1. II. şi III. PreţulQ broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura III. 30 cr. T6te trei împreună costau 1 fl. v. a.
Biblioteca Săteanului Românu Cartea I. II. III.
IV. cuprin^ândQ materii f6rte interesante şi amusante. PreţulQ la t6te patru 1 fl., câte una deosebită 30 cr.
Biblioteca familiei. Cartea 1. cuprindă materii f6rte interesante şi amusante. PreţulQ 30 cr.
Colecte de Recepte din economia, induslriă, co-merciu şi chemiă, pentru economi, industriaşi şi comercianţi. PreţulQ 50 cr.
Economia pentru scdlele popor, de T, Roşiu. Ed. 11. PreţulQ 30 cr.
Indreptaru teoretied şi practicd pentru învăţă-mentuld intuitivii în folosuiQ elevilorQ normali (pre-
parandiall), a învâţătorilorQ şi a altord bărbaţi de sc6!ă, de V. Gr. BorgovanO, profesorQ preparandialo. PreţulQ unui esemplarQ cu porto francatQ 1 fl. 80 cr. v. a. In literatura nbstră pedagogică abia aflâmQ vre-unQ opQ, întocmitQ după lipsele scâlelorO n6stre în măsura în care este acesta! pentru aceea îlQ şi recomandămO mai alesQ DirectoriiorG şi învăţâtorilorQ ca celorQ in prima liniă interesaţi.
Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Român!. De Vas. Gr. BorgovanO. PreţulQ 15 er.
Manuald de Gramatica limbei române oentru sed-lele poporal! în 3 cursuri de Maximo PopQ profesorQ la gimnasiulo din Nâsăudo. —- ManualulQ acesta este aprobata prin Inaltulo MinisterQ de cultQ şi instrucţiune publică cu rescriptulQ de dato 26 Aprilie 1886 Nr. 13193. — PreţulQ 30 cr.
Nu mă uita. Colecţiune de versuri funebrall, urmate de iertăciuni, epitafiă s. a. PreţulQ 50 er.
Carte conducătore ia propunerea caiculărei în scola poporală pentru învăţători şi preparam}!. Broş. I. scrisă de GavrilQ Trifu, profesorQ preparandialo. PreţulQ 80 cr.
s
!
:
s
Cele uiai eftine cărţi de rugăciuni.
Mărgăritaruld sufletului. Carte bogată de rugăciuni ş1 cântări bisericeşti fârte frumosQ ilustrată. Pre-ţulu unui esemplarQ broşată 40 cr. legato 50 cr. legato in pânză 60 cr. legato mai fino 60, 80, 90 cr. 1 fl., în legătură de luxQ 1.50—2.50.
Miculd mărgăritaru sufletescd. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericesel — frumosQ ilustrată pentru pruncii şcolar! de ambe secsele. Cu aprobarea jurisdicţiunei sup. bisericesc!. PreţulQ unui esemplarQ broşatQ 1R cr., — legato- 22 cr., legato în pânză 26 cr.
Cărticică de rugăciuni şi cântări pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Cu mai multe ic6ne fru-mose. PreţulQ unui esemplarQ trimisa franco e 10 or.; — 50 esemplare costau 3 fl.; 100 esempl. 5 fl.
Visulu Prea Sântei Vergure Maria a Născâtorei de D-ţjeu urmata de mai multe rugăciuni frumose, Cu mai multe iedne frumdse PreţulQ unui esemplarQ espedatQ franco e 10 cr.. 50 esemplare 3 fl., 100 esemplare 5 fl. v. a.
Epistolia D. N. Isusu Christosfi. PreţulQ unui
esemplarQ legato e 15 cr.
:
s
:
»
3
»
î
8

Tiporafia ALEXI, BrăşovCL