BEDiCţlDffKA ŞI ADMIWIHTKA'f’ICinSA i BRAŞOVfi, piaţa nare Nr. 22. ,GAZETA** IESE ÎN FIECAJRE pi. Pe untt anii 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Bomftnia ţl străinfttate: Pe antt 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei lot'! 10 franci. se PRENUMERA: la poşte, la. librării şi pe la dd. corespondenţi. w .. ____ ANULU L. AHUH1IUEILB: O seriă garmond 6cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fitakre publicare SorlaarT nafranoat® nu se prlRieeoS — aanusarlpte nv sa ratrămltS. Joi, 10 (22) * Braşovfi, 9 Decemvre 1887. Astăzi sunttl cunoscute decisiunile, ce le-a luatâ Dumineca trecută conailiulu de miniştri ciramnft din Viena. Se vede că cercurile politice şi militare din Viena nu suntu nicidecum dispuse de a urma sfatului preasei germane, care cerea aprdpe unanimă luarea de măsuri „energice*4 de apărare din partea Austro-Ungariei, ci suntu hotărîte a evita pănă când se ve pută orice desfăşurare demonstrativă a forţeloru militare. Nu voiescă aşa dâră cei din Viena să dea nici ună motivă Ru-siei de a se plânge, că Austro-Ungaria urmă-resce o politică agresivă. In sensulă acesta s’au luată Duminecă şi decisiunile in matele sfată ală împărăţiei. „Neue freie Presse44 resumă aceste decisiunî cu urmă-tdrele caracteristice cuvinte: „Delegaţiunile nu se voru convoca, ăr suma de dout-spre dece milione, ce au pus’o la dispo-siţiă cele două guverne sub propria loră responsabilitate ministrului de răsboiu, este cu privire la faptulă, că se tractâză de nisce măsuri militare, o sumă aşa de modestă, în ■atu chiar de aici se p6te conchide... că Austria făcândfl numii aşa puţină, adecă numai ce e neapărată necesară pentru apărarea sa, nu merită nicidecum imputarea că umblă după aventuri răsboinice său că ameninţă pe alte state44... Cercurile politice şi militare din Viena suntă totodată convinse, că trăgându-se astlelă unu cercă mărginită măsuriloră de precauţiune faţă cu înarmările Rusiei, s’a făcută din nou o încercare de a evita conflictulă, dâr că acesta este ultima încercare.. Căci este evidentă, că dăcâ Rusia nu va înceta a trimite mereu trupe nouă în Polonia, atunci monarchia nbstră va fi silită a merge şi ea c’unft pasă mai departe. Convingându-se despre curentulu ce dom-nesce în‘cercurile influente din Viena, se pare că acum şi cei din Berlină au întorsă puţintelă f6ia şi „National Zeitung44 pretinde acum că însuşi principele Bismarck a dată Austriaciloră sfatulu să se întărâscă milităresce, însă să evite ori ce provocaţiune. Ce atitudine va observa după tdte aceste Rusia? £tă întrebarea dela care depinde totulă. ţ)iarulă guvernului rusescu din Bruxella „Nord44 In privinţa fruntariei dintre Bucovina erau con-testaţiuni la 21 de puncte, încependQ dela Triplex Con-finium şi pănă la Noua Suliţă pe PrutQ. Dintre aceste 21 de puncte, comisiunea a regulata în moda definitiva 15, rămânănda rectificate provişoriu numai acele puncte unde a trebuita a se face lucrări speciale şi anume punctele unde fruntaria merge pe rîu-rile Suceava, (Nr. 13 din tabloulO de mai josO) Mojpiţa (Nr. 16, 17, 18 şi 19) şi PrutulQ (Nr. 21,) . . T. Dintre cele 15 puncte regu ate definitiva, ,2 au rămasa în starea actuală (punct. 5 şi 12); I s’a terminata printr’o egală preschimbare de teritoriu (punctula 2); 2 s’au regulata cedânda România Austriei 12 hectare (puncta 4 şi 7; 9 s’au regulata cedândQ Austria României 1,101 Vi hectare adecă peste 2,200 pogâne. Regularea dela Triplex Confinium şe va vedâ în tabloulO urmăiora. £tâ acum tabloula punctelora în contestaţiţUpe şi modula cum s’a regulata, pe care le publicăma pentru ca cei in cunoscinţă din numitele localităţi să pâtă vedâ şi judeca. Punctele în litigiu. Reci. în hect. Belim. def. hec. în favârea Rom. A Ung. Rom. A- Ung: 1. Triplex Gonf. — — — — 2. DealulQ-Negru — — 3 Va 3 V, 3. Clădită mare 41 — 41 — 4, Pleşu — 11 — 2 5 Bârăşesci 1721 — — — 6. Litenii 24 — 24 — 7. Buneştii riurl — 10 — 10 8. Băneştii 173 — 100 — 9. lazulu Nun'rcenI VI* .. — Vii — 10. Rusplavalara 680 — 680 — 11. Cet.-Mireştî 22 — ,22 — 12. Hilişenii 21 — ■ ' — — 13. Rîula Suceava : — — 14. Calalindeştii 43 - — 43 -— 15. Tirgula SiretQ 7 — 7 — 16. Calineştii — — — — . 17. Rogojiştii — — — — 18. Vama Sinâuţii — — —- — 19. Sinăuţii de josa — — — — 20. Sinăhăula şi cotula Grigoreea 180 — 180 — 21. Rîula Pruta — — . — Suma 2169Va 21 1105 19”/,’ Prin urmare, după convenţiunea supusă camerei s’ar întdree şi s’ar alipi la ţâra strâmoşâscă 1101 jum, hectare de pămenta care fusese încălcata după luarea Bucovinei. . Purrema sub ochii cetitorilor^ reclamaţiuniie ridicate d’o parte şi de alta pe graniţa dintre România şi Ungaria... seu dintre România d’o parte, Transilvauia şi Băna-tulO de alta. Punctele în litigiu, pe acâstă distanţă, au fostă de 37, care s’au regulata definitiva in modula următoi’8: 7 au rărnasO în starea actuală (punctele 3, 10, 15, 17, 24,, 34 şi 35); 2 s’au terminata cedând România Ungariei 164 ectare (punctele 2 şi 29); 25 s’au regulata cedânda Nr. 272, GAZETA TRANSILVANIEI., 1887 Ungaria României 8,478V* ectare (punctele l, 4, 9 11, 13, 14, 16-23, 26*28, 30 32 şi 35; 3 s’au ImpăeatQ prin cedări reciproce de teritorii şi anume 673 ectare s’au cedată de Ungaria României şi 61 ectare de România Ungariei (punctele 12, 22 şi 37). Ecă punctele anume: Punctele tn litigiu. Reci. în hec. Delim. def. htc. în favârea Rom. A-Ung. Rom. A-Ung. 1. Pelrile roşii 201 — 86 — 2. Cerebuculă — 58 — 58 3. Calimanii — — — — 4. Ţibleşulă 110 — 110 — 5 ChicerulQ 85 — 85 — 6. Dâlulă Caprei 80 — 80 — 7. Smida Fl6rei 184 — 48 — 8. Aţa mică 252 — 252 — 9. Bolohănosulă 75 — 75 — 10. Vama Ghimeşă — — — — 11. Apa Havaşă 270 — 130 — 12. Cereb. Agap. 44 121/* 44 121/, 13. Şolintarnîfi 590 — 590 — 14. Muieruşulă 79 — 79 — 15. Neraira — 353 —■ — 16. Putu 692 — 692 — 17. Kiş-Havaş — — — t—* 18. Cl&buculO 97 — 79 — 19. Şobtrţulă 967 — 779 — 20. Zăbala 458 — 458 — 21. Gorulă 71 — 71 — 22. Bâlesculă 1360 — 1360 — 23. Zagonulă 1510 — 1510 — 24. Chica Fedeleşă — — — — 25. Voinâgulă 1006 53 626 36 26. Praja 297 — 297 — 27. Slinoiulfi (Sala».) 196 — 196 — 28. Gropanele 136 — 136 — 29. Petricelulă — 88 — 88 30. Zânoaga 989 31. Pribăgulă (câmpulă lui — 927 — Neagu) 785 = 293 — 32. Scoculă Jiului V. — V* — 33. Sorbele 21 — 21 — 34. Cheia Ţeşnei 32 — — — 35. Jeleneţă (cameră 590 — 106 — 36. Suliţa 11 — — — 37. Bahna şi ter. neutru ...Din tabloulă acesta 6V. resultă că : 3 2 Va România a rt clamată 11,194 ectare şi s’au recu- noscută ca ale sale 9,151 şi jum .; er Austro-Ungaria a reclamata 9.151 şi jum. ect, şi nu s’au recunoscută ca ale ei de comisiunea mi*tă decâtă 197 ectare... După constatarea şi recunoscer* a comisiunei mixte, teritoriulQ românii tusese încălcată de Austro-Ungaria cu 10. 256 şi jura. ectare seu aprOpe 20,600 pogâne. Ele, după convenţiunea supusă camerei, se vorO restitui, se voră alipi din nou la pămcntulă patriei mame. Acesta e ună folosii care nu s’a putulă dobândi decâtfi acum, după ce sta'ulă român0 a ajunsă la acea desvoltare politică ee’lQ pune in rânda cu statele de sine •t&tătâre ale lumei... SOIRILE PILEI. • Pester Lloyd* e informată din Braşovă, că Duminecă — pare-ni-se — s’a ţinuta în Cernatulu Stcele-loru o adunare ungurtscâ kulturegyleticescă, în care ne- obositulă agentă ală maghiarisării inspectorulă şcolară ală comitatului Braşovă (Koos) a vorbită multe şi mărunte; ca comunele bisericesci unguresc! ev. de conf. augsb. să se facă membre la Kulturegyletă şi locuitorii unguri ai câte unei comune să întemeeze o fundaţiune separată. Preoţii lord au şi începută a agita prin biserică pentru reuniunea de maghiarizare. Isprava va fi? Ne e milă s’o spunemă. —x— Toţi lucrătorii austriacî, unguri şi germani, aflători în serviciulO de puţuri de păcură din Polonia, au primită ordină să părăsâsoă teritoriulă rusă în timpă de 27 (jile. In puţurile societăţii Gonolog lucrările s’au suspendată imediată. —x— In 11 Decemvre, unu Română din Sighişora, mer-găndo spre casă, a alunecată de pe ţărmulă Ternavei şi a căcjută în apă. Cadavrulă nici până ac|i nu i s’a găsită. —x— Viduva deputatului IAteraty, căzută in duela, In marea durere ce io causâ mortea bărbatului său, luă o soluţiune de morphium în gură cu intenţiune de a se sinucide. Din întâmplare însă a gustată prâ puţină din acestă pahară ală morţii, aşa <*â mediciloră le succese a o aduce erâşî la viâţă. Dr. Hamende, profesoră la institutulă medicală din Berlină, a sosită în BucurescI, fiindă însărcinată de gu* vernulă germană să visiteze spitalele militare române. Uteratiira .A-stra, de Dito şi Idem (M. S. Regina României şi D-na M. K.) 1 Volumă în 8*, hârtie şi ţipară elegantă, de văncjare la Librăria cditOre Socectl & C-ie Bucurescî şi la toţi corespondenţii ei din ţâră şi străinătate. Preţulă pr. exempl. 6 lei. Odobescu A. I. Scrieri literare 3 volume în 8°, de aprope 110 c<51e, Lei 30; de vânZare la Librăria editdre Socectl & C-ie Bucureioi şi la toţi corespondenţii ei. Din representanţa comunala locala. In adunarea representanţei comunale ţinuiă la 14 Decemvre s’au dezbătută intre altele următorele obiecte: Iosif Filtsch interpelă pe preşedinte asupra esecu-tării conclusului privitoră la nouăle numiri ale stradeloră şi locuriloră oraşului. Preşedintele răspunse că esecutarea s’a întărâtă din causa stabilirei numiriloră române şi unguresc!. Se vş îngriji însă pentru grabnica esecutare a conclusului. Consilierulă A. Schnell raportă asupra admiterii lui losef Sztereny (losef Stern, redactoră alO fdiei unguresc! din locă) intre cetăţenii comunei. Petiţiunea acestuia de admitere ca cetăţână braşovână fusese respinsă de representanţa comunală, Intr’una din adunările trecute, fiindă că petiţionarulă nu dovedise, câ se pOte susţină singură, fără a căd in spinarea oraşului. Din contră, dintr’o adressă a oficiului de dare, ce s’a dată la cererea magistratului, resultă că petiţionarulă a noti ficată că are numai 120 fl. venit anuală, ceea, ce precum evidenta e, nu i ajungă pentru ca să se susţină. Peliţio-narulă făcăndă recursă, ( omisiunea administrativă a anu- lată conclusulO representanţei oraşului, , fiindă că ea n’a dovedită, că petiţionarulă nu e în stare a se susţină singură". (!) La propunerea magistratului şi a comitetului permanentă se decise unanimă să se facă recursă contra decisiunei comisiunei administrative, deărece e’n contrazicere cu principiile argumentării, d’a aduce o dovadă negativă. Consilierulă K. Jakobi raporteză asupra afacerii măeelăriiloră. Representanţa oraşului a hotărîtă să caseze băncile. Comitetulă administrativă a anulată acestă condusă şi a ordonată să se facă tractârl nouă cu măcelarii cari folosescă băncile şi să reguleze şi cestiunea despăgubiriloră. Magislratulă propuse să se facă recursă conlra acestei decisiunî, deărece la o învoială nu se p6te aştepta; comitetulă permanentă din contră propune să nu se facă recursă, ci să prorâdă în sensulă decisiunei. Acăstâ propunere s’a primită. Forestierulă Ed. Zaminer raporteză despre nesuc-cesulă tractâriloră de învoire cu comunele Baclfalu şi, Turcheşă în privinţa pâduriloră urbariale, deşi oraşulă a făcu'fi cele mai mari concesiuni, numai să înceteze ces-tiunile pentru regularea proprietăţii. Comuna Braşovă a declarată, că comuneloră Baclfalu şi Turcheşă le dă nu numai neştirbite pădurile de pe teritoriulă lord, ci şi munţii de păşunită Petra mare şi Sâlbbsa, în schimbulă unei mici despăgubiri stabilite în proiectulă de pactare dîn 10 Decemvre 1886. La propunerea magistratului şi a comitetului permanentă se decide: 1) Propunerile de pactare făcute de comunele Baclfalu şi Turcheşă, nu suntă admisibile; 2) Mandatulfi dată comisiunei de pactare se declară espirată; 3) Fiscalulfi şi forestierulă vorfi face o nouă petiţiune cătră ministerulfi de justiţiă pentru regularea acestei cestiunl printr’ună proiectă de lege lucrată pe temeiulă § lui 81 ală art. de lege LIII din 1870 şi presentată die’ei, 6r comunei Braşovă să i se ofere ocasiune a’şl validita pretenţiunea asupra Szaraz-Timişului pe calo judecătorescă; 4) Petiţiunea acâsta să o predea ministrului o comisiune de trei, care s’a şi alesă In persbnele d-loră primară Fr. Brenerberg, forestieră, Ed. Zaminer şi K Schnell. Facerea unui împrumută de 45,000 fl. pentru acoperirea cheltueliloră comisiunei administrative forestiere a Săceleloră n’a fostă aprobată de ministerO. Se decide deci a se face o nouă representaţiune, pe care s’o îmâ-neze ministrului de interne aceeaşi comisiune. In comisiunea de alegere a membriloră comunali s’au alesă: Ileinrich Neugeboren, Georg Porr, Alex. Roman, Gustav Schiel şi lob. Marzell; în comisiunea de verificare Chrisfian Porr şi Bartolomeiu Baiulescu. Lista viriliştiloră pe 1888 se ia la cunoscinţâ şi se va publica. Pentru procurarea de instrumente de metală orchestrei orăşenescl s’a alesă o comisiune (protonotarulă Fr Boyer, şefulă orchestrei A. Brandner şi K. Schnell) avendă împuternicirea a da pănă la 2000 fl. Pentru a îngriji de regularea orologieloră comunei s’a primită ofertulă cesornicarului E. Dressnand cu 60 fl. mai puţină ca toţi oferenţii. Pentru arendarea pieţei au fostă două oferte: una a lui Rudolf Adler cu 13,299 fl., alta a lui Wiih. Jekel cu 13,131 fl. şi cu adausulfi că renunţă la tfite preten-ţiunile de despăgubire din partea oraşului, de:ă i se pri-mesce ofertulă chiar şi rând ar fi ună ală treilea ofe-rentă cu mai multă, Pretenţiunl de despăgubire ridică elă: 1) pentru veranda dinaintea cafenelei Drexler; 2) fiindă că dela 1884 nu mai pdte lua la gară taxe pentru vânzare; 3) din causa mutării târgului de vite; 4) din causa parcului din faţa capătului stradei căldărariloră; 5) din causa înlăturării cârpacilorO ţigani (papucarî) şi a telaliloră din piâţă, cu totulă în sumă de 1900 fl. Se decide o nouă pertractare cu oferte, In care să se pre-eiseze bine condiţiunile, şi se admite şi elausa, că p6le fi admisă şi unulă care oferă mai puţină. Se mai decide ca piâţa să se arendeze numai pe ună ană, pentru ca după ună ană să vină oraşulă în posiţiune d'a ridica în regie taxele pentru piâţă. Munţii de păşunită Ruia şi Oistianu mare s’au a-rendată tolă arendatorului de până acuma Navrea pentru suma de 202 (1. FOII-iETONU. Ruj ftii nu. — Baladă din juruiţi NăsSudului. — (Culisă de dascălulă Iul iu Bugriariu.) I. Mândra Rujălină, F16re din grădină, Intr’o Z' de vâră A eşitfi alară; Prin grădină ’umbla, Cu flori se ’ngâna ; Dâr o viorică D’albă frumuşică Cade şi se’nchină Şi astfeliu suspină: — «Mândră Rujălină, Fibre din grădină, Plivesce-mă bine, Că astâZî ori mâne Eu rămână de tine...!“ Rujălină sta Ş’apoi cuvânta: — .Viorică mică, D’albă frumuşică, Cum să te plivescă? Cum să te locmescă? Că nu sciu mai bine, Oh! sărmană de mine!“ Viorica sta Şi âr cuvânta: — „Mândră Rujălină, F.ore din grădină, Vântulă se pornesce, Dâi şi mă plivesce, Cu paiî mă popresce, Că tu mi-i lăsa Şi ti’i mărita Dup’ună ficiorelă Tinără frumuşelă, înaltă şi subţire Şi sdravănă din fire. — „Viorică mică, D’albă frumuşică, Nu’mi vorbi ’nzadară, Câ eu n’am habară D’a mă mărita, Şi a te lăsa Pe mâne străine, Oh! sărmană de mine!* — „Mândră Rujălină, Fibre din grădină, Ia tu ună ulcioră Şi-lă du la isvoră Şi-lă împle cu apă Şi vin’ de m’adapă, Că tu mi’i lăsa Şi ti’i mărita, Nime m’a uda!» — „Viorică mică, D’albă frumuşică, Nu vorbi în glumă, Nu fii tu nebună, Că nu te-oiu lăsa, Nici m’oiu mărita, Chiar de ar veni Ună craiu a peţi, Ori ună împărată Frumosfi şi găzdacă, Şi eu nu m’oiu duce Pentru sfânta cruce! Ci-oiu şede’n grădină Lângă cea stupină Şi m’oiu desfăta De frumseţa ta!" — „Dragă Rujălină, Fibre din grădină, Du-te la stupină Şi-acolo te ascunde, Că acuşă te-a prinde Acelă ficiorelă Tînără frumuşelă, Ce stă şi pândesce, Pe tin’te ochesce 1« — „Viorică mică, D’albă frumuşică, Acelă ficiorelă Tinără frumuşelă, Ce stă şi pândesce, Pe min’ mă ochesce, E inaşulă nost1 Scii tu: acelă prostă, Ce şâde la sbre, Când inima lă dbre După cea fetiţă D’albă albiniţă, Ce taica o duse Şi’n mormântă o puse; Elă stă şi pândesce Doră ml-o zăresce La densulă venindă, Din buză zimbindă." — «Mândră Rujălină, Fibre din grădină, DOră nebunescî De aşa grăescî; Dor te-a fermecată Acelă smeu turbată, Ce stă lângă mine Şi privâ la tine? Ce stă suspinândă, Ună noră aşteptândă, Unde se s’arunce, Pe tin’ să te-apuce Şi să mi te ducă Ca pe o nălucă Prin câţa de noră Păn’ la celă isvoră Plină de apă vie Să-ţi dee şi ţie, Ca să mi lă iubesc!, De elă să grijescî, Ca şi o borâsâ Bună şi alăsâ?!tt — „Viorică mică, D’albă frumuşică, Acela nu-i smeu, Că e parulă tău, Care le popresce, Nr. 272. GAZETA TRANSILVANIEI. Pentru arendarea serviciului de curăţire a strade-oră şi can duriloră s’au oferită l) Dumitru Lupană cu pentru 14 000 fl, resp. 10,000 fl., dâcă nu se va cere sâ se stropească şi în suburbii; 2) Bernhard Fuchs pentru 7888 fl.; 3) Eduard Sehlandt pentru 9999 fl. Ofer-tulO Ini 13. Fuehs s’a primită Medicală oraşului Dr. Fabritius raporteză despre starea higienică a oraşului. La 1000 locuitori moră 25 pe ană. Alte obiecte s’au amânată pentru o altă şedinţă a representanţei. îiiv6ţAnientulQ poporala în România. Ceti mă în „România Liberă“ (lela 7 (19) Decernvre : pilele acestea s’a Inaugurată tn comuna Domniţa de pe domeniulă Coronei, în judeţulă Râmnieu-S Orală, prima şcOlă primară a acestei comune, clădită cu chel-tuela M. S. Regelui. Administraiorulă Domeniului Cor6nei a urmată din capulă locului cu fidelitate frumOsa lozincă ce i-a dată Maiestatea Sa: că o parte de căpetenia a misiunei sale e să îngrijescă de buna stare morală şi materială a locuitoriloră de de diferitele domenii ast felă, Încâtă ei să ajungă treptată modelulă celorlalte comune.; Mijlocele cele mai puternice pentru ridicarea nivelului morală şi ală bunei stări a ţăranului fiindă biserica, scOla, munca, se esplică lesne aceea campanie întreprinsă şi urmărită fără pregetă de Administraţiunea Domeniului, ale cărei efecte le vedemă pe fiecare (p în deşchiderl de scoli, ridicări de biserici şi înfiinţări de a-teliere, cari câtă de tinere suntă, totuşi au sciută deja să atragă atenţiunea tuturora pentru suocesuHS loră. în privinţa scOlei, Administraţiunea Domeniului îşi înţelege datoria In modulă celă mai generosă. Ea nu crede că a făcută iotă când : construită cu cheltuiala de de mii de iei acele scoli falnice care mărescă va<}a Invăţâmânju'ui în ochii locuitoriloră, ei continuă a veghia, a da fote mijlOcele didactice de trebuinţă, a îndemna prin subvenţiunî şi pria gratificărl pe învăţători la munca spornică, a supraveghia mersulă regulată ală copiiloră la scOlă, şi aPelf. De aceea, conformându-se unui înaltă ordină, d. Kalinderu tăcu în personă îuaugu rarea aceloră scoli. D-sa a pronunţată şi de astădată o cuvântare plină de sfaturi bune, de idei rolitore pentru auditoriulă său în care se inspirase de ideea unui filosofă francesă, »eă educaţia morală este singura care p6te face bărbaţi şi cetăţeni şi că educaţiune morală nu pâte fi fără religiă, precum şi de maxima, că „religiunea este înţelepciunea copiiloră şi tinereţea bătrâniloră*. Din lunga sa vorbire, estragemă partea următore privitOre la rolulă învăţătorului: „Două suntă cerinţele de căpeteniă pentru a isbuti în învăţământă. Aceste două suntă: la Invăţătoră, autoritatea; la şcolară, ascultarea şi supunerea. Ce înţe-legemă prin cuventulă de autoritate? Inţelegemă autori tatea care se impune scolariloră nu prin străşniciă şi prin asprime, ci prin blândeţe, bunăvoinţă, dibăciă. Dâr cum învăţâtorulă va ajunge să împue acestâ autoritate, plină de răbdare şi de bunătate? Fâcându-se iubită, în-suflândă încredere, er pentru a o inspira iubirea, şi cu dânsa respectulă, trebue neapărată ca dascalulă să purceadă mai înainte de t6te la studiulâ caractereloră. S’a 4isQ: atâtea capete, atâtea sentimente, atâtea caractere : acâsta e forte adevărată şi e întărită în t6te filele de esperienţă. Trebue dâr ca înainte de a se îndrepta Iar mintea, la inima copiiloră cari îi suntă încredinţaţ, trebue, (jtcă, ca şi învăţâtorulă să ti studiată, să fi pă- trunsă, să fi sondată inteligenţa şi inima fiă cărui şcolară, trebue sâ’i eunOscă pe fiă care în deosebi, cum rnediculă trebue să cunOseă organismulă bolnaviloră săi pentru a le da doctoriile de trebuinţă, doctorii care să fiă cele mai proprie pentru a rentabili ordinea cerută în mersulă pârţiloră maşinei omenescl. Totă astfelă şi învăţâtorulă trebue să se îndeletnicescă să cunOseă firea, aplecările, neplăcerile minţei şi inimei scolariloră săi. Trebue să lucreze spre a cunOsce terenulă pe care va avea să opereze, pentru a nu se perde sămânţa, adecă principiele de sciinţă şi de morală pe cari are menirea a le face să pătrundă şi să încolţăscă în şcolari. »Odată ce a cercată spiritele şi câştigată inimele, va fi urmată prin ascultare, încredere şi iubire, fiindă că a câştigată pe şcolari prin devotamentulă său, care va fi totă aşa de preţuită ca acelă ală {unui scumpă tată. „Aşadâr de o parte, adecă din partea învăţătorului, sârguinţa în îndeplinirea datorieloră, neobosâlâ, răbdare neclintită. De altă parte, adecă din partea copilului, supunere, respectă, recunoscinţă, iubire şi prin urmare propăşire în sciinţă, propăşire în bine, în cultura acestora două nobile daruri ale Creatorului către făptura sa: inimă şi spirită. ■* »Profesiunea d-tale, d-le -învăţătoră, e nobilă şi binefâcătOre. Esemplele nu vă lipsescă, în ţâra nostră, de omeni cari în diversele trepte ale învăţământului au dobândita drepturi la recunoscinţă nOstră, prin devotamentulă luminată la instrucţiunea tinerimei. E’ destulă să vă numescă pe Lazară şi elegia său Heliadă, Poenară, Lauriană, şi pe modestulă Irimiiti Circa: âtă frumOse modele ce se presintă rivnei d-tale; păşindă pe urmele acestoră profesori zeloşi, inspirându-vă de frumOsele loră esemple pentru propăşirea instrucţiunei, nu vei lipsi de a dobândi stima şi gratitudinea şcolariloră, a părinţiloră, vei lăsa astfelă o plăcută şi folositdre amintire în acestă sată, şi vei bine merita de ţâra, căci Seneca a ,iă amorţiţi din 1874 de când le arse biserica, ca reînviaţi, şi generaţiunea viitdre să binecuvinte pe aceia, cart au contribuită ca nume'e lui Dumnezeu să se prâmârâscft,, şi laude în biserica română din centrulă Giurgeului, şi/ când pronia divină va răsplăti fiecăruia după merită, eu; îmi voiu ţinâ de sacră datorinţă, pe lângă mulţămitft publieă a chita orice contribuirî, oferte ori colecte idre- t sate mie Intru realisarea scopului menţionată. / £ Iuliu M. Montani £ parochă gr. cat. locală şi adm. pro-v. topopescă ală Giurgeului. SCIRI TELEGRAFICE. (Serv. part. a »Gaz. Trans.«) VIENA, 20 Decemvre. — Resultatulă conferinţei ministrilorfl este, că nu suntti de luată mâsurî, care aru lăsa sâ apară necesară convocarea delegaţi uniloru în cehi mai apropiată timpă. DERBY, 20 Decemvre. — Salisbury declară în olubulu conservatorilor^, că după in-formaţiunile diplomatice ale guvernului englesă nu este nici o causâ de a se spăria fiarele şi bursele europene. Afară de articulii diareloră n’are nici unu temeiu credinţa, că ună periculă nemijlocită ameninţă pacea Europii. DIVERSE. Vindecarea oftîcei prin aeru. — In şedinţa dela 28 Noemvre 1887 a Academiei de sciinţe din Parisă s’a discutată Influenţa aerului asupra desvoltărei ftisiei. Statistica ne invedereză ună mai mare numără de morţi de oftică în centrurile populate ca prin sate. E încă de acorda cu d-lă Brown-Sequard care spune că s’au vindecată caverne mart In ambele părţi superiOre a plămâ-niloră prin culcarea afară a ofticosului — bine învălită cu flanele şi cauciucă —; răulă s’a oprită şi cavernele s’au vindeoată. Dormiţi, dâr — bolnavi seu sănătoşi — totdinna în odăi bine aerisate şi ventilate, căci aerulă neprimenită din locuinţe ne pâte ucide cu timpulă! .. Mai mult, când vă construiţi locuinţe faceţi să se aşeeje d’asupra locului unde veţi pune pa'ulă ună felă de horn prin care să pătrundă aerulă. Feriţivă de curenturî de aeră dâr nu de ventilatăre. Lăsa ţi lerestrile totdâuna deschise 4>ua in odaia unde veţi dormi nOptea şi pe care să o ocupaţi 4cca • — „Rujălină mea, Lâgâ a ta jele In viţă de mărgele Şi o dă la vântă Din fundă de pământă : Sâ ml-o aducă mie, Nime sâ nu şcie ..!« Rujălină sta Şl-apoi cuvânta : — «Acum a trecută De trimesă mai multă A mea jale grea Pe viţă de mărgea; Că să la Turcă soţie D’acum pe vecie!“ Ni. 272. GALETA TRANSILVANIEI. 1887. Ornwalâ U bursa de Wbae. din 80 Decemvre st. n. 1887. Rentă de aură 5°/0 • • • 95.80 Rentă de hârtiă 6°/0 . . 79.30 împrumutul fi căilor fi ferate ungare................146. - Amortisarea datoriei c&i-lorfi ferate de ostfi ung. (1-ma emisiune) . . . 90 50 Amortisarea datoriei căi-lortt ferate de ostfi ung. (2-a emisiune) ....--------- Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostfi ung. (3-a emisiune) .... 111 — Bonuri rurale ungare . . 119.— Bonuri cu cl. de sortare ICO.— Bonuri rurale Banat-Ti- mişfl.................100 — Bonuri cu cl. de sortare 100 — Bonuri rurale transilvane ICO — Bonuri croato-siavone . . — Despăgubire p. dijma de vinii ung..............—.— Imprurautuifi ju premiu ung....................116 59 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 121.50 Renta de hărtiă austriacă 75.15 Renta de arg. austr. . . 78 80 Renta de aurfi austr. . . 107 40 Losurile din 1860 . f . 120.— Acţiunile b ancei austro-ungare ....... 859 — Act. băncel de credită ung. 269.75 Act. băncel de creditfi austr.267.20 Argintulfi —. — Galbinî împărătesei .............6.03 Napoleon-d’orl .... 1007 Mărci 100 Imp. gerrn. . . 62.10 Londra 10 Livres sterlinge 127.' 5 Bursa de Bnenresct. Cota oficială dela 6 Decemvre st. v. 1887. Renta română (5°0), . Renta rom. amort. (5°/0) » convert. (6°/0) împr. oraş. Buc. (20 fr.) Credit fonc. rural (7%) * 55 55 (5°/o) » » urban (7°/o) , (6%) » (5%) Oursulu pieţei Braşovu Ac. de asig. Dacia-Rom. Naţională Cuinp. ven6. 93Va 9iVi 96— 97— 91— 92— 34— 36- 105— 106— 91-»/* 92b* 103— 104— 96— 97— 87 V, 88 Va ei 500 Lei ' ă . . 14. V* 15.— aurii. . 2.03 2.04 din 21 Decemvre st. n 1887. Bancnote românesc! . . • • Cu mp 8.44 V ând . 8.46 Argint românesc . . . * 8.40 * 8.43 Napoleon-d’ori .... 10.02 A 10.07 Lire turcesc! 11.26 » 11.30 Imperiali » 10.26 A 10.30 Galbeni » 5 90 » 5.96 Scrisurile fonc. «Albina» 6°/o 101.— 102.- - n * n 5% • 55 98.— - 99.— Ruble RusescI .... * 109.— » 110.- Oiscontulfi . . . » 6Va~ -8°/9 pe anfi. FARMACIA I. PSERHOFER VIENA, SINGERSTRASSE Nr. 15 la „goldenen ZEteich.sa.pfel. CC Pilule pentru curăţirea sângelui mai înainte numite „Pilule uni-versaleu merită cu tot fi drept ulfi numirea d n urmă, de 6re-ce în faptă nu esistă aprfipe nici o b61ă, !a care nu ar fi probaţii în mii de caşuri efec-tulfi lorii miraculosfi. In caşurile cele mai cerbii fise, la cari multe alte medicamente s’au întrebuinţai fi inzadarfi, s’a dobândită cu aceste pilule de nenumărate ori şi după unii scurifi timpii deplină însânătoşare. 1 cutiâră cu 15 pilule 21 cr.. 1 sulă cu 6 cutiore 1 fl. 5 cr., la trimiteri nefrancate cu rambursă 1 fl. 10 cr. Trimiţăndu-se preţulu înainte costă cu espedarea francată 1 sulii cu pilule 1 fl. 25 cr., 2 suluri 2 fl. 30 cr., 3 suluri 3 fl. 35 cr., 4 suluri 4 fl. 40 cr., 5 suluri 5 fl. 20 cr’, 10 suluri 9 fl, 20 cr. (Mai puţinii de unfi sulă nu se p6te trimite.) Au incursfi o mulţime de scrisori, prin cari conţinătorii acestorfi pilule mulţâmescfi pentru redobândi ren sănătăţii lorfi după cele mai diferite şi grele bole. Oil-cine a făcu1»! odată încercare, recomandă acest0 medicamentă mai depaite. Reproducem!! aci câteva dintre multele scrisori de mulţâmitâ. L eon gang, 15 Maiu 1883. l’rea onorate Domnule! Pilulele D-v. producă adevărată minune, ele nu simtă ca alte aşa (Ic multe medicamente recomandate, ci ele ajută întru adeverii aprope la tote bulele. Din pilulele, ce am fostă comandaţii la Paseî, am împărţită cele mai multe la a-micî şi cunoscuţi şi au folosită la toţi, chiar şi persone | de o etate mai mare şi cu diferite bole si defecte au dobândită prin ele, deşi nu perfectă sănătate, der totuşi o îmbunătăţire însemnată, şi voescu a urma cu întrebuinţarea lorii. Te rogu der a-1111 mai trimite încă 5 suluri. Din parte-mi şi dela toţi, caii amu avută deja norocirea prin pilulele D-v. a ne redobândi sănătatea, primiţi cea mai cordială mulţămită. Hlartln lieutinger. Bega Szt-Qy8rgy, 16 Februariu 1882. Onorate Domnule! Nu Ve potfl espriina în destulă cordiala mea mulţămită pentru pilulele D-v. de ore-ce pre lângă ajutorulă lui D-clou, consorta mea care deja ani îndelungaţi a suferită de miserere, s a vindecată prin pilulele D-v., şi cu tote că şi acum trebue din când în când se întrebuinţeze din ele, totuşi sănătatea oi s’a îmbunătăţită întru ntâtfl, în câtă pote se-şi vedă de tbte ocupaţiunile ei cu vioiciune juvenală. Acesta a mea mulţămită Ve rogu a o întrebuinţa spre binele tuturoru coloră caii suferă, şi Vă rogu totodată, ea se-mî trimiteţi din nou 2 suluri pilule şi 2 bucăţi sâpună cliinezescă. — Cu deosebită stimă, supusă Alois Nav.ak prini-grădiunră. Stimate Domnule! Presupunând A, că tote medicamentele D-tale vorll fi aşa de bune, ca re nu rai-tulA bal samă contra deger ăturiloră, caro în familia mea a făcută ună sfârşită grabnică la mai multe umflături do degerătură, m’am decisă pe lângă totă neîncrederea mea în aşa numitele inijloce universale de lecuire, a lua refugiulă la pilulile curăţitore de sânge ale D-tale, ca prin ajutorulă acestora mici globuleţe să bambardeză la emorrhoidele, de cari suferă de ani îndelungaţi. Nu esiteză de locă a vă mărturisi acum, că suferinţa mea învechită după o între buinţare de 4 săptămâni a încetată cu totulă, şi că recomannă aceste pilule în cerculft cnnoscinţeloru mele cu celă mai mare zelu. Nu am nimică în contră şi decă vei face întrebuinţare în publică de aceste ale mele şire, însă fără do subsemnaren [mea. Viena, 20 Februariu 1881. Cu înaltă stimă C. v. T. Esenţă pentru ochi de Romershausen, 1 bufeliA 2 fl. 50 cr., 1/2 buteliă 2 II. 50 cr. Praffi contra asudării piciorelorfi, 1 cutiă 50 cr, cu trimiterea francată 75 cr. Poinadă de Tanochinin de I. Pser-hofer, de unfi şirfi de ani recunoscută de medici ca cea mai bună dmtre tote remediile pentru eres cerea pârului. Unfi borcanfi elegantă adjustalfi 2 fl. Plastru universalii de prot. SteucM, la rane din lovitură şi înpunsfi, Ia tolfi lelulfi de bube rele şi la umflături învechite, ce se spargă periodică la piciore, la degetfi, la rănile şi aprinderile de ţiţe şi la multe alte suferinţe de acestfi soiă, s’a probaţii de multe ori. 1 borcanfi 50 cr., cu trimiterea francată 75 cr. Sare universală de curăţenia de A. W. Bulrich. Unfi remediu de casă esc eleni fi contra tuturorfi urmări-loră digesiţunei stricate precum: durere de capfi, ameţâlă, cârcei la stomaeh, acrâlă în gâtfi, suferinţe hac-moroidale, constipaţiune etc. 1 pachetfi 1 fl. Eranzbrantweiu 1 buteliă 60 cr. Afară de preparatele aci numite se mai află tote specialităţile farmaceutice indigene şi streine, anunţate prin tote fiarele austriace, şi la casfl. când unele din aceste specii nu s’ar afla în depositfi, se vorfi procura la cerere cu promptitudine şi câlfi se pfife de eftinfi. Trimiterile prin poştă se efectul iute, d£că se trimite preţulu înainte, s6u cu rambursă, Trimitenflu-se preţulu înainte, (mai bine prin mandată poştalu) este porto postalu cil multu mai eftinu, decâtti la trimiteri cu rambursă. 3—12 Balsam contra degeiaturei de 1. Pser-hofer, de mulţi ani recunoscuta ca celfi mai sigurfi remediu contra su ferinţelorfi de degerătură de lotfi felulă, precum şi spre vindecarea ranelor(> învechite etc. 1 boreănelfi 40 cr., cu trimiterea francată 65 cr. Balsam contra guşiloră, remediu de încredere spre lecuirea umflaturi-lorfi la gâtfi. 1 flaconfi 40 cr., cu trimiterea francată 65 cr. Esscnţa de viefă, (Picături de Praga) contra stomacului stricata, a mis tuirei rele şi greulăţiorfi de to fi lelulă, unfi remediu de casă esce lentfi. - 1 flaconfi 20 cr. Suculft - Spitzwegericli, medicamenta de casă în genere cunoscuta şi es-celentfi contra catarului, râguşelei şi a tusei etc. 1 sticluţă fO cr., 2 sticluţe cu trimiterea francată 1 fl. 50 cr. Alifia americană contra rlieumatis-rnului, celfi mai bunfi medicamenta la tfite suferinţele rheuma ice, jun-ghifirl, Ischias (bfilă de tremură), junghiu la urechi etc. 1 fl. 20 cr Lichiorti din bnrnenî de Alpi dela W. O. Bernhard. 1 buteliă 2 fl 60 cr., Va buteiiă 1 fl. 40 cr. Nr. 13.166—1887. Publicaţiune! Neaprobându-se de cătră representanţa comunală orăşen&scă «re-sultatulfi peitractărei de oferte ţinută în 23 Noemvre a. c. asupra aren-dârei dreptului, ce ce compete comunei orăşenesc! Braşovu în încassarea banilorfi de statutu şi competinţiloru de tergfi , se va ţinea spre acestfi scopu Marţi în 27 Decemvre a. C. o nouă pertractare de oferte asupra amintitului dreptfi, care se arendeză numai pentru perioda din 1 Ianuarie până la 31 Decemvre 1888. Spre acestfi scopu se provdcă toţi amatorii, ca pănă în 27 1. c. înainte de prâruffi 11 6re, sS-şI aşt^rnă la oficiolatulfi economicii orăşenesefi ofertele seripturistice şi sigilate, cărora are sâ se alăture 10°/# din arenda anuală oferată. Deschiderea comisionară a ofertelorfi se va ţin£ Ia ll’/a 6re înainte de prântjfi a aceleiaşi Ofertulfi trebue sâ conţină dechiaraţiunea, cum că oferentului i suntfi cunoscute condiţiunile de oferte şi arendă şi că se supune lorfi pe deplinii. Totfl în ofertfi are sâ se amint^scă în cifre şi litere suma de arândă, ce se oferă pe anii. Condiţiunile de oferte şi arâda se potfi pănă în pertractărei de oferte, examina la ficiolatulfi orăşenesefi economicii în decursulfi ore-loru de oficiu. Braşov fi, în 15 Decemvre 1887. 2—2 Magistratul!! orăşenesc!!. 3—3 Unfi locn de păşune în mărime de 278 jugere catastr. 1400 stînjinî pătraţi, situată pe und platou de mijlocii, se arendeză pe 6 ani. Licitaţiunea se va face la 6 (28) Decemvrie 1887 în casa comunală Rotbavu, la 10 ore a. m. Preţuia strigărei 500 fl. v. a. pe anu. Vadiu e de 10°|0. Informaţiunî mai de aprope la: Ev. Presbiterium A. B. Rothbach (VTeresmart.) (Avisu d-lortL abonaţi! Rugămfi pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei să bine\roiască a scrie pe cuponulfi mandatului poştalii şi numerii de p« fâşia sub care au primiţii (Jiarulfi nostru până acuma. Domnii ce se abon^ză din nou s6 binevoiască a scrie adresa lâmuritu şi să arate şi posta ultimă. D6că se ivesefi iregularităţi la primirea (Jiarului onor. abonaţi suntfi rugaţi a ne încunbsciinţa imediată prin carte poştale, Ca în câtfi depinde dela noi, sS se del&tfireze. ADMINISTK. „GAZ. IRAN& * Tiporafia ALEXI, Braşovii.