ANULU L. BE?> ACŢIUNEA ŞI ADMININTRAŢIUNEA j BSAŞOVC, piaţa mare Nr. 22. ,GAZETA" IESE ÎN FIECARE pi. Pe unii ană 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate: Pe anft 40 fr., pe ş£se luni 20 fr., pe trei !us< 10 franci. St PRENUMERĂ: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. âNUmiUHILE: O serii garmond 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sorlsarî nefrarw.fn :u< grlfnqeţiî. — Hftpuţoricts sa «a retrimit?. N* 271 Mercuri 9 (21) 1887. Braşovu, 8 Decemvre 1887. Scirea, că Tisza este chiâmatâ la Yiena ca 8$ asiste la conferinţele comune, a produsă mare nelinişte şi mar! temeri în Pesta, aşa că organul fi ministrnlui-preşedinte s’a aflată îndemnată de a mulcomi spiritele printr’ună articulă, în care declară, că „momentană^ încă situaţiunea „nu este acută/4 şi totă mai e speranţă, că con-flictulu cu Rusia se va puţi evita. Deocamdată, asigură organulă lui Tisza, se tractdză numai de esecutarea măsuriloră de pre-cauţiune şi de negociările constituţionale şi financiare, ce stau îu legătură cu acostă eventuală eşecutare. Duminecă a sosită ministru-preşedinte Tisza la Viena şi, după ce a conferită cu Kalnoky, a fostă primită în audienţă de Maiestatea Sa. Dela 2—6 după amddî a fostă în ministeriulă de es-terne o conferinţă comună ministerială, sub pre-şedinţa contelui Kalnoky. Se asiguiă că în a-căstă conferinţă ministrulă de esterne a făcută nisce declaraţiunl importante cu privire la unu evantuală conflictă cu Rusia şi la raporturile mo-narchiei cu Gfermania. S’a re unoacută necesitatea de a se întări garnisouele din Gfaliţia, dâsă Rusia nu va înceta cu concentrările. De o pro* cedere agresivă a Austro-Ungariei contra Rusiei nu e vorbă. C’ună cuvântă marii sfetnici ai mo narchiei nu află de lipsă nici întreprinderea unei acţiuni mai mari, nici convocarea sesiunei estra-ordinare a delegaţiuniloră. Ce-o fi adevărată şi ce nu din tdte aceste, se va vedea mai târziu. Deocamdată mai înre gistrămă surea, că în conferinţa comună din urmă s’a tractată de încuviinţarea unui credită de 20—30 de milidne pe temeiulă creditului de 52Va milidne votată mai înainte de delegaţiunl şi în parte anulată de delegaţiunea trecută. Intr’aceea se asigură dincolo şi dincdce de Daita, că situaţiunea militară devine pe (Ji ce îperge mai critică. Cum mai stă însă cu situaţiunea politică? Căci bine (ji°e ° fâifi germană, cşi esistă o strînsă legătură între situaţiunea militară şi politică. In privinţa acâsta este însemnată şi enuncia-ţiunea organului d-lui de Giers, care are tendinţa de a mai slăbi puţină aserţiunile lui „Ruski Invalidw, dâr în totală stă totă pe acelă punctă de vedere. Şi „Journal de St. Petersburgw descarcă răspunderea, pentru situaţiunea actuală a păcii armate, de pe spinarea guvernului rusescă şi ^ce că, dâcă puterile cari s’au aliată şi formâză liga de pace în Europa centrală nu voescă decâtă susţinerea statului quo pe temeiulu tratatelorti esistente, Rusia încă se alătură la acâsta „garanţia de pacew prin aceea că ia măsuri defensive spre a% restabili „echilibrulă militară“ la graniţele sale, după maxima: si vis pacem, para bellum. Apoi încheiâ declarândă că grăţiă buneloră raporturi cu vecinii săi, Rusia consideră pacea pentru multă timpă asigurată. In acelaşă sensu vorbesce şi 4*aru^ diplomaţiei rusesc! „Nordw, în numărulă său dela 17 1. c. „Rusia“, (}ice elfi, „concede veciniloră săi de a îngriji pentru siguranţa loră după placă şi pretinde acelaşă dreptă pentru sine. Asupra a-cestei cestiuni Rusia nici că va întră vreodată în discusiune.“ „Nordw repetă, că Rusia nu vo-iesce răsboiulU şi nici nu’lu va declara, dâr îşi reclamă dreptulă său, de a lua astfelă de măsuri, cari să-o asigure contra orl-cărui năvălitoră eventuală. ţ Faţă cu aceste enunciaţiunl ale tiarelor ii de frunte rusesc! este forte remarcabilă ceea ce se telegrafiază din Berlină cătră „Neue freie Pressew. „Situaţiunea44, i se spune anumitei foi, „se consideră în Berlină mereu ca seridsă.44 „Kreuz-zeitung“ nu găsesce aptă articolulă „Jurnalului de St. Petersbourg“ de a slăbi espunerile „Invalidului rusescă “. In cercurile politice berline domnesce părerea că guvernulă austro-ungară va lua la timpă măsurile je lipsă. Mai departe se aude accentuându-se, că şi atunci „când Austro-Ungaria ar fi constrînsă prin înarmările rusesc*! de a lua ofensiva, pentru Gfermania ar fi dată casus foederisu. Ca alte cuvinte Gfermania ar sări în ajutorulă Austriei şi atuncî, când a-câsta ar procede ofensivu. Aceste credinţe şi accentuări din partea celor ă din Berlină suntă de natură a da nascere unoră bănueli. Nu cumva Gfermania e hotărîtă ? provoca indirectă conflictulă, mânândă pe Austriac! în focă ? Dâr etne p6te acj! aci ce se urzespe în se-,cretă din partea diplomeţiei? Ajunge că tâte foile iconstată, că atmosfera devine totă mai înăbu-şitâre. Afacerea deputatului Traianft Doda. Comisiunea de incompatibilitate a camerei deputaţilor^ a desbătută, sub preşedinţa contelui Csaky, afacerea deputatului Traiană Doda. 6tă resultatulă desbaterei: „După ce esemplarulă protocolului alegerei d'n Caransebeş, cerută de ministeriulă de interne, precum şi scrisorile lui Doda adresate preşedinţiloră camerei depu-Itaţiloră şi comisiunei au1 fostă cetite, comisiunea constată, că Traiană Doda a fostă în ngulâ alesă deputată, Dă elO nu şî-a presentată mandatulă în terminulă legală, pdeeă în intervalu de 15 (Jile după deschiderea dietei, câ şi după invitarea preşedintelui a refusată presentarea mandatului său, ba a declarată chiar, că nici în viitord ti'are de gândă să-şi presinte mandatulă său, şi în fine, pă elă şî-a menţinută acestă afirmare într’o declaraţiune ^dresată comisiunei. Pe temeiulă tuturora acestora a declarată unanimă comisiunea ca espirată mandatulă de deputată ală lui Traiană5 Doda în sensulă § 5 alft art. jle lege XXXIX din 1876 şi a hotărîtă să încunosciin-ţeze despre acesta pe preşedintele camerei. (In puterea paragrafului citată ală legii, acela, ală cărui mandată se declară espirată în acestă modă nu se p6te alege deputata timpă de trei ani.) Dupâce hotărîrea camerei, amăsurată disposiţiuniloră regulamentului ei, a fostă publicată la deschiderea uşiloră salei de pertractare, şedinţa s’a încheiată. Din camera României. In şedinţa dela 5 (17) Decemvre a camerei, d-lă deputată Ciocazană amintesce camerei, care acum se va ocupa cu indigenatele, ca să ia în deosebita loră atenţiune pe farmacişti, cari nu potă funcţiona In virtutea legei până ce nu suntă împământeniţi. Voci. Cum? De ce? Pe Români sâ ’i lăsămă la o parte ? Camera fiindă consultată, hotărăşte ca cestiunea asta sâ fiă formulată în scrisă şi dată comisiuniloră respective. D-lă Maniu face apelă la sentimentele naţionale ale deputaţiloră şi ’i r6gă ca mai nainte şi mai presusu de t6te să indigeneze pe Românii de nascere, cărora li se facă dese şicane cu ocasiunea concursuriloră la vre-o catedră sâu altă slujbă, (J'cendu-le că nu suntă români, pe lâqgă t6te că suntă născuţi din părinţi români şi eres-euţl în ţâră. Să se facă deci pentru totdeuna capătă acestoră stări de lucruri. D-lă Maniu cere ca să se alăture cele mai eclatante dovecjl şi acte cătră cererile de indigenată, din cari acte deputaţii să se potă convinge despre naţionalitatea celoră ce ceră indigenatulă. Atitudinea României în conflictnlâ austromsfi. Se respândise vestea, că România, în casu de râsboiu între Austro-Ungaria şi Rusia, va aşetja la Prutfi, la graniţa română dinspre Rusia, două corpuri de armată, pentru Austro-Ungaria îrr cbntra Ruşiloru. Acâstă veste e desminţită de o telegramă din Bucurescî, în care se 4ice că România e decisă să menţină, sub t6te împrejurările, principiului neutralităţii. SOIRILE PILEI. Escelenţa Sa Metropolitulu Mironu Romanului es-misă ună circulară cătră tăte oficiile protopresbiterale, făcândă cunoscută, că pentru alegerea deputaţiloră con-gresualî din cleră, preoţimea îndreptăţită are să se adune •la locuia colegiului Marţi în 22 Decemvre v. a. c., 6r pentru alegerea deputaţiloră mireni se voră întruni ^şi-nădele parochiale estra-ordinare Duminecă în 20 De-, cemvre v. a. c., premergândO enunciarea sinodului cu 8 .(Jile înainte, adecă la 13 Decemvre; în fine colegiile mi-reoescî se voră întruni Ia loculă centrală ală cercului Marţi în 22 Decemvre v. a. c. pentru actulă scrutiniului. Numitulă cerculară, datată din 5 Octomvre a. c., arată amănunţită modulă cum au să se săvirşâscă «©este alegeri. —x— Cetimă într’o corespondenţă din Neutra cătră „Pes ter LIoyd«: »Zelulă plinii de focă, cu care s’a păşită la timpulă său la ridicarea culturei naţionale. (unguresc!) prin construirea teatrului de aci, s’a stinsă curândă. Toţi directorii făcu fiasco, cu totă însemnata subvenţiune; der aşa rău ca acum n’a stată societatea teatrală. Nici o subvenţiune, nici ună publică. La 14 c. a trebuită s# se abdică la representaţiune din causa lipsei de privitor! -— în parteră erau, împreună cu cei ce aveau bilele dr jiberă intrare, patru omeni. Sărmanii actori, cărora di-rectorulă nu le p6te plăti lefurile, suferă făme în ade-văratulă înţelesO ală cuvântului. In astfelă de îtnpre-* jurărl „Krachul“ (falimentulă) e numai o cestiune de câteva (file şi comitetulă teatrului ar face bine a nu mai da câţiva anî teatrulă nici unei societăţi, dăcă nu vrea şă’şl atragă asuprâ’şi odiulă d’a fi aruncată în miseriâ ţie directoră şi pe actori'4. — £tă unde au adusă lucrurile pornirile nechibzuite de maghiarisare. In Verşeţu a fostă să se alâgă Duminecă în săptămâna trecută 40 de bărbaţi de încredere ai autorităţii industriale. La actulă de alegere însă apăru numai unu Ungara alegetoru şi pe basa biletului de votare ce l’â dată acesta s’a anunţată după amâtjă resultatulă alegerei. — încă ună semnă ală timpului. —x— Precum spune „Branik“, guvernulă ungurescu a ordonată o anchetă contra reuniunei sârbescl „Matika Şrbska'1 şi a avisată pe fişpanulă din Neoplanta să adune Ratele necesare. — Cu ce’şl va mai fi motivândă guver-ijiulă ungurescă şi acestă urgiă pornită contra Maticei sârbesc!? .. —x— »Kolozsvar« publică următărea întimpinare la a-dreşa d lui Bartha Miklos, redactorulă lui „Ellenzek»: »In Nr. 271 ală lui »Ellenzok“ la artieulul de fonda despre alegerea din Iclandu se păte ceti următărea minciună iscălită de d-ta: »Prea cuviosulă Darko Sandor când a mersă în Ianosfalva ca să ţină vorbiri, a umplută birturile cu credincioşii săi, a băută vinarsă pănă a eăcjută morlă de bâtă sub masă. Te provocă dâr,, d-le Bartha Miklos, ca să dovedesc! acâsta înaintea ju- -decătoriei competente până în 1 Martie ală anului vii- . toră. Dâcă vei dovedi acesta mă obligă a plăti „Kultur-egyleD-ului 100 fl. pedepsă, er decă n’o vei pută dovedi, atunci d-ta ai să plătesci 100 fl. pedâpsăpentru limba-ţl ascuţită, tot în favorul „Kulluregylet«-ului. Popă băt şi redactor mincinos: lot un dracă; amândoi suntă de-o potrivă vrednici de pedăpsă. Să ne aplanămă dâr nenţelegerile :> în favoru’O ^Kulturegylet^-ului. — fano-dalva 10 Decemvre 1887. Darka Sandor, preolu. — Frutnosă se omenesc ă ! —x— Ministrulă ungurescă Treforl a răsplătită cu 80 fl.; pe preotulâ gr. or. lonu Savu din Bobda, comitatulă To-.^, rontală, pentru serviţiile sale aduse maghiarismului. —x~ ..r. Intre recruţii încorporaţi In timpulă eserciţiului din Nr. 271. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. 1887 In armata de uscatei şi de mare a Germaniei abia s’au aflatei 1160 de indivizi, cari nu sciau ceti şi scrie, din numărulC totalei de 101,156 de recruţi. Recruţii din provincia Hohenzollern chiar toţi sciau scrie şi ceti. Nu în fote părţile Germaniei este însă poporalei atâta de cultivata, căci In alte provincii se află cu milfonele, cari nu sciu scrie şi ceti. — Gând ne vomQ pută făli şi noi cu asemenea progrese? Dâr e greu, căci stăpânirea ungures ă Ingrijesce ca să nu progresăma repede. —x— Şcâla săsiseâ agricolă din Feldidră a (osta efr e-tatft în anultt şcolara 1886/7 numai de 9 şcolari, dintre car! unuia româna. Rău facâ Românii că nu’şl dau la astfeltt de şcăle copii, pe cari vrâu să-i facă agricultori In şedinţa din urmă a representanţei comunale din Cluşiu s’a decisa înfiinţarea unui insiitută de surdo-muţî* In acăstă afacere se va adresa ministrului ungurescO Trefort o representaţiune, s'a mai al sa und comiteta esecutivO, care să compună una raemoranda eâtră dietă. Se va mai adressa şi rugarea d’a se concede să se ridice în comitatele ardelene und adausO de dare. — Va să fottt Românii să susţină şi acesta instituia de maghiaris&re a surdo-muţilorO, fnndu că Românii for-măzâ poporaţiunea cea mare a Ardeiului. —x— Marele duce de Sachsen-Weiner a conferita episcopului sasO Dr. G. D. Teutsch din ArdălO, cu ocusiunea aniversărei a 70-a a e du e in la uinţa colec orului de dare din Galaţi, lângă FăgăraşO, şi ceru c& „p:ima-controloră împuternicita de tisolgăbirâu, să i 86 presinte registrele şi consemnările de sumele de dare Intasate. Judele locala şi colectorula de dare nu cutezară a’şl esprima neîncrederea şi îndoiala faţă cu unâ „domnfl atâta de nobila." Pe cârd prima conlrolorulO pertracta cu şefii oficiului locala ca sâ-i predea banii a flâtorl în cassa de dare spre a i du< e la oficiula de dare din Bistriţa, întră din întâmplare inspe tor onţinea o teribilă descoperire pentru nonagenaruia bun- de Z'* Odată o părăsirii tOte pu-t;rile cu desăvârşire. Nu mai dorea nimică, nu mai vorbea nimieă. Fibre de fibre mintea ei pare-câ se scurta răsărindă în looud halucinaţiunl ce mistue adevfirulă şi claritatea. Atâta i-a mai rămasă ! „Da, vrâu sfi moră! Sfi morO şi sfi sboră la tine! Hrănită cu desperarea, muncindă în pămfintulă sarbedă ală jalei şi tristeţii, po ă încă sfi-ţl spună atâta, că te-am inbită c’ună doră peste mfisură. Dăr tu n’ai vrută sfi ştii de mine. Vai! căci erai prfi frumosă şi mâreţă, decâlă ca sfi nu te potă iubi! Ore de ce nu m’a făcută DumneZeu şi pe mine o stea? In calea nOstră de veci p6te ne-amă fi întâlnită vre-odată. Şi ar fi fostă destulă atâta pentru ca sfi ştiu şi sfi simtă noroculă rfisâ-rindă pe urma pişiloră mei. 0! Sirius, singura mea rugă-i sfi mfi dai uitării, şi’n ultimele momente închide cu raZele tale moi şi divine pleopa-ml obosită, obosită, Zică, de greutatea nopţiloră petrecute în priveghere, pri-vindă mărirea ta ! Şi căci nu potă mai multă decfltă atâta, adio Sirius!.....................................; •......................................... %............... Aşa povestea vântulă tămnei când pribegea prin dumbrava de lângă sată. Elă se ştia numai singură, pe când o urechiă îlă asculta. Octomvre, 1887. Traianu H. Popă. Nr. 271. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887 Ouvnum îs, bursa «£e Barsa de Bueureaci. din 19 Decemvre st. n. 1887. Rentă de aură 5°/0 . . . 95.80 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 79.30 Imprumutulă căilorâ ferate ungare................146. — Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostii ung. (1-ma emisiune) . . . 90 50 Amortisarea datoriei căilor d ferate de ostii ung. (2-a emisiune) ....---------- Amortisarea datoriei câi-loră ferate de ostii ung. (3-a emisiune) . . . .111 — Bonuri rurale ungare . .110.— Bonuri cu cl. de sortare ICO.— Bonuri rurale Banat-Ti- /rnşti............... • 100 — Bonuri cu cl. de sortare 100.— Bonuri rurale transilvane 100 — Bonuri croaio-slavone . . —. — Despăgubire p. dijma de vinii ung...............—.— Imprumutulă ju premiu ung....................110.50 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 121.50 Renta de hărtiă austriacă 75.15 Renta de arg. austr. . . 78 80 Renta de aurii austr. , . 107 40 Losurile din 1860 . . . 129.— Acţiunile băncel austro- ungare ................. 859 — Act. băncel de credita ung. 269.75 Act. băncel de credita austr,267.20 Argintuia —. — GalbinI împărătesei . . . . . 6 03 Napoleon-d’orî . . . .1007 | Mărci 100 împ. germ. . . 62.10 f Londra 10 Livrea sterlinge 127."* 5 Cota oficială dela 6 Decemvre st. v. 1887. Gump. vend. Renta română (5°0). . . . 93 V2 9iVa Renta rom. amort. (5°/0) 96— 97— * convert. (6°/0) . . 91— 92— împr. oraş. Buc. (20 fr.) 34— 36— Credit fonc. rural (7°/c) . , 105— 106— * n (5°/0) > s 918/* 921/* » » urban (7°/0) . . 103— 104— • • . (8%) . 96— 97— » (5*/,) . . 87 V, 88Va Banca naţională a României 500 Lei Ac. de asig. Dacia-Rom. « » » Naţională — — Aură contra bilete de bancă . . 14. V. 15.— Bancnote austriace contra aură. . 2.03 2.04 Cursulu pieţei Braşov# din 20 Decemvre st. n. 18I-7. Bancnote românesc! . . • • Cur;' - CC Vând . 8.46 Argint românesc . , . . » 8.40 A 8.43 Napoleon-d’orî ..... 10.02 • 10.07 Lire turcescl 11.26 » 11.30 Imperiali * 10.26 10.30 Galbeni 590 » 5.96 Scrisurile fonc. »Albina» 6°/0 • ♦ 101.— * 102.-- n * n 5°/0 • n 98.— - 99.— Ruble Rusesc! .... . 109 — » 110.— Decontulă . . . > 6Va -8°/9 pe ană. Concurs u. Pentru ocuparea unui postă de învSţător^să, eventuală ună învăţătorii la scdla confesională gr. cat. din Bistriţa, cu ună salară anuală de 300 (trei sute) fl. v. a. şi cuartiră bună în sc61ă, cu condiţiune, ca învăţatorăsa să aibă cualificaţiunea recerută prin lege, apoi să fiă jună, găti nemăritată, eventuală, dăcă îuvăţătorăsă nu s’ar afla, învăţătorulă asemenea să aibă cualificaţiune. Concursurile au de a se adresa la presidiulă senatului scol. gr. cat. din Bistriţa pănâ în 20 Ianuariu 1887. Alexandru Silagi, Theofilă Grigorescu, presidentele sen. scol. notară. 1—3 (Avisu d-loru abonaţii Rugămă pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei sfc binevoiască a scrie pe cuponulă mandatului poştală şi numerii de pe fâşia sub care au primită (Ji&rulă nostru până acuma. Domnii ce se abonăză din nou să binevoiască a scrie adresa lămurită şi să arate şi posta ultimă. Dăcă se ivescă iregularităţi la primirea (Jiarului onor. abonaţi suntu rugaţi a ne încunosciinţa imediată prin carte poştale, ca în câtă depinde dela noi, să se delătureze. ADMINISTR. „GAZ. JRANS Sosirea şi plecarea trenuriloru şi posteloru în Braşovu. 1. Plecarea trenuriloru: 1. Dela Braşovfi la Peşta: TrenulQ de persone Ni1. 307: 7 ore 20 de minute sera. TrenulQ mixta Nr. 315: 4 ore 01 minută dimineţa. 2. Dela Braşovă la Bucnresci: TrenulQ mixta Nr. 318: 1 oră 55 minute după ameţ- ii. Sosirea trenuriloru: 1. Dela Peşta la Braşovu: Trenulâ de persone Nr. 308: 9 ore 46 minute înainte de amă(|î. TrenulG mixta Nr. 316: 9 ore 52 minute săra. 2. Dela Bucuresoi la Braşovâ: TrenulQ mixta Nr. 317: 2 ore 32 minute după amăcji. A. Plecarea posteloru: а) Dela Braşova la Rdşnovit-Zernescî-Branîî: 12 ore 30 min. după am6