, GAZETA** IESE ÎN FIECARE ţ>I. Ft antt anfl 12 fior., pe şţse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Boa&al» ţi «trft Uitate: Pe anQ 40 fr., pe ş6s« luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. ANUL0 L. AHUH*JIUBILB: O seriă garraond 6cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sorise ri nifrensate nu «a — BanwMrtfte nu «« ratriiaHi. f K& 260 Duminecă, 6 (18) Decemvre. 1887. Braşovu, 5 (17) Decemvre 1887. f Adreaându-ni-se în timpula din urmă, din partea mul tor fi aderenţi şi amici ai fdiei n<5stre, întrebarea: când va fi diua jubileului „ Gazetei Transilvaniei11, ne aimţimtt îndatoraţi a face cunoscutei tuturora celorO caii se interesâzâ de acesta, că după cum ama arătată de repeţite ori în fdift şi verbală, Ziarul nostru, împlinindă cu Ziua de 31 Decemvre 1887 stilă vecbiu ani 50 ai esistenţii şale, îşi va serba prin urraa-e în săra acestei 4^e şi în diua următdre de 1 Ianuariu 1888 a cincldecea aniversare. Facem ă totodată cunoscută, că pentru Z^a de 1 Iaouariu 1888, Redacţitmea fdiei ndstre pregâtesce ună num&rU festivseparată, ală „Gazetei Transilvaniei4*. Pentru a înălţa serbarea ndstră Zi®™8!^» ce va culmina în edarea acestui număra festivă, amă dori să contribue la înfrumseţarea lui câtă mai mulţi dintre bărbaţii noştri cu cunoscinţe, politici, literaţi etc., în deosebi bărbaţii cari au colaborată în aceşti 50 de ani la „Gazetă** şi „F6ift** şi se află încă în viaţă. Ii rugă mă dâr pe aeâstft cale să binevoiască a ne trimite câte ună mică productă ală regentului loră pentru numărul A festivă. Şi fiindcă nu putemă să dămă acestui numără o estindere prea mare, îi mai rug&mă să ne trimâtă numai mici lucrări de puţine rânduri, de cuprinsă politică, literară, socială, economică etc., în prosâ ori în pfoesiă. Cei ce voră voi astfelă să conlncre la nu-măndă festivă, să binevoiâscă a ne trimite manuscriptele loră pănă la 22 Decemvre st v. 1887.' Pentru ca să se potâ lăţi câtă mai tare a-cestă numără, amă stabilită ca preţă de abona-mentă pentru elă suma de 20 cr. v. a. Abonaţii „Gazetei**. îlă voră primi numai pentru preţulă jumătate. Abonamentele la numărulă festivă se potă face prin carte poştale până la 25 Decemvre st. v. 1887. Numai trimiterea esemplareloră comandate pănă la acestă termină o putemă garanta. Venitulă curată, ală numărului festivă ală „Gazetei Transilvaniei** îlă destinămă pentru bi-blîotecele ndstre poporale. Redacţiunea „Gazele* Transilvaniei.“ Braşovfi, 5 Decemvre 1887. Astâdl ne este cunoscută cuprinsulă articu-lului 4'arului „Ruski Invalid,** care a produsă atâta sensaţîune în Viena. F6ia militară rusâscă desfăşură mai întâiu situaţinnea militară a Rusiei şi aceea a vecini-niloră ei dela apusă, spre a răspunde la cestiunea, oft cine se prepară pentru atacă şi cine pentru apărare. Ea ajunge astfelă la resultată, că Aus-tro-Ungaria — prin lărgirea şi înarmarea fortăre ţeloru din Galiţia şi mai alesă prin construirea drumuriloră ei ferate, care au o importanţă ofensivă — se pregâtesce sub masca defensivei să năvă-lâscă deodată cu aliatulă său în Rusia. Ce a făcută însă Rusia faţă cu aceste ameninţătdre pregătiri ale veciniloră săi? „Ruski Invalid** se încârcă a dovedi cu1 cifre, că Rusia a fost cea dintâiu, care cu totă perie ului ti ameninţătorii nu şi-a înmulţită, ci şl-a micşorată forţele sale armate, apoi continuă aşa: „Fără îndoiâlă Rusia va pută să pună în oâmpă o armată puternieă pentru casulă unui rteboiu; dâr concentrarea ei la graniţă este nea-sămănată mai grea decâtă la vecini... O singură ochire pe chartă ajunge, spre a ne convinge, cu ce reţea dâsă de drumuri de feră este împresurată din partea Germaniei şi Austriei zona mărginaşe rusâscă, şi, viceversa* oe neînsemnată e numărulă vagdnelonă pe oare pâte râzima Rusia forţele sale armate trimise la apusă* Nu numai din partea Germaniei, ci şi din partea Austro-Ungariei ne ameninţă o nftvâlire ‘grabnică în ţinuturile rusescl. Măsura cea mai eficace ar fi completarea reţelei drumuriloră de feră rusescl în aceeaşi măsură o$ la vecini. Pentru acâsta însă suntă de lipsă mijldee bănescl colosale ş» mai alesă timpă îndelungată**. „Prin urmare** — continuă „Ruski InValid** — „Rusiei nu’i rămânfe alta, decâtă a’şî mări puterea de apărare în fortăreţe şi a’şl înmulţi trupele în districtele dela graniţă, ca să nu fiă surprinsă. Pregătirile militare îndoite din anulă trecută ale veciniloTă au silită pe Rusia, de a plănui ună şiră de wnbra-m&swrl, cari voră fi e-secutate succesivă.... „Persdnele militare ale Germaniei şi Austro-Ungariei înţelegă f6rte bine importanţa defehmvă a acestoră măsuri şi potă calcula liniştită, câte corpuri de armată ar trebui să concentreze încă Rusia în timpii de pace la graniţa vestică, spre a’şl aduce după concentrarea de trupe mijldcele sale în echilibru cu cele ale adversari loră. Persdnele militare rusescl însă, care nu suntă îngri jate de resultatulă finală ală luptei, de se voră scula în contra Rusiei chiar forţele armate ale întregei lige de pace, mărturisescă cu tdte acestea pe faţă, că apărarea teritorului rusescă încă nu este asigurată. „Dâcâ liga de pace se crede îndreptăţită** — încheiă fdia rusâseft —„a’şl desvolta măsurile sale de apărare şi a espune chiar câteva ţinuturi rusescl ghiuleleloră, ce le voră pută slobozi din forturile loră cele mai înaintate, atunci şi Rusia are ună dreptă totă aşa de neîndoiosă de a îngriji penlru apărarea sa şi de a’şl apăra eu tdte măsurile inviolabilitatea ţăriloră sale şi a ondrei sale.** Atâtă în Viena, câtă şi în Peşta se înter-pretdză «spunerile fdiei militare rusescl aşa, cft Rusia nu are intenţâunl curate şi că sub cuvântă de apărare pregătesce răsboiulă. Aceeaşi imputare a facut’o şi „Ruski Invalid** din par-te’şl Austriaciloră. Care va fi urmarea? ArfStro-Ungaria. va concentra şi ca la rent dulă său trupe la graniţele ostice punându-se astfelă în stare de apărare. Ni se va oferi dâr specuacolula unei mobilfeărl de trupe colosale dinedee şi dincolo de graniţa Galiţiei şi tdtă a-cestea „în timpă de pace**, şi cttm asigură foile oficidse, fiindu relaţiunile diplomatice dintre Austria şi Rusia încă amicabile. Cine să mai înţeldgă ciudata contrazicere ce se manifestă în aceste fapte? In zadară îşi dă silinţă pressa austro - ungară de a asigura pe Ruşi, că monarchia ndstrâ nu unnăresce nicidecum scopuri agresive. Cine ar pută crede, că în împrejurările de faţă Ruşii ară pută fi stâmpăraţl cu asemeni asigurări? Pericululu situâţiunei este a se căuta în marea neîncredere ce domnesce de ambele părţi. De acea deocamdată suntă puţine prospecte de-o îmbunătăţire a ei. Se anunţă, că este aşteptată la Vifena şi mi-nistrulft preşedinte ungurescă şi plecarea lui acolo stă în legătură cu cestiunea esecut&rii decisiunî-loră canferenţei militare. E vorba de a se Cere ;câte-va milidne ca avansă dela guverne, fără a se convoca încă dclegaţiunile. Lucrurile se complică dâr pe ZJ ce merge mai multă. Nouă conferinţa militară în Viena, MercurI în 2 (14) Decemvre înainte de a* md<}I s’a continuată consultările militare sub p*e-şedinţa Maiestăţii Sale. Afară de feldmareşalulă archiducele Albrecht, au luată parte la conferinţă jinspeetorulă generală ală artileriei archiducele Vilhelm, ministrulă de răsboiu contele Rylandt- Rheidt, şefulă statului majoră generală felZml. br. Beck şi şefii secţiunîloră din ministerul a dă răsboiu. Consultările au durată dela 10 Va pănă la 12l/« <5re. Viena, 14 Decemvre n. 1887. (Coresp. part. a »Gaz. Trans.<) Dupft cum ne aducemă aminte, în delegaţiunda ungară s’au petrecută scene, cari au pusă pe toţi bioevab torii monarchiei în mirare. Membrii însemnaţi ai dele-gaţiunei ungare au provocată ună curentft demonstrativă contra politicei actualului ministrulă de esterne, contele Kalnoky. Această demonstraţiune inspirată de marea ideiă a „globului maghiară € n’a pretinsă mai multă sân mai puţină, decâtă ca contele Kalnoky să conducă politica esternă a monarchiei in sensulă aşa numitei „mi* siunî maghiare. * Acestea n’au rămasă fărâ de urmări; Contele Kalnoky a şi făcută încercarea de a duce în de-piinire dorinţele spiritelor ii agitate ale delegaţiunei ungu-i rescl, dovadă conflictulă ameninţstoră intre mooarehfe nOstră şi Rusia. Pănă aici a mersă cu dorinţele marilorQ poUtioI maghiari, acum insă să pare că le-a secată apa morii şi r<5ta li-s’a impedecată de-o resistenţă puternică. După cum scimă, s’a ţinută in trecute, în urma grave- loră scirl despre concentrarea Irupeloră rusescl la graniţa Galiţiei, ună consiliu militară,, sub însuşi preeidiiilă Ma-iestăţei Sale, la care a participată, pe lângă cei mâr Jir-nalţi demnitari militar!, şi contele Kalnoky, mintateiil! 'de esterne. In discusiunea mfisuriloră, cari ar fi de lipsă pentru Intlmpinarea unui peliculă, s’au escată diferinţe diveiw gente între părerile supremului comandantă ală armates archiducele Albrecht şi ale contelui Kalnoky. După cum am aflată, părerile Archiducelui Albrecht au învinsă^ —-şi nici că se putea altcum, — asupra voinţei alliiifctfului de esterne; dreptă dovadă ne pOte servi întrunirea unei nouă conferinţe militare, care s’a ţinută erl ia 10 dre a. m., la. care contele Kalnoky n’a mai participată. Aeuni mrcnlâză scirea despre demisiunea contelui Kalnoky.» Din acestea se pare că cercurile mai înalte nu înv* partă părerile şi aspiraţi un ile mai nouŞ ale aoiuaMtii ministru de esterne, şi dătrit şi-a schimbată programa:si in iavorulă aspiraţiuftiloră maghiare, âmenii Curţii oa suntă aplicaţi de a sprijini acâstă schimbare. Cundscem pr6 bine caracterulă supremului comandant ală armatei din trecută, de pe timpula când a fostă guvernatorii 18 Budapesta; elă e totdeauna firmă in părerile sale şi nfb mică nu cedâzfi. 1 • M deci unde a^ajuiosă jnimstnilă cându-se tâlmaciulă pofteloră maghiare. — Ori se va întOrce la calea vecHiifJ bW-se va fldcd — altă scăpare nu esistă, căci archiducele Albrecht odată cu capulă nu sufere nici o oposiţiune. t Din tote acestea vedemă, că Maghiarii au primită o bună lecţinne cu visurile loră de ună »mare globă maghiară încetulă cu încetulă voră deveni măi puţihl ideali, şi în urmă se voră tre^i la trista realitate. : JP.1 SOIRILE PILEI. In faţa criticei situaţiunî politice de astăzi, «Kblozş-var« (Jîce in tinulă din arfîculii sSP de fohdă, că pentril1 rtbi, Ardelenii, nu este întrebare mat importantă d«Jcâftă; şaceea, că Ore cu cine va merge România; despre" &'\ 6ă-reia locuitori ce că »fără rusinare a condusă ună cio-portă de 30 alegător! la actulă de alegere în Ighiu, ca să nu îămănă mai pe josâ de Juda*, ne comunică că acestea suntă nefundate şi âtă cum ne spune că stă lu-crulă: „Nu potă nega că, ca notară cereuaiă, mi s’a impusă din oficiu a mă presenta la actulă de alegere pentru constatarea identităţii alegătoriloră. Am urmată acestei impuneri a snperioriloră, pentru că şi dăcă aşă fi voită, nu aşi fi putută resista; am mersă însă singură şi singură m’am şi reîntorsă, In totă decursulă agitatiuniloră electorale nu ml-am părăsită locuinţa şi cancelaria, şi aşa pe nedreptă mi se impută că m’aşă fi pusă lu fruntea „cioportului®, pe care eu l’am aflată acolo, adecă în Ighiu, deja adunată.* . —x— Pe când se făcâu cercetări de com'siunea de an-ehetft în rauseulă ungurescă şi în galeria de tablouri din Pesta, custodele museului Hampel descoperi lipsa mai multoră monede din :olecţiune. O monedă de aură se găsi la ună giuvaergiu, depusă ca zălogă. Presen-tându-i-se giuvaergiului personalulo funcţionară ală museului, îşi esprimâ credinţa că unulă din ei, ună tânără, a zălogilă moneda. Procurorulă Havas fu însărcinată cu instrucţiunea afacerei. —x— Ministrulă ungurescă de lucrări publice face cunos cută c& pachetele ce se trimită pe poşte de sărbătorile Crăciunului să fiă bine adresate şi nu pe o tâşiâ de hârtiâ, ci chiar pe învălitdrea pachetului se fiă scrisă adresa complectă şi corectă (numele adresatului, loculă de locuire, partea oraşului, strada, numârulă casei). Dâcă nu se pote scrie pe învâlif6re, atunci hâ;,tia pe care se scrie adressa să fiă mare şi lipită bine pe învălifore. La vânaturi şi obiecte ce nu se împachclâzâ, adressa să se scrie pe o tăbliţă de lemnă ori de hârtiâ gr6să (mucava) care să se lege bine de obiectă .şi capetele sfOrei să fiă sigilate pe tăbliţă. Cărnurile ce s’ar trimite în Pesta suntă supuse plăţii de vamă de consumă. Pe pachete să se arate anume ce conţine, d. e. epure, şuncă, cârnată ete., 6r nu cu espresiunea generală dp: vânată, mâncare etc., ca să nu'mai fiă nevoiă d’a desface finan-ţii pachetele. Vânatulă se p6te preda la postă neînpa-chetată numai dâcâ c o bucată întrâgă. Pentru pagube provenite din necomplecta adressare ori din rea împachetare nu se plălescă despăgubiri. Ună elevă ală scOIei teatrale din Pesta, losef Csa-szar, de profesiune raorară, în vârstă de 22 ani, a încercată să omdre o fată prostituată tăindu-i gâtulă cu ună briciu pe când dormea. Fata scăpă de mărte prin presenţa ei de spirită. Âtentatorulă se află arestată. Literatură. — •Romănische Revue pol.-Iitt. Mo-natschrift, Herausgeber Dr. Cornelius Diaconovieh in Re-sieza, Siid-Ungarn. Prânumeratioaspreis ab l Jiu. 1888 ganzjăhrig 10 Gulden. XII. Heft, III. Jahrg. Inhalt: An die Leser. — Ein [Pressprozess gegen die „Romănische Revue'. — Die ramănische Thronrede. — Rundschau, (Franzosische Stimmem iiber die Lage der Românen in Ungarn, aus „Le Siede® und „L’Autriche Slave et Rou-maine«.—Die politische Einheit Ungarns, aus dem »Sieb. [), Tageblatl". — Zur Kinder kolonisation — Die Siaats-sprache in der Apothfke — Zur Poriofreiheit. — Das Szorenyer Mandat und der dritte Brie/des General Doda). — Die Chronik des Huru und die gros.se milît. Expedi-tion in die Mo’dau des ung. Konigs Ladislaus Cumanus ad reducendos Cumanos fugilivos, ein in der Geschichte Ungarns, so wie in der Geschichte der Nachbarlănder verschwiegenes historisches Factum, von Sim Mangiuca. Fortsetzung. — Petre Ispirescu. — „Sag an mein Siişses Kindchen*, (Frumâsă eopiliţâ/ aus dem Romanischen von V. Alexandri von Dr. Ad. Stern.— LiUerafur und Kunst. (Ein neues Buch von Carmen Sylva). — ^Ethnologische Mittheilungen aus Ungarn®. — »Etudes historiques sur le peuple roumain®, par A. D. Xenopol. — Die Gedichte des Logofăt Costache Conachi. — Musa Română. — Der Acad. Verein Petru Maior* — Metodica scClei „poporale® von Dr. P. Pipoş. — Geschiehtliehes.— Inserate. Ungaria fată, cu pericnlulâ unui râsboiu. F6ia opo.siţională „Peşti Naplo®, gândindu se la posibilitatea isbucnirei unui râsboiu intre Austro-Ungaria şi Rusia, e cuprinsă de seriăse îngrijiri din causa situaţiu-nei interne încordate dintre guvernulă ungurescă şi na- ţionalităţile nemaghiare asuprite şi se espectorâză în cu-noscutulă ei limbagiu violentă şi nechibzuită cam în modulă acesta: , Deeă vine duşmanulă, cum stămă aici, acasă? Aşa-i că pentru apărarea Tronului şi a patriei ne vomă înarma toţi? Ori voră face unii ca pe timpulă când a fostă âuteia Crâ la noi Muscalulă şi s'au unită cu Pas-ehievH cetele revoluţionare ale lui Hurban, Raiacicî şi Axente...? E justificată deci întrebarea, că în casă de răsboiu cu Rusia cum stămă cu naţionalităţile aici a-casă. Mai întrebâmâ, cum stau naţionalităţile în Austria, fundă că râsboiulă e o causă comună? Este generală entusiasmntă ? Puternă fi liniştiţi? Dâr în Austria nu va fi revoluţiune, fiindă că nu p<5te să fiă. Acolo statulâ e puternică... Aici în Ungaria însă să nu ne facemă ilusiunea, că nu mai esistă Gestiunea naţionalităţiloră. Ba, 4Su. esistă, numai nu în parlamentă. Ab;a s’a ivită vestea despre pregătirile de râsboiu ale Rusiei, şi >Zastava* a şi dată semnalulă de alarmă. Acum se va adeveri prevestirea lui Polit: „Ne vomă întâlni la Philippi!* Emisarii rusesc! începă a se mişca în Agramă, în Neoplanta şi la Belgradă. Slovacii pansla-viştl aştâptă pe Gurco, Messia ală loră, care le va aduce la TuroţA St. Mărtină libertate rusâscă... De ce să tăgăduimă ? Vechile partide naţionale există încă şi aştâptă şi ele pe Muscali. Ele suntă duşmanii patriei şi amicii duşmaniloră uoştri. In casă de râsboiu trebue să ’i punemă la adâpostă, ca nu cumva organisaţî în bande revoluţionare să se pună în servioiuiă panslaviştiloră. Uşoră potă să ne compromită patria în timpuri critice câţi va fanatici plătiţi. Primejdia nu e mare, der perderea morală ne p6te fi pericu)6sâ. Şi ce garanţii are statulă ungară faţă cu agitatorii naţionalităţiloră în casă de răsboiu cu Rusia? Cine va păzi pe agitatorii de prin părţile locuite de naţionalităţi? Cine ’i va ţine In freu?.... Guvernulă şi partidulO lui potă să tăgăduiască pericululă care se nasce de aci, der acesta nu va opri nici pe Poiit, nici pe Hurbană, nb-l pe Dobrsansky, nici pe Doda. . . de a face greutăţi statului ungară, Adminisiraţiunea ar fi chemată să vegheze, să pe-depsâscă şi să înâbuşescă agitaţiunile naţionalităţiloră. Administraţiunea nhstră însă e nepuiinciOsă şi mai nepu-tinciâsă chiar acolo, unde pericululă e mai tnare. Pacea internă a Ungariei în casă de râsboiu e încredinţată co-mitateloră Nâsăudă, Aiva, Severină şi Pojega 1 Aoăsta, fiindă că în 20 de anî de pace n’amă voită să organi-sămă statulă, nu i-amu dată Ungariei o administraţiune enropână. Amă avută timpă să facemă acâsta, dâr lucru firesc?, că acum intr’ună momentă nu o puternă face. Şi dâcâ vomă avă răsboiu, pentru menţinerea ordinei inferne şi pentru apărarea r.âstră nu ne rămâne altceva de făcută, decâtă să luămă tnăsurl escepţionale. Er dâcâ vomă scăpa de răsboiu în 1888, atunol să profitămă de pace şi să introduoemă încă lei primăvârâ administraţiunea de stată centralisatâ. Mai bine mai curândă decâtă mai târ4iu<‘. Adressa Scnpeinei serbesel. ,Pol. Korr.® publică cuprinsulă adressei Scupcinei sârbescî la mesagiulă tronului. Adressa îşi esprimă convingerea, că amiciţia tuturora puteriloră pentru Serbia e de mare valăre şi se de- FOILETONU. Drnmont despre RomAnl. (Fine). Şi repetâmă că nu era vorbă de admiterea unui numâră determinată de Jidovi, ci de toţi Jidovii, cărora lî-ară plăcâ a se aşe4a în ate-că ţâră in detrimentulă proprietariloră pământului. După doctrina lui Waddinglon. fie-care Jidovă era cetâţenă română. Ună vecbiu revoluţionară, ună omă, carele în tim pulă exiliului său în Francia tusele atriiculă iutqroră re-publicaniloră, Brătianu, a c^isâ in camera representanţi-loră aceste cuvinte pătrun4ătore: • Domniloră, în viâţa mea politică am trecută prin multe vicisitudini şi prin multe nefericiri, dâr nicăirl şi nicl-odatâ nu m’am simţiiă atâtă de nefericită, ca in Berlina*. Totă atunci insă jidovimea ex-lta de bu<;uriă şi Crâmieux, într’o şedinţă a Alianţei israelite, esc'amâ în-tr ună tonă ditirambică: „Credinţa mea e mare In faţa situaţiunei nostre, astă41 atâtă de frum6se ! Ah 1 lâsaţi-mă sâ atribuesc-ă acâsta ţinutei atâtă de nobile, atâtă de legale şi de curate observată la Berlină de ministrulă nostru ală afaceriloră sD-âine, de Waddington ală nostru". (M»i multa salve de aplause urmâză acestei decbiaraţiunî). Cuvântulă nostru pare a indica, că Waddington e 4e origine jidovă, dâcă cumva n’a voită sâ 4‘ca Crâ- mieux, câ ministrulă afaceriloră străine e ală Jortt, fiind-că l’au plătită. Jidovă orî plătită să servescă causa Jidoviloră, Waddington în totă casulă n’a cruţată nimica ca să ’şî apere rassa, sâu ca sâ’i câştige arginţii. Elă îşi întinse mâna în causa tractatului de Berlină, care era nenorocirea României, cu ună nesaţă de totă jidovescă. Francia, generdsa Franeift, gţaţiă lui,f a jucată rolulă ncnobilă ală unui gendarmă legăndă mânile unei naţiuni mici, pentru ca să ajute pe Jidovă a turna vitriola pe gâtulă muribundului. Brătianu, cu energia, cu speranţa toldeuna viiă a patriotului adevărată, întreprinde o călătoria prin Europa, întocmai ca şi Tbiers, care a mersă să se roge pentru Francia învinsă. Austria, Rusia şi Turcia recunoscură independinţa României. In Anglia şi în Italia, Brătianu a dată pre-tutindenea de miniştri vânduţi Jidoviloră şi de resistinţe neîndurate. Consciinţele însă s’au revoltată la faptele, ce Ie enara dânsulă şi'i răspundeau: „Puterile semnatare ale tractatului de Berlină suntă solidare. Să se declare Franciâ gata de a recundscâ independinţa României fără să cârâ împlinirea imediată a clausulei leonine relativă la Jidovi, şi noi vomă face asemenea.* Waddington resista şi răspundea mereu : „Dâcă au acordaţi drepturi -de cetăţeni Jidoviloră, ce ţină case cu fete, birturi cu rachiu înveninată, comptoare de usurierl, Francia nu aoreditâză ministru in România * Indeşertă i se 4'cea: încâtă p<5te interesa Francia cestiunea acâsta, carea e o eestiune de totă in* ternă? Libertatea culturiloră nu e in causă, de vreme ce despre România este constatată, că dâră In tdtă lUr mea aici se practică rnai bine toleranţă.® Waddington nu se dedea indârătă câtă e negru sab unghiă, şi stânga, carea era mai t6tă amestecată în spe-culaţiutil fmanţiare şi astfeiă trăia din bacşişuri jidovesc!, naturală că află de admirabilă ţinuta acâsta. Ună altă trămisă ală României, d-lă Catargiu, n’ft fostă nici elu mai norocosă. fică, după 4'arel« israelite, textulă răspunsului cinică ce i l’a dată Gambetla: ,An-gajeză guvernulă D-v6strâ ca să execute eondiţiuneaj Francia nu va recunoscâ independinţa ţării D'Vdstră, înainte de a fi recunoscută D Vdstră drepturile civile pentru toţi Jidovii fără deosebire D. Crâmieux §e ţine de asta. D. Waddington a luată în congresulă din Berlină iniţiativa cestiunei; e vorbă de reputaţiunâa Fran-ciei de a no o lăsa sâ fiă eludată. Eu mt-am dată lui Crâmieux parola că-Jă voi sprijini; aşadâră Inc’odatft eu nu poiă. decâtă a vă angagea să ve împliniţi fără Hi-♦âr4iere angagiamentele.® Repetămă, că nicldecâtă nu era vorbă de Gestiunea libertăţii: religiăse. D. Emest Desjardins mai scrie cu privire la asta în broşura sa: Les fuifs en Moldavie: • Afirmă, că motivulă religiosă n’are nimicQ de a’ face ou măsurile luate de guvernă, nici cu ostilităţii* Nr. 269. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. clară gata a sprijini pe guvernă în nisuinţele lui de a susţină şi întări aceste raporturi în spirito de stimă şi amiciţia reciprocă. Ea îşi esprimă mare satisfacţiune, că acc;tă stare de lucruri face cu putinţă d’a consacra nedivisată atenţiune muliipleloră probleme ale vieţii interne a statului, care pretinde ună şiră de reforme pe t6te terenele administraţiunei. Accentuâză necesitatea unei revisuirî a constituţiuhei şi esprimă muîţămitâ pentru paşii făcuţi în acestă direcţiune. Se declară gata a re-solva proiectele guvernului în concordia cu guvernulă, a regula finanţele, a ridica puterea de producţiune a poporului, a realisa juncţiunile căiloră terate, a încheia tractate comerciale folosităre. Promite cea mai seriâsă grije pentru puterea armată a ţării şi pentru promovarea cui-turei gener.de. Accentueză în fine urgenţa concordiei patriotice şi dă espresiune celei mai adencl supuneri pentru regele şi casa sa. R6spnnsnla senatului românft la mesagiala tronului. Oetimâ în „Monitorulă oficială“ din Bu-cureacl: In aceeaşi a încheiată de fluvernul Vlaiestăţei Vostre ca guvernulă austro-ungară pentru re-gularea liniei de fruntarie dintre amândouă ţările, contri juindă la întărirea raporturiloră de bană vecinătate cu unuia dintre statele ce ne înconjură, va forma obiectulă imediatei nostre preocupări. Sire! Ţera află cu o viuă satisfacere asigurările ce i-le da Maiestatea Vâstră despre puternica desvoltare a armatei, dovedita din nou prin concentrările din tâmna acesta. Solicitudinea Maiestăţei Văstre unită cu sacrifi-ciele ce ţera va continua de a şi-le impune pentru cres-cerea mijloceloră de apărare şi întărire a Sfatului română, ne voră pune de sigură în stare să ne putemă ace datoria cu onăre, când existenţa râu siguranţa României ar fi ameninţate. Sire! O bună gospodăria sporesce avuţia naţională. Cumpănirea cheltueliloră în marginele venitur.loră de cari p6te dispune ţăra, crearea de venituri în marginea puteriloră productive ale ţărei şi numai în măsura tre-bumţelortt reale ale Statului, întrebuinţarea banului publică în lucrări de utilitate publieă, crearea de împrumuturi numai în scopulă de a realisa prin ele lucrări prodacătâre, precum sunîO căile ferate, şosele, magazine de intreposită, ca cele proiectate pentru Bucuresd şi Iaşi, crearea instituteloră de creditft pentru a veni în ajuto-rulă comerciului şi industriei naţionale, — suntă totO atâtea idei sănâtâse, după cari s’a povăţuită guvernulă Maiestăţei văstre, ajutorată de camerele legiuitâre, pentru a aduce ţâra la starea de prosperitate materială crescândă în care se găsesce. Buna administrare a fi&anceloră a trebuită să contribue la raanţinerea creditului de care se bucură as tăcjî România. In instrucţia publicA, precum şi In ordinea judecă-torâscă Camera legiuitdre a dată concursulă său guvernului Maiestăţei Văstre pentru a introduce treptată îmbunătăţirile de care se simţea nevoe mai imperiăsă. Ea va continua în limitele timpului ce’i mai rămâne din acestă legislatură a se ocupa şi de proieetele de reforme pre sentafe de guvernulă Maiestăţei Văştre. Sire! Măsurile economice înţelepte, cuprinse în legea pentru încuragiarea industriei naţionale, voră pută produce râde şi mai mari când voră fi complectate prin instituirea unui credită industrială. Camera legiuitâre do-resce să vedâ câtă mai curândft înfiinţarea acestui insti-tută de credită. O cestiune care merită asemenea să fi* obiectulă preocupărei tuturoră, este starea populaţiunei rurale. Ridicarea nivelului intelectuală ală muncitorului, îmbunătăţirea muncei, crearea instituţiuniloră cari să i pună mai cu înlesnire la îndemână mijlâcele de muncă, tre-buescă să fiâ ţinta preocupâriloră generale în acăstă ţără. Ele voră contribui a ridica starea morală şi materială a sâtănului. Ţâia scie că Maiestatea Vdstră s’a îngrijită tot-deuna de buna stare a populaţiunei. Camera legiuitâre vede cu bucuriă creditele agri co*e începândă să dea râdele aşteptate; ambulanţele rurale începăndă să dep indă pe săteană a avea încredere în ajutdrele sciinţei medicale. In acăstă din urmă pri vinţă, guvernulă Maiestăţii Văstre va găsi în noi ună sprijină puternică pentru înmulţirea spitaleloră rurale, cari singurele potă contribui intr’nnă modă reală la îmbunătăţirea stărei sanitare a populaţiunei rurale Scăla şi biserica din sală merită o deosebită îngrijire. Guvernulă Meieatăţii Văstre va găsi camera gata de a face tăte saerificiele pentru a ridica aceste instituţii de cultură la înălţimea la care trebue să ajungă. Sire! Adunarea deputaţHoră va continua şi în acăstă sesiune să’şl facă datoria dândă concursulă luini-niloră sale guvernului Maiestăţei Văstre, pentru ca in unire, prin muncă şi stăruinţă, să putemă, pe fiă-care ană, întări totă mai multă edificiulă stalului română. Sire! Din tăte unghiurile .ţărei poporulă română priveşce cu iubire şi încredere la Auguştii conducători ai destiheloră «ale. E1A scie că sub puternica impulsiune a Maiestâţiloră Văstre statulă română a putută ajunge în starea de prosperitate actuală; scie că numai rămânendă strînsă uniţi împrejurulA tronului vomă putea păşi cu siguranţă pe calea desvoltărei şi întărirei naţionale. Să trăiţi Maiestate! Să trăiască M. S. Regina! Să trăiască Dinastia! Regele a răspunsă; Domnule preşedinte! Domniloră deputaţi! Cuvintele d-văstre căldurose pentru tronă şi pentru ţără M’au mişcată adâncă. Reamintiţi memorabilele acte ale Adunăriloră mume din 1857, cari suntă temelia puternică pe care s’a rădicată edificiulă statului română. In adevărfl, înţelepciunea şi tactulă poporului au dată aceloră dorinţl, rostite cu atâta tărie şi convingere, o fiinţă. Păstrândă neatinsă acestă deposito sacru, naţiunea a păşită înainte, desvoltândă libertăţile nâstre constituţionale şi intemeindă pe dânsele Monarchia. Ast-felă statulă română a putută realisa în scurtă timpă progrese însemnate şi a insufla tuturora încredere şi respectă. Totă astfelă păşindfi înainte viitorulă nostru va' fi asigurată. Vă mulţămescă de reînoirea încredinţftrei devotamentului ce aveţi pentru Regina şi pentru Mine, şi fiţll siguri că la împlinirea datoriei voiu fi în capulă tuturora..; ____________ ‘ • ■< ScirI poliţienesc!. Mercur! sâră au fostă arestaţÎT de ună organă poliţienescă (^ilerii Neculae Sasu şi Ne|? culae Funarfl din AgârbicI, fiindă că aveau intenţiunea d’a trece în RomăniM folosindu-se di paşapdrte false, dat% pe numele Iui Moldovană Ionă din Şeica mică şi Moldo fi vană Ilie drn AgârbicI. Făptuitorii au fostă predaţi judecătoriei cercuale. # f Convocare. Adunarea generală ordinară a despărţământului XVIII ală «Associafiunei transilvane pentrds literatura română şi cultura poporului română* se ţinâ pe anulă curentă tn Ludoşiu, Marţi în 27 a lunet curente, Decemvre st, n. a. m, la 11 6re, la care adunare prin acâsta suntă Invitaţi cu deplină stimă toţi P,. T, domnii membri ai *Associaţiunei“ despre târitoriulăş despărţământului nostru, precum şi toţi aceia, cari set; interesâză de literatura naţională şi cultura poporului română. » l'urda, 15 Decemvre st. n. 1887. Cnmitetulu despărţământului atu XVIII. SCIRI TELEGRAFICE. (Serv. part. a »Gaz. Trena. O VIENA, 17 Decemvre. — Situaţiunea e, nu-i vorbă, mai pacînică, cu t6te astea măsurile de precauţiune se continuă. BERLIN, 17 Decemvre. — Reichstagulă a trimisă proiectulă militarii la comisiune. PARIS, 17 Decemvre. — Camera a tractată cestiunea furagiului militară. In locâ de 11 nfllidne, cerute de guvernîi, a încuviinţata numai und credită de 4 milidne. Sesiunea s’a închisă a<}î. DIVERSE. 0 preţioaă achiaiţiune. — »British Museum* dm Londra a făcută o achisiţiune din cele mai preţtâse. I s’a dăruită tronulă reginei Hatafu, (XVIII dinastie), care a domnită in Egiptă pe la 1600 înainte de era crefttinA După spusele archeologiloră, acestă tronă e cea Mai veche lucrare in abanosă, ce se cunăsce până acum. Editoră şi Redactoră responsabilă Dr. Afrel Mwrssfan». — '■■■■■■ ..■ . . .-se* ttoporului faţă de Jidovi. Tepidttatea GrecBoră ortodojl Şţă de cultulă lord propriu şi indtfertnţa ^refeţiloră” sa-ţrisaţî 4a stată -imposibilă şi celă mai mică sus; ||cin de persecuţiune religiâsă. Ceea ce urăscb ef, e ană poporă străină într’o ţâră, a cărei viaţă o sugtKfor* Şândă stată In stată, ca şi protestanţii în Francia îna-fete de edictele Iui Richileu. i Noi avemă; însă ună documentă şi mai importantă^ tcela ală d-lui Ad. Franck, care se bucură în lumea izraelită de o stimă meritată. $ In răspunsulă său, ce lă adresâză d-lui Xavier goux care l’a fosft» intiebală, că după dânsulă, cari suntă âăusele agitaţiunei anti-semiti(îe. ee merge crescândă In Suropa, profesorulă declară colegului său din Francia, că îi) România şi în Rusia convingerile religiâse suntu absolută sţriffnţ-aiyTtfiiwirîte- luate ecssfifr Jîdcmlofă.,l)-i Savant ulă autoră ală Kabbalei ar fi ded forte amabilă când nl-avă spunec că în numele cărui principiu intervenim»} noi în afacerile interne ale unui poporă, care tfare decâtă nefericirea, cl e prea slabă pentru ca să ne spună, că să nu ne bâgămă nasulă unde nu ne ferbe ăla. România totuşi scăpă de jumătate de periculă. Ună deputată republicană avu curagiulă de a tracta cestiunea acâsta, pre care t6tâ lumea o încunjura cu cea mai mare grije *) Alinate* dela philosophie chrâtienne, Octobre 1881- Etă că suntă optsprezece luni, Z*ce d. Louis Le-grand In şedinţa din 15 Decemvre 1879, de când tractatulă de Berlină a proclamai# independentă România. Austria, Rusia, Turcia, cefe trei puteri mai interesate de observarea tractatului de Berlină, au recunoscut indepen-dinţa acestei mici naţionalităţi. Italia de curând imită acestă esemplu. Eu ceră să facă şi Francia asemenea şi sS lege cu România relaţiunî ;drplomatice regulate. Waddington s’a pălită să stipună adevărulă şi să esplice motivele, cari l’au îndemnată la acţiune; elă se temea de publicarea unoră documente, care nu i-ar fi făcută onâre, şi se bălăbănia cu naturalisarea după capă şi după categorii determinate (par tUa et par caUgories ddterminees) care nu lă privea de locO, şi în care guvernulă francesă n’avea nici cea mai mică raţiune de a se amesteca. De trică de a fi demascată aşadâ"ă a cedată în fine şi elă. Dâr şi Jidovii simţiau, că Românii erau pe Ia sfirşitulă răbdării; ei sciau, că se pregătescă nisce scene pre lângă cari esecuţiunile din Bulgaria şi din Rusia n’ară fi fostă, decâtă *verZâturî şi pastorale*, ca să ne espri-m&mă cu cuvintele lu Retz, citate adeseori de Maxime du Câmp. S’a făcută partidă de a trimite ca membru fran-cesă în comisiunea esmisă pentru cestiunea Dunării, ună funcţionară a cărui origine semitică nu mă surprindea şi care în totă casulă a representâtă jidovimea francesă în regiunea acâsta. S’a alesă unulă cu numele Barrâre, odini6ră condamnată de comună, mai târziu gombetistă. Dâeâ l’araă judeca după graba, cu care a fugită in ti^-pulă comunei, îndată ce s’a începută bătaia pe stradef eu credă, că în casulă unui tâlălău mare coreligionari^ lui de acolo n’ară fi putută conta pe elă. Dealtmintreleif jidovimea recunoscătâre Ta ajutată de atunci să trâcă-în Egiptă, unde ne vomă mai întâlni cu dumnialui.,') * * ' p» Autorulă a căpătată numerose felicitări din Austrof Ungaria, România şi Rusia, pentru acăstă important#; lucrare. - :v Eu am pusă sub ochii publicului română împărtăşiri, a) ca să văd# .câtă de simpatică scrie unţ. autoră francesă despre Rta tace la on ce lucru decusu'O servirile cele mai escelente. Costă C^8e tără deosebire tote stofele. Este durabilă din oţelu şi feru. Este simplă şi uşoru de mânuatu. Se furniseză în stare perfectă de lucru. N are aprope niciodată lipsă de reparaţiă Maşina posede o întocmire, ca la cusută să nu se rupă aculâ aşa uşorfl şi este in iota privinţa torte practică. Fiă-care cumpere-şt imediate acbstâ admirabilă maşină de ou-utO universală ţâră prejudtţiu, căci eu înapoiezu îndată fiâ-căruia banii, decă maşina nu functioneză. Comand ele se efectueseQ cu rambursă poştală şi sunta a se adresa sin-guru numai la: Feketes Fabriks-Depot neuer Erfmduugeii, Wien, Margarethei», Wehrgasse Nr. 13/59. 1—6 completă fl. 5.50. * • m m m • # # m # * m # m *1. 9 3 VJ * fi sr m *5 9 x X fi ^5 te ® 5' Sr ne A* JO 9 rm <*> X «a ™ CC 2 Q. J x' »• rc Ml r o X c r i or s 9 3* 05 " «i * • Ml te 9 9 g © M« & © * m CJ s» * CA ‘ « Nj CC5 9 a a s r2? p g» s ° g O G & 5 c O & o I o '*-• fl, 3 I P g* & 3 gs 3' ◄ N* O i-S i—1< O p X PBţ P- le § 2 ® 3 ►c e 1 S s<» a gg 5 ŞB, I ®" ^ & § s’ S a gg* C'P- 3“ © © © # c.» *- -4 » ^ S g 'S* O P -v cr-d! p* 5 g s*-o 3 © p( *r 2. P. 3 a: 3 5’© .£.& t» • sr m osS Jg oi^ ®g © • ~ SSt CCC- _ * f » 2.o © ■P 3. g*« a 5° £. o--*9 « 3 S fl. “ §< e* -2. ®. !« , © © m OTQ cr c o2.S § 8» P« ? S- ES? & s s-o3 3.||| £.1*2 C ® S,c" « o 2-g “Rg s (te 5* tot^oo » 54 p O 3 ^ • sa 1 w^" 5 O «4 se. © s? © et- © © Pt 5 © 2-* 5*o 3 t»< 5 ÎL 2. 2. p c* s-99 la s* 5’ ^ e. J °o ^ ' O Sc » n d: _ J=' p (D P- CD o 3 2- 8 | 5 ÎS* ST “ e< s 5 p* 3 „9*^2. a, p_ «g®# î&ETa 3f-f & ct> c S u> 9 41 —• s-"'O'o *“ £ » O c S3 a? r5* âp« T Oi bi O o S i—‘ • crt^ p C-t- ©> e P O O p- o CD- 4 |I2ji O O p* CD ti ’-o---î »» iu. iu/tia. i-—o ^ ©•»©•©——©#©©#©##»»» Ml ta rt » p © © >n *-t s s.g Bf® * Oi fi, • © p 3 © rv © *-• . O"' fit £. B pc . > © « -r- rt> fi • ‘ D S B'CW PcP B o i-t o S © « © IfiO,- © î. 3 ^ - © CD »&• fie p „ fi fi . ta fi -2-1 g g g's ? p 5 fi; S2® „ ^ p,® © ts'fi'c p pc s; jn B l-S1? ©00 CD 0> P co p ta r— e-r •n >■* ro 05 t-A' o»moo> ta ta oo - j co © fi, © ■ cu h* oo oo o pc <1 Cî« 23 po CD CD S3 a c-e >-+■ p p - O | OO o - % 3 3 p ® * 5? to O t—^ ® oo cp o «o o w «c co co 3 « E a p ¥ c* > 9Q r 2. 5‘ <-*- ►1 o 3 p» a CD CC CO P a a a o c 5 e CD O. 5' o c *■* «o ar "H. 5* • • n a 3 CD OD M p » w ¥ w ¥ a. p 1 M 1 CC l-k © © l-k y • -s rc CBr CD O 00 5* ot © H* co 00 po ’l ‘1 ’l 00 to io co TJ 1 1 00 X P g, M < * w • V • X» a »4k Ot p. GX >^» »-* OO 1—*■ ♦—*» ’66 S X* l-k O IM f-M l—l © 00 00 1 *r s g