RmOflCNEA HI AOJKIKIKTRAŢUIHRA j BRAŞOVC, piaţa mare Nr. 22. ,GAZETAM IESE ÎN FIECARE pi. Pe an fi anâ 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., petrei luni 3 fior. Româuia şl str&in&tate: Pe ană 40 fr.. p>? ş4se luni 20 fr., pe trei ine’ 10 franci. St PRENUMERĂ: la poşte, la librării şi pe la dd, corespondenţi, ANULU L. A MUmiUBILE: O serii garmond6cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru Secare publicare PocU.irî mfranftata ne ir. erircsaou. — Qtanuaorlpta au »« ratrimltft. m- 267. Vineri, 4 (16) Decemvre. 1887. Braşovti, 3 Decemvre 1887. Analisândă articululă din Sălăgiu, ce l’amă publicatei în fruntea^ numărului de Mercur!, ajun-gemă la nisce resultate fdrte nesatisfftcătdre şi cari trebue să nască în noi cele mai seridse îngrijiri pentru viitorii. Despre ce tracteză acestii articnlă? El A a-tinge 6 cestiune, care nu ne eate tocmai nouă şi care a’a ventilaţii mai multă-sâu mai puţină tn Ziaristica ndstră: cestiunea estraseloră matri-culare. Nu numai odată ni a’a raportatei, mai vâr-tosă din părţile aălftgiene şi aătmărene, că funcţionarii unguri dela administraţia şi dela justiţia din acele comitate au Introdusă pracsa, se ’nţe-lege în mod A arbitrar A după tipiculA lor A de nteremtette“, ca să respingă t6te actele părţiloră private decă se alătură lângă ele estrase matri-culare în limba română şi nu în limba maghiară. Este unA fapt A fârte întristătoru, dâr rămâne fapta şi nu se pdfce nega, că adecă dmenii la noi au începută a se obicinui cu asemeni călcări de lege şi nu-i mai surprinde când aud A, că în comitatul A cela şi cela se comită acte de violenţă în detrimentul u dreptului nostru de limbă. Până la unA punctă. drecare se şi pdte esplica lucrul A acesta. Actele arbitrare ale autorităţii or A- unguresc! s’au înmulţită mai alesă de vre-o câţl-va ani înedee în aşa mare măsură, în-câtă în adevără amu ajunsă la unA punctA, ca nimicA. să nu ne mai pdtă mira. Ddr acdsţă împrejurare durerdsă nu justifică nicidecum indolenţa, cu care se pdrtă cei mai de aprdpe interesaţi faţă cu asemeni acte dc violenţă- ale dmenilorA dela putere. Şi indolenţă trebue să numimu acea neînţe-lâsă purtare a celorA deopotrivă ameninţaţi, care îi ţine nemişcaţi pe locA, când se aprinde cope rişulA casei loru. * Jjfţy scimA cum s’ar caracterisa locuitorii unei case mari, cari prin(}ândA de scire, că într’o aripă a clădirei lorA a isbucnitu foculA, ară sta liniştiţi eu mânile în slnu (fic^du-şl: vd(}ă cei ce locueseA în acea parte cum vorA stinge foculA! , Credem A că într’ună asemenea casA nici de indolenţă n’ar mai putd fi vorba, ci de ceva mult A *nai gravă. Ei bine, într’o astfelâ de situaţiune tristă se află bieţii Sălăgeni când esclâmă unuia câte unuia nu ne' putem# apăra! E învederată, că ddcă se atacă o instituţiune, decâ se atacă drepturile autondme ale bisericei, apărarea câte nnui bietA preotă, pe care-lă ajunge călcarea de lege, nu cumpănesce multa, protes-tulu şi recursurile lui se pună ad ada şi autorităţile mergu mai departe şi nejenată pe cărarea apucată a violinţeloru. Ba mai multă. Suntemu informaţi, că nu numai odată încălcările dese ale drepturilor A bisericei au îndemnată pe înşişi episcopii de a a-dresa representaţiuni guvernului. Şi nici aceste representaţiuni n’au avută o s6rte mai bună, decâtă recursurile preoţiloră din diferitele ţinuturi mai ameninţate. Dâcă dmenii noştri au începută a se obicl-nui cu călcările de lege, atuncî cum să nu se fi obicinuită şi cei dela guvernă a pune t.6te protestele, repreşeataţiuuile şi plângerile Români-loru ad acta, neluându-le în consideraţiune ? Şi dâcă vomă cerceta, care e causa că aşa ceva este cu'"’putinţă, nu vomă pută afla nicidecum alta decâtă aceea ce o indică cu atâta durere sufletâscă Sălăgenii în articululu memorată: unuia câte unuia nw ne putema apăra. S au gâtlditu şi s’au răsgânditA Sălăgenii cum ară putâ‘ scăpa de perieululă ce le ameninţă biserica cu distrugere, „căci părţile private neajun-gându-şi scopulA cu estraseie ce le primescă dela preotfi, văd A în acesta eauaa neajunsului lorA şi preotulă este adusă în colisiuue cu poporulA, pe care-lu păStorescew — şi âu ajunsă la următo rulă resultată: „Să cere“, <}icA ei, „să punemă umăr A la umăru, să ne apărămă drepturile sânte câte ni-au mai rămasă şi să nu lăsămă ca inimiculă să facă b spărtură câtă de neînsemnată în zîdulă cetăţii ndstre, ca nu cumva din acea mică spărtură să se facă în grabă o pdrtă deschisă, pe care inimiculă să între după placă şi să ne supere şi turbure când va voi!w Să punemă dâr umăr A la umăr A. Acâsta este marea acsiomă a tuturoră celorA ce se află în pericuîă şi este clară, că numai acâsta ne p6te scăpa şi pe noi de peire. Dâr lucru durerosă şi de trei ori durerosă tocmai în punctulă acesta ală apărării comune 6menii noştri documentâză o nedibăciă şi o nepricepere de spăriatA. Până acum celA puţină bisericanii noştri mai aveau unA pretextă 6re-care slabă pentru a se scusa faţă cu neajunsurile causate prin pro-cederfle lorA de unuia câte unulu. Era vorba apărarea drepturilor A politice şi când le (jiceamu să pună umărA la umărA, ne răspundeau că dânşii nu potă face oposiţiune directă guvernului şi nu potă face politică mare, căci nu voră să pericliteze interesele bisericei. Ei bine, drepturile politice le-a dusă povo-iulă maghiarisării violente şi au mai rămasA drepturile bisericei, cari asemenea suntă împresurate a(}i de l6te părţile de acestu povoiu. A.u ajunsă dâr să fiă în pericuîă chiar interesele bisericei. Cu ce ară mai pută dâr motiva bisericanii noştri, că nu a sosită nici acum timpulu ca să pună umărA la umărA? Şi bine să însemnămă, că nu mai p6te fi vorba aici numai de una său alta din cele două biserici ale ndstre, ci de amândouă, căci povo-iulă se îndrâptă cu aceeaşi vehemenţă asupra a mândurora. Nu mai încape nici o îndoiâlă că spărtura ce se va face în cetăţuia bisericei din Sălagiu. va răsufla cu timpulă tocmai la BraşovA. Avemă însă înaintea nfistră alte încercări de a face spărturi în dreptulă de autonomia ală bisericeloră române, la cari ne putemă provoca ca să dovedimă, că cei dela Blaşiu suntă totă aşa de ameninţaţi ca şi cei dela Sibiiu. Vomă aminti numai ordinaţiunea ministru-de culte şi instrucţiune publică ungurescă, prin care se ordonă episcopiloru români de ambele confesiuni, ca să aştârnă t6te actele despre destituirea vr’unui învăţătoră acestui ministeră spre aprobare. Nu este acâsta o spărtură flagrantă în autonomia bisericilorfl ndstre? Mai amintimă ordonanţa ministerială privi-t6re la adresele scrisoriloru oficidse dintre autorităţile ndstre bisericescl. Nu este şi acâsta o încercare de a escamota dreptulu de limbă alu ambeloră biserici? Şi într’o cestiune de-o importanţă atâtă de mare principiară ce spectaculă ni se înfâţişâză? Unuia câte unuia au interpretată ordonanţa după cum i a tăiată capulă, şi resultatulă? Sălăgienii au unu bună presâmţă de acestA resultatA, când dorescă să observămă în viitoru o astfel A de purtare, ca „adversarul A, vă(}endu-ne că ne cunbscemă dreptulă şi suntemă solidari, să fiă mai cu respectă faţă cu noişi cu biserica n6stră!“ AmA ajunsă la unA punctă decisivă în viaţa nbstră naţională şî bisericâscâ, acâsta o semte fiă-care din noi. Când ne vomă cunvinge odată pe deplină dela vlădică pănă la opincă, că unulă câte unulă nu mai putemă răsbi, ci trebue să punemă cu ţoţii numără la umărA ? Nonă conferinţă militară în Viena. Consultările militare din (Jilele din urmă s’au continuată alaltaeri într’o conferinţă, care s’a ţinută sub preşedinţa Maiestăţii Sale, de faţă fiinţă arehiducele Albrecht, ministrulă de răsboiu ffy-landt-Reidt, şefulă statului majoră generafft lpr. Beck şi mai mulţi şefi de secţiune din ministe-rulă de răsboiu. Cronieă politică. In 13 Decemvre n. s’a comunicat cămerelbrft francese mesagiulA preşedintelui Reptăbliţei. Elă constată mai întâiu, că alegerea sa însămnă voinţa ţărei de a delătura otl-ce causă de neînţelegeri. Grija pentru interesele de viâ$r ale patriei, pentru renumele său înaintea Europei şi pentru influinţa sa legitimă în afară a pră4 tinsă unire, şi acelaşi gândă patriotică a fă-' cută să se concentreze t6te voturile asupra unfui singură nume. Guvernul A se va strădui a uşura buna înţelegere şi unirea Jdintre partidele republicane; ea va aduce ţărei progrese bine cumpănite şi reforme practice, cari au menirea de a: încuragia munca naţională, de a întări creditulA, de a face să înflorâscă afacerile şi de a pregăti marea luptă de emulare industrială a anului 1889. Ea se va strădui de a îmbunătăţi finali-' cele şi de a restabili unA seriosu echilibru în bugetul A statului. Guvernul A se va îngriji eu totă' adinsulă şi de armată şi flotă, a căroră oridre şi interese ne suntă în deosebi scumpe. Camerele dându sprijinulă lorA guvernului, ca să*şi pbtă realisa programulă voră da Europei gagiulă fer-bintei dorinţe a Franciei, de a contribui la întărirea păcii generale şi ele voră uşura susţinerea şi desvoltarea buneloră relaţiuni a pute-riloră esteribre. MesagiulA apelâză la patriotismul A camerelor A pentru a inaugura o politicăr de progresă, de liniştire şi de concordiă. — MesagiulA, precum scimA, a fostă bine primită de maiori tatea camerelor A. Totă în 13 ale curentei s’a presentată ca-mereloră francese neulă ministeriu Tirard. In camera deputaţiloră întâmpină ministeriulă â-mici în centru, drâpta (monarchiştii) se ţine fe-servată, âr stânga observă o atitudine de adversară a ministeriului. Se crede însă că-i voră da pace ministeriului încă în anulă acesta 1887 şi că pănă în anulă viitoră nu se voră face încercări de a-lă răsturna. F6ia oficială din Berlină publică o scnsdru a mareşalului curţii prinţului - de corbnă germană Radolinski din San-Remo, care ua de 12 Noemvre, la mănăstirea Dochiariu, unde fusese chemata pentru a celebra oficiula divina la hramula S-ţilora Archanghell. Era în etate de peste şâpte4ecl şi cinci de ani în moraentulQ morţei. Defunctula era destula de cunoscuta în România, dânsula a fosta egumena, în tim-pula mfinăstirelora închinate, la Floreştl; scia bine limba română şi simpatisa pentru România. Adăogăma că P. S. S. a ocupata câtva timpa scaunula patriarhala din Alexandria din Egipta, şi mai acum doi ani a fostă decorata de guvernuia României cu ordinula «Corâna României" in graduia de mare oficera. —x— •.. ■ » Societatea literară „Petru Maiorăa a jupimei române din Budapesta la 17 Decemvre a. c. n. serbâză a 25 aniversare dela fondarea sa, prin o şedinţă fes ti vă-literară, ce se va ţină cu acela prilegiu în restauraţiunea .Szikszay'4 et. I. Programula: 1. «Cuvânta ocasio-nala«, rostita de presidentula societăţii drd. Vasile Fo-doru. 2. „Fericirea din mormânta* poesie de C. Scrob. Declamatora: drd. Dsmetriu Florescu. 3. «FilosofulO Kant* disertaţie de Vasile Bologa% stud. phil. 4. „Grui Sângera* legendă de V. Alesandri, declamatora: drd. George Dobrinu. 5. închiderea solemnă prin presidentulQ societăţii. Inceputula la 7 6re săra. Legatele răposatului consiliarft Angheltl. Ne grâbimu a da locu urmâtdrei corespondenţe, prin care ni se împărtăşesc^ ultimele dis-posiţiuni ale răposatului consiliarti AnghelQ. Legatele sale caracterisâză îndestulii nobleţă inimei sale şi sentimentele sale românesc!: Sebeşu, 14 Decemvre n. 1887. Stimate d le Redactora! Cetinda In prea stimatulâ 4 c& tot& ce-i mare dintre noi s’a depărtata, Cfl Romftnula nu mai are simţula nobila de jertfire Şi că recea nepăsare pieptul lui a subjugat?... Amuţâscă aste vorbe, pâră astă calumniă, Nâmula nostru nu vrâ mdrte, ci în veci elQ va trâi; împrejurul său el p6te să privâscă cu mândriă : Inimi nobile bata încă, ela mai ai e vrednici fii! Când o câtă numărâsă pe a propăşirei cale Vrea cu draga ca să străbată şi mii pedecl o oprescO; Când pe frunţile ’neă!4île curge-a oboselei vale, lată, că din depărtare se aude-und glasQ frâ- ţescO: „Fraţi Români, nu vă abateţi de pe calea apucată; «Mergeţi, mergeţi înainte de isbândă ’n- credinţaţl! „DomnulQ sfânta din cerQ vă vede. Prin o muncă necurmată „De ai biruinţei lauri vrednici voi vă a- rătaţl. „RomânaşI de*acelaşl sânge!.. Eu cu tru-pulQ sunt departe, «Dâr cu inima-mi de frate ori şi când sunt între voi, ,Iatâ, din a mele btinurî eu vă facă şi vouă parte; „Mergeţi numai înainte, strănepoţi de mari eroi!« Şi cum 4’ce, ela cu fapta vorba sa îşi sigilâză... Multe lacrăml de pe feţe dintr’odată s’au uscata, Şr în piepturi âr speranţa cu putere scânteiază ; Multe braţe obosite, harnice, s’au încordata. De unâ sufleta aşa nobila nâmula nostru mândru fiă, Cu Încredere elâ pdte să privâscă ’n viitord. £r’ noi, câta ’ncurageată, să strigămO cu bucuriă: Mulţi ani, mulţi ani să trăiâscă bunula nostru protectorQ! Braşovăj 8 Noemvre 1887. N. Cismărescu.*) Prunca şi Voinicultt. (Culisa din poporQ de Iuliu MoldovanQ.) Pe cela drumâ, pe cela colnicQ Mere**)-o pruncă şI-unQ voinha. Voinicula mergea călare Eră prunca pe picidre Culegându şî câte-o flâre, Nete4ându-şl păruţu, Blăstftmându-şl norocu. VoiniculQ din graiu grăia: — Au4l mândră, draga mea, Nu-lâ blftstâma aşa rău Dâr de’sO eu norocul a tău! Dâr prunca din graiu grăia: — Bade, bâdişorula meu. D6că eşti noroculO meu, Lasâ-mă pe calula tău, Că drumu-i prea grunzurosd Şi nu pociu merge pe josD. •) Pseudonima. — Red. **) Merge. Voinicula din graiu grftia: — Au4l mândră, draga mea, Eu pe murgO nu te-oiu lăsa, Că murgula mi-e ernata rău, De-abiâ duce trupuia meu, Şi murgu-i fătata de Marţi, Nu p6te duce doi fraţi. Dâr prunca din graiu grăia: — Bade, bădişorulO meu, Eu încă aşa-am visata, Că năframa ta cea nouă Era bade ruptă ’n două, Şi năframa ta cea vechie Era bade ruptă ’n şâpte. VoiniculQ din graiu grftia: — Frun4ă verde trei smochin®, MinţescI, şerpâicft de tine, Că nu mi-i ruptă năframa, Că ţi-i ruptă inima, Că te temi că te-oiu lăsa Dâr prunca din graiu grăia: — Bade bădişorulO meu, Nu mă tema că mi-i lăsa Că eu frumosa m’oiu găta Şi la uliţă-oiu eşi Şi oiu păşi din paşi răruţO Şl-oiu grăi din graiu blânduţa Şi ml-oiu cuprinde drăguţa. Bate bată, bade, bată, Bate bată Dumne4eu, Nr. 267. GAZETA TRANSILVANIEI. _ 1887. I Jnbilenltt D-rnlni G. D. Teutsch. In 12 Decemvre s’au continuaţii serbările pentru jubileulâ episcopului sastt Or. G. I). Teutsch, începute în presura acelei Episcopul!! a primita în pers6n& l6rte multe felici-tărî, între altele, afară de felicitările deputaţiunilorâ tuturora institutelor0 bisericesc! şi şcolare, ale reuniunilor!! diferite de bărbaţi şi de femei (care i-au dus!! şi daruri) etc, săsesc!, din partea oraşului Sibiiu şi a magistratului, din partea comitelui supremi! Bethlen, a directorului superior!! de studii (unguresc!!) Elischer, a inspectorului de şcr6le (unguresc!!), din partea Metropolitului MironO Romanul!!, a viceşpanului, a protopreotului rom. cat., din partea garnisdnei sub conducerea fldml. br. Waldstăttea, a protopopului gr. or. Boiu şi protosincelului Popea, a preşedintelui de tribunal!! în numele tribunalului, etc. La prântţa au luata parte vr’o 500 persOne, fiindtt de faţă toţi fruntaşii autorităţilorO. S'au ţinuta toaste pentru Maiestatea Sa, pentru guvernula ungurescQ, pentru episcopula Teutsch, pentru confesiuni, pentru armată, pentru patriă etc. S’a cetită o telegramă de felicitare a ducelui Ernst de Koburg cătrfl episcopula Teutsch, căruia îi confere şi crucea de cavaler (Komthur) ci. 2-a a ordinului casei sale. Multe felicitări au sosita din Germauia. Untt ministru buntt naţionaliştii. PrtmulO ministru ala Italiei, d. Crispi, a adresata o circulară cătrâ representanţii Italiei In streinătate, prin care atrage atenţiunea acestora asupra necesită (ei d’a cultiva sentimentula naţionalităţei la coloniile italiane din străinătate. DreptQ mijloca, care ar pută da cele mai bune şi mai sigure resultate, d. Crispi recomandă cultivarea conveţuirei paclnice tntre membrii diverselora colonii italiane din străinătate. Cetăţenii italieni din străinătate, <ţ'ce d. Crispi, trebuie să aibă sentimentula *că guvernula şi represin-tanţii lortt veghiază cu iubire şi interesa asupra lortt; că representantula guvernului )orâ este şi prietenula lorâ, la care dănşii, la casO de nevoie, să se pătft adresa fără nici o sfială, şi dela care -să p6tă obţină sprijinâ cu sfătuia şi cu fapta. De aceea primuia-ministru Invită pe representanţii Italiei din străinătate să menţină contactuia constanta cu compatrioţii săi, să nu scape nici o ocasiune, ba eventuala să caute ocasiunea d’a apropia membrii coloniilora unii de alţii, şi să deştepte în ei sentimentula solidarităţii prin serbarea împreună a serbătoriloră naţionale, precum d. es. a aniversărilorO în familia regală, a serbătorei constituţionale etc. In legătură cu acăstă circulară, d. Crispi a ceruta Camerei una credita suplimentara de 45,000 de lire pentru {înfiinţarea, întreţinerea şi subvenţionarea scălelorO italiane din străinătate. Sclrl poliţienesc!. Erl înainte de amă4t servi torula Tetti Ianos, de loca din Făgăraşâ, încercă să deschidă cu forţa ferăstra delajgalantarul ceasornicarului de aci Ed. Dresnandt în Uliţa vămii, dăr o calfă a numitului ceasorni-carQ dete peste ela şi cu ajutorula unui poliţista 110 a-restă. Ianos fh predata autorităţii competente spre pedepsire. AbusulO ce se comite adeseori, că se scutură la unele case pe ferăstră cătră stradă covăre şi cârpe de stei sa prăfuiţi, ba chiarâ necurăţenii şi gunoriu se aruncă pe ferăstră, murdărindu-se strada, ba pereclitându-se chiar trecătorii, abstrăgândâ de aceea că e contra esteticei. e stricta oprita de §§ 118 şi 125 ai legei penale despre călcare de lege (art. de lege XL din 1819), care prescrie şi amende de 1—20 fl. Dare de s6m& despre banii incurşi la despărţământul!* Associaţiunti transilvane Nr. II în Făgăraşu, pe anulu 1887. 1. ) La adunarea generală din 11 Noemvre a. c. s’a încassatâ dela dnii: Dr. Ştefana Popa, proto-medica corni tatenstt, membru pe viâţă, o acţiune în valdre de 100 fl. Alesandru Micu, vioara 6 fl. luliu Dana, administratori! ppesqtt 5 fl. I6ntt Turcu, prolo-notară comit. 5 fl. Gregoriu Maiertt, jude reg. pens. 5 fl. Ilariu Duviea advocata 5 fl. Dr. Andreiu Micu, advocata 5 fl. Dumitru Chişiereanu, parochtt 6 fl. 50 cr. Grigore Negrea, per-ceptorO comit. 5 fl. idntt Dejenariu, comp ta bila 5 fl. George Munteanâ, paroch şi învăţ, diriginte 5 fl. Vasile Stanciu, căpit. în pensiune şi membru pe viăţă, supra-solvire, 2 fl. Nicolae Chiorniţa, propriet. în Cuciulata 2 fl. George Boeriu, propr. In Cuciulata 2 fl. Gavrilă Cornea parochO 2 fl. George Borza, notarO cercualâ 2 fl. Vasile Raţiu, InvăţătorO 1 fl. Gavrilă Popii, învăţătorO diriginte 1 fl. Traianâ Popa ÎnvăţătorO diriginte 1 fl MaximilianO Beceanu, parochO 1 fl. losifa Herciogea parochO 1 fl. SofronO Pruna, învăţ, diriginte 1 fl. Iăntt Petrişora în-văţătorO 1 fl. Nicolae Beceanu, parochO 1 fl. Nicolae Borzia, parochO 1 fl. Teodora Hurducaciu învăţătoră 1 fl. Ioane PopO învăţătorO 1 fl., EmilO Poptt notară cercual 1 fl., Nicolae Raţiu proprietara 1 fl., Nicolae S. Popa proprietara 1 fl., lacobtt Qana ÎnvăţătorO 1 fl., Ioana Bu-dacO ÎnvăţătorO 1 fl., Moise Brumbea ÎnvăţătorO 50 cr. Ioana Stângu primara 50 cr., loantt Cârstea viceprimarO 50 cr., Vasile Cârstea cismarO 40 cr., loantt PopO co lectora 40 cr., George Aiser comercianta şi propietara 1 fl., losifa Roşea cancelista judecat. 50 cr., Tomaşâ Roşea concipientO adv. 50 cr., loantt Mureşianu cancelista la Sedria orf. 50 cr., loan Zabaria cancelista la sedria orf. 50 cr., George Selegiantt litograftt 50 cr., Petru Marhao învăţătorO în Galaţi 50 cr., Moise Dârlogea, notară cer-cualtt 1 fl. 2. ) Prin colecta d-lui Dănilă Pandrea, ÎnvăţătorO în Ohaba, au incurstt dela d nii: Dănilă Pandrea, învăţ, diriginte 1 fl., Ioana PopO învăţ. 1 fl., Aureliu Timariu învăţ, 50 cr., Filimon Caba parocţtO .50 cr., Samoilă CrişanQ proprietara 50 cr., Cenditâ Roşea proprietara 50 cr., Samoilă N. Crişantt proprietara 50 cr., Biserica gr. cat. din Ohaba 1 fl; la olaltă 5 fl. 50 cr. 3) . Prin colecta d-lui Aurelu Negruţu, notară cer-cualtt în Noultt româna, au incurstt dela d-nii: AurelQ Negruţo, not. cercualtt 1 fi., Atanase Mă-celariu, parochO 1 fl., loantt Ştoia, proprietara 50 cr., Moise Huiu, proprietara 50 cr., Ioana DeatcQ proprietara 50 cr., Moise Nic6ră, primara 20 cr., Ioana Stantt vice notară 50 cr., Ioane N. (nedescifrabilă) paroch a, 20 cr., Ioană Giurca învăţătoră 50 cr., Nicolae Şuma proprietară 20 cr.; la olaltă 5 fl. 10 cr. 4) . Prin colecta d-lui parochă Ioană Mardanu din Sâmbăta sup. dela: Ioană Mardană parochă 1 fl., Spiridonă Mar-dană parochă 2 fl.; laolaltă 3 fl. 5) . Prin colecta d-lui Dumitru Bardas, din Sco-reiu, dela: Dumitru Bardas vice moţară 1 fl., Ioană Poptt-Da-vidă parochă 50 cr., Ioană Georgescu învăţătoră 1 fl., Ioană Marcu primară 40 cr., Nicolae N. Ciungu propriet. 10 cr; laolaltă 3 fl. 6) . Prin colecta d-lui Nicolae Budacă din 0. Căr-tişora dela: Nicolae Budacă proprietară 1 fl., Anisca Budacă 1 fl., Ioană Budacă învăţătoră 1 fl., Mateiu Grovu proprie tară 1 fl., Ioană Bucurenciu proprietară 1 fl., Ioană Nica Vodă proprietară 1 fl., Ioană Lupea parochă din Sărata 1 fl., Ioană George Vodă proprietară 50 cr,, Ionă Grovu primara 50 cr., George Cocişiu 20 cr., DaraaschinO Popa-Radu not. cercualâ 1 fl., Elena Damaschina Popa-Radu 1 fl., Alesandru Stoichiţa propriet. Porumbacu inter. 1 fl. Ioni! Scorobeţiu comerciante 50 cr., Nicuţiu Oana proprietara 30 cr.; la olaltă 12 fl. v. a. Suma totală 214 fl. 40 cr. FăgăraşC, in 12 Decemvre 1887. Niculae Cosgaria, membru fundatorâ ala Assoc. Trans. şi cassartt ală desp. II. SOIRI TELEGRAFICE. (Serv. part. a »Gaz. Trans.«) LONDRA, 15 Decemvre. — După o scire din San-Remo a „Oficiului Reuter“, medicii au descoperită în ndptea din Urmă simptome nouă alarmatdre în gâtul!! prinţului de cordnă, car! au şi pusă de s’a telegrafiată D-rului Makenzie. Se vorbesce, că se arată o nouă umflătură mai mare ca cea diu urmă, care cresce repede. Dr. Makenzie a plecată atjî la San-Remo. DIVERSE. Armată desculţă. —Nu de multa a sosita una trimisa ala guvernatorului din Abissinia în oraşulO Adentt, cu scoptt ca să cumpere cisme pe sâma armatei. Mare era bucuria între măeştrii cismaşl de acolo, câ o să facă trăbă bună cu cişmele, când colea ce să ve<Şi, trimisultt guvernatorului cumpără numai trei părechl de cisme: una pe sâma comandantului suprema şi altă două pentru generalii cei mai mari fn rangă. Celelalte oătane, <}icea trimisulfi guvernatorului, dela generala pănâ la in-fanteristă umblă la noi — desculţe! Smulsă din ’naintea altarului. — La 26 Noemvre era să se săvărşâscă tn biserica catedrală dela Lille cununia d-şărei Blanche Silon c’untt inginera cu care făcuse cunoscinţă văru trecută la o bae de mare şi se !n-namorase de dănsu. D-ş6ra Silon este nepOta unui generala şi posede o avere proprie de 150,000 franci Nuntaşii erau adunaţi tn biserică şi ceremonia cununiei ncepuse, când d’odatâ, în momentulâ schi tună re i inele -lorâ, năvăliră în biserică mai mulţi agenţi ai poliţiei, puindâ mâna pe mirele şi smulgăndu-Iâ dinaintea altarn-ui. Consternaţiunea şi grdza nuntaşilortt era la culmă, neputându-şl esplica untt asemenea acta de violenţă. Pe urmă Insă află că pretinsultt inginera era untt condamnată evadata, anume Genot, care pentru untt întreita o-mortt fuse condamnata la ghilotină, apoi prin graţiare ii se permutase penalitatea în depărtare la Cayenne. In timpula escortărei isbutise a scăpa şi a fugi. Din ordi-nultt episcopului jbişerica, în care se petrecuse acesta scandala, a fosta curăţită şi din nou consacrată. Dăr cine va putea să repare reputaţiunea miresei, care era p’aci să devină soţia unui galeriană?___________ (Avisu pentru fumători de ţigări.) In f6ia pentru chemicl a lui Dr. Krause este ună articoltt interesanta, scrisâ de Dr. Soyka, profesorO de higienă la Universita-tea germană în Praga. Este una faptă cunoscuta, că calitatea hârtiei de ţigări nu numai că contribue la bunătatea (igărei, ci are şi din puncta de vedere higienicâ însemnătate. Deşi se crede fn genere, câ bunătatea hârtiei de ţigări ar depinde dela câta mai puţina cenuşe, ce lasă în urmă artţăndC, profeşprultt Soyka privesce acăsta altfeltt. ProfesorulQ Soyka a analisata tottt aceleaşi soiuri de hârtiă de ţigări, pe cari le analisase pro-fesorultt Pohl în Vieua şi profesorula Lieberbann în Budapesta, şi a merstt din acela puncta de vedere, că pentru calitatea hârtiei de ţigări nu este de însemnătate cenuşa, ci acele minime părţi, cari arcjăndtt se amestecă cu fumulâ tutunului. Astfeltt şi analisa comparativă, făcută de profesorula Soyka, a avuta tota acela resultata ca cele de mai nainte. Şi de astădată s’au declarata so» iurile „Les derniăres Cartouches‘ şi „Dorobanţulâ(< ale fabricei Braunstein Frăres In Paristt ca cele mai uşăre şi cele mai bune. A resultata, că aceste hărţii suntd cu 28 până la 74 procente mai uşăre, şi au cu 28 până la 77 procente mai puţinâ părţi streine, cari se împartă fumului de tutunO.______________________________ Editortt şi Redactortt responsabila Dr. Aurel Mureşianu. Nici mai bine, nici mai rău, Numai cum-oiu 4^ce eu: Să te ’nsorl de şăse ori. Muerea ta cea d’ântăie Să ’ţl fie dulce soţie Cum ţi-am fosta bade eu ţie. Muerea de-a doua 6râ Să fiă ca sfântul 0 s6re Şi bolnavă de picidre. Muerea d’a treia 6ră Să fiă ca sfânta lună Şi bolnavă de o mână. Muerea d’a patra 6ră Să ie mare mărjălă Ca să te pdrte prin ţără Cu hainele subsu6ră. *) Muerea d’a cincea 6ră Să ’ţl facă bade-o fetiţă Să te părte pe uliţă, Pe uliţa sătenăscă, Cu tâligă colduşăscă, **) Să vii şi l’a mea portiţă, Să ’ţl dau şi eu o cojiţă, 0 cojiţă de mălaiu, Făcută de nouă ai***) *) Subţiără. **) Cerşetorăscă. ***) Ant. Ş'o cdje de pită arsă Dela-ai mei copii rămasă. Şi răsuri de pe covată De când a fostă mama fată. Muerea d’a şesea 6ră Facă’ţl bade unO copil aşQ Să te p6rte prin oraştt, Că ml ai fostâ prea drăgălaşa. Strigături poporale din Câmpia Transilvaniei, culese de A. M. învăţ. Astâip plecă din satulâ meu Mâni ajungă pe la Braşieu, Dela Braşieu peste munte In locuri necunoscute. **• Mărita-m’aşO mărita, Da ’n cuptoră nu sciu băga, Pe lopată nu sciu pune, De nu l’oiu lega cu-o fune. •% Merge draculă pe părete Cu traista plină cu fete. Adă’ţl drace traista ’nedee Să’ml alegă eu care 'ml place, Adă drace trăiscuţa Să ’ml aîegtt eu mândruţa. De cftndu-sO, de când am fostâ, Eu n’am iubito ce-a fosta prosttt, C’am iubita frunza de munte, Şi fata care-i de frunte, Şi fruntţuţa cea de viă Şi fata de omeniă. j * * La casa cu fete multe Şăde apa de se ’mpute Şi mâţele pe sub vatră Câ n’au lipita nici odată. Multâ se miră găzdacu Cum trăesce săracu. Da elO trăesce cum p6te Că n’are multe de t6te, Mere*) ’n podtt după slănină Vine ’n casă nu-i făină, Mere afară lemne nu-stt Vine ’n casă focu-i sttnsă. ** • De când p6rtă ficiorii Cisme negre ca domnii Nu se factt nici morcovii; De când p6rtă fetele Cisme ca şi dămnele Nu se facâ nici pâmele. * * Până sunttt felele fete Nu le vede nime bete, *) Merge. Dăcă pună cununa ’n captt La crlşmă nu mai încap 0. Una ’nchinâ cătră altă Să trăescl soră surată Pe bărbat0 Vinerea-10 bată. ♦ * Fetişdră cu părinţi Nu sili să te măriţi, Că mâritu-i lucru mare, Nime nu 10 p6te stricare, Nici popă, dăr uicî birău, Numa singurQ Dnmnetjeu. * • » Pentru tine măndrulucă Mî-a perittt fânu pe luncă Şi’n grădină preţtt de-o furcă, Pentru tine, tu bălae, MI a perittt fânu la Baie Şi’n grădină preţtt de-o claiă. * » Frunză verde de pe baltă Foslu-mî-a şi bine-odată, Dăr s’a’ntorstt frunza pe tău Fostu-mî a bugăttt de rău. * * * Tu leliucă lelişdră ! Facu-ţl gura fântăniără, Când oiu merge cu plugu Să bău apă cu clopu. Nr. 266. GAZETA TRANSILVANIEI. 1H87 O.vrfmJw la bairg» d® Vl$na dia 14 Decemvre st. n. 1387. 98 05 83.20 93 75 Rentă de aurii 5°/0 . Rentă de hârtiă 5°/0 Imprumutulâ căilord ferate ungare ...... .148.— âmortisarea datoriei eăi-lortt ferate de ostil ung. (1-ma emisiune) . . . Âmortisarea datoriei căi-lord ferate de ostii ung. (2-a emisiune) ....--------- âmortisarea datoriei căi-lorti ferate de ostii ung. (3-a emisiune) .... 112 25 Bonuri rurale ungare . . 104,— Bonuri cu el. d6 sortare 1C3.50 Bonuri rurale Banat-Ti-mişfl...................103.50 Bonuri croato-slavone . . 105.75 Despăgubire p. dijma de vinfl ung.............98.75 ImprumutulQ :u premiu ung...................121 — Losurile pentru reguiarea Tisei şi Segedinului . 121.50 Renta de hărtiă austriacă 79.10 Renta de arg. austr. . . 8160 Renta de aurii austr. . . 110 70 Losurile din 1860 . . . 133 25 Acţiunile hăncel austro- ungare................ >"75 — Act. bănceT de credită ung. 279.50 Act. bănceî de credită austr.274.y0 Argintulă —. —• GalbinI împărătesc! .... 5,97 Napoleon-d’orI .... 10.— Gyrssj'u pieţei Braşovâ dm 15 Decemvre st. n. 1887 Bancnote românesc! .... Gump. 8.52 Vend. Bonuri cu cl. de sortare 108 25 j Mărci 100 împ. germ. . . 61.90 Bonuri rurale transilvane 103 50 i Londra 10 Livres sterlinge 126.30 Argint românesc ...... * ^lapoleon-d’orî . . ...... Lire turcesc!..........., . , * imperial!......................... » Galben!.......................... * Scrisurile fonc. * Albina* 6°/0 . * » * » 5°/o • * Ruble Rusesc! ....... * Oiscontultt ... 8.48 » 9.95 . * 11.24 » » 10.24 * * 5 87 * * 101,— - a 98.- - * 110.— » 61/a — 8°/» pe and. 8.55 8.50 9.98 11.36 10.26 5.90 102.-99.-111-V. >sC a a -o «e i. w C ' « ctf «S ■•53“*“ ^i-3.® ct A t- . C p ® V ,'S SC a fl si » ewS i: tn M a .<-r< n S o g * î '3 01 i 3 ^ >5 5 3 ‘u .2 IV ~a . C os o 1/ C « 2*^2 F »1 ^ ® “ .5 a ÎS (/j (a ^ B •- ii ^ mmm „EQUITABLE," Societate de asigurare pe vieţă în New-Vork ,(fondată în 1859). Capitalei de asigurare la 31 Decemvre 1886 = 2,100 mi-lidne franc!. Statulu averei la 31 Decemvre 1886 = 400 milidne franci. Percepţiimi de premii şi dobemji în anulu 1886 == 100 mi-H6ne franci. Sabdirecţlanea penlru Ungaria: BUDAPEST, ANDRASSY-STRASSE Nr. 1. Agentulu generala in Gluşiu: LEOPOLD HUNWALD. 4-6 „ALBINA,4 FILIALA BRAŞOV&. # Institutt de creditu si de economii lg| Primesce depuneri spre fructificare şi plâtesce pentru ||| ele, amăsuratu timpului de abtjicere, darea de venită de 10°/o. şi # 5, 4 seu 3%% interese; cumpără şi vinde scrisuri fonciare de ale „Albinei^ după cursulfl cailei, pe care totodată le recomândă p. t. publicului ca cea mai sigură şi avantagidsă hârtiă pentru plasarea de că- IU pi tale; escompteză cambii cu celu puţinu două subscierl după ca- # litatea loru cu interese de 6l/a—8% # escompteză cambii cu numai o subscriere d£că acelea suntu asigurate prin hipotecă cu 7% interese; acordă credite de contu curentu cu §lU % interese; J acordă împrumuturi pe mărfuri car! au o valdre sta-^ bilă şi nu suntu supuse stricărei pe lângă interese dela 6Va— 8% după suma împrumutului ; H acordă împriiinuturi pe tote efectele cotate la bursa din Budapesta Viena şi Bucuresci, păiiăr la 85% a cursului lorâ ^ pe lângă interese pe 6VS%; ^ cumpără şi vinde după cursulu dilei monete; # primesce în comisiune cumpărarea şi vinderea de ® ori-CC hârtii de valore pe lângă cele mai ieftine condiţiunl ; închiriază pe teritoriula ce lu posede lângă gara Braşovâ şi care e prin şine în legătură nemijlocită cu gara însăşi, atâtd U locuri libere pentru depositarea de marfă câni si cabine ^ ^ în magazinele sale s6u magaziile întregi, şi primesce şi can- J tităţi mai mici de mărfuri spre depositare în magazinele sale. $ HI Desluşiri detailate se potti lua la cassa filialei si la băr- ® w baţii de încredere a acesteia. ^ 2 Orele de cassa suntu în fiă-care (Ji dela 9—12 a. m. şi S Hi dela 3—5 p. m. ‘ # Localultl „Filialei" este în Braşovii, piaţă # ® Nr. 90. etagiultl I- g 0 Sz. 511/1887. Arveresi hirdetmâny. A „Georg Tiirks Sohnu csddtomege hitelezdi âltal kinevezett hi-telezoi vâlasztmânynak 1887 6vi November h6 22-ik napjâu.hozott hatâ-rozata alapjân a csodtomeghez tartoz<5 leltârozott ingdsâgok (butor ^3 pa-pirgyâri berendez^si târgyak âs papir-k^szletek 6s anyagok) ^i^kesitese czeljâbdl ezen ingosâgok valamint a csodtomeghez tartozd Osszes k^ve-teldseknek, nyllvânos ârver^sutjân leendd elârverez^s^re hatâridoiil toly6 1887 evi Deczember h6 19-ik napja, illetve kovetkezo napjai nhndenkor d^lelott 10 orakor tiizetik ki. Mirol a venni szândekozok azon hozz^adâssal ertesiţtet.nek, hogy az ârveres a helyszinen a Bolonya kiilvârosban fekvd „Tiirk“-t£le paptr-gyâr helyiseg^ben fog megtartani, ^s hogy az ingdsâgok egyenkănt, de a lehetos^gig nagyobb r^szletekben ^s a lelfâri becsâron albi is, de min-denkor azonali k£szp£nz fizet^s mellett, fognak a legt.obbet igeronek ela-datni ^s birtokbe bocsâttatni. Brassbban, 1887 £vi December h6 7-6n. A hitelezoi vâlasztmâny csodtonreggondnok felkăres^re : 3 -3 ‘ Nemeş Peter, m. kbzjegyzo. (Avisu, d-loru abonaţi! Rugămd pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei 8$ binexmiască a scrie pe cuponulti mandatului poştală şi nu merii .de pe fâşia sub care au primită <}iarulă nostru până acuma. Domnii ee se abon&ză din nou sS binevoiască a scrie adresă lămurită şi să arate şi posta ultimă. D6câ se iveseu iregularităţi la primirea (Jiarului opor. abo»aţ! suntu rugaţi a ne încunosciinţa imediată prin carte poştale, ca în oâtu depinde dela noi, să se delătureze. ADMINISTN. „GAZ. TJiANS u Tipografia ALEXI, Braşovă.