Ut iti [ BBDAOŢIUHEA ŞI AOMIHMTItlŢIVnCA l BKAŞOVt, piaţa nare Nr. 88. ,GAZETA" IESE ÎN FIECARE pi. fă anfi a n fi 12 fior., pe ş6ae luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Boa&aia ţi «tr&laâtate: Pe anfi 40 fr., pe ş6se luni 20 fir., pe trei luni 10 franci. anulO l. St PRENUMERA: la poşte, la librării şi pe ta dd. corespondenţi. ANUNTIURILE; O serii garmond 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fkcartf publicare Sorltorl nafrinoata nu ea cHmoooii. — fflenusprlota-ŞJ» *• r»tri«ţuni.. m 263 Duminecă, 29 Noemyre <.',: «. fi 1887. ■. ' uvsiVîN-. ivq .V. Braşovâ, 28 Noemvre 1887. Marele consiliu militară din Viena întrunită Joia trecută sub preşedinţa Maiestăţii Sale a de-^~~cwă, după cum se asigură,-de a am lua deocam dată nici o măsură pentru înmulţirea trupeîoră în Galiţia. *■ Numai pentru casulă, când [feusia şj-ar continua concentrările de trupe, s’a stabilită modulă de procedere, Se vede din t6te că cercurile conducătdre ale monarchiei se strădu-escă a evita ori-ce pasă pripită, care s’ar pută1 t&lmăăl ca o provocare a Rusiei. Acăstă măsură de precauţiune este justifi-I cată, mai alesă d&că se va adeveri ceea ce se şefie tntr’o corespondenţă diplomatică^ din Ber-; lină cătrâ „fejîniache Zeitungu, că adecă esistâ [ .bănuiala, crirncâ Rusia prin concentrările de trupe la graniţa galiţiană vrea să iscă numai presiune asupra Austriei, ca ăS cedeze în cestiunea bulgară. O asemenea presiune se crede, după cum scrie „Libert^ roumâinea, că voesce să eserceze Rusia şi asupra Turciei, în vederea unei regu-Iărî f6rte apropiate ă cestiunei bulgare, prin a-ceea, că concentr&zft mereu trupe rusesel îu Armenia. J&ăr Cercurile militare se uită cu alţi ochi la aceste concentrări şi le iau în seriosă. Ast felă ({ice o scriere militară apărută (Jilele aceste în Hanovera sub titlulă „Viitorulă rfesboiu ală fiuşieH, că pentru Austria se arată necesitatea i absolută de-ă lua ofensiva, cu atâtă mai multă, t eu bâtă 6 înaintare a trupeloră austriace asupra ' Varşoviei ar lipsi pe Rusia de cele mai puternice base de aprovisiohare. Temerea, că pregătirile de resboiu ale Ru-: siei poţă avă ună cârâcteră seriosă se interne^ lăză şi pe faptulă, că influinţa rusă în Parisă a \ câştigată f5rte multă terenă. Astfelă se rapor-i tăza (fiarului „Postu din Lnndra, că cercurile diplomatice transpună punctulă de greutate ală crisei la Paris, unde influinţa Rusiei e f6rte ac-şi acăsta o Constată şi’ soirile oficidse din pericululă, ca cu câteva cqţ’purl de armată să fiă ocupată Polonia ruseşcă Înainte de ce ar pută mobilise Rusia trupele Ori care ar fi însă mMţyulă concentrăriloră de trupe, ajunge că aceste* copcant$i$s,se, iae& şi că ele ascundă în sine pericululă - unui răstorn. T6te foile din străinătate se ocupă esclu-sivă cu acăsţă mare cestiune a raporturiloră din tre cele trei împărăţii nprdice, pretutindeni Gestiunea este considerată dăr ca forte seriăsft, dăcă şi nu tocmai de toţă acuţă. In împrejurările de faţă Rusia are aă (jică celă din urmă cuvântă şi cu încordare se aştăptă să se au<}ă vocile pressei russe şi a guvernului din Petersburgă, mai alesă după ce acum se vor besce şi de-o nouă lovitură de stată, ce se pre gâtesce îâ Bulgaria. . p;-; nk împrejurarea, că noului preşedinte ală fepublicei a însărcinată ma iîntâiu pe GoBlet } cu formarea cabinefuli î a produsă o impresiune benifiitâ’ in Berlină, unde se crede că Goblet, pe când erit colegă în mfriisteriu cu Boulanger, voia să împingă lucrurile la ună răsboiu între Francia Germania. Acum se voră fi mâi liniştită politicii geriiSanf, după ce Goblet a refusată sar cirfa de a forma miriîăteriulă şi fii loculă lui â festă' diiftmaiă -Falhăres.^ ©eplmfr liniştiţi însă nu voră fi cei din Berlină nici acum, dedrece ei ţină că Preşedintele Sadi-Carnot nu are energia cuvenită spre a. pune stavilă politicei de revanşă şi dedrece suntă informaţi, că Rusia susţine relaţiunl cu notabilităţile de frunte dintre politicii de revanşă francei. La aedsta se mai adauge şi împrejurarea, eâ o parte a pressei francese'dă vina Austriei, că prin atitudinea sa în cestiunea bulgară â pricinuită concentrările de trupe în Polonia rusescă. Faţă cu asemeni acusârl ale unoră foi francese şi ale pressei ruseScf, (jiarele oficidse şi neoficidse din Viena au primită, se crede, avisulă de a documenta, că imputările ce i se facă politicei aus-tro-ungare, că ea ar fi dusă pe prinţulă Ferdi-nand de Coburg în Bulgaria, unde ar voi să-lă folosdscă ca instrumentă, suntă neadevărate. Interesantă estă o nouă versiune, ce vine din Parisă şi după care masurile militare luate de Rusia la graniţa Germaniei şi Austriei se es-plică prin faptulă alianţei triple. Acele puteri, se <}ice, cari nu facă parte din aedsta alianţă, trebue să fiă acum mai îngrijite de siguranţa loră. Militari însemnaţi ruşi au declarată că in casulă unui răsjboiu Rusia nu pdte mobilisa aşa iute ca Austria şi Germania şi că prin. urmare treuuie să ia de cu vreme măsuri ca să delăture Conferinţa militarâ din Viena. Precum Di s’a comunicată prin telegramă, alahaerl s’a ţinută in Viena 0 conferinţă militară, care a durată peste trei 6re, sub preşedinţa Maiestăţii Sale.^La conferinţă au luată pârte: Ârchiducele AIbreeht, contele Bylandt-Reidt, ministru de răsboiu, contele Kalnoky, ministrulă landwehrului Welsersheiinb, ministrulă honve^iloră Fe-jervary, şâfulă statului majoră generală br. Beck şi mai mulţi alţi oficerl de stată majoră. In conferinţă s’au discutată şi s’au stabilită măsurile pregâ’titdre,’ pentru a uşura în viitoră sporirea trM* peloră dislocate in Galiţia. S’a luaM apoi decisiunea,’ ca deocamdată să nu se trimătă întăriri de trupe în Galiţia şi peste totă să nu se ia niscai măsuri de precauţiune deosebite; numai dăcă Rusia va continua încă mai departe cu măsurile sale militare, atunci se voră lua şi din partea Austro-Ungariei măsuri corăspuncjătăre. De asemenea deocamdată nu. e vorba de conche? marea unei conferinţe comune, la care să ia parte miniştrii austriacl şi miniştri unguri. Şe pare, precum spună (oile din Viena şi din Pesta, că cercurile conducătâre ale monarchiei vrău să se ferăscă de ori-ce paşă, care s’ar pută inţerpretatn Rusia ca o provocare. Opininnea pressei francese asupra alegerii noului preşedinte de Republică. (Coresp; part. a >Gaz. Trâns.«) Parisu, 5 Decemvre 1887. După cum de sine se pdte înţelege, opiniunea prăs-săî fi-an'ceăfe e fdrte variată. Deşi personalitatea lui Sădi Carnot din punctă de vedere politică a fostă puţină mar-tarnt; asttotr pmatff & deşteptă* nierufăŢ fticî *d?- votamentulă fanatică ală nici unei partide, totuşi părerile şi sentimentele suntă aJules Ferry n’a hesitată. Cu acela distinsă pa-triotismă, cu acelfl nobilă desinteresămăntă de care deja a dată probe patriei, dânsul0 s'a adresată amicilot‘ă săi: politici că ’şl retrage candidatura sâ, rugftridu’i să-şi concentreze voturile loră asupra candidatului ce ae găsea in fruntea scrutinului.* Cuvintele acestea ne aducă" aminte, (fie® jjLTn-transigeanV, fabula cu vulpea şi strugurii. ,Le National* (fice : »Noi vedemă fn atitudinea lui Jules Ferry, a acestui patriotă francesă atâtă de pe nedreptă calumniată, o deosebită corectitudine politică. D*pl&ngemă pe acei a-bominabill speculatori d’ună răsboiu civilă, cari au afirmată că elă ar fi pactisalil cu monarchia*. ♦ tLe Moniteur Univenelle* scrie!: m Preşedintele Congresului a proclamată eri şe- dinţe ală Republicei pe Sădi Carnot, —* - —- jp* unii riodu dfi ftpte anu Formulă săc&l Lovitura oa au.daSto jsapnbli2a niUungml conatitutiunii lord nn> mai. e repafi; . bilă. Ia 4iua, în care se va forma în Parlamentă o altft majoritate, şi în care bandele de pe. stradă* noră. impttae Preşedintelui demisiuneaj in 4 not pdrtă doliu. Dănsolă când vorbeşte, lâ friftână fiă în ori-ce altă locă, totdăuniâ âre âri’ulfr Im marginea unui mormăntQ. In locultf lai Briggob, pe cwe^şpjblicşipfi, j’şq Iq^^ărtaia^SadiCftTOUfi-JafiWk testabild ch'ămată să ducă doliulă Republicei şi s'o Înmormânteze cu demnitate.11 * ' • tUAutoriU" face următărea observare: „Buniculă lui Sadi-Camot era-ună .oină de ceva jfieâOPe; de tata lui nu prea e mare lucru, câtă de acţualulă^C^rnot, apoi chiar nimică nu e. De voră merge lucrurile totă astfelă, o să ajungemă să avemă preşedinte ună căţăluşă, pe care o să fimă nevoiţi să-lă purtămă într’o cftru-ci0ră.« „Le Figaro* numesce pâ Sadî-Cafaot preşedintele' cofetariloră. Cu tdte că nu e mulţumiiă de t’dsultatulă alegerii dela Versailles, ţotuŞI organulfr rhonarc histă îşi esprimâ dorinţa ca votulă dală pentru Sadi-Carnot să fiă ună votă de conciliaţiune şi liniştire a spiritoloră. Cum e modestă, ii va fi de ajunsă să şciă că lumea ftro îndreptaţi ochii săi asupra iui, ca . asupra unei nştfe şş< lare, ce nu răspândeşte nici lumină nici $âjdurâ, dăr care servă de călăuză navigatoriloră rătăciţii:®. : :: .V£î »Le Ţemps* scrie: »Sadi-Carqot a apărută ca p^- rutgbnlâ lui Noe, întrunipdă asupra lqi imşdiaţă tdţe y#-turile, tăte nuanţele cele mai accenfuate ^i.ceiş mai fe vşrgente ale opiniunii republicane, Numele lui a pCţO-, dusă acestă acordă atâtă de dorită. Triumfuţă. lui uu e ală nici unei fracţiuni politice.» , , ,v. \. „La Frânge“:. nAlegerea Ipi Sadi-Carnot ţnqşţpn^ bft Parlamentele .reujatte, n’au yojtă ,să acoi:^ ş^fiagii|e: oră bărbatului politică care representa idea autoritară. Nr. 263. „La Justice«: „O coterii s’a încercatei si grefeze pe crisa preşedenţialft, pericolulO unui răsboiu civila fn favorulfi unui omO ullra impopulara în totă Francia. Tactica acăsta a fosta inşi dejucaţi piin alegerea lui Sadi-Carnot.' >La Nation*: „Ferry e bătutO! Republica e salvaţi!* „Le Paris*: „Sădi Carnot prinde In minile sale frânele puterii, libertt de orî-ce angajamenta, susţinuta de stima generalii „Le Motd’Ordre“ regretinda ci nu s’a alesO Fio quet (}ice: Republica are aicţlon.ar\i poporani. tCuVinte' românescl din juruld Năsgudului, de poporfl grăite Şl totd pentru poporfl alcătuite-) adunate de dascălulâ Uliu Bugnariu; (Urmare.) 122. Ţăgnire (ca verbQ şi subst.)=soierare, ţipare, stri- gare d. e. Te bitea ca şi pe-o slugi De ţigneai ca una dulău, Şi apoi te pâzia o strajă Să nu fug! din cobărlău! 123. I>td&~cine de oi, 124. Ştrimpw pl. ştrămpiu1=bucată, piesă, dăraba d. e. n’am md and ştrămpO de lemnQ, adecă nici o budăţică. 1ţ25. /nfornocare=împreunare, mestecare. De aici verbală a Inlorooca, a împreuna d. e. oile, vacile, boii ele. 128, Co era egalei îndreptăţiri a naţionalităţilorO. Deputaţii noştri votăză consequent cu guvernula, pe când organele iui din ţări lucră totO atâta de consequent contra dorinţelorO şi intereselorO poporaţiunii românescl şi caută să întunece şi să ştărgă slabele urme ale românismului din Bucovina. In guvernutO ţării din Cernăuţi se află Omenî, cari cutăză să oprăsci prin emise scrierea românâscă a numeloru proprie românescl din ţâră. Vetjl emisulO consiliului şcolara alâ ţării din 30 Augusta 1887 Nr. 1576. Acesta emisa demindâzi înstrăinarea numelorO proprie din Bucovina, oprinda scrierea lorO românăscă. Agitaţiunile contrarilorO noştri pentru desromanisarea ţării s’au încuibata şi în consiliula şcolara ala ţării şi cu ajutorulO acestui consiliu devină şcolile, care suntO susţinute din sudărea ndstri, instrumente In minile protivnicilorO noştri, cic! profesorii suntO siliţi prin ucazulO citata măi sustt, să lucre contra* sciinţei şi conştiinţei lorO după dorinţele contrarilorO noştri naţionali. Chiar profesorii români suntO prin acela ucazO obligaţi să lucre pentru desromanisarea ţării; ei sunto obligaţi a schi moşi şi a falsifica'numele copiilorO, a părinţilor a acestora şi a cbmunelorQ, fiindcă aşa voesce eteria duşmanilorO noştri, a 6menilor0 fără cipătiiu, cari tnzadarâ numai strici pftnea ţării, aducăndu-i daune In lcctt de folosa. Profesorii sunta siliţi a propaga minciuna In şc6lă şi a (Jicei copilului cu autoritatea lori de 6menl învăţaţi, cumcâ copîlulQ nu se chiamă: Iânu alu lui Ilie Blându din Margine, ci: Jobann a Elias Blindu din Mardaina. Numai scrierea asta este profesorului ertată, prin numitulO emisO, deşi scrierea acăsta este firi logici şi ridiculă din puncta de vedere sciinţificO, dăr ea ascunde şi întunecă romanitatea persănelortt şi a localităţilorO, prin urmare corăspunde intenţiunilorO vrişmaşilorO noştri. Este obiceiu în t6tă lumea civilisată, că numele proprie nu se schimbă, ci se scriu In ortografia limbei, de care se ţinO. De aceea nu nume propriu grecescO, francesO, englezescO, ungurescO ş. m. d. se scrie neschimbata in ortografia sa, şi ori şi cine l’ar scrie astfela, ar trece de ignoranta şi s’ar face de rîsulO 6raenilorQ culţi. Omenii culţi Insă din consiliula şcolara din Cernăuţi poruncescO tocmai contrariula dela ceea ce se usăză în t6tâ lumea cultă.*) Ei facO acăsta, pentru ci suntQ conduşi de motive politice anti-române şi nu pota suferi nimic-tt rominescO. Domnii din consiliula şcolara nu vora fi în stare să do-vedăscă, cum că sciinţa cere, ca numele proprie românescl să nu se scrie rominesce; tocmai dela o corpora-ţiune, precum este consiliula şcolari, amO aştepta, ca să nu se depărteze de temeiurile sciinţifice şj să nu lunece pe povărnişuli duşmăniei politice in contra Romănilora. ScimO de siguri că nu toţi membrii consiliului şcolari, scimO că nu toţi au avuta scire despre emiterea lui, şi aşteptâmi, că cei nepreocupaţi şi nestăpâniţi de ură In contra RoraâqilorO vori cere în şedinţa viit6re a consiliului şcolara cassarea acelui emisa nepotrivita cu imparţialitatea şi autoritatea consiliului şcolara; însă a-vemO scire absolută, că d-lâ inspectori însuşi a luata •) TotO aşa face şi stăpânirea ungurăscă, maghia risăză în moda volnici tOte numele proprii nemaghiare, de te crucesd când le au4I ori le cetesc! schimonosite în unguresce. — Red. „G. T.*. 132. 5a^pdtr=pilă. De aici verbulâ: a răspă!ui=a pili 133. Ţol/ă—muiere frum6să. 134. Turju=zcopeci\i (fag) mic şi rămuros ăr în sens în- propriu poporul mai înţelege sub „turja* şi pumnul d. e. ţî-a datO uni turjC, adecă unO pumnâ. 135. Stanice—]ocula, unde stau vitele la amă4î. 136. Hluzâie=m\i\\ime 4. e. ce h’uzâie de dmenl a ve- niţi pe eapultt meu! 187. Bulă pl. bule=veşmântO, haină. I-a aruncata bulele ’n drumâ! 138. iVd^add=lemnula, pe care HO punO păcurarii in dosulO focului, i 139. Pocladu pl. poclă4î=ţolulQ, ce se pune pe cai — pe sub tamiţă. 140. Pricază= morbO, b6lă d. e. în vite. 150. Bgilţu=z smâcO, unO mănunchii de paie de ovăsfi, în vărfuli căruia se află mai mulţi perl de cal înlănţuiţi, în scopuli d’a prinde paseri. 151. BuWw<2rd=haină, veşmănti. In sensO impropriu sub »bulândrâ“ se’nţelege cutare femeii blăs-tămatâ. 152. Şteahii—gozi; pulvere, prafO, ţărnă. 153. Şerpurelu=ţerpe micO; puiO de şârpe. Cu dinţi de oţăli A celui şerpurelO, Ce stă ’n fântânică. (DescftntecQ popor.) , , .... 1881,, parte la conceperea acestei emisâ, ba bănnimO chiar, că D-sa este autoruli lui, şi locmai Domniei Sale nu-i şâde bine procedura acăsta. Dăci D sa nu scie să scrie numele proprie coreetO, precum dietăzâ sciinţa şi logica, de care ar trebui să fie condusa unO inspectora ala scălelora bucovinene, apoi ceia puţina să i lase pe alţii să scrie, precum cere logica şi sciinţa. D-sa nu a contribuita cu nimica la spo- rirea culturei nOstre; nu înţelege nici limba, nici trebuinţele ţării şi nici nu s’a sîrguitO, ca să le inţelăgă. Este o daună forte mare pentru ţări, că cela mai im- portanta posta pentru instrucţiunea publică din Bucovina se ocupă de una orna care nu cundsce nici limba ţării. In alte provincii austriace ar fi imposibila să funcţioneze una inspectora, care nu înţelege limba ţării, căci acăsta însemnăzâ a-şl bate joca de instrucţiunea publică. Nu ne IndoimO, că d-sa, ca orna cu mintet precum este, înţelege adevărula acesta. Ar fi fosta deci consulta, să nu între in curentuia politicei duşmanilor!! noştri. Dâcă unii profesori cu sciinţâ mai adăncă, de-c-âttt domnule inspectora, începură a scrie numele proprie românescl cu ortografie românăscă, după cum cere sciinţa şi logica minţii sănătdse, ără nu cu ortografia bo-măcăscă, leşăscă etc., acăsta nu se cuvenia să-la jignâseft pe d-la inspectorâ, din contră ela trebuia să se bucure de acăsti Îndreptare. Dâră acăsti bucurii a fosta imposibilă la una omO, care nu este condusâ de principii sciinţifice. Dăci domnule inspectora, nainte de ce şl-a data consimţimântula la emisula consiliului şcolari contra scrierii românescl a numelorQ proprie românescl din ţări, I s’ar fi consultata cu unO omO de sciinţâ, precum este de pildă d-10 protesora Gartner, acesta de bună sămă l’ar j fi lămurite despre păcatula sciinţificO comisa prin acefâ ş emisO. AvemO representanţl in consiliula şcolara. Tăcă-vora aceştia? AvemO in Cernăuţi o societate pentru cultura şi literatura poporului românO din Bucotinfi, a căreia datorinţâ este să privegheze, ca teritoriulfl românismului să nu se totO strîmtorăscă şi cotropescă de adversarii noştri; pdte îşi va ridica ea glasulO său contra activităţii consiliului şcolara. AvemO deputaţi In Reichs-rathulO din Viena şi în dieta din Cernăuţi, p6te Ii vorO vorbi aceştia! AvemO şi unO consistoriu metropolitana în Cernăuţi, căruia i s’a relatata, cumcă autorităţile şcolare au oprita întrebuinţarea formei greco-orientale a nu* melorO de boteza în atestatele şcolarilorO, declarându-ie de neoficiale şi ilegale. Dără consistoHulO pănă a4l nu a făcuta nimica faţă cu acesta fapta. Latinulâ 4*°®: 1 „Qui tacet, consentire videtur*; este aşa ? Prin înstrăinarea numelorO geografice, a numelorO de boteza şi de familii se învălesce ţâra intrigă intr’o haină străină, de nu-i mai poţi cundsce românitatea ei. Apoi vina învăţaţii străini şi facO dela formarea numelorO proprie conclusiunl la originea şi^naţionalitatea din trecuta şi din presenta a locuitorilorO din ţări. Se presupune adecă, că o ţâră nu p6te fi romănăscă în care numele geografice şi numele locuitorilorO nu sunta românescl. Străinii tăgâduescQ caracterulO românO alQ Bucovinei, dără numele localităţilorO şi ale familiilorfi îi dau de minciună. Fi deci caută să schimbe aceste nume, său celâ puţina să fe dăe prin scriere o faţă neromft-născâ, pentru că să presupune, că unO RomânO nici când nu-şl va sere numele său şi ala satului său leşesce său bomăcesce. O face elO acăsta, atunci de sigur0, că nu maj scie românesce, nu mai este RomânO. Din ortografia străină a numelorO proprie se p6te face conclusiune la o popo- 154 Bobotire—a se umfla d. e. o bubă. 155. Bonguţă pl. bonguţe=insecte. Mă duca la ImpăratO, Că elfi m’a chemata Să-î arătfi bonguţele Şi tfite muşcqţele. 156. Răncăluiescuzssfactl ca boii or! vacile, când se spa- rie de j&giaii. 157. Boncăluiescu. Ve4l „răncălujesefl!* ' Ce boncăluiescl Ce răncăluiescl, Frumuşică mică, Vacă tinerică? (Descântecfl popor.) 158. Morsocare (ca verbfi)=a frământa; a sdrobi, a sfârîma, In susfi l’a ridicata, De pământfi l’a datfi, In Coşfi i-a intrata: Carnea morsocatu-Uo, Sângele băutu-i-ol (DescftntecQ popor.( ' 159. Andrele—6se\e gruma4ujui. 160. Bercu pl. bercl=?=punticica nasului. 161. Zuraiu=s=:larmă, sgomotâ; sunetfi. De zuraiulO fiarălorQ, De plânsulQ ne vestelor 0. De aici verbulQ: a zurăi= a face să sune. Nr. 263. GAZETA TRANSILVANIEI. 18&Î. raţiune străină său la o neculturâ totală a Romăni-loră bucovineni, cari nici măcară numele loră nu-şl pută scrie românesce. 0 ast-feliu de conclusiune nu ar & nici spre onOrea, nici spre folosulă RomănilorO. Dato-rinţa nOstră este deci, să combatemă intenţiunile protiv-niciloră noştri naţionali, fiă ei chiar membri ai consiliului şcolară. SOIRILE PILEI. Precum anunţă foile din Cluşiu, poporaţiunea târ-guşorului Cojocna e fârte neliniştită din causa comassa-ţiunei ce se face acolo. Omenii se adună în cete şi mai In fiăcare 4< suntă incendiuri. Nu de multă li s’a dată focă provisiuniioră de fână ale primarului Zabtulik. E vorba să se întărâscă gendarmeria şi să se trimătă soldaţi la Cojocna. — Observă mă aci, că prin comassare s’atf comisă nedreptăţile cele mai strigătOre ia ceră In paguba bieţiioră ţărani, de aci reînvierea turburăriloră agrare sub acesta%fericită* regimă! • —x— Prin bugetulă ministeriului ungurescă de justiţia pe •nulă viitoră se desJUnţhă ună postii de preşedinte la moatulă curţii de apelH din Târguit-Mureşului. "'J —x— In comisiunea pentru armată a camerei ungurescl desb*tâodu Se proiect ulă de lege privitoră la contingentul<1 recruţiloru şi reservei intregitâre pe emulii 1888, s’a Întrebată că ce e causa de numărulă recruţiloră fugari % aşa de mare, că calitatea materialului de recrutata e «tâtă de rea, că caşurile de sinciungărire suntă atâtă de dese. Ministrulă honve^iloră a răspunsă: numărulă ăelă măre de fugari provine din causa emigrii din corni* latele de susă la America şi din comitatele de graniţă ide Ardălului fn Valabia; in privinţa relei stări fisice a tfaerilorO recruţi, guvernulă va căuta a înlătura răulă dispunând ă prin lege ca recrutarea să se facă la etatea de 21 de ani; relativă la caşurile de sinciungărire, e de Observată că ele s’au împuţinată de când s’a luată dis posiţiunea, Ca cei ce se sinciungărescă să fiă fără es-COpţiune înşiruiţi la honvezi. —x— In Cluşiu, centrulă kulturegyletului ardelănă, nisce hoţi au furată 500 metri slrmă de telefonă care lega banca de credită de acolo cu depoaitulă. In casarma din Timişâra s-au bolnăvită greu deu-nficjile 12 infanterişti de tifusă şi 3 din ei au şi murită. Medicii au constatată, că acăstă bălă a provenită din cea rea de băută, deOrece făntăna din casarmă a lista înveninată prin scursura dela gunoiu. —X— Din Cohalmă se scrie cătră „Sieb. Deutsch Tgbltt «■ M data 5 Decernvre: „Comunele nâstre suntă espuse eşecuţiuniloru de dare fără nici o consideraţiune. Nu de ţiuită a trebuită să trăcft peste capulă mai multoră comune aceste esecuţiunl, dintre care e de amintită mai şţesâ oomuna •- Fel meri. Se scie că acăstă comună J$C& nu s’a putută recrea de daunele elementare de mai Minte, şi ta primă vâra acestui ană ună incendiu cum pîUă a nimicită edificiile economice a 80 de economi. Dă vr‘o ertare de dări erarulă n’a vrută să scie şi aşa ş^ecătortfă de dare, dupft o energică activitate de două $1* a scosă 700 fl. dări restante din acele sărmane comune. Cir ridicată s’o fi simţindă esecutorulă prin ast felă de şâccăsdT in con*efinţa puterei salef Dăr număraf-a elfi pi tecKămile ee *o cursă pe acei fiofiol de dare? înregistrat a elă in registrulă de dare şi svâcnirile de mâniă şi de consternare cu care au fostă însoţite acele plăţi? Şi comunicat-a elă superioriloră săi, cum în multe caşuri au trebuită să adune îontribuabilulă banii şi că unii au trebuită să-şi vănijâ. o parte din pămăntă, numai să nu păr4ă mai multă? Nu credemă că a făcută acăsta. Şi apoi ce-i pasă statului dăcă ună posesoră de pămăntă îşi vinde pămăntulă său? Noulă posesoră de a semenea va trebui să plătâscă darea, şi statulă n’are nici o daună. Dăr e în avantagiulă lui a ajuta să se creeze ună proletariată economică prin colectarea dâri-loră fără nici o consideraţiune? Nu credemă !* —x— Cetiraă în „Budapester Tagblatt" din Pesta Nr. 336 dela 4 Decemvre n. sub titlulă „O casă jcamercială solidă*: Ori ce amică ală unei puternice desvoltărl a vieţii năstre comerciale trebue să se umple de satisfac-ţiune vă4ăndă, că la lumea comercială din capitală se Inşiruescă noi factori, cari prin administrare vrednică şi soliditate netăgăduită îşi dobândescă stima publicului In măsură totă crescândă. Din acesta motivă e pentru noi o plăcută datoriă a constata, ^ăă firma Justinianu M. Orama, care ne este de 15 ani cunoscută din Braşov şi care dela 1 Ianuarie s’a stabilită în capitală, deja în acestă timpă şl-a câştigată şi aci renumele de escelentă soliditate şi de stima, de care s’a bucurată tn locuia activităţii sale de mai înainte. Fir&a Justiniană M. Grama cultivă esclusivă Vân4area en gros de celă mai bună pe* troleu; biurourile ei (Waitzner-Boulevard 16) oferă ta-bloulă interesantă şi atrâgătoră ală unei case comerciale care, purtată prin încrederea publicului, se bucură de o numerOsă clientelă şi de o sănâtOsă prosperitate. OrI-cine, fiă aci, fiă în provinciă, care se adresâză în afaceri cătră acăstă firmă, e totdâuna mulţăraită prin marfă fdrte fină şi prin serviţiu fOrte realfta. Nu putemă decâtfi să ne bucurămă de acestă frumosă testimoniu ce i se dă unei firme române de cătră străini. —x— Firma H. Wolf din Oraviţa, care esistă de apiăpe 25 ani, a dată falimentă cu ună pasivă de 18—20,000 fl.; activulă e de abia 6000 fl. - Corni, Noemvre 1887. Onorabilă Redacţiunel »Gazeta Transilvaniei* fiindo cea; mai cetită f6ia in publieulfl română, sunt convinsă că nu va refusa a primi în colănele sale unele soiri despre afacerile scolastice ivite ici colea în comunele lo cuite de Români, cu ajâta mai vârlosă că scopulă la care ţîntescă astfelă de corespondinţe nu p6te fi altuia decâtă stfrnirea simţului de progresa, şi în casulă de faţă trecjirea unui interâsă viu faţă de edificiile scolastice pretutindenea unde nu cumva din o causă său alta, să nu 4^^ din nepăsare, s’ar fi negligeată acelea, seu doră ar fi 4&cândă acele locaşuri ale. museloră în stare murdară său aprOpe de ruinare, şi cari localităţi nu măi potă fi suferite în starea loră desolată, ci e urgentă trebuinţă, să se renoiascâagestea,4&ună nou fenice din ce nuşă, spre încăperea fiiloră poporului nostru, pretutindenea din darulfi lui Dumne4eu înmulţită In numără şi care Insetăză după lumină şi Înaintare tn sacululă acesta atâtă de cultivată. Astfelă de idei ml-âu dată indemnulă să dau pu blicităţii instalarea a două case şcolare gr. cat. prin ac-lulă Sânţirei solemne a a ;eloră după rîtulă nostru gr cat. Întâmplată în luna Noemvre a. c în parochia raatre Corni şi filid acesteia Ciula slmpte în comit. Selagiului, Diecesa gr. cat. a Gherlei, predându-le astfelă destinaţiei loră, sub purtare de grijă tn viitorii a senateloră scalare respective aşe4ându-le acelea. Yoiu Insă cu permisiunea On. RedacţiunI a descrie astădată istoriculă scurtă ală edificărei, respective adoptări» ecdteloră acestora singură din motivulă desfăşurata tn fruntea acestui articulă. Cu finea anului 1885, ca preside ală senateloră şcolare din parochia mea şi filia ei mLa succesă a’ml convinge membrii senateloră şcolare, în şedinţa primă ţinută cu dânşii, despre neajunsele şi necorăspunderea caseloră şcolare din comunele încredinţate păstorirei mele sufletesc!; m’am nisuită a le arăta cum are să fiă edificiulă unei case şcolare ca să corăspundâ scopului, făcândâ a-semânare la casele loră ce le au unii, largi şi vederOee, câtă de comodă se p6te săvârşi în acelea orl-ce lucrare, care pretinde puterea organeloră tactului şi a vederei, precum şi exhalaţia corpuriloră se perde în casă spaţiOsă fără ceva etectă stricăciosă sănătăţii etc. S’a recomandată apoi până la evidenţă axioma că: „cine yoiesce scopulă, acela trebuie să voiască şi mijl<5cele«, şi cumcă nici celă mai dibace învătâtoră nu pâte face progresă îă o casă scolarâ necorăspun4ât6re de locuinţă nici bareml pentru celă mai sărmană omă. Urmarea dâră a fostă a se sufulca la lucru numai decâtă, a se procura spesele, a se coaduna materialulă recerută pentru clădirea din nou a scolei în o comună, in cealaltă ârăşt pentru adaptarea, lărgirea scâlei nesuffeiente spre a ifteâpâ* şcolari respectivi. Şi hară Domnului 1 că pe lângă fnviaţiuoie pârintescl date poporeniloră ambeloră acestora comune din partea Pr. On. d nă Ioană Gallfl, prot. Iraţ^uaib, pe lângă stăruinţele ambeloră senate şcoţire,câtă 0 din im-pulsulă ajutorinţeloră Wărinimâse incurse, mâi stîpmiindă cu repartiţia dela poporenii respecţi veloră comune; Ml cft după binecuvântarea rituală s'au predată usului publică ambe edificiele şcolare. Spre a pută susţină scOlefe gr. cat, leligîbie sâq confesionale, se recere ca atâtă edificiulă scdlei câtă ;/$i mobiliarei dinăuntru să corespundă; la din contră M devalvarea jurisdicţiuuei bisericesc!, la cea civilă, sunjd ameninţate a se preface In scâle comunale, care cat|(^ trofă fiindâ fatală peotru scdlele gr. cal. e de lipsă M umără la umără să conlucre inteliginţa civilă ou«’eea sericâ3câ spre ridicarea de timpuriu a scâleloră nu cumva in periculă aflătdre. ? Qt C*j} NB. Chiar când încheiam acăstă corespondenţă, ijflt-minecâ în <|iua Arhanghelilosă săra intre d-**10 6re, j arsă scâla gr. cat. din comuna vecină Bica4ă cu ăUj trei case dimpreună, prefâcândă în cenuşă tdtă decora de bucate şi de fână atâtă a învăţătorului V. Drăgakâi câtă şi a celoră trei proprietari de casă. Noroctt tnwt alte fatalităţi că a scăpată cu vitele în viaţă. — ldetn« ____________________________________ • " *'■ •: >1 SCIRI TELEGrRAPICE. # (Serv. part. » »Gaz. Trans.«) f PARIStT, 10 Decemvre. —- Qoblet a 'iwf&i satu a forma cabinetulâ. Preşedintele rqjub.liM( Sadi-Carnot a propusă lui Falliâres să forme*» cabinetulâ. Falliâres a primiţii misiunea şi păjfc trăză în cabinet pe Rouvier, Flourens şi Ferro$jŞ Celelalte portofoliurl suntă încă neocupate. FaJ-» liâres continuă tractările, cu tdte astea constitt^f? rea noului cabinetă înainte de Duminecă OCT Luni nu e de aşteptată. VI* (Apropierea Crăciunului) adiice cu sine ca să dea atenţiune întrebârei: „Unde şi ce se pOte cumpăf ca să fie ună lucru practică şi frumosă (dâ eftină). Deslegarea acesiei întrebări se pdte afla în nunciulă de pe pag. IV. ală cunoscutei case de ca&rfs Briider Hirsch (Wien, IV, Wiedener Hauptsţrasse 3f desfacerea de Crăciună araogeată dă acestă firmă în lj caliiâule sale, ce le a înmărită pria co»tetruirea. ur nouă zidiri, oferă cea mai bogată alegere pentru fiecaf AstfelQ dâr; ac6stâ firmă recomandă a se fabe liifrebuil ţâre de acâstă ocasîune favorabilă. Numere singuratice din „ Gazeta Transitttâfr niei* ă 5 cr. se poM cumpSra în Hotungerj/k lui I. GBOSS, şi în librăria d-lui Nicoliţ 1. Ciurcu. Editoră şi Redactoră responsabilă Dr. Aurel Maresianţ^ Cfimile' ztk-ăîndă, Ciao^ ro^i iropotibdfi 162. Şugară, şugănelâsspmă cu păru alburiu, adică nici ' albă, tticîfalbăn&. > Uaă turofi tineră, frumuşel0, La sprâncene şugftrelă, Părea trasă printr’ună inelă. 166. Ciuntar&s=g&lBre, finire, sfârşire, săvârşire, tăiare. 164. D’oi, d’ali, dolemi de mine=cuvinte cari esprimă ideia de melancolie şi duioşie. Aceste cuvinte (esclamărl) le intâlnimă fdrte adeseori In poesia poporală şi cu deosebire In balade. jp’oi măicuţă dulcea 4mea, Mărită pe Bogiţa etc. •’ ‘ • sfo: D’ali soră soriOră Născută, crescută ’n ţâră Pftngă apa toi Vi Oră etc. său: p!â duseiu după căline, Dolemi de mine, Şi’ntâlnii două copile, Dolemi de mine etc. 165. Avamu, avă nitfi=omă săracă, mişelă. 166. Vâşgoteiu=vijă, moşneagă, omă bătrână cu ună picioră afară şi cu unu tn gr6pă. 167. 7î&7>#=aleger«, doslmpreunare d. e. caprele din oi. Târjesce ţl căpriţele Şi lasă-ţî oiţele; Că-să mai slabe lâ mulsdre, Dâr mai bune la tunsdre! 168. Sîrmssfeliu, neamă; asămânare. A făcută mama iăculă ; Ună pruncuţa de sirii) mai mică etc. 169. Tdr^^aIo==plăcintă ori pâne lată, lată. De JaicI adjectivulă ,târtoşă"=5 lată, tâmpită. 170 TârUţu—lurmă mică d. e. oi, porci, viţei etc. .171. Gidâluiescu=spălă, curăţescă; împodobescO, chi-tescă. — Ce te mai gidăluescî atâta, că sciu că do să mergi in cununiei 172. R£r$iescM=alegă tonei dintre oi. 173. Diplăssceteră, violină. 174. Diplaşu—ceteraşQ, musicantă. Steluţele călăraşi, Er’ luceferii diplaşl. 175. Oiondănire=lovire; ciocnire; sfădire. 176. Sclipuire=sc&şligăre; procurare. 177. 5Mnglmcw=lipsescă de pâreche d. e. am doi boi şi pe unulă fia vândă. De aici cuvântulă >slân» geriă=fără păreche. 178. Jubreduzszomfi suptă şi la trupă şi la faţă. 179. Zagaboiu=larmă ; cioroboră. 180. L6ncă= sumană lungă — până pa câlcâiă. 190. Cârfarăs=aiedă ori mnelă mai tinâră de ună ană. 191. ^canc^=jiutiţă dulce şi subţire. 192. Pogmete=găleje uscate dâ pusfi 'pe fbcfl‘v cuvântă se folosesce cu deosebire de păcurar^ 193. Boîdişu=\iTWb1 cbiorăşă, se uită bildişă, adecă chio**| râşă, preste umără. . f 194. Boromeţu=caşH prOspătă, sfărmată măruntă şi mes-.- tecată cu zără acru de oi. r 1 195. Jântu*tu=laptele ce iese din caşă dupăce odatăf se stârce zărulă. 196. Cocârtiţă—caşă dulce mestecată cu jântuită. —- de observata, că cocârtiţă este o mâncare fOrt nutritivă. .............- 197. Motocină=bo\t&, umflătură. ^ 198. 6<îiwş&=lemnulă, care să află aşe4ată d’asupra^ proţapului — la vârfă — pentru d’a se înţepeni*A mai tare jugulă. - — 1 Săniuşă cu cătuşă, 1 ' w g Dragă-mi-i leioa cu guşă; Când păşeşe hârcâieşce, : * Eu gândescă, că mă tuşeşce, Bat-e o DOmne şi-o trftsnesce! .. f 199. JV4s&dca=năcază; neplăcere, supăraie, (Va urma) W fâ i ~-e tfr. 263. G'A'zETA' TSyftldîEViăftEI. Ottrsmlft ta btirsa do Vleca din 7 Decemvre st. n. 1887. Rentă de aură 5°/0 . . . 98.35 Rentă de hârtiă 6«/0 . . 84.40 Imprumutulă căiloră ferate ungare................149.75 Amortisarea datoriei căilor A ferate de ostfl uug. (1-ma emisiune) . . . 95.10 Amortisarea datoriei căi-lorfl ferate de ostfl ung. (2-â emisiune) ....---------- Amortisarea datoriei căilorfl ferate de ostfl ung. (3-a emisiune) ....---------- Bonuri rflrale ungare . . 104.25 tfoAdri cu cl. de sortare 1C4 25 Bonuri rurale Banat-Ti- ntişfl................. 104 25 Bonuri cu d. de sortare 104 25 Bonuri rurale transilvane 104 65 Bonuri croato-slavone . . 104.75 Despăgubire p. dijma de vină ung................99.75 Imprumutulfl cu premiu ung.....................124.50 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 123.— Renta de h&rtifi austriacă 79.90 Renta de arg. austr. . . 81.80 Renta de aurfl austr. . . 110 50 Losurile din 1860 . . . 134.20 Acţiunile băncei austro- ungare................. 875 — Act. băncei de creditfl ung. 281.25 Act. băncei de creditfl austr.275.50 Argintulfl —. — Galbinl împărătesc! ..............5.94 Napoleon-d’orI .... 10.— Mărci 100 împ. germ. . . 61.70 Londra 10 Livrea sterlinge 126.89 Bursa de Bueuresel. Cota oficială dela 19 Noemvre st. v. Cump. 93 V. 96— 91— 34— 105— 91»/* 103— (6°/0) - - 96- (5%) . . 87V, Banca naţională a României 500 Lei------ Ac. de asig. Dacia-Rom. ---- « * » Naţională ---- Aură contra bilete de bancă . . 14. V* Bancnote austriaco contra aură. . 2.03 1887. vând. Renta română (5%). . Renta rom. amort. (5°/0) * convert. (6°/0) împr. oraş. Buc. (20 fr.) Credit fonc. rural (7%) . . * n j> (P°lo) • urban (7°/o) * • U) * - 91 V, 97— 92— 36- 106— 92 ‘/4 104— 97— 881/. 15.— 2.04 18^7. Cursuhi pieţei BraşbVtt din 8 Decemvre st. n. 1887. Bancnote românescl .... Cump. 8.55 Vând . 8J57 Argint românesc > 8.50 A 8.52 Napoleon-d’orî » 9.96 A 9.98 Lire turcesc! . » 11.27 > 11.30 Imperiali . . » 10.26 » 10.29 Galbeni. . . » 6.87 » 5.90 Scrisurile fonc. •Albina* 6•/, . » 101.— j* 102.-.- , 57, . , 98.- 99.- Ruble RusescI » 110.— » 1U.V« Discontulă . . » 7—10*/# pe anM. Blagazmu de mărfuri BBUDEB HIRSGH WIEN, IV., Wiedener, Hauptstrasse 38, întocmesce, ca în fiă-care and, aşa şi acum pentru Crăciună o mare desfacere de mărfuri, şi este în posiţîunea avantagiosă a oferă p. t. muşterii din afară următdrele art. potrivite ca -:-ZZ Cadouri practice îEizs: ■ cn preţuri ne mai pomenita de eftine. Csebemir indiană, lână curată, (negru) îndoită, de lata, în locfl fi. 1.50, acum numai 75 cr. metru. Ch&viot engl., sadea s6u caro, lăţimea îndoită, în locfl de 52 cr., acum numai 8$ et. metru. Stoffe de F/oden, (60 centim. late) în locfl 35 , cr., acum numai 23 cr. metru. Stofe 4c spălatL franţ. (80 ctm. late) colorile garantate, deşemnurile cele mai nuoi, îtt locfl 45 cr., acumnnmai 25 cr. metru. Rips Velonr (60 ctm. latfl) în tote colonie . în locfl 46 cr., acum numai 28 er. metru. Stofe de modă, ţesute cu mătase cu carouri fine, lăţimea îndoită, înainte fl. 1.30, acum numai 75 cr. metru. Flanelă, lână curată, lăţime îndoită, colori sadea şi deşemnurile cele mai moderne, înainte fl. 1.—, acum numai 65 cr. metru. Talii-Tricot împletite de lână de Berlinâ în tSte colorile. în locfl fl. 3.50, acum numai 2.— taliLJersei, calilate bună de 6rnă în tote colorile, în locfl fl. 4. — acum numai ff. 3. Toţă acele bogată soutachate, elegante, înainte fl. 5.— acum numai li. 3.50. Porffcre-Tunis, celfl mai nou pentru perdele, vărgatfl în colori, 4 metri lungi, înainte fl) 3.—, acum numai fl. 1.90 pentru fiă-eate parte, (bucată). Caţsele de mănuşi, elegantă din peluşe de mătase, cu capacfl de sticlă şlifuită, înainte fl. 5.—, acum numai fl. 2.90. Mirată cu neoesair, I. mărime, completa gar- . nisită) în locfl de fl. 2. acum numai 90 cr. 7 Totft asemenea, II. mărime, în locfl fl. 3.—, 1 . acum numai fl. 1.90. fată âseinehea, UI. mărime, în locfl .fl 5.— acum numai fl. 2.90. Umbrelă de mătase, cu bastonfl modernfl, în locfl fl. 5.—, acum numai fl. 3.50. f 6 păr. ciorapi de dame împletiţi vergaţi, în ' locfl fi. 2.50, acum numai fl 1.50. b Sovţtt'de dame parisienă, din batista finfl, cu bordure colorate, şi cu batistă potrivită fl. 1. 6 pâr. ciorapi bărbătesc! împletiţi, vărgaţi în locfl fl. 2.50, acum numai fl. 1.50. 6 basmale albe de olandă, în locfl fl. 3.—, acum numai fl. 1.60. »Sport,« cea mai nouă pălăriâ de pîslă pep-tru dame, gătită cu stofa de modă franţ. în tote colorile, înainte fl. 4.50, acum numai fl. 2.—. Făste de pîslă, arangiate cu gusta, înainte fl. 3.50, acum numa fl. 2. Manşon, piele de iepure rusescu, fl. 1.50. Guleră potrivită la elă 11. 120 Manşonă de maimuţă, cu părfl lungfl, înainte fl. 6.—, acum mimai fl. 3.50. Manşonă-Bizamă, înainte fl. 5.—, acum numai fl, 3 50. Manşone de Crîmea fl. 1.—, căptuşite cu atlasfl fl. 1.60. Căciulită modernă potrivită fl. 1.50 şi fl. 2. Corsete-Panzer, cu balenă, înainte fl. 4.-, acum numai fl. 2. Plapuine de flanelă cafenii cu bordure colorate, 2 metri lungi, înainte fl. 2.50, acum num: i fl. 1.20. InvălitorI de masă de salonă, din jeniliă, de-semnurl persiane, în locă de fl. 4.50, a-cum numai fl. .2.50. 6 basmale de olandă, cu bordure elegantă colorate, în locă de fl. 2.—, acum numai fl. 1.20. Una faţă de masă cu 6 şerveţele pentru deşertă, în tote colorile,’înainte fl. 3.50, acum numai, fl. 2.50. Pândă-King, bucata (30 coţi) forte durabilă, pentru rufăriă fl. 7.50. Pândă pentru cerşefurl, fără cusătură */* lată, 70 cr. metru. Chifonft, o bucată, cea mai bună calitate, 84 ctm. latfl (30 coţi) fl. 6.—. Patent-Grandl albă, vărgate său damastfl, calitatea cea mai bună, 35 cr. metru. Barcbent pique seu cu şnură, calitate forte durabilă 35 cr. metru. ’ 6 ştergare de damastă, infl curatfl, fl. 2.40. Pândlturî de damastă cu şervete pentru 6 fiers6ne fl. 3.50. uri de velonr, (double) I0/< mari, înainte ’ fl. 5.50, acum numai fl. 3.75. Trimiterile cvi ramTotarsă,-€eea ce. un convine se primesce Fără obstacol ti Înapoi. z Comande dela 10 fl. în susu franco şi fără spese. Coieeţiunî de mostre din stofe de dame gralis. BBUDER HIRSGH, Wien. IV., Wiedener Hauptstrasse 38. 3-3 Roc de ârnă de Loden, L cualitate numai *5 fl. 5.=- II. cualitate fl. 6.50. Celfi mai bună, celfl mai eftinfl si celfl mai durabilă Rocfl de 6rnă de Loden bună din Stiria, în colorile sură şi cafeniu şi în tote mărimele. — Ca măsură, grosimea la peptă. Jachete de dame, plăcută, numai fl. 1.80. -frai’Q bâl*hătncnî pantaloni, rocă şi giletcâ lucrate din stofe bune şi Numai vUSlUinC g Citit U(tl Udli’Sv I, durabile de Brllnn şi Reicbeoberg, pentru tomnă 41 /* -A * «rşă. «aVdurosft icăptuşite, în tote colorile dorite şi în tote mărimile, întregulă costumă costă ti» U»Ov/» numai 11. 6.50, II. cnallt. fl. 8.50, III. soiulă cela mai fin fl. 10.50. — Ca măsură ajunge grosimea la peptu. Mantale de ploie de cauciucu impermeabilă, vulcanisată, în formă ele- fl. 6.45. gantă de paltonă lungă, în timpă frumosă se p6te întrebuinţa pe dosu ca Pardesiu. — Ca măsură ajunge înăl-_________________________■ ■ ■ ________ -ţimea. stătu re i_________________________________ InvSlitori de masft şi de patu, lore, la” t6te i colţurile cu ciucure de pluşă. fl. 1.65. Pături pentru călătoria şi pentru cai, durabile şi mari, cu bordure fl. 1.75. colorate, bucata fl. 1.75, cele mai fine fl. 2.75. « elegante, câldurose, durabile, 7 4 mari. lucrate în colori fine orientale, eu ciucurei de şe- fl -J Y**»•**■»>..â|. .. , niliă, fabuiosft de ieftine, bucata numai fl, 1. *■« 4» Singura espediare cu rambursă, seu cu plată auticipativâ, sub garanţia prin: Fekete’s Fabriks-F , 1 Jocă de popice mare, completă. , 1 Jocă nou, interesantă de sbcietate. 1 pachetă pără de zlot, aură său argint#, cea mai frurn6să poddbă pentru pomă de Crăciună. 25 Maşini pentru luminările dela jfemă. 25 lumînărl pentru iluMlnătulfl pomului, sortate în colorile, cele mai frumbse. Tote aci . numitele Ş3 obiecte, inclusivă pa-chetarea numai 4 fl. 90 cr. v. ă. Adresa: L Kokî Spielwaaren-Weihnachts--Aust’ellan^, WiEil Zt., Blumatter^asse 241 Trimiterea eu ram bursă său eu hrtr>l gata. ta strălflcflsa m Qglmdâ M a le pra, RICH. G^RTNER, fahrlc*6ză aşa nnmitttM 4-16 Marcă înregistrată H0HE1TT-GLAHZW1CSSE fluidă frauţnzescă, impermeabilă, âlă cărui lustru nici !a udă-tnră nu piere. „Unică" oficială examinată şi aflată tk preparată nestricăciosă ală pieţei. Preţuia, anei sticle.50 cr. Trimitere: 2 sticle fl. 1.30, 6 sticle fl. 3, 12 sticlo 4.80 fl. rrâtfcOTe. A se observa marca înregistrată. In armata c. r. întrodusvl. Fabrica: Rich. Graertner, Wien, Giselastr. 4, Part. Depositii în Braşovti: la „Emil Porru şi „I. Habadoanu46 Avisu d-loru abonaţii RugâMtt 'p’e d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei sâ binevoiascâ a scrie pe cuponulu mandatului poştală ţfi ndinerii de pe fâşia sub care au primită cjiarulă nostru pâuă acuma. Domnii ce se abon^ză din nou s6 binevoiască a Ocrie adresa lămurit Ci şi sA ârk^e Şi posta ultimă» D^câ iVeseâ fregularitAţi fa primirii (|i ar uliii oflbr. ăb’onaft suniiu rugaţi â ne Iricunbsciinţa imediată prin carte poştale, ca în câţft depinde dela noi, s6 8e denatureze. ABMINISTR. „GAZ. 7RANS.* Tipografia ALEXI, Braşovă.