REDACTI17NKA şi ADMIRIRTBAŢIVIRA« BRAŞOVC, pitiţa iaare Nr. 22, ,GAZETA*'* IESE JjN FIECARE pi. UQă tinfi 12 fior.3 pe şese luaî ii fier., pe trei iun! 3 fior. il o sania şi gtr&in&tate: Pe anâ 40 fr., pe ş6se Iun! 20 fr , pe trei luM 10 franc!. ANUL-O L. St PRENUMEHĂ: iâ poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. /iMUmiUaiLE: O seriâ garmond 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare -iftfraBoaî» w «e r.*-*»»!»*#® — Şftnuaorlpte nu «« retrimite. 17% 262 Sâmbătă, 28 Noemvre (10 1887. Braşovu, 27 Noemvre 18^7. T<5tă atenţiunea cereuriloră politice e absorbită a<Ţ de soirile alarmatdre despre concentrările de trupe rusesc! la graniţa austr aci. Eri a fostă mare conferinţă militară în Viena, la care a luată parte archiducele Albrecht şi alţi militari superiori. Foile din Viena au a-nunţafo cu o <}i înainte (J’cândâ că ea se va ţinâ sub preşedinţa împăratului şi că va lua parte la consultare şi ministrulu de esterne, contele Kalnoky. Obiectulu principală ală acestei conferinţe se (fice că a fostă a chibzul măsurile ce ar fi a se lua faţă cu concentrările de tiupe rusesc!. Dela decisiunea acestei conferenţe a-ternă că <5re aflase-va necesară convocarea unei sesiuni estraordinare a delegaţiuniloră, car! voră avă să voteze creditele necesare. „Una din foile oficiăse din Pesta, „Budapestei* Correspondenzu, (fice cu privire la măsurile militare ce s’au luată şi se voi ă lua în Galiţia: „Administraţia armatei năstre s’a îngrijită totdăuna în modulă eelu mai conscienţiosu, că monarchia mai alesă din partea nordică să nu fiâ espusă la surprinderi. Acăsta a dovedit’o chiar credituîă extra-ordinaru de 52Va miliăne votată de delegaţiunl. Administraţia de răsboiă în urma acesta n’are de gândă deocamdată să ia măsuri nouă extraordinare său să cără ună nou credită extraordinară, pentru care scopă ar fi de lipsă a se convoca din nou delegaţiunile, deărece în urma ultimeloră decisiunl ministerulă de răsboiu nu mai păte dispune asupra restului creditului de 52 Va miliăne. Der o asemenea convocare nu e luată în vedere pentru acuma.u Vomă vedă în curândă ce paşi se voră face în - privinţa acăsta. Ajunge deocamdată că în cercurile militare domnesce o mare agitaţiune şi că în Viena situaţiunea se consideră ca fărte se-riăsă. Nu mai puţină îngrijaţi suntă însă cei din Berlină, articulii foiloră de acolo suntă plini de pesimismă, ăr bursa este fărte iritată. „Trebue să urmeze acum ori o adevărată li: niştire, ori o reală ameninţare a păcii. Germania stă gata şi pentru casulu celă mai rău“, exclamă „Nationalzeituugw. „Gazeta Cruciiw declară că I^usia trebue său să sisteze înarmările său să dea o declarare oficială asupra procederii sale. „Voâs’sche Zeitungw (fice, eă Rusia şi în-naintea ultimului răsboiu cu Turcia a începută mobilisarea cu cinci luni mai înainte de a declara răsboiulă. Nici Auatro-Ungaria, nici Germania nu va pută concede armatei rusesc! ca să se folosăseă de ărnă spre a mobilisa, pentru ca în primăvără să o vădă trecându peste Carpaţî, Caracteristică este mişcarea ce au produs’o în Paris scirile din urmă privităre la concentrările de trupe rusesei. Foile parisiane au publicată depeşî, (jicendă că în Viena şi în Berlină au produsă mare „panicâ“ scirile alarmătăre despre îngrămădirea de 200,000 trupe rusesei la graniţa germană şi austriacă. Unulă din (fiare aduce versiunea, că Ţarulu de aceea a ordonată înmulţirea trupeloră, pentru că Austria şi Germania ară voi să ocupe Polonia rusăscă în ca-sulă unui răsboiu. Se mai adauge, că Ţarulă a dată de scire prinţului Bismarck, că dăcă Austria ar pretinde în modă oficială să i se dea desluşiri cu privire la mişcările trupeloră rusesei, dân-sulu, adecă Ţarulă ar considera-o acesta ca o declarare de răsboiu. ţ)iarele din Londra primescă din Berlină telegrame, cari spună că răsboiulă este iminentă între Auştria şi Rusia şi că în. cercurile politice germane domnesce mare nelinişte, din causa îuar-măriloră Rusiei. Se mai (fice că o acţiune diplomatică se va începe în curândă. Importantă este faptulu că organulă bis-. markiană „Nord. allg. Ztg.“ reproduce în loculu prim articululu (fierului „Fremdenblatt“ din Viena asupra concentrâriloră la graniţa austriacă. Unulă din (fiarele prusiane „Preussische Iahrbucher“ (fice, că cheia crisei presidenţiale din Francia este a se căuta în Petersburgă. Partida rusăscă, care vrea răsboiulă, a silită pe Ţarulă să pregâtăscâ lupta în contra Austriei; dăr înainte de a se începe lupta, ea trebuia să fiă sigură, că Germania va fi ţinută în frâu de Francia, La acăsta însă nu s’a învoită Grăvy şi de aceea a trebuită să fiă răsturnată. T6te aceste sciri dovedescă câtă de mare este iritaţiunea pretutindeni din causa atitudinei Rusiei. Şi ca să ne întărcemu ărăşi la impre-siunea produsă în monarchia năstră, notămu că cu totă optimismulu ce l’au arătată la începută cercurile conducătăre din Peşta, acum recunoscu şi ele pe deplină marea seriositate a situaţiunei. Se asigură din Pesta, că concentrarea tru peloră rusesei la graniţa Galiţiei a foştii cunoscută de mai multe săptămâni şi că au fostă urmărite cu cuvenită atenţiune din partea factori-loră conducători ai monarchiei. Dăr cercurile diplomatice şi politice austro-ungare au crezută, că întrevederea din Berlină va conribui a slăbi încordarea. Se pare însă, că visita Ţarulni la Berlină n’a justificată în nici o privinţă aceste aşteptări. Cu tăte aceste cercurile politice din Peşta suntă încă de credinţă, că se va pută afla o modalitate, spre a delătura anormala situaţiune, ce s’a creată prin îugrijitărele fapte ce se petiecu la fruntariile monarchiei. De-o somaţiune a pu-teriloră aliate adresată guvernului din Peters-burg încă nu păte fi vorba, ba nici măcar A ună pasă diplomatică nu se scie să se fi făcută pănă acuma. Tăte aceste voră fi reservate (fileloră următăre. Cumeă în Viena mai alesă trebue să fiă mare îngrijirea de ună răsboiu iminentă cu Rusia, se vede şi din împrejurarea că foile de acolo îşi dau tătă silinţa să documenteze, că Austria este gata a fa’ce Rusiei cele mai mari concesiuni eu privire la Bulgaria. Nu i-a venită în minte niciodată Austriei, esclamă „N. fr. Presseu, să se facă protectărea Bulgariei său să părte ună răsboiu cu Rusia. Dăcă dăr numai afacerea bulgară ar fi causa supărăriloră Rusiei, numita făiâ nu vede ce scopă ar avă unu răsboiu între a-ceste două puteri; alta ar fi dăcă Ai stria însăşi ar fi considerată ca o piedecă ce stă în cale politicei orientale a Rusiei, atunci însă, (fice fdia vienesă, Rusia ar avă de lucru şi cu Germania şi cu întrăga putere a întreitei alianţe. La graniţa ruso-austriacâ. (Coresp. part. a »Gaz. Trans.«) Viena, 7 Decemvre n. 1887. Sub acestă titlu a publicatei »Ko!ner Zeitung* din păna unui oficerQ următorulu articula : „Lipsa de mat.eriă, cu deosebire din publicitatea rusescă, face ca fiecare judecare asupra strămutăriloră trupeloră rusesei la graniţă să întâmpine mari greutăţi. In Rusia nu apare, ca la noi, o listă de rangă, din care s’ar pută vedă mişcarea personeloră militare şi a ocupării loră, s’ar pută judeca starea garnisăneloră şi a tru-peloră, şi mai puţină ar fi posibilă a afla ceva despre districtele completare a celoră din urmă; totă aşa nu se păte afla, ca la noi, din proiectele şi discusiuniie parlamentului, tăria cadreloră, şi spesele pentru deosebite institu-ţiunî ale armatei: fiăcare e avisată la puţintelulă, ce publică guvernulă şi ce mai aducă scirile din fiarele ru* sesci. Circumstanţa acesta e de cea mai mare importanţă, neputândă din acâstă causâ în nici ună casă decide, că 6re strămutările trupeloră rusesei suntă măsuri luate din causa consideraţiunei de pace, seu suntă introducerea unei mobilisărî şi concentrări a armatei la graniţă. Mobilisarea nu se păte aşa de uşoră efectul ca la celelalte. mari puteri, considerândă întinderea marelui imperiu ru-sescă. La declaraţiunea unăi răsboiu europână, voindă Rusia a sta pregătită la graniţă, trebue de timpuriu să lucre, fiindă că are de lipsă timpă îndelungată pentru, strămutarea trupeloră sale. Spre acestă scopă diplomaţia trebue să câştige timpulă şi căuşele, prin cari să sa rectifice astfelă de măsuri. Tocmai după acesta metodă s’au introdusă tâte res-bâiele rusesc!; să ne aduqemă numai aminte da măsurile diplomatice şi militare rusesei, cu ocasiunea Introducerii său a pregătirii resbojulni ruso-tnreă. Qrdinulfl pentru mobilisarea a 6 corpuri s’a ,dată deja în luna lui Noemvre 1876£aşadâr ârna s’a întrebuinţată pentru mobilisare spre a fi în primăyeră urmată de daşl^raţiu-nea de răsboiu. lntâmplându-se astfelă de strămutăvl ale ^.qpeloră, e fără îndoială datoria acelui guvernă, la a cărqi graniţă se pregătescă, de a se întreba că pănă..Ja, care gradă să li se lase cursă liberă, fără. de a lua.iinăsur! contrare ? , , .1 După părerea mea răspunsulă la acostă î^ţrgbare n’are de a face nimică cu diplomaţia şi cu îngrijirea pentru râsboiă; acesta e numai ună simplu esemplu de calculare, în primulă focă elibprrMfecfe'' trupe- loră concentrate in districtele dela graniţă , ş^, mai departe liniile ferate şi formaţiunea terenului*. Urmează apoi discusiuneâ asupra numărului trţipe-loră rusesc! şi austriace dela graniţă cu tăte cfetâîltrrile, din care resultă, că Austria dispune de-o forţă dei42,‘200 soldaţi pedeştri, 6,300 călăreţi şi 112 tunuri, pd de altă parte Rusia are o putere concentrată de 108,200 solkjaţl pedeştri, 14,300 călăreţi şi 336 tunuri; mai departe apoi 4ice: ' . . „Din acâstă comparaţiune urmâză/ că trupele rusesei concentrate la graniţa Galiţiei de Ostă suntă âprăpe de trei ori aşa de tari, decâtă cele austriacă - fă» Gaîiţia de Ostă dislocate. Pe lângă forţa acejta trebue »să «on-siderămă pe partea rusescă şi grănicerii, a căr^ră numără de pe linia din cestiune la totă, casulâ spurcă la 6—8000 de âmenî. însemnătatea principală a grâ-niceriloră pentru militari constă într’aceeâV că Ruşii şi’au închisă prin dânşii graniţa într’ună astfelă de modă;, în* câtă ar fi forte greu de constatată, în ce tâmpă ’atf’Ridicată trupele loră prin reserve pe picioră de bătaie; adecă pe ce timpă se începe mobilisarea, ,şi .jje; qândi iv& fi finită Pentru realisarea acestqră din urmă m^şurl liniile ferate rusesc! suntă într’ună modă fărte favorabilă construite. Cele mai difârile linii ferate,, eonţiucă din Rusia de sudă spre Wolhyhîa'şi Podtflla,’ Teritrâ '& Ţiitâ câtă de iute întări trupele acolo aşeejate, pe când trupele austrtaee diu Bucovina şi partea ostică a Galiţiei nu potă aştepta ajutoră nici din Westă nici din Sudăv Galiţia, Polonia şi Wolynia suntă şăsurî. Ruşii au deja la graniţă in Samostj (Zqraosc) ună punctă fortificată; acum întărescă Dubno, Rowno şi Luzk. Graniţa austriacă din discusiune, e liberă — e deschisă. — Concentrările rusesei Ia graniţa Austro-Ungariei. „Fremdenblattu publică următârea telegramă din Berlină : „Koluische Zeifung" pub’ică ună artieulă ală unui colaboratoră militară, asupra sitpaţiunei dela graniţa aus-tro-ungarâ, în care se dovedesce cu cifre, .că raportulă numârului trupeloră din amândouă părţile, ţ-psesci j.şi austro ungare, e ca 1 la 3, adecă cam 46,000 ostaşi pe partea aust-iacă şi 130,000 ostaşi pe partea rusâscă. „Ko'n. Z*g.a aduce următorele date amănunţite: . La graniţa ruso-galiţiană se află următorelş trupe rus ■scî: Corpulă XIV de armată, Lublin: Divisia 17 Siedlce, Divisia 18 Luhlin. .. . . Corpulă XI de armată, Luzk.: Divisia 11 Luzk, Divisia 32 Şitomir. Corpulă XII de armată, Ghiev: Divisia'12 Veşibuşe, Divisia 33 Chiev. Divisia 1 de eazacî Samostj, Divisia 11 dş( cavaleria Dubno, Divisia 12 de cavaleriă ChieV, DiviVia 13 de cavaleriă Lublin, Brigada 3 de Vânători Tuîtşiri. Nr. 262. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. 1 Aceste corpuri şi alte trupe dau pe picioră de răs-boiu, dâcă se socotescă numai combatanţii şi nu şi trupele de aprovisionare, cifra de 108,200 âmenl infanteriă, 14,300 cavaleria, 336 tunuri. La aceste trupe vinii apoi socotite şi trupele de graniţa în numără de 6—8000, prin care Ruşii şî-au închisă aşa de tare graniţele, încâfii cu greu se va pute stabili, când a foştii măriţii efectivulă trupe’oră de mai susil, punându-se prin aducerea reservelord pe piciord dc răsboiu, adecă când începe adevărata mobilisare şi cânu e terminată. Pentru esecularea acestord măsuri din urmă însă reţeua căilord ferate rusescl s’a complectatQ in celO mai avantagiosd modd. Cele mai varie căi ferate ducd din Rusia sudică spre Volhinia şi Podolia, spre a întări iute trupele ce stau acolo, pe când trupele austro-ungare ce stau în Bucovina şi în partea ostieă a Galiţiei nu potd primi din vestii şi din sulă prin calea ferată nici unii transporte. Mai comunică diarele, că la gara dela Kiew se încarcă numărdse tunuri de campaniă care suntu duse cu iuţdlâ la graniţa vestică. S’au trimisă la Rowno şi la Wmitza 24 furgdne de muniţiuni şi 10 trăsuri de trenă. Totu din gara dela Kiew s’au pornită 106 vagdne încărcate cu pusei. Mai multe batalidne de vânători au intrată în garnizdnă la Sawalki şi la Filipowa, şi fortificaţiunile dela Luisa se urmâză cu mare grabă. „Kreuz Ztg.“ scrie că sapierii şi pionerii, car! erau pănă aci încvartiraţi în Riga-Diinaburg, au fostă trimişi cătră Niemen, aşezaţi fiindu lângă linia Kovno-Grodno. piarulă oficiosă „Die Post“ din Berlină e alarmată de înarmările Rusiei în contra Austriei. Butea a scăzută într’ună modă simţitoră în urma sgomotului ce s’a răspândită în Berlină că mi-nistrulă de răsboiu ar fi (Jisu, că răsboiulă cu Rusia este în fiecare momentă posibilă. In Parisă esistă aceeaşi temere. Anglia şi alianţa europ^nă centrală. O scrisăre din Londra cătră „Pol. Korr.“ se ocupă cu cele scrise de „Times44 care contrazise scirile despre o strînsă legătură a Angliei cu puterile europene centrale. Gu tătă simpatia — se Z^e în scrisdre — ce esistă în Anglia pentru alianţa stateloră Europei de mijlocă, o alăturare cătră acâsta, care s’o ablige formală pe Anglia, e aci nepopulară din causa temerei, că Anglia care se consideră în defensiva ca neatacabilâ, s’ar încurca prin acâsta în certe continentale. Cu tdte astea cercurile diplomatice nu se îndoescă, că scirile ce au fostă contrazise, deşi au trecută în forma şi în cuprin-sulă loră peste ţintă, au conţinută ceva adevăru. Se admite în numitele cercuri, că nu cătră alianţa triplă ca atare, ci cătră una din puterile aliate esistă ună raportă de o astfelă de intimitate, încâtă p<5te merge pănă la o spontaneă pregătire pentru vr’o cooperaţiune pe apă. Sub acâstă putere, pentru care ar sări în ajutoră Anglia, numai Italia p6te fi înţelâsă. Alegerea noului preşedinte alţi Republicei francese. (Coresp. part. a »Gaz. Trans.*) Parisă, 4 Decernvre 1887. In fine avemă preşedinte. Noulă preşedinte ală Republicei francese eşi asâră din urna Congresului — în persona lui Sădi Carnot, fostă ministru, deputată —■ ca ocupaţia ne pănă erl, şi mai pre susă de t6te — omă cinstită de (elulă lui. A trecuta deci ciasulă rău, şi norii cari, pentru momentă, întunecară sorele Republicei, s'au risipită la suflarea vântului ce bătu din spre Versatlles. Fantoma ameninţătOre a lui Jules Ferry a dispărută ca o umbră, lăsândă în urmă ună câmpă luminată, şi spiritele s’au liniştită ; valurile pasiuniloră deslăuţuite s’au mai potolită, şi poporulă Parisului, acestă redutabilă leu, ce băgase spaimă cu c6ma lui sburlită în vrăjmaşii Republicei, s’a retrasă satisfăcută în foburguri. Pace şi linişte. Mulţumire şi bucuriă pe totă linia, aşaderă, căcî amă intrată în luna de miere. * Ală IV-lea preşedinte ală Republicei francese a fostă alesă, putemă (|ice, cu unanimitatea tuturoru Bepubli-caniloru, întrunindă 616 ^voturi. Ună asemenea triumfă n’a mai văcjută actuala Republică dela întemeiarea sa, şi ceea ce dau o mai mare importanţă acestei biruinţe, suntă împregiurările în care s’a putută câştiga. Ca să ne pătrundemă de acesta, n’a-vemă decâtă să răsfoimă actele celoră două elecţiuni ale fostului preşedinte, Jules Grevy, La 30 Ianuarie 1879, când se alesese dânsulă pentru ântâia 6ră, nu întrunise decâtă 563 de voturi. La a doua alegere' din 28 Decemvre 1885, Grevy fu realesă cu 457 de voturi. Câtă elocinţă deci în aceste ţifre. E adevărată că în primulă scrutină, Sădi ;Carnot nu putu să intrunescă decâtă 303, pe când adversarulă său număra 212 voturi. Deosebirea între aceste două ţifre însă nu e aşa de mare pe câtă se pare, dăcă ne vomă gândi, că alianţa lui Ferry cu reacţionarii i-ar fi putută asigura acestuia imediată 432 de voturi, reacţionarii dispunendă de 220 de voturi. Pericululă deci nu era dep.rte, majoritatea absolută a voturiloră fiindă 425 din 852 de votanţi. Dâr tocmai pentru că pericululă era iminentă şi momentele erau,cum se (jice în astfelă de caşuri, supreme, concentrarea tuturora Repubiicaniloră s’a operată ca prmtr’ună farmecă. In ală doilea scrutină, la care au luată parte 812 de votanţi, Republicanii (de to'e nuanţele) au vo'afă pentru Sădi Carnot în numără de 616, care a întrunită astfelă peste maioritatea absolută (414), 202 voturi. Maioritatea celorlalte voturi s’au concentrată asupra generalului Saussier, comandantulă Parisului, şi care se presupune a fi in aceiaşi timpă o unăltă în mânile opor-tuniştiloră lui Ferry şi a Monarchiştiloră. Decă ne e permisă să judecămă după eunoscutulă cuvântă ală lui Julius Caesar, că omenii graşi nu suntă periculoşi, atun I mai că amă pută consilia pe unii republicani francesî, să nu vadă în enormulă Saussier nici ună Cassius. Chiară de va fi fostă odată de temută, acestă militară, demnă de altmintrelea, acjl natura i-a neutralisată energia nerviloră prin straie abondente de celule adipose. Deci nici îngrijiri nefandate pentru unii, nici speranţe prea mari pentru ceilalţi! * Intre candidaţii pentru preşedintă, afară de Ferry şi Saussier, mai putemă numi că a figurată şi preşedin- tele Camerii francese, valorosulfi Floquet Dânsulă e o figură simpatică şi efârte resp.ctată de toţi Republicanii. Mai multe (fiare ilă şi propuseseră, arâlându-lă ca pe celă mai demnă pentru a fi învestită cu toga primei Magistraturi a Republicei. Diarulă „Voltaire* îlă recomanda cu cuvintele lui Horatius: justum et tenacem propositi virum. Der de o parte desinteresamăntulă său, de altă parte calităţile sale eminente, ce-i permită încă a fi ună omă de acţiune, l’au îndemnată [ie Floquet să renunţe la înaltele onoruri ce i se ofer.au şi pe care le-ar ti şi meritată. Dâr substituindu-sa Sadi-Carnot Iui Floquet, Republica n’a perdută nimica Ambii îşi voră servi ţâra'cu pricepere şi devotamentă. Libertăţile publice, ameninţate pentru momentă cu candidatura lui lules Ferry, voră continua neştirbite. Insfituţiunile republicane voră corăspunde, prin menţinerea Constitnţiunii nealterate, ideii ce şî-a făcută despre * ele consciinţa poporului francesă. Quidam. SOIRILE PILEI, f Erl amă primită trista soire despre mârtea fostului consiliară la cancelaria aulică transilvană de odi-nioră Georgiu Aiigheltt. Elă a fo;tă unulă din mica pleiadă a aceloră vechi funcţionari români, cari s’au distinsă prin probitatea şi prin caracter'ulă loră bună ro-mânescă. Georgiu Anghelă a fostă alesă la marea adunare naţională de pe Câmpulă Libertăţii dela 3,15 Maiu 1848 între secretarii acestei adunări. Mai târziu ca funcţionară pe cătă i-au permisă împrejurările răposa-tulă s’a alăturată cu tdtă căldura iniraei la paşii înlre-prinşl pentru apărarea drepturiloră şi intereseloră naţionale române. Memoria lui fiă în veci neuitată şi binecuvântată! —x— Ni se scrie de lângă Betleană, câ ună incendiu era să isbucnâscă în (Jiua de 2 Decemvre a. e. la casele pa-rochiale din comuna românâscă Piatra şi numai printr’o întâmplare cu tofulă norocăsă se pută preveni pericululă. Casele nu erau asigurate şi Ia casă dâcă ară fi arsă, abia -decă lî-ară fi mai fostă cu putinţă puţinilorîî locuitori din Piatra să edifice nouă case, de vreme ce tâtă activitatea le este încordată prin nlsuinţa de a’şl termina zidirea unei biserici nouă. Din aceste consideraţiunl au-torulă corespondenţei de mai susă îndâmnâ pe locuitorii din Piatra să imiteze pe confraţii loră din Chiusa, cari prin contribuirî ben ;vole în biserică, şî-au adunată banii necesari pentru asigurarea tufuroră edificieloră şcâlare şi bisericesc!. In legătură cu acestea ni-se mai comunică şi unele laude binemeritate la adresa d-Iui preolă din Chiusa, Autoniu PrecupQ, care prin ună zelă încordată a sciută în scurtă timpă să aducă (a ordine şi bună înţelegere pre credincioşii săi, ba prin influenţa cuvâhtului, ni se scrie, câ a sciută face pe unii din cei mai passio-naţî băutori de rachiu din parochiă să se lase de acestă blăstămată viţiu. —x— Fundaţiunea Şuluţiană a cumpărată domeniulă dela Ernută, de pe Ternave, cu 120.000 fl. —x— Din Bistriţa i se scrie lui „Pester L'oyd* cu dala 5 Decemvre n.: „Contra a vr’o 131 de locuitori din Dumitra s’a intentată în 1885 procesă penală, pentru că au distrusă totală câmpurile cultivate ale mai multoră locuitori din Rebrişâra. Acum s’a ţinută la tribunalulă de aci pertrac'area finală. S’au condamnată 10 dintre acusaţî la 10 luni şi 96 Ia 7 luni carceră, 8 la 5 luni FOILETON U. Dlcţionarto. poporalii. (Cuvinte românesc! din jurulu Năsăudului, de poporfi grăite şi totâ pentru poporâ alcătuite-) adunate de dascâlulâ lulin Bugnarin. (Urmare.) 45. Agodu=iv&bă, rânduiaiă, rân lă, plană. Tu nu eşti bună de păcurărită, pentru-câ, spunându-ţi cea drâptă, nu sci agodulă oiloră. — l-am luată agodulă. 46. Duluire (ca verbO) = a umbla în ruptulă capului după ceva; ori a alunga pe cineva din sată, din sluşbâ etc. 47. Brtda=-pârău ; vale mică 48. Gicoiă=oe\a mâncare cu gustă de usturoiă d. e. Brânza asla-i tare gicâiă. (Comuna Telciu 1. Năsăudă). 49. Godină=porcii de ună ană. 40. Gremuşdare=vorb\re, glăsuire. Ceva de-i mai gremuşda Şl ală tău capă \i l’oiă ciuntă. 51. Hârlâ—scrofă nutrită rău. 52 i?a6â=^=morbă; bube rele d. e. venerie (siphilis). 53. Hâră=bube scorţose, ce crescă pe sub lâna oiloră. Contra hârei este fârte recomandabilă nafta (pe-troleulo). 54. Hangâu=kciorQ blâstămată, fără pică de omenie. 55. Hoitu=:arne înpuţită, trecută în pufrejune. 56. Hrăpcire (ca verbă)=a sbiera în faţa cuiva. 57. Certuri— casa şi supraedificatele ţinătâre de ea. 58. Jîgane pl. jigănii—animale sălbatice, râpitâre pr. ursulă, lupulă etc. 59. Ierositu—omă prăpădită, beţivă şi telhară. 60. Iscodire (ca verbă şi subst) =născocire, inventare, scâtere la ivelă. 61. IngâimăcSlâ='2onf\ismne, încurcare ; conturbare, dis- turbare, rătăcire. De aici verbulă a se îngâi-măci=a se încurca etc. 62. Pâslă—unii felă de bube pe capă ce se facă cu deosebire la pruncii dintre anii 1 —10. 63. Pacilă=ieme\k slăbănâgă şi de statură mică, ce pare a fi numai ună scheletă pusă în tălpi. 64. Cipăimă=\\mbnoi\, cordelată, panglică, 65 Lepiştocă= plăcintă. 66. Ar^=împrejurime, jură, prejmă d. e. în aretulă casei. 67. Blaşgoniă pl. b!asgonii=bacanalii, orgii, desfrenărî, blăstămăţii. 68. Ciacanău (ciacanaucă)=omă carele nu scie, că mân- ca-va ori bea-va. 69. Le/ârdău (lefârdaucă)=omă care grăiesce fără şiră, fără legătură. 70. Mintenu, minfenaşă, mintenată=ind; tă, pe locă. A- ^ cestă cuvântă se pare a fi formată din franţu-sesculă ,maintenat“, de unde apriată se vede, că Românii nâsâudenl au umblată şi prin ţera Franţuzului — în timpă de resbelă — şi astfelă înforcându ss ârăşî acasă, — au adusă cu sine mai multe cuvinte francese, pe cari cu tim-pulă le-au romanisatâ. 71. Mniţu pl. mniţe=lâna ce se tunde pentru prima dată de pe mnei. 72. Opţa, op.sa=vetjI-bine; dâr’aşa. 73. Cww&ye=îndatinare; familiarisare. D’aicî verbulă a se cunti=a se îndatina, a se familiarisa. 74 Şiosu— deiosă d. e. pămânlulă. 75. Ccrcilă—povară, greutate. Ia-ţî cercila, frate în spate. Şi te du-a râză pe sate! 76. Hlupavu=prostti, urîtă, porcosă d. e. omulă ăsta mâncâ forte hlupavă. 77. VStuiupvătuiă=iedă ori iadă de ună ană. 78. Hâlbură=loculO, unde apa e mai afundă. 79. Fode=omă puturosă, leneşă, trândavă; gură-cască. 80. Bozâire (ca verbă şi subst.)=dospire, acrire, stricare, d. e. fasolea bătută. Nr. 262. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. temniţă. Ceşti din urmă au fostă şi ei cu instrumente la ioculă unde s’a comisă fapta, dâr n’au luată parte la devastare. Doi dintre acusaţ! au murită, er şâse n’au apărută la pertractarea finală fiindă bolnavi*. — Aci ob-servămă că între locuitorii din Dumitra, cari surită sasi, şi între cei din Rebri.şâra, cari suntă români, esistă o vechiă duşmâniă. Distrugerea eâmpuriloră Rebrişoreniloră din partea Dumitreniloră a fostă ună aetă de răsbunare. —x— Ministrulă ungurescă de agricultură, industriă şi co-merţă a aprobată statutele reuniunei agricole române a comitatului Sibiiu sub Nr. 59,262. Duminecă în 29 Noemvre (11 Dec ') 1887 să va re-presenta de cătră tinerii comercianţi români din locă, în sala Redutei din Braşovă, » Unii tutorii«, comediă în 2 acte şi 1 tablou, de Matilda Poni. Persâne: Redeanu, Dornescu, Buzdugană, vechiu servitoră a lui Redeanu, loniţă, puşcaşă pe moşia lui Redeanu, Leonora Steria de sub tutela lui Redeanu, Rariţa, jună servitore, Dâmna Renon, damă de companie, Dâmna Belicl. Servitor/, ţâ răni şi ţărance. Piesa se j6că pe moşia lui JRedeanu. Preţurile; Galerie şi fotoliu 1 fior. Bănel pe galeria 70 cr. Locă de stată pe galerie 60 cr. Parterre locă reser-vată 60 cr. Parterre locă de stată 45 cr. Parterre bi-letă de studentă 35 cr. Bănci din fundă nenumărotate 25 cr. Bilete se află de vânzare in biroulă de spedi-ţiune ală d-lui Ioană Duşoiu jun., fârgulă straeloră Nr. 148 şi săra la cassă. Inceputulă la 71/, bre săra. —x— Ni se scrie din Bicadiu, comitatulă Sălagiului, că ună mare incendiu s’a întâmplata acolo în săra 4'*e> de 20 Noemvre a. c.; patru case impreună cu tâte clădirile economice au căcjută jertfă acestui incendiu, nerămânândă bieţîiOră proprietari nici cina de o sără. Paguba se socotesc*; în 4000 fl. Cea mai grea lovitură insă l'a ajunsă pe învăţâtorulă gr. cat. Vasiliu Drăgană, omă muncitoră, care ţinea în arândă o proprietate a contelui Iosifă Beth-len şi căruia i-au arsă tote fructele adunate de pe oâmpă, nefiindu-i nimică asigurată. Singură paguba acestuia se socotesce in 2000 fl. v. a. Fo *u!Q a fostă pusă la bie-tulă învăţătoră, de o mână rea, dreptă răsbunare. Se speră că făptuitorulă va fi prinsă şi pedepsită cum se cuvine. —x— O fâiă rusă anunţă, că în curendă va apără în Viena ună mare diaru rusii cu tendinţă panslavistă, a-vândâ problema să servâscă ca organă simţăminteloră de comunitate ce se manifestă totă mai puternică şi mai energică în t6te popârele slave. Ună aristocrată rusă pune la disposiţiune banii necesari pentru întemeiarea (Jiarului. —x— Linia Mureşă-Ludoşu-Ţăgşor-Budatelec a căii ferate Mureşă-Ludoşă—Bistriţa s’a predată comunicaţiunei la 6 Decemvre n. Staţiunile acelei linii tuntă: Mureşă-Ludoşă, Sângeru de Câmpiă-TeurenI, Ziulă de Gâmpiă, Miheşulă de Gâmpiă, Balda, Şermăşelă, Ţâgşoră-Budatelecă. —x— Camera advocaţi ală din Braşovă face cunoscută, că advocatulâ Nicolau Găitanu a fostă primită în lista acestei camere. —x— Fâia bugetară din Gluşiu s’a năcăjită focă pe d-lă Stiftner, şefulă filialei din Braşovă a băncii naţionale aus-tro-ungare, * fiindă că e austriacă, pâte chiar vieneză, care nu scie nici o bâbă unguresce. Pe lângă acâsta n’a primită poliţe d’ale unora neguţători unguri. La filială nu e nici ună funcţionară ungură«. „Kolozsvar" 4*ce că corporaţiunile comerciale voră ţine o adunare şi voră cere ministrului Tisza să înlăture râulă ori chiar pe d-lu Stiftner să-Iă înlăture. —Cărui „patriotă* i-o fi lăsândă gura apă după acestâ postă ? —x— Direcţiunea căiloră ferate ungare a şi destituită 11 funcţionari neungurl, sub pretextă că nu sciu bine unguresce., — Dovadă că numai maghiarisându-se Nemaghiarii mai potă avă ună flecă de slujbuliţâ. —x— F6ia cehă „Hlas Naroda* comunică, că Cehii din aşa numitulă „Rziper Canton* făcu propagandă pentru introducerea liturgiei slave, ameninţând// pe autorităţile bisericesc!, că decă se voră opune, ei voră trece la biserica ortodoxă. Deja 200 de părinţi de familiă au subscrisă ună manifestă in acesta sensă. Literatură. Cărţi alese. Primimă dela tipografia Alexi din Braşovă ca primulă numără ală publicaţiunei ce şl-a propusă a scâte sub titlulă de mai susă : a doua ediţiune din ^Sătulă cu comorile* novelă localisată de Petra Petrescu, care tu acâstâ adoua ediţiune a fostă tipăriţă cu litere mai mari, mai ceteţe, formândă acum ună frumosă volumă în 8° mare de 132 pagini. Gu tâte astea costă numai 20 cruceri esemplarulă. Nu ne în-doimă deci de respândirea acestei scrieri, care a fostă apreciată de întrâga pressă română, âr de m. o. consis-toră archidiecesană, a fostă recomandată cu următârea circulară: Nr. 2781 1 col. „Sătulii cu comorile* etc. Autorulă acestei bro-şure e cunoscută publ. română cetitoră şi prin alte scrieri parte sciinţifice, parte beletristice. Sat. cu com. cuprinde sub formă de novelă, aplicată la împrejurăriie sătenului română, cele mai practice principii său învăţături econonrce sanitare şi morale, dela cari depinde în mare parte prosperarea singu-raticiloră, şi a societăţiloră, cari le urmeză. „tJezus szuletesenek es halălânak eve,« idoszâmitds alapjdn (Anulă nascerii şi morţii lui Gristosă, pe basa calculaţiunii timpului.) Sub titlulă acesta a eşitfi de sub ţipară în tipografia Alexi din Braşovă ună opşoră ungurescă de 69 pag., scrisă de d-lă Raddny Iozsef, consi tiară ministerială de finanţe în pensiune etc. Peste totă opşorulă arată a fi lucrată cu multă cunoscinţă de causă. In partea primă se află îndrumări practice peniru calcu-laţiunea timpului, d. e. cum se pâte determina 4‘ua Pasciloră Ia creştini, 4*ua Pasciloră la Evrei etc. In partea a doua a opşorului se află diferite notiţe interesante, care servescă totă odată de basă la partea primă a opşorului, Doritorii de a posede acestă opă, şi-lă potă procura directă dela autorulă, cu 40 cr. Limba franceză predată Româniloru fără profesore, în timpă de ună ană. — Limba engleză predată Romă niloru fără profesoră în timpă de ună ană. ţ)iare lim-bistice săptămânale pentru tote clasele, redactate în ro-mânesce (cu pronunţarea figurată) de d-nulă H. Lolliot, profesoră la liceulă sf. Gheorghe, în Bucureseî. — Metode pentru a învHa singură a scrie şi a vorbi limba franceză şi cea engleză. Preţulă abonamentului: Pentru limba franceză: Ună ană (cursulă completă), 9 florini; —şese luni, 4 fl. 50 cr.; — trei luni, 2 fl. 25 cr. Pentru limba engleză: Ună ană (cursulă completă), 18 florini; ş6se luni, 9 fl.; — trei luni, 4 fl. 50 cr. Cererile de abonamente se adresâză : D-lui H. Lolliot, Bulevardulă Elisabeta, Băile Eforiei. — Bucurescî (România.) ScirI poliţienescl. — Catharina Sohn. aflătâre în serviţiu la birtaşulă de aci Iofnnn lobi, fură stăpânului ei la 24 Octomvre suma de 5 fl. şi la 2 Decemvre suma de 16 fl. Făptuitârea a fostă predată judecătoriei penale. Pentru esecutarea mai energică a ordinei prescrise prin statutulfi drumuriloră în comitatulă Braşovă, poliţia a dispusă ca de aci înainte la târgurile de săptămână să funcţioneze în secţiunile poliţienescl din Blumănâ şi Bra-şovulă vechiu, unde comunicaţiunea carăloră e mai mare, câte ună funcţionară ală autorităţei poliţienescl şi pe proprietarii de cară, cari lucrâză în contra prescrieriloră, să-i pedepsâscă. Privitoră Ia scirea poliţienâscă despre covorulă furată din biserica nâgră se comunică mai departe că atfttă covorulă, câtă şi făptuitorulă, care e locuitorulă Komsa Elek, au fostă găsiţi. Covorulă e de catifea roşiă şi împodobită cu posomantă şi cu ciucuri de aură. Ultime sciri. Parisă, 7 Decemvre. — Soirile private ce primimii din Varşovia dau în privinţa concen-trârilorfl de trupe ruseşcî la graniţă, explicaţiunea următdre: Rusia scie că planulă pregătită de Germania şi Austria unite consistă, în casu de răsboiu, în a năvăli pe neaşteptate în Polonia rusăscă, şi a ocupa Varşovia, profitândă de cele mai marţtn-lesniri de mobilisare de cari dispună aceste două puteri. Pentru a compensa desavantagiulu ce resiătă pentru ea din încetineala mobilisârii sală. Rusia a hotărâtă să sporăscă într’ună modă permanentă trupele sale dela graniţă. Totuşi, acăstă sporire nu implică nici o ideiă de agresiune: Este o simplă măsură de procauţiune curată defensivă. . SCIRI TELEGRAFICE. (Serv. part. a »Gaz. Trans.O t VIENA, 9 Decemvre. — AfA s’a ţinută o conferenţă militară, la care au luată parte Arhiducele Albrecht şi ună numiră de militari superiori. PESTA, 9 Decemvre. — Prinţulă de Renss a esprimatu contelui Kalnoky mulţâmita împăiatului germană pentru compătimirea esprimatâ de cătră delegaţiuni din causa stării sănătăţii prinţului de cordnă germană. BUCURESCÎ, 9 Decemvre. — Convenţi-unea privi t6re la regularea graniţeloră austro-ungare-române a fostă subsemnată erl. ROMA , 9 Decemvre. — Tractatulă de co-merţă cu Austro-Ungaria s’a subsemnată erl. PARIS, 9 Decemvre. — Goblet a primită formarea cabinetului. Din acesta facă parte şi Ribot şi Flourens. DIVERSE. Frigurile muncei, numite de doftori .cârbaturi* sâu .friguri efemere*, provină mai alesă din causa eşcesului muncei şi ne atingă pe toţi cari muncimă peste măsură. Le cunâscemă, aceste friguri cari potă a ţine chiară până la o sâptâmână, prin o silă şi slăbiciune generală, prin ferbinţălâ, bâtae repede a pulsului, lipsă de poftă de mâncare, limba încărcată şi dureri în regiunile lombili-cale şi la membre. Se vindecă prin odihnă, băi calde seu şi reci şi prin câiuri cari să producă înăduşire sâu chiară curăţenie uşâră. Fauna morminteloră. — In şedinţa dela 14 Nov. curentă a Academiei de sciinţe din Parisă d-lă Brown-Sâquard a presentatO, în numele d lui Mâgnio, una din cele mai curiâse colecţiunl de insecte ce trăescfl pe cadavrele din morminte, succedându-se cu cea mai mare regularitate, astfelă că prin presenţa unora din ele se pâte spuue cu siguranţă timpulă îngropărei. („Gaz. Săt.«) Editoră şi Redactoră responsabilă Dr. Aurel Mnresi&m. 81. Pleonciosă=mu\,H, nătărău. 82. Morc6jă=&eru\Q ce se pune pe capetele dricului (osiei) dela cară — pentru ca să nu se râdă de râtă. 83. Mocrină=locă apătosă, mocirlosă. 84. Jigărită. Aşa se numesce und omă âre-care lungă, subţire şi cu nisce obraji ca nisce prune uscate. 85. Ţărlău=c&ne tinără, câţălă abia de ună ană. 86. Foiuşteţu=co\i\\b, pruncă mică. 87. Sîneu (poporulă pronunţă sînyeu)=ună cuiu de lemnă anume făcută, ce se bagă prin belciugele lanţului, când ajunge treba d’a lega lemne. 88. S/âcmVe==legare; înodare. 89. Rrapa=râpă, prăpaste, preţipişO. 90. Ţîfiescă, ţîflire,=sbierare, tipare, strigare ca din gură de şârpe. 91. Pripaşă pl. pripaşi=ie(JI şi nanei. — Ml-au arsă pri- păşii, adecă ietjii şi mneii (mieii). 92. Ţundră=veşmântă râu, haină stricată. 93. Turjanu plur. turjenl=lulână, tuleu, firă de mălaiu, de pe care se culege cucuruzulă. 94. Cislacă=lapte acru de âie, din care dâcă îmbuc! odată nolens-volens ve(Jî Clujulă! 95. Ciorbă plur. cIorburî=vasă de lemnă ori Iută d. e. âle, berbinţe etc. 96. Cioplacă—drumă, cale, cărare d. e. abia am eşită aici şi elă a şi apucată -cioplaculă. 97. Sorbancâ=g&\^t& mică din care mâncă păcurarii, 98. Cârlană, cârlană,=mielă ori mieluşea de ună ană. Ţi-’oiu da oi şi cârlăniţe, Ce pască vara prin poiniţe; Ţi-’oiu da oi şi cârlănaşî, Ge pască vara prin buhaşî! 99. Buhaiu=berbece ori ţapă trecută de doi ani. Dă-ml o mierţâ de mălaiu, Că ţi-’oiu da ună ţapă buhaiul 100. Ţârţaiă=gtindină for;e măruntă. 101. Muster4ţă=sucuUi mestâcănului. 102. Săgnată, zăgnâtă=foculă ce se face în gura cup- torului, când cocă muierile pâne. Smăulă iute mi-’lă prindea, Pe săgnată mi-’lă punea, Şi-’lă lăsa de se frigea. (Baladă popor.) 103. A<7$m&«Za=stropşală, nevoe, bâlă rea. De aici ver- bulă: a agâmba, a stropşi, a apuca pe cineva nevoia. 104. Ciâblă—lemnă uscată, grosă şi bortosă. 105. 5/brM===isvoră, sorginte, funte. 106. Birgă, bgirgă=defectă, scădere; morbă, bâlă. De aic! adjectivulă »birgoşă«=defectă Jcu scăderi; apoi verbulă: a se birgoşi=a se bolnăvi. 1(7. lipoşire, chipoşire (ca verbă şi subst.)=plăcere; priire d. e. aerulă nu-i liposeşce adecă: na-i prieşce. 108. Mărţînâ=cală învăţată cu tarniţa ori cu hamulă. 109. Diricare (ca verbă şi subst.)=ridicare d. e. ună griţară de îţi lipsesce iţi dirică croşna’n şele. 110. Croşnâ=bolfă, înflătură. 111. Oblicire—sciricire, ajungere de a cunâsce ceva. 112. Acarcum—ori cum. 113. Ciorbuirez^invechire; stricare d. e. vremea tâte clorbuesce. 114. Snahâ=natură, fire; apucătură înăscută, datină. 115. Cacovală=zcomedie, posnâ, blăstămăţie. 116. Sârsamu plur. sârsamurl=3jnelte, rechisite de lu- crată a. e. sflederulQ, aculă, sărurca etc. 117. Ocoşă, ocâşă (ung.)=înţeleptă, învăţată; isteţă, sfă- tosă, pedante. 118 Cisîgă plur. cisîgurî. Vec^I „sărsamă !«. 119. Hălăduire (ca verbă şi subst.)=a scăpa din ceva năcază, a scăpa de ună lucru. 120. Heliu plur. heliurl. Vec^I .certuri!«. 121. Pandosîtu=om(k prăpădită, mişelă, vaierată. De aici verbulă ,a se pandosi«= a se prăpădi, a se duce în lume. (Va urma) Nr. 262. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. Oiuaulâ la, bursa de ţrieua din 7 Decemvre st. n. 1837. 95.10 Rent& de aură 5°/0 . . . 98.35 Rentă de hârtiă 6°/o . . 8440 Imprumutulă căiloră ferate ungare................149 75 Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostă ung. (1-ma emisiune) . . . Amortisarea datoriei căi-ţ loră ferate de ostă ung. (2-a emisiune) ....---------- Amortisarea datoriei căi-loră ferate de ostă ung. (3-a emisiune) ....---------- Bonuri rurale ungare . . 104.25 Bonuri cu cl. de sortare 104 25 Bonuri rurale Banat-Ti- mişă.............. 104 25 Bonuri cu cl. de sortare 104 25 Bonuri rurale transilvane 104 65 104.75 Bonuri croato-slavono Despăgubire p. dijma de vină ung...............99.75 Imprumutulă 3U premiu ung....................124 50 Losurile pentru regular ea Tisei şi Segedinului . 123.— Renta de hărţii austriacă 79.90 Renta de arg. austr. , . 81.80 Renta de aură austr. . . 110 50 Losurile din 1860 . . . 134 20 Acţiunile băncel austro- ungare ................ 875 — Act. băncel de credită ung. 281.25 Act. băncel de credită austr.275.50 Argintulă —. — GalbinI împărătesc! ..... 5.94 Napoleen-d’orl .... 10.— Mărci 100 împ. germ. . . 61.70 Londra 10 Livres sterlinge 126 89 Bursa de Bucurescl. Cota oficială dela 19 Noemvre st. v. Cump. Cursulu pieţei Braşovă urban Renta română (5°0), Renta rom. amort. (5%) • » convert. (6°/0) împr. oraş. Buc. (20 fr.) Credit fonc. rural (7°/0) - (5°/.) • (7%) • («•/.) ■ ■ (5»/.) . _. Banca naţională a României 500 Lei — Ac. de asig. Dacia-Rom. ----- « » * Naţională ---- Aură contra bilete de bancă . . 14. V* Bancnote austriece contra aură. . 2.03 937a 96-91— 34— 105— 91*/* 103— 96— 877, 1887. diu 8 Decemvre st. n. 1887. vend. Bancnote românesci .... Cump. 8.55 Vend.’ 8,5 9 <7. Argint românesc * 8.50 * 8.5 97— 92— Napoloon-d’oii . * 9.96 * 9.9 36— 106— Lire turcesel ....... * 11.27 » 11.3 927, Imperiali ........ » 10.26 » 10.2 104— 97— Galbeni 5 87 6.9 887a Scrisurile fonc. * Albina* 6°/0 . » 101.— > 102.- — n * n 5% . „ 98.- - 99.- 15.— Ruble Rusesc! * 110.— » 1 Îl.1! 2.04 Diseontultt ... » 7—10°/9 pe ană. mm u „EQUITABLE,“ Societate de asigurare pe vieţă în New-lTork (fondată în 1859). Capitalu de asigurare la 31 Decemvre 1886 = 2,100 mi* lidne franci. Statuia averei la 31 Decemvre 1886 =• 400 milione franci. Percepţiun! de premii şi dobein^l în amdu 1886 — 100 mi-lidne franci. Sabdirecţiunea pentru Ungaria: i BUDAPEST, ANDRASSY-STRASSE Nr. 1. Agentului, g’eneralu în Gluşiu: LEOPOLD HUNWALD. 4-6 (Avisu d-loru abonaţi! Kug-âmu pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei si binevoiaseă a scrie pe cuponulîl mandatului poştală şi numerii de p< fâşia sub care au primită diarulă nostru până acuma. Domnii ce se aboneză din nou să binevoiască a scrie adresa lămurită şi să arate şi posta ultimă. ADMINISTR. „GAZ. 1 li ANS . ____ ... .______ . ... . _ ... a ti Piblicaţumile „CANCELARIEI NE6RUŢIU, GHERLA SZ.UJVAR. AMICULU FAMILIEI. piară beletristicii şi encielo pedicQ-literaru cu ilustraţiunî, CursnlQ XI. — Apare In 1 si 15 (Ji a lunei in nunei! de câte U/2—272 cole cu ilustraţiunl frumdse; şi publică artichi sociali, poe-siă, nuvele, romanurr, suvenirî de călătoriă ş. a. — Mai departe tracleză cesliunî literare şi scientifice, cu ■reflesiune le cerinţe'e vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vi6ţa soovJă a Rcmânilcni do pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiuni din pairiă şi străinătate; şi prin umorii dulce şi satiră alesă nisuesce a face câte o oră plăcută familiei strivite de grijele vieţei; şi peste totu nisuesce a întinde tuturora indi-vic}iloi;Q din familiâ o petiecere nobilă şi instructivă. — Preţuia de prenumeraţiune pe anuiQ întregO e 4 fl. pentru România şi străinătate 10 franci — lei noi, plătibilî şi în timbre pţ^tali. PREOTUL ROMÂN Revistă bis,;? icescă, scolastică şi literară. CursulQ XIII. — Apare in broşuri lunare de câte 27*—374 cole; şi publi- â arliclii din sfera tuturora sciinţelorO teologice şi între aceştia mulţime de predice pe dumineci, serbătorî şi diverse ocasiuni, — mai departe studii pedagogice, didactice şi scienfifice-literarî. — Preţuia de abonamenta pe anuiQ întregO e 4 fl. — pentru România 1.0 franci — lei noi, plătibilî şi în bilete de bancă şi în timbre poştali. A se adresa la „Cancelaria Negruţiu în Gherla — Szamosujvâr, unde se mai află de ven